Sunteți pe pagina 1din 7

Efectele deciziei Curții Constituționale a României din 06.05.

2020 privind
Ordonanța de urgență nr. 34/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României, prin Decretul nr.


195/2020 și a circumstanțelor excepționale create de focarul SARS-CoV-2, a evoluției situației
epidemiologice din țara noastră, a creșterii numărului de persoane infectate cu coronavirusul
SARS-CoV-2, a nerespectării/neaplicării măsurilor stabilite în Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 1/1999, privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în
ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite și riscul asupra sănătății populației
urmare a nerespectării actelor normative, prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 34/2020, s-a dorit înăsprirea sancțiunilor contravenționale existente și crearea unui cadru
normativ suplimentar pentru eventuale ordonanțe militare ce ar putea fi emise, dacă starea de
urgență o va impune.
Astfel, conform ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2020, au fost modificate și
completate dispozițiile legale existente în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999. În
acest sens, au fost modificate prevederile art. 28, art. 30 și introduse câteva articole noi,
respectiv art. 281-4, art. 291, art. 331-2.
De asemenea, s-a instituit o derogare de la art. VII din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 29/2020, cu privire la aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de art.
28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999.
În finalul noului act normativ, legiuitorul a mai exercitat o derogare de la prevederile art.
4 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astel încât modificările legislative aduse art. 28
alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 intră în vigoare în 3 zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei ordonanțe de urgență, nr. 34/2020.

La data de 06.05.2020 Curtea Constituțională a României a publicat soluția pronunțată


cu privire la sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 1/1999 (art. 9, art. 14 alin. 1 lit. c 1 ) – f), art. 28) și Ordonanța
Guvernului nr. 34/2020.
Pentru că imediat după apariția acestei știri, în spațiul public, s-au propagat mai multe
posibile efecte ale deciziei din 06.05.2020, vom încerca să lămurim câteva aspecte esențiale:

1. Ce a dispus Curtea Constituțională a României la data de 06.05.2020?


a. A respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.14 lit.c1 ) - f)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și
regimul stării de urgență, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, sunt
constituționale în raport de criticile formulate.
b. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.28 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și
regimul stării de urgență sunt neconstituționale.
c. A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este
neconstituțională, în ansamblul său.

2. Există neclarități în comunicatul Curții Constituționale a României?

Din păcate există un aspect destul de important și asupra căruia deocamdată planează
echivocul, respectiv soarta prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
1/1999.
Astfel, deși din comunicat ar rezulta că excepția de neconstituționalitate ar fi privit și art.
9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, în continuarea comunicatului în
care se precizează soluția adoptată de curte pentru fiecare articol în parte sau act
normativ și un scurt raționament pe fiecare soluție în parte, nu se mai face nicio
mențiune cu privire la soluția pronunțată cu privire la art. 9 din actul normativ.
Potrivit art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 ”(1) Conducătorii
autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au
obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de
urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine,
specifice stării instituite.
(2) Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care
asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și
alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura
continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate
apărării”.
Importanța clarificării este dată mai de grabă de prevederile alin. 2 deoarece situația
alin. 1 este tranșată prin declararea neconstituțională a prevederilor art. 28 din același
act normativ.
Astfel, rămâne de văzut dacă mai subzistă, din perspectivă legală obligația de asigurarea
a continuității furnizării serviciilor esențiale.
3. De când se aplică decizia Curții Constituționale a României din 06.05.2020?

Orice decizie a Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie de la data


publicării sale în Monitorul Oficial al României, ceea ce implică ca în prealabil să fie
redactată.
În consecință, deși aspectele asupra cărora s-a pronunțat sunt tranșate definitiv ele vor
intra în vigoare abia la data la care se va publica decizia în monitorul oficial, ceea ce
înseamnă că actele normative își produc încă efectele juridice până la acel moment.
În concret, conform prevederilor art. 147 alin. 1 și 4 din Constituția României:
- Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente,
constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau
Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile
Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind
neconstituționale sunt suspendate de drept.
- Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data
publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Astfel, după publicarea în monitorul oficial a deciziei curții prevederile declarate
neconstituționale sunt suspendate de drept timp de 45 de zile, deci nu produc efecte
juridice. Dacă în această perioadă prevederile nu sunt aduse în acord cu Constituția la
expirarea termenului de 45 de zile își încetează efectele juridice.
Vom vedea ce vor face Guvernul României și Parlamentul României în acest sens. De
principiu, prevederile neconstituționale din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999
ar putea fi modificate astfel încât să fie constituționale și în acord cu decizia din 06.05.2020, însă
declararea neconstituțională a întregului act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.34/2020, nu poate fi modificat în așa fel încât să fie constituțional, mai ales că un
motiv al declarării neconstituționale este dat necesitatea existenței unei legi și nu a unei
ordonanțe de guvern.
Cu alte cuvinte, printr-o ordonanță de urgență nu se pot restrânge drepturi și libertăți
fundamentale ale cetățeanului, ci numai prin lege, ori legile sunt adoptate de parlament,
fiind astfel imposibil de modificat ordonanța de urgență. Există posibilitatea teoretică a
adoptării unei legi noi în această perioadă.
Rămâne de văzut dacă organele constatatoare vor mai aplica sancțiuni contravenționale
în această situație până la data de 14.05.2020 inclusiv (data încetării stării de urgență),
având în vedere că o contestare a procesului-verbal de contravenție motivat de
existența deciziei din 06.05.2020 va conduce la anularea acestuia, statul fiind expus la
obligarea de a suporta cheltuielile de judecată ale petentului.
4. Ce efecte concrete sunt aduse prin decizia Curții Constituționale a României din
06.05.2020?

a. Un efect important este dat de faptul că au fost lipsite de sancțiuni nerespectarea


oricăror obligații stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999,
ordonanțe militare, acte normative conexe specifice stării de urgență sau de asediu.
Cu toate acestea nu trebuie omis, pe de o parte, că respectarea acestor reguli ține, în
primul rând, de simțul civic al fiecărei persoane și pe de altă parte, nu pot fi sancționate
contravențional anumite încălcări, însă unele situații ar putea fi încadrate ca fiind fapte
de natură penală !
Revenind la contravenții, chiar și în condițiile echivocului cu privire la soarta art. 9 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 care prevedea următoarele:
”Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele
fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță
de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine,
specifice stării instituite”, declararea neconstituțională a art. 28 din același act normativ
lipsește obligațiile stabilite de existența vreunei contravenții, ”Nerespectarea
prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei
la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane
juridice”.
De asemenea, este înlăturat alin. 2 de la art. 28 care prevedea posibilitatea aplicării
unor sancțiuni contravenționale complementare (ex. confiscarea, desfacerea unor
lucrări, suspendarea temporară a activității, etc.).
În consecință, nici nu mai prezintă importanță faptul că a fost înlăturată modificarea
legislativă privind majorarea cuantumului amenzii contravenționale, dispoziții aferente
aplicării sancțiunilor contravenționale complementare, deoarece nu va mai exista fapta
contravențională în sine.
Practic, orice proces-verbal de sancționare contravențională emis în toată perioada
stării de urgență și până în prezent va putea fi atacat cu plângere contravențională și
invocată neconstituționalitatea prevederilor indicate mai sus, indiferent de momentul
emiterii și comunicării acestuia, adică înainte sau după intrarea în vigoare a modificărilor
legislative adoptate, la 03.04.2020, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020.
Finalitatea unei astfel de măsuri este anularea procesului-verbal de sancționare
contravențională și, după caz, dacă s-a achitat amenda, deschiderea unei portițe legale
de recuperare a amenzii plătite conform prevederilor art. 168 din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală.

b. Al doilea efect al deciziei curții constituționale vizează declararea neconstituțională a


prevederilor art. 331 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020, ceea ce
înseamnă că pe perioada stării de asediu sau de urgență normele legale referitoare la
transparența decizională și dialogul social se aplică și în cazul proiectelor de acte
normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau a stării
de urgență ori care sunt o consecință a instituirii acestor stări.
Practic, actele normative adoptate în perioada stării de asediu sau de urgență vor
parcurge un traseu mai anevoios și nu vor mai putea fi emise rapid.

c. Al treilea efect al deciziei curții constituționale vizează declararea neconstituțională a


prevederilor art. 332 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020.
Conform art. 332 din ordonanță, era prelungită de drept valabilitatea documentelor
eliberate de instituții și autorități publice pe toată perioada stării de urgență sau
asediu, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestor stări. Au
existat și trei excepții care vizau termenul de prelungire după încetarea stării de urgență,
respectiv:

(i) prelungirea valabilității dovezii înlocuitoare a permisului de conducere – cu drept


de circulație, emise în temeiul art. 111 alin. 1 lit. b) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 195/2002 (când titularul acestuia a săvârșit una dintre infracțiunile
prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1) și la art.
339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal) pe perioada acestor stări și o perioadă de 10 zile
după încetarea acestora,
(ii) prelungirea valabilității dovezii înlocuitoare emisă în temeiul art. 111 alin. 4 din
același act normativ (Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul, tractor
agricol sau forestier ori tramvai, implicat într-un accident de circulație din care a rezultat
uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se reține de către poliția rutieră
dacă acesta a încălcat o regulă de circulație, eliberându-se dovada înlocuitoare fără
drept de circulație, în situația în care regula de circulație încălcată este una dintre cele
prevăzute la art. 102 alin. (3)  lit. a)  și  c), sau dovada înlocuitoare cu drept de circulație
pentru o perioadă de 15 zile, în celelalte cazuri) pe perioada acestor stări și o perioadă
de 10 zile după încetarea acestora,
(iii) prelungirea valabilității în cazul art. 111 alin. 6 din același act normativ (La
cererea titularului permisului de conducere reținut în condițiile alin. (1) lit. b) sau
ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea
cercetării penale ori, în faza de judecată, instanța de judecată învestită cu soluționarea
cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație, cu câte cel mult 30 de zile, până
la dispunerea clasării, renunțării la urmărirea penală sau, după caz, până la rămânerea
definitivă a hotărârii judecătorești. Modul de soluționare a cererii de prelungire a
dreptului de circulație se comunică și șefului poliției rutiere pe raza căreia s-a comis
fapta) pe perioada acestor stări și o perioadă 10 zile după încetarea acestora.
În aceste condiții, de la momentul intrării în vigoare a deciziei curții, documentele
indicate la acest articol își pierd valabilitatea dacă, pe perioada cuprinsă între
31.03.2020 (data publicării ordonanței) și data intrării în vigoare a deciziei curții ori data
de 15.05.2020 (14.05.2020 – data de încetare a stării de urgență), acestea au expirat.
O problemă în practică va exista în cazul prelungirii valabilității dovezilor înlocuitoare a
permisului de conducere, deoarece dacă aceasta expiră și nu există cererea de
prelungire înregistrată la dosarul cauzei se pierde dreptul de prelungire !

5. Cum pot beneficia de efectele deciziei Curții Constituționale a României din


06.05.2020 în situația în care am fost sancționat contravențional pentru
nerespectarea ordonanțelor militare în perioada 16.03.2020 – data prezentă?

a. Indiferent de momentul sancționării contravenționale și/sau al comunicării procesului-


verbal de sancționare contravențională, nici până la data prezentă, nu a curs nici
termenul de 15 zile de achitare benevolă a unei părți de amenda aplicată, nici termenul
de 15 zile de formulare a plângerii contravenționale.

Prin Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de


urgență pe teritoriul României, la art. 41, se menționează ”Prescripțiile și termenele de
decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe
toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art.
2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții
legale contrare nefiind aplicabile”. Prin raportare la prevederile art. 41 de mai sus, atât
termenul de 15 zile de achitare a sancțiunii amenzii contravenționale, cât și termenul
de 15 zile de a formulare a plângerii contravenționale sunt termene de decădere,
drept pentru care acestea nu încep să curgă pe durata stării de urgență. Dacă aceste
termene nu curg, nu devine nici exigibilă sancțiunea aplicată, respectiv executorie
conform art. 37 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel încât nu ar fi posibilă
executarea silită a amenzii contravenționale, în această perioadă a stării de urgență.
b. Dacă până acum nu s-a formulat o plângere contravențională, este necesar ca aceasta să
fie formulată, decizia curții constituționale nu anulează de drept efectele unui proces-
verbal de sancționare contravențională.
c. Dacă până acum s-a formulat o plângere contravențională, este necesar ca această să fie
completată cu invocarea ca motiv de anulare a efectelor deciziei din 06.05.2020.
d. Dacă există și alte motive de anulare a procesului-verbal de sancționare
contravențională este util să fie invocate.
e. Persoanele care au achitat, fie și în parte, amenda primită, au posibilitatea ca ulterior
admiterii plângerii contravenționale și obținerii anulării definitive a procesului-verbal de
sancționare contravențională să solicite, printr-o cerere administrativă depusă la direcția
de taxe și impozite locale din raza teritorială a domiciliului, restituirea amenzii achitate
conform art. 168 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectând
procedura aferentă.
f. Termenul limită în care poate fi formulată plângerea contravențională sau
modificată/completată cea deja formulată este data de 01.06.2020 (luni).

S-ar putea să vă placă și