Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2020 privind
Ordonanța de urgență nr. 34/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență
Din păcate există un aspect destul de important și asupra căruia deocamdată planează
echivocul, respectiv soarta prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
1/1999.
Astfel, deși din comunicat ar rezulta că excepția de neconstituționalitate ar fi privit și art.
9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, în continuarea comunicatului în
care se precizează soluția adoptată de curte pentru fiecare articol în parte sau act
normativ și un scurt raționament pe fiecare soluție în parte, nu se mai face nicio
mențiune cu privire la soluția pronunțată cu privire la art. 9 din actul normativ.
Potrivit art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 ”(1) Conducătorii
autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au
obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de
urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine,
specifice stării instituite.
(2) Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care
asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și
alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura
continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate
apărării”.
Importanța clarificării este dată mai de grabă de prevederile alin. 2 deoarece situația
alin. 1 este tranșată prin declararea neconstituțională a prevederilor art. 28 din același
act normativ.
Astfel, rămâne de văzut dacă mai subzistă, din perspectivă legală obligația de asigurarea
a continuității furnizării serviciilor esențiale.
3. De când se aplică decizia Curții Constituționale a României din 06.05.2020?