PROGRAMA CURSULUI TERAPII COMPLEMENTARE - sectiunea 2

Cursul-10 Reiki
Cursul-11 Medicina.traditionala.chineza
Cursul-12-- Apiterapia
Cursul-13 Biorezonanta
Cursul-14 Tehnica.radianta
Cursul-15 Reflexologie
Cursul-16 Astrologia
Cursul-17 Yoga
Cursul-18 Naturopatie

1
 Cursul 10

Reiki

―Reiki este înţelepciune şi adevăr‖

Hawayo Takata

De-a lungul istoriei omenirii au existat întotdeauna metode de vindecare care se bazau pe
transferul energiei vitale universale, aceeaşi energie care aduce viaţa în univers şi o hrăneşte. În
urmă cu mii de ani, tibetanii ajunseseră la o înţelegere adâncă a naturii spiritului, energiei şi
materiei, utilizând aceasta cunoaştere pentru vindecarea trupurilor lor, armonizarea sufletelor si
conducerea spiritelor către experienţa unităţii. Mai târziu găsim această cunoaştere şi în India şi,
de asemenea, găsim forme modificate ale ei in Japonia, China, Egipt şi la culturile romane,
numai ca să menţionez câteva. Această cunoaştere a fost păstrată de misterul şcolilor majoritaţii
culturilor antice si a fost cunoscută în întregime numai de câţiva oameni, de obicei preoţi sau
conducatori spirituali care in schimb, au transmis-o discipolilor pe cale orală.
Oamenii de ştiinţă moderni, de obicei interpretează greşit această cunoaştere pentru că
ea s-a păstrat in limbaj criptic sau prin simboluri. Cunoaşterea Reiki s-ar fi pierdut dacă Dr.
Mikao Usui nu ar fi redescoperit cheia care duce la refacerea unei tradiţii de vindecare veche de
mii de ani ea apărând încă din vechile scrieri sanscrite până la sfârşitul secolului XIX. Cuvântul
Reiki înseamnă energie vitală universală. Este definită ca fiind puterea care acţioneaza şi traieşte

în toată materia creată. Cuvântul se împarte în două. Silaba rei descrie

2
aspectul nemărginit universal al acestei energii, în timp ce ki este el însuşi
parte a rei, fiind energia forţei vitale care curge prin toate fiinţele.
Multe rase, culturi şi religii au fost întotdeauna conştiente de existenţa unei energii care
corespunde întelesului lui ki. Astfel ki este denumit:
Chi de către chinezi, Ight sau fantoma Sfânta de către creştini, Prana de către hinduşi,
Mana de către Kahunas şi Energie bioplasmică de către cercetătorii ruşi. Şi probabil acelaşi lucru
este: Telesma la Hermes Trismegistos, Ka la egipteni, Pneuma la greci, Eckankar în limbajul
Pali, Fluidul vieţii la alchimişti, Jesod şi cabbala la evrei, Mgebe la pigmeii, Hasina pe insula
Madagascar, Oki la indienii, Puterea regilor europeni de vindecare prin atingere,Puterea de
vindecare a naturii la Hippocrate, Puterea odica a Baronului Reichenbach, Energia biocosmică a
Dr. O. Brunler, Puterea X a lui L.E. Eemann si Cea de a cincea putere.
Toate sunt acelaşi lucru şi au la baza aceeaşi energie, deşi extinderea la care sunt aplicate şi
teoriile lor diferă mult. Condiţiile de bază cerute pentru a utiliza această energie sunt, de
asemenea, foarte diferite. Unele din sisteme amintite solicită ca acele exerciţii de aducere a
energiei să fie pure şi frecvent trebuie îndurată multă singurătate înainte ca energia dorită să
apară şi să poată fi folosită. Cu cât ne apropiem mai mult de forma de bază a acestei energii
universale a vieţii, cu atât devine mai de înţeles, mai eficientă şi mai uşor de utilizat. Căci o piesă
a înţelepciunii ermetice spune:
― Cheia adevărului este simplicitatea‖.
Sistemul Reiki al lui Usui nu numai că este cel mai simplu şi mai naturală metodă de
vindecare pe care o cunoaştem, dar este, de asemenea, cel mai eficient mod de a transfera această
energie vitală universală. O dată ce o persoană a fost deschisă să devină un ―canal‖ pentru Reiki,
energia concentrată a vieţii va curge prin mâinile sale cu acordul său propriu şi el va rămâne cu
această capacitate pentru tot restul vieţii sale.
Micile diferente intre sistemul Usui clasic si sistemul folosit acum, au venit de la
folosirea si diagnosticarea reiki prin scanarea ceakrelor.
Ce este mai exact această energie vitală universală. Să ascultam, mai întai ce au de spus
bătrânii înţelepţi şi oamenii de ştiinţă despre acest subiect. Se datorează medicinii moderne faptul
că majoritatea oamenilor sunt conştienţi de imensa ―vitalitate‖ care însoţeşte orice existenţă. Căci
nu cu mult timp în urmă o piatră a fost considerată ca fiind materie ―moartă‖. Astăzi ştim că
astfel de lucruri ―simple‖ se află într-o corelaţie inteligentă cu nenumărate forţe. Cât de mică este
această piatră în comparaţie cu întinderea enormă a universului nostru 100.000 de gene diferite,
alcătuite din ADN. Fiecare din această microscopică celulă conţine în ea însaşi nu mai puţin de
planurile contrucţiei noastre genetice. Dacă ar fi să desfacem aceste lanţuri spiralate şi să le
punem cap la cap, lungimea lor ar atinge mai mult de 120 miliarde km, cam de 800 de ori
distanţa dintre pământ şi soare. Şi totuşi toate aceste lanţuri de AND încap în ceva mai mic decât
o alună ! Jocul cu figuri şi valori ar putea fi continuat până la infinit. Cât de mare poate fi energia
ca toate aceste forme de viaţa să se manifeste. Cât de mare trebuie să fie inteligenţa care dă

3
acestor forme viaţă. Sau universul şi vieţile noastre apar dintr-un şir de coincidenţe? Poate
materia inconştienta să aducă conştiintă? Poate aduce spiritul? Poate aduce un suflet?
In acest punct până şi ştiinţa se confruntă cu o problemă nerezolvată. Mulţi oameni de ştiinţă au
la momentul în care ar exista o singură explicaţie şi anume că există o forţă inteligentă
superioară: un spirit universal care crează în continuu universul din el însuşi. Ultimele
descoperiri din fizica cuantică sunt foarte aproape de această idee. Teoria supergravitaţiei descrie
existenţa unui câmp standardizat, perfectechilibrat în relaţia cu el însuşi, un câmp de inteligenţă
pură care aduce toată materia la forma de bază a tuturor creaţiilor. Această coincide exact cu
descoperirile care i-au luminat pe oameni de-a lungul secolelor. Ei ne spun că există o stare de a
fi care conţine toată creaţia şi din care apare viaţa. Energia acestei stări de a fi trăieşte în toate
lucrurile şi această energie universală curge prin mâinile noastre în forma concentrată atunci
când tratăm pe cineva cu Reiki. In termeni practici reiki este deasupra celor holistice. Reiki
atinge toate nivelurile de existenţă şi se luptă să aducă aceste diferite niveluri la o stare de
echilibru. Terapeutul este numai un canal pentru această energie, pentru că acesta nu este al lui,
energia limitată care trece prin el când îşi aşează mâinile pe o persoană, dar mai degrabă una
universală, care îl lasă apoi în armonie cu el şi mai puternic. De asemenea, Reiki lucrează în felul
său asupra zonei din corp care are nevoie.
Evident este înzestrat cu o mare inteligenţă din moment ce ştie exact locul şi modul în care
să acţioneze.Oamenii,.foarte..receptivi..experimenten-tează Reiki ca dragoste. Dragostea este o
putere de unire care ne conduce mai departe către o stare de sine cu întregul creţiei. Scopul real
al omenirii este să traducă această stare în realitate şi să o trăiască. Dragostea este căminul
sufletului, acolo unde se întoarce să fie unită ca picătura cu oceanul nemărginit al fiinţei, o stare
de uniune, cunoaştere incomprehensivă şi înţelepciune, creativitate şi armonie ca şi realizare,
dragoste şi eternă binecuvântare. Reiki ne poate ajuta să ne găsim drumul înapoi către această
stare de sănătate. Este o metodă de vindecare în sensul cel mai larg al cuvântului. După cum aţi
observat deja, Reiki nu are nimic în comun cu spiritismul sau ocultismul în orice formă a lor. De
asemenea, nu are nimic în comun cu invocarea fantomelor sau a demonilor, nici cu hipnoza sau
orice alt gen de tehnică psihologică. Darul Reiki nu te face ―magician‖. În tratamentul Reiki, se
utilizează numai o forma concentrată dar neutră de energie cosmică.
Pentru a practica Reiki, nu este necesară o credinţă specială. Este utilizat cu succes de
oameni de diferite credinţe şi religii, de către liberii
cugetători ca şi de adepţii a diferite filosofii şi
ideologii. Faptul că Reiki a permis multor oameni să atingă o înţelegere mai bună a problemelor
religioase în timp ce le-a permis să experimenteze
spiritualitatea într-o manieră mai profundă vorbeşte despre universalitatea sa.
Cu siguranţă nu este o simplă coincidenţă ca o metodă de vindecare că Reiki a fost
redescoperită şi adusă înapoi la viaţă în zilele noastre, pentru
recunoasterea faptului că înţelepciunea adâncă a
formei de viaţă o mică parte a dezvoltării ştiinţei şi
tehnologiei a dus la apariţia unei alte probleme chiar şi cu existenţa acestor adevăruri
incontestabile.
Stăm pe umerii noii generaţii care fie vă aduce o nouă calitate a conştiinţei umane sau o
distrugere radicală a tot ceea ce este vechi. Orice s-ar întâmpla, este decizia noastră şi găsim că
este încurajator faptul că există interes pentru ca adevărul să se răspândească.
Nivele ale practicii Reiki

4
 Clasificarea reiki in nivele este o sursa constantă de discuţii între profesorii reiki. Opiniile
variate au hotărît care este cea mai bună cale de a împarţi procesul învaţării .
Reiki tradiţional are trei nivele:

1. Nivelul începătorilor, acum se numeşte Primul grad.

2. Nivelul avansaţilor, acum se numeşte Al doilea grad.
3. Maestru reiki, înca se numeşte Al treilea grad in unele grupuri.

D-na. Takata nu a fost de acord cu părerile predecesorilor săi in totalitate, cu cei ce

pretindeau să-şi ţină secrete descoperirile sau cu cei ce se credeau uniţi prin liniile sângelui
Primul nivel este seminarul original timp în care primim energia reiki pentru viaţă. Studenţii
primesc pentru iniţiere deschiderea. Aceasta este cea mai importantă parte a seminarului şi este
ceea ce dă primul grad cel mai important
nivel al reiki. Pentru un practicant reiki nimic nu poate fi mai important decât iniţierea cu energia
reiki pentru viaţă.
AL DOILEA NIVEL Nivelul I plus vindecarea la distanţă. Acest nivel ne învaţă trei din
cele patru simboluri tradiţionale utilizate in Reiki. În general aici are loc o creştere a puterii.
Practicianul poate, de asemenea, să vindece la distanţă. Solicita atingerea a 2 stadii de armonie.
AL TREILEA NIVEL (Maestru) Nivelul II plus Simbolul Maestrului, invata al patrulea
simbol, Simbolul Maestrului. Are loc, din nou, o crestere a puterii. Socilita atingerea a 4 stadii de
armonie.
MAESTRU PROFESOR Nivelul III plus abilitatea de a instrui in practica Reiki.
Mulţi profesori nu văd acest nivel ca pe un nivel separat de nivelul III, in timp ce alţii cer
instruirea în continuare pentru acest nivel. Acest nivel nu solicită atingerea altor stadii de
armonie sau altor simboluri. În schimb îţi oferă încredere şi cunoştinţe pentru a conduce o clasă
Reiki. Aceasta vine in general din ucenicia cu un profesor Reiki experimentat ca să vezi si cum
este de partea cealalta a mesei.
Unii profesori adaugă alte nivele, informaţii din alte tradiţii şi aşa mai departe. Aceste alte
nivele nu fac parte din Sistemul tradiţional Usui de Vindecare Naturală aşa cum a fost păstrat de
către Dna. Takata. Uneori, aceste alte lucruri se spune ca ar fi bucatele recuperate din
cunostinţele Reiki sau ceva in genul asta. Cu condiţia ca profesorul sa faca distincţia clar intre
lucrurile adaugate si invaţăturile tradiţionale pentru onorarea corecta a sistemului Usui. Aceste
alte lucruri pot fi "Reiki" in intelesul larg al cuvantului, dar nu sunt "Reiki" in sensul obişnuit al
acestui cuvant folosit pentru denumirea "Sistemului Natural de Vindecare Usui".
La acest grad am avut sansa ca maestrul meu, reiki master teacher Eli Navon sa ma pregateasca
în ceea ce se numeşte « operaţia spirituală », o legatura subtilă ce se face într-o stare de
semihipnoză între psihologie şi meditaţie dirijată, situaţie în care problema pacientului, în cazul
în care se datorează unei traume psihice se poate rezolva în câteva şedinţe.

Nivelul I Reiki - PRIMUL GRAD

Se bazează pe nivelul introductiv. Dă acces energiei si mâna liberă vindecării după cum este
descris in cursul despre poziţiile tradiţionale ale mâinii. Solicită atingerea a 4 stadii de armonie.
Cum este şi normal un începător în practica reiki trebuie să exerseze autotratamentul, necesar
tuturor practicanţilor, indiferent de starea lor de sanătate.
În acest caz compatibilitatea terapeut-pacient este 100%

5
Dupa initiere , studentului i se da sa vorbeasca despre toate subiectele descoperite in curs. Sunt
luate puncte din ştiinţă şi metafizică pentru reiki cu abundenta de cazuri istorice care se afla in
spatele teoriei.
Se vorbeste deasemenea cum sa faca tratamente sigure, sa trateaza animale si plante si se
trateaza alti oameni ce se afla in situatii critice . Se intersecteaza cu teoria si sezonul practic in
care li se da studentilor oportunitatea sa-si puna
gandurile in practica si prima mana a experientei reiki .
Informativ si placut , primul grad dureaza minim optsprezecezece ore munca. Nu se dau teste sau
examene deoarece este putin de invatat sau de stiut . Nu este intr-adevar necesar sa se dea prea
multe explicatii deoarece ceea ce conteaza de fapt este receptarea reiki si folosirea acestuia prin
punerea mainilor pe corp .Multi profesoi reiki adauga la eceasta filosofia, predau foarte putin si
isi focalizeaza
Intrega munca asupra aplicatiilor practice . Cel mai important este însă autotratamentul. Se spune
că, ―Pentru a da reiki trebuie să fi primit reiki‖ iar pentru început cel ce-ţi ―dă‖ reiki eşti tu însuţi.
Practicanţii reiki ce au ajuns numai la nivelul 1 trebuie să practice zilnic cel puţin 3minute pe
fiecare dintre puncte. Cel mai bine este să aveţi 5 minute pentru fiecare punct, în timp echilibrul
energetic restabilindu-se veţi reduce involuntar durata pe zonele deja echilibrate.

Nivelul II Reiki AL DOILEA GRAD

Nivelul I plus vindecarea la distanţă. Acest nivel ne învaţă trei din cele patru simboluri
tradiţionale utilizate in Reiki. In general aici are loc o creştere a puterii. Practicianul poate, de
asemenea, să vindece la distanţă.
Solicita atingerea a 2 stadii de armonie.
Transmiterea energiei are ca ajutor aplicarea mentală a simbolurilor, simboluri care,
fiind chiar vizibile pentru oricine nu sunt accesibile oricui, sunt protejete şi nu
funcţionează decât prin acordaje specifice. Spre deosebire de primul nivel, acest
nivel nu este indicat si nici nu este accesibil oricarei persoane care a terminat nivelul
I.Sunt unii care nici nu simt nevoia şi sunt altii care încă nu sunt pregatiti pentru el.
De fapt acest nivel trebuie „meritat‖. Desigur, nu maestrul sau o comisie decid; Cei
această decizie nu este o chestiune de bunavointa, ci mai degraba de maturitate. care vin la acest
curs sunt nu vin din curiozitate şi mai mult dintr-un sentiment interior de necesitate. Nivelul II
ne ajuta sa ne „adancim‖ in noi si ofera solutii superioare pentru descoperirea sinelui si integrarii
acestuia. Racordarea de la acest nivel duce la o circulatiei sporita a energiei dar, pe langa planul
fizic, isi exercita influenta si pe plan emotional si mental. In urma acestei initieri ies in evidenta
in primul rand schimbarile sufletesti, spre deosebire de schimbarile fizice de la nivelul I. Nivelul
II ne ajuta sa ne traim viata constienti, fara incordare/tensiune si sa ne apropiem de fiinta noastra
reala interioara. Dar inaintarea pe acest drum se poate face doar de unul singur.
Simbolurile reiki nu pot face rău, nici celui ce-l desenează greşit, fizic sau în imaginaţie şi nici
celui ce-i este aplicat.
Simbolul este o forta-energie legata de forma, de o creatie unica. In Europa cel mai cunoscut
simbol este cel al crestinatatii – crucea. Puterea simbolului cruce, incarcatura acestuia nu vine
din lemnul sau fierul din care este fabricat, ci din credinta oamenilor. Din acea incarcatura cu
care a fost inzestrat de milioane de oameni capata puteri tamaduitoare.‖ Exista insa multe alte
simboluri, unele cu incarcatura pozitiva, altele cu incarcatura negativa.

6
Simbolurile Reiki creaza legatura cu Constiinta Universala. Ele sunt niste „coduri cosmice‖, cu
ajutorul carora se poate canaliza energia Reiki peste timp si spatiu. Impreuna cu initierile, aceste
simboluri fac posibile pentru practicanti tratamentele/canalizarile de energie dincolo de timp si
spatiu.

Invatarea simbolurilor Reiki se face la nivelele de grad II si III. Ele sunt invatate in timpul
cursurilor, ca sa poate fi vizualizate oricand, in orice imprejurare.

Precticantii liniei traditionale considera aceste simboluri secrete, de acea ele nu pot avea nici o
urma scrisa!

Scolile traditionale nu permit deschideri la mai putin de 28 de zile una de alta, pe ntru ca in
momentul deschiderii si implementarii unui simbol sa aib timpul necesar sa se « asimileze » fara
a se intersecta energetic cu simbolul urmator..

Simbolurile gradului II sunt: simbolul fortei (cresterii fortei), simbolul vindecarii spirituale si
simbolul vindecarii la distanta. De fiecare simbol se leaga o mantra care mareste
puterea/eficienta vizualizarii.

Simbolul 1-

CHO KO REI – pune puterea aici, declanşează şi amplifică emisia energetică a fiinţei tale.
Deschide accesul la energia universală, simbol ce
poate fi folosit ca protecţie, în tratament se aplică
întâi terapeutului după care se aplică pacientului.
Asocierea desenului, a imaginii se face, 1-2
se pronunţă CHO KO REI, 2-3 se pronunţă CHO KO REI, la
3-4 CHO, 4-5 KO, 5-6 REI, în final se pronunţă CHO --KO -REI pe ansamblu. În cazul în care
terapeutul capătă experienţă şi vizualizează CHO KO REI global, se pronunţă CHO KO REI de
trei ori, pentru terapeut,
pentru pacient, pentru activare.

Simbolul 2-

7
 SEI HE KI –Este un simbol cu care se lucrează la nivel mental şi
emoţional, simbolul armoniei, asigură şi protejează emisia ta informaţională. Am cheia de la
subconştientul tău. Este, în general cel mai puţin folosit dintre simboluri dar pentru cei ce-l
folosesc este foarte util şi puternic.

Simbolul 3-

HEN SHI ZEI SHO NEN - asigură şi protejează emisia ta informaţională. HEN SHI ZEI
SHO NEN înlătură impurităţile ce pot diminua emisia telepatică a subiectului şi îl protejează pe
acesta de atacurile malefice din jur. Când aplici HEN SHI ZEI SHO NEN tu însuţi devii un focar
de emisie energetică pură. Este bine să-l foloseşti după CHO KO REI. Fără CHO KO REI,
comparaţia mea se referă ca la o fiinţă fără cap. Sau este ca şi cum capul tău ar încerca să trimită
nişte gânduri care încă n-au apărut.

Prin HEN SHI ZEI SHO NEN- Pod între timp şi spaţiu, îţi extinzi efectul lui CHO KO
REI oriunde doreşti şi pentru orice durată. Totul depinde de ceea ce îţi pui în gând înainte de
folosirea codificării. Practic, îţi propui să realizei un lucru, apoi aplici CHO KO REI şi HEN SHI
ZEI SHO NEN, sau CHO KO REI şi SEI HEI KI, sau CHO KO REI şi alte simboluri secundare.
În continuare, vei începe să tratezi bolnavul, sau vei aştepta efectul acţiunii tale declanşatoare de
reuşită. Se foloseşte pentru tratament la distanţă

Nivelul III Reiki - AL III-LEA GRAD

Este gradul la care se introduce simbolul - IV- simbolul maestru

8
THE GREATE BING OF THE UNIVERS sau THE DIVINE WINDOOM,
de aici pleacă totul. Cuprinde trei simboluri din reiki II, duce la simţiri superioare, iar din
momentul în care lucrăm cu simbolul IV aducem tot reiki la acest simbol. Tot ceea ce vom face
in reiki de acum, începe şi se termină cu simbolul IV Dă răspuns la toate întrebările fără a
mai fi necesar un alt simbol iar in cazul folosirii întăreşte toate simbolurile ce îl urmează. Se
numeşte simbolul master. Este cel mai înalt simbol în sistemul Usui, este simbolul cu care se
poate face operaţia spirituală. Dă putere reţelei de cristale şi aprofundează meditaţia reiki. Se
foloseşte în special
la începutul şi la sfârşitul lucrurilor. Ordinea în folosirea simbolurilor este: 4, 2, 1,3, iar
lameditatia reiki : 1,2,3,4

Avand toate cunostintele acumulate pana acum, putem porni in a diagnostica si apoi
trata, tinand cont de micile diferente intre sistemul Usui clasic si sistemul folosit acum,
diagnosticarea reiki prin scanarea ceakrelor.

Profesor Maestru Reiki

Acest grad nu se obţine decât după practicarea reiki o perioada de 6 luni timp în care în
paralel cu practica se face asistenta pe lângă maestru realizând clar cum se predă acest sistem.

9
 Cursul 11.
Medicina traditionala chineza. Doctrina celor cinci elemente

Remedii din medicina traditionala chineza

Intr-o farmacie chinezeasca Ceai din flori, masaje, acupresura: medicina traditionala chineza
(cunoscuta in lume sub numele prescurtat de TCM) este o arta a autovindecarii, eficienta si usor
de aplicat zi de zi

Ideea de baza a medicinii traditionale chineze este ca lumea vie e guvernata de doua principii
opuse: Yin si Yang. Doi poli de energie care se completeaza, se controleaza si se reglementeaza
reciproc. Si numai in campul lor de interferenta poate exista energia vitala numita "Qi".
Indiferent daca e vorba de respiratie, metabolism, digestie, sexualitate - fara Qi, ele nu ar
functiona. Fiecare om mosteneste aceasta forta vitala pe cale genetica, dar ea trebuie completata
zilnic cu energie Qi luata din alimente, lichide si respiratie.

Marele echilibru

Partea umbrita si partea insorita a muntelui

In limba chineza veche, Yin se traduce textual prin "partea umbrita a muntelui", iar Yang,
"partea insorita", doua metafore care exprima ideea de rece si cald, feminin-masculin, luna si
soare, noapte si zi. La om, fortele Yin si Yang trebuie sa formeze o balanta armonioasa. Atunci
suntem sanatosi, relaxati si in pace cu noi insine. Ziua suntem in forma maxima, iar noaptea
somnul este profund. Dar aceste stari ideale sunt atinse de putini indivizi. Unora le lipseste
energia Yang, si asta se manifesta prin paloare, moliciune si oboseala permanenta, maini si
picioare reci, edeme si celulita. Altora le lipseste energia Yin. Sunt nervosi, iritati, au probleme
dermatologice, sete permanenta si insomnie, sunt supusi riscului de epuizare totala.

Completarea energiei Yang

Cine sufera de lipsa lui Yang se plange in permanenta de o senzatie de frig. De aceea,
organismul lor are nevoie de alimente care sa-l "incalzeasca" (in spiritul TCM). De pilda: cirese,
caise, piersici, marar, praz, ceapa, usturoi, orez, ovaz, nuci, seminte de pin, ulei rafinat de rapita,
carne de cocos, miel, ghimbir, nucsoara, cardamom, cuisoare aromate. Incalzirea mancarurilor
prin foc sporeste calitatile Yang.

Reteta pentru o cura Yang

10
Doi centimetri de radacina curatata de ginseng, 2 cm de lemn-dulce si 4 smochine se fierb 60 de
minute intr-un litru de apa. Se strecoara si se bea intreaga cantitate intr-o zi. La fel de eficienta
este o cura de ceai de ginseng, cumparat de la farmacie. Se beau zilnic trei cani, vreme de doua
saptamani.

Completarea energiei Yin

Femeile si barbatii cu Yin insuficient sufera adesea de valuri de caldura si transpiratie. Ei au

nevoie de alimente care sa le raceasca organismul. Printre ele se numara citricele, ananasul,
pepenele rosu, ciupercile, varza chinezeasca, ridichile, castravetii, rosiile, spanacul, lastarii de
soia, cartofii, tofu, graul incoltit, mazarea, uleiul de susan, tarhonul, ceaiul de menta, ceaiul
verde, branza de vaci si smantana. Trebuie consumate cat mai multe cereale incoltite. Alimentele
trebuie fierte scurt, in apa clocotita.

Reteta pentru o cura Yin

O jumatate de ceasca de flori de iasomie uscate si 1 cm de radacina de lemn-dulce se fierb 20 de

minute intr-un litru de apa. Se strecoara lichidul si se indulceste cu o lingurita de miere. Se bea
zilnic, vreme de doua saptamani.

Exercitii pentru echilibrarea energiilor

Dimineata - forma maxima, seara - oboseala placuta

Aliment Yang, ghimbirul dinamizeaza dimineata metabolismul, produce energie si dinamism.

Dimpotriva, ridichea este o leguma Yin. Ea face ca seara, functiile corpului sa se domoleasca,
alimenteaza organismul cu lichidele necesare si imbunatateste somnul.

Energie pe parcursul zilei

Daca va simtiti apatici la mijlocul zilei si mai trebuie sa munciti, masati-va cele doua puncte
numite "poarta vietii" (aflate de-o parte si alta a coloanei vertebrale). Puneti pumnii la inaltimea
rinichilor, lipiti de sira spinarii, si masati locurile cu oasele pumnului, in miscari de rotatie.
Repetati de 20 de ori. Energia vitala va fi pusa din nou in miscare.

Minte limpede, combaterea durerilor de cap

Masajul urmator stimuleaza functia nervilor si elimina blocajele: 1. Stati cu spatele drept, pe
scaun sau in picioare. 2. Privirea sa fie atintita inainte. Respirati linistit. 3. Cu toate degetele,
masati-va teasta, de la locul unde incepe parul deasupra fruntii, pe toata pielea capului, pana la
ceafa, exact ca si cand v-ati pieptana peste cap. Repetati de 36 de ori, pana ce pielea capului se
infierbanta. Exercitiul limpezeste mintea si potoleste durerile de cap.

Intarirea puterii de concentrare

11
Exercitiul urmator imbunatateste circulatia sangelui si stimuleaza metabolismul in creier: 1. Stati
drept, pe scaun sau in picioare, si respirati calm. 2. Frecati-va palmele una de alta, pana se
incalzesc. 3. Puneti-le pe frunte, apoi coborati cu ele pe tample, peste obraji. 4. Frecati-le din
nou, iar cand sunt calde, asezati-le pe mijlocul fetei si mangaiati-va pielea, in directia urechilor.
5. Incalziti-va din nou palmele, apoi asezati-le peste urechi, pe ceafa si pe partea din spate a
capului. Fiecare pozitionare sa tina circa 2 minute. Aceleasi tehnici se folosesc si in Reiki si sunt
extrem de eficiente.

Mai multa bucurie de-a trai

Prima carte de medicina chineza dateaza din sec. 2 I.Hr.

Un masaj indirect pe tiroida are influenta puternica asupra emotiilor. 1. Apropiati-va palmele si
frecati-le pana se incalzesc. 2. Aplicati-le pe cele doua parti ale gatului, sub barbie. Stati asa circa
2 minute.

Masaj facial anti-varsta

1. Fixati varful degetelor aratatoare pe mijlocul tamplelor si apasati. Coborati apoi cu cate trei
degete spre urechi. 2. Apasati cu varfurile aratatoarelor pe punctele dinspre coltul interior al
ochilor si nas, apoi coborati cu ele de-a lungul nasului pana la nari. Apasati cele doua puncte
aflate la baza narilor. 3. Apasati cu varful degetului gropita dintre buza de sus si nas. Apoi masati
conturul buzelor intr-o directie si in alta. 4. Strangeti-va buzele cat mai puternic. In vremea asta,
apasati cu cealalta mana, in mijlocul barbiei. 5. Loviti-va usor obrajii cu podul palmei, pe toata
suprafata lor: de la obraji spre gat si de la nas spre urechi. In final, treceti-va usor palmele peste
fata. Teoria celor 5 elemente

Cele cinci elemente se referã la cinci categorii din lumea naturalã, şi anume: apa, lemnul,
focul, pãmântul şi metalul. Teoria lor considerã cã toate fenomenele din Univers corespund în
Naturã unuia sau altuia dintre aceste elemente şi cã ele se aflã într-o mişcare şi transformare
continuã.
Teoria celor cinci elemente a apãrut în China în perioada dinastiilor Yin şi Zhou (sec. XVI - 221
î.e.n.). Ea îşi are însã rãdãcinile în vremuri strãvechi, când chinezul, fire contemplativã, observa
şi nota cele mai subtile schimbãri ale Naturii, orientându-şi viaţa şi activitãţile în funcţie de
acestea.
Apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt considerate ca fiind cinci elemente indispensabile
pentru menţinerea a tot ce este viu, reprezentând totodatã şi stãrile care stau la baza
transformãrilor din Naturã. In lucrarea "Colecţia de lucruri strãvechi" se spune:

"Hrana depinde de apã şi foc. Producţia depinde de metal şi lemn. Pãmântul dã naştere tututor
lucrurilor. Ele sunt folosite de popor."

12
 Deşi au caracteristici diferite, cele cinci elemente depind unul de celãlalt şi sunt inseparabile.
Incã din cele mai vechi timpuri, oamenii cunoşteau relaţiile dintre ele şi le foloseau pentru a
explica fenomenele lumii naturale.
Conceptul primitiv al celor cinci elemente s-a dezvoltat ulterior într-o teorie complexã, care
împreunã cu teoria Yin - Yang a servit drept metodã şi instrument teoretic pentru analizarea şi
înţelegerea tuturor fenomenelor.
In medicina tradiţionalã chinezã, teoria celor cinci elemente este aplicatã pentru a explica natura
organelor deţinãtoare de energie şi a celor ce transportã energia, legãturile dintre ele, precum şi
relaţiile dintre om şi lumea naturalã.

CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCI ELEMENTE

Incã din preistorie omul şi-a dat sema cã apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt
indispensabile pentru viaţa sa de zi cu zi şi cã ele au naturi diferite.
Caracteristica apei este rãceala şi fluiditatea, ea luând forma recipientului în care ajunge, cea a
lemnului este înflorirea şi creşterea, focul rãspândeşte cãldurã şi luminã, pãmântul dã naştere
tuturor lucrurilor, iar metalul se cufundã (sub acţiunea propriei greutãţi).
In antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente în studiul ţesuturilor şi organelor,
stabilind anumite corespondenţe în funcţie de natura, forma şi funcţia fiecãrui organ, între el şi
un anumit element.
Aceastã clasificare este tratatã foarte amãnunţit în cel de-al cincilea capitol al "Intrebãrilor
fundamentale", prezentând relaţia meridian - organ - element.

Relaţiile dintre cele cinci elemente

Legea mişcãrii celor cinci elemente este caracterizatã prin urmãtoarele relaţii:

- Generarea unui element din celãlalt

- Interacţiune- Dominare

13
- Opoziţie
- Relaţie tip mamã - fiu

Generarea unui element din celãlalt

Generarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relaţia de generare a unui element de cãtre
elementul anterior:

Apa hrãneşte lemnul

Lemnul alimenteazã focul
Focul naşte pãmântul (cenuşa)
In pãmânt apar metalele
Metalul (prin condensare) duce la apariţia apei

Atunci când aceastã relaţie de generare este aplicatã organelor interne deţinãtoare de energie:
rinichi, ficat, inimã, splinã şi plãmâni, ea se referã la faptul cã energia unui organ va susţine
funcţionarea unui alt organ.
Concret, energia rinichilor (apã) va susţine funcţionarea ficatului (lemn), energia ficatului (lemn)
va sprijini funcţionarea inimii (foc), energia inimii (foc) va susţine funcţionarea splinei (pãmânt),
energia splinei (pãmânt) va susţine funcţionarea plãmânilor (metal), iar plãmânii (metal), la
rândul lor, vor sprijini funcţionarea rinichilor (apã).
Atunci când vorbim despre energia unui organ ne referim la energia produsã de celulele acelui
organ. Celulele, ce au caracter Yin, produc energie, ce are caracter Yang. Este vorba despre
procesul descris de teoria Yin - Yang: "In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul". Aceeaşi teorie mai
precizeazã "Yang-ul activeazã Yin-ul", care se traduce prin faptul cã energia produsã de celulele
unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor (conform relaţiei de generare a
celor cinci elemente).
Pe scurt putem spune cã relaţia de generare se reduce la cele descrise mai sus, şi anume, energia
produsã de celulele unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor.

Interacţiunea

Interacţiunea dintre cele cinci elemente presupune şi existenţa unor tendinţe opuse ale acestora,
prin care ele se controleazã reciproc:

Apa stinge focul

Focul topeşte metalul
Metalul taie lemnul
Lemnul dominã pãmântul pe care creşte
Pãmântul îndiguieşte apa

Aspectele generãrii unui element din celãlalt şi cel de interacţiune sunt inseparabile. Dacã nu ar
exista naşterea nu ar mai apãrea creşterea şi dezvoltarea; fãrã interacţiune nu ar mai exista
echilibru şi coordonare pe durata creşterii şi a transformãrii. Echilibrul relativ menţinut între
generare şi interacţiune este cel care face posibilã creşterea normalã şi dezvoltarea.
Interacţiunea dintre organele interne presupune faptul cã rinichii (apa) controleazã inima (foc),

14
inima (foc) controleazã plãmânii (metal), pãmânii (metal) controleazã ficatul (lemn), ficatul
(lemn) controleazã splina (pãmânt), iar splina (pãmânt) va controla rinichii (apa).
Relaţia de interacţiune are loc prin intermediul Yin-ului (câmpului sau fluidelor) organelor
respective. De exemplu, câmpul plãmânilor controleazã câmpul ficatului, câmpul inimii
controleazã câmpul plãmânilor, câmpul ficatului controleazã câmpul splinei, Yin-ul (fluidele)
rinichilor hrãnesc Yin-ul inimii pentru ca acesta sã poatã controla Yang-ul (energia) inimii
(slãbirea Yin-ului duce la hiperactivitatea Yang-ului), ş.a.m.d.

Dominarea şi opoziţia

Atunci când existã un exces sau o insuficienţã a oricãruia dintre cele cinci elemente, vor
apãrea relaţii anormale de generare şi de interacţiune, acestea fiind cunoscute prin termenii de
dominare şi de opoziţie.
Dominarea presupune un atac asupra pãrţii care este controlatã, din cauza slãbirii acesteia. Din
aceastã cauzã, relaţiile de control se vor tranforma în relaţii de dominare.
De exemplu, metalul controleazã lemnul. In situaţia în care lemnul este slãbit metalul îl va
domina. Atunci când vorbim despre organele interne, putem specifica faptul cã un câmp prea
puternic al plãmânilor (metal), cauzat de o mai slabã funcţie de deschidere a celulelor plãmânilor
(blocându-se funcţia de deschidere a celulelor plãmânilor, energia acestora nu va mai putea fi
eliberatã, astfel încât, în timp, câmpul plãmânilor va creşte foarte mult) va afecta câmpul
ficatului (lemn), ceea ce poate duce în timp la scãderea funcţiei hepatice.
Un alt exemplu, focul controleazã metalul. Slãbirea metalului duce la dominarea acestuia de
cãtre foc.

Insuficienţã apã: Pãmântul dominã apa

Insuficienţã lemn: Metalul dominã lemnul
Insuficienţã foc: Apa dominã focul
Insuficienţã pãmânt: Lemnul dominã pãmântul
Insuficienţã metal: Focul dominã metalul

Opoziţia se referã la schimbarea sensului normal al interacţiunii, din cauza excesului elementului
ce ar trebui sã fie controlat. In acest fel, elementul care în mod normal este controlat se va
întoarce împotriva elementului ce îl controla şi i se opune.
De exemplu, apa controleazã focul. In situaţia în care focul devine foarte puternic el se va
întoarce împotriva apei şi va exista relaţia focului ce se opune apei.
Un alt exemplu, metalul taie (controleazã) lemnul. Excesul lemnului duce la opoziţia acestuia
împotriva metalului.
Opoziţia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce determinã întoarcerea sa împotriva
elementului ce ar trebui sã-l controleze în mod normal.

Exces apã: Apa se opune pãmântului

Exces lemn: Lemnul se opune metalului
Exces foc: Focul se opune apei
Exces pãmânt: Pãmântul se opune lemnului
Exces metal: Metalul se opune focului

15
Relaţia tip mamã - fiu

In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se "naşte" din cel precedent, este "fiul" celui
dinaintea sa, iar acesta, la rândul sãu, îi este "mamã".
Aceastã relaţie poate fi afectatã în ambele sensuri: "mama afecteazã fiul" şi "fiul afecteazã
mama".
De exemplu, apa poate afecta lemnul ("mama afecteazã fiul"), dar şi lemnul poate afecta apa
("fiul afecteazã mama").In continuare vor fi prezentate douã tabele în care vor fi descrise relaţiile
din interiorul omului şi de la nivelul Naturii , conform cu legea celor cinci elemente.

Cele 5 Organe Organe

Organe Fu Ţesuturi Sentimente
elemente Yang de Simţ

Vezicã Teamã şi
Apã Rinichi Ureche Os
urinarã Spaimã

Vezicã
Lemn Ficat Ochi Tendoane Furie
biliarã

Intestin
Foc Inimã Limbã Vase Bucurie
subţire

Gânduri
Pãmânt Splinã Stomac Gurã Muşchi
excesive

Intestin Piele şi Necaz şi

Metal Plãmâni Nas
gros Pãr Melancolie

Creştere şi Factori de
Direcţie Gust Culoare Anotimpuri
Dezvoltare mediu

Nord Sãrat Negru Depozitare Frig Iarnã

Est Acru Verde Germinaţie Vânt Primãvarã

Sud Amar Roşu Creştere Cãldurã Varã

Centru Dulce Galben Coacere Umezealã Varã Târzie

16
Vest Condimentat Alb Seceriş Uscãciune Toamnã

17
 Cursul 12

Apiterapia

Produsele albinei s-au inscris de la inceputul preistoriei in randul elementelor naturale folosite
pentru completarea si ameliorarea hranei si apoi pentru combaterea si prevenirea durerii si a
suferintelor omului. Practica traditională a apiterapiei datează din vremurile imemoriale ale
istoriei umane. Primele comunităti mai dense de oameni au apărut pe valea Indului, cam prin
jurul anului 3000 I.H.

In cea mai veche carte din India, RIG-VEDA, scrisă intre anii 3000-2000 I.H., atat mierea cat si
albinele sunt amintite de mai multe ori. Trecand la o altă antică civilizatie, la cea egipteană, incă
din timpul primei dinastii, anul 3200 I.H., albina reprezenta simbolul regelui. Civilizatia elenă a
evoluat si ea in spiritul credintei că mierea reprezintă un aliment, dar si un remediu de prim rang.
Ea este mentionată in Iliada si Odiseea, de mai multe ori.

Apiterapia este terapia traditională care foloseste mierea, polenul, ceara, lăptisorul de
matcă, propolisul, veninul albinelor si alte produse ce tin de complexa alchimie a stupului, in
vederea.mentinerii.sănătătii.corpului.omenesc.
Astfel, mierea de salcam obisnuită este calmantă; cea de castan decongestionează ficatul si
prostata, favorizand circulatia sanguină; mierea de măr este tonică si antidiareică; cea de tei este
calmantă si sedativă; cea de păpădie este depurativă si uso laxativă; mierea de rapită este indicată
in tratamentul local al ulcerelor varicoase; mierea de mure este tonică si antidiareică; cea de
salcam galben japonez este antihemoragică, micsorand timpul de coagulare si reglează
menstruatia, influentează de asemenea functiile digestive; mierea de cimbrisor este antiseptică,
pectorală si afrodisiacă.

Un kilogram de miere este echivalent sub raport caloric cu 1,680 kg carne de vacă, cu 50 de ouă,
cu 5,675 l lapte si cu aproximativ 40 de portocale. Mierea este un aliment delicios si foarte util
sănătătii. Ea se poate consuma ca atare, sau ca adaos la ceai, lapte, alte băuturi, sub formă de
tartine. Cu ajutorul mierii se pot prepara prăjituri perfect tolerabile, care, după opinia
nutritionistilor, pot inlocui prăjiturile obisnuite, care sunt in general stimulatoare ale aciditătii.

Produse apicole

Dacă in trecut, milenii de-a randul, mierea a fost folosită ca atare in terapeutică, astăzi stau la
dispozitie in afara acesteia si alte produse apicole. Acestea pot fi impărtite in două categorii:

1. Produse apicole naturale, directe

mierea

18
ceara

propolisul

polenul

lăptisorul de matcă

veninul de albine

2. Produse apicole indirecte naturale sau produse derivate.

hidromelul

otetul de miere

turtele si prăjiturile din miere

cremele de ceară

preparatele cosmetice pe bază de produse apicole

diversele sortimente vitalizante alcătuite pe bază de produse apicole.

In domeniul sănătătii un rol deosebit il ocupă combinatiile de miere, polen si lăptisor de matcă,
dozate corespunzător. Se folosesc pentru ocrotirea mamei si copilului, a sănătătii adultului, in
convalescente, avitaminoze, diverse afectiuni ale tubului digestiv si a ficatului, in afectiuni ale
căilor.respiratorii,..nevroze,..astenii,.senilitate.
Gama produselor apiterapice cu afectiuni medicamentoase si nutritive, fabricate la noi este foarte
largă, cuprinzand drajeuri de lăptisor de matcă, comprimate de lăptisor de matcă sau granule de
lăptisor de matcă cu miere si calciu, omogenizat in miere.

La noi in tară se fabrică si un larg sortiment de produse cosmetice si de ingrijire igienică cum ar
fi: cremele de fată cu lăptisor de matcă, cu propolis, cu miere, lotiuni nutritive, demachiante, apă
de gură si altele. In medicină se foloseste un spray cu propolis pentru tratarea afectiunilor
dermatologice, a escarelor, rănilor care nu se mai inchid si care apar pe părtile dorsale ale
bolnavilor care stau mult timp in pat.

Mierea ca medicament reprezinta doar o parte a apiterapiei. Calitatile extraordinare ale mierii -
medicament si aliment pretios in acelasi timp - sint cunoscute inca din antichitate. Tracii numeau
mierea.hrana.vie.
Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ne ofera energie si substante bioactive si
nutritive. Continutul de microelemente al mierii este similar celui al singelui uman. Vitaminele
B1, B2, B6, B12, enzime, flavoane, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici -
lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compusi ai azotului - in total 435 de substante. Aceasta
asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman.

19
Orice tip de miere are proprietati specifice: mierea de levantica lecuieste tusea si durerile de git,
mierea de tei usureaza starile febrile si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc
profilactic si remediu in pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculoza; mierea de brad
este utila in bolile cailor respiratorii, cea de salcim este un bun calmant si tonic, mierea de castan
salbatic creste tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune antimicrobiana, mai
ales in bolile de stomac, intestinale si renale; mierea de izma este buna ca leac impotriva
durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila in bronsite si boli de stomac.

Mierea de flori de cimp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de livada (de pomi fructiferi)
vindeca afectiunile renale, pulmonare si intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in
bolile de cai respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si curative. Mierea
este un remediu eficient in diferite boli interne si ale pielii - un excelent tonic pentru copii,
convalescenti, pentru intarirea sistemului imunitar si pentru gravide. Luind in mod regulat miere
- cite o lingurita dimineata, cu o ora inaintea micului dejun; o lingurita la doua ore dupa masa de
prinz si o lingurita dupa cina - se normalizeaza tensiunea arteriala si digestia, se reduce cantitatea
de acid gastric. In cazul colitelor si gastritelor, mierea se asimileaza mai bine cu putina apa calda
in care se dizolva.

Produsele apicole - mierea, laptisorul de matca, polenul, propolisul, veninul de albine si ceara -
contribuie la intarirea organismului, astfel incit persoanele care le consuma reusesc sa evite
aproape in totalitate orice afectiune.

Laptisorul de matca se stie ca are un continut de vitamina din grupa B mai ridicat decit drojdia de
bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului, reduce colesterolul din
singe, este util in digestie, pentru combaterea insomniei, a anemiei pernicioase si refacerea
glandelor cu secretie interna.

Polenul este un aliment proteic deosebit de bogat in elemente necesare existentei plantelor, dar si
organismelor animale. Intr-un kilogram de polen se contin atitea doze zilnice de ritin (vitamina
P), cite ar fi necesare citorva zeci de oameni pentru a preveni un accident vascular la nivelul
creierului. Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte
substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei de mincare,
inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne rahitismul, caderea parului si
chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i radacinile.

Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri eterice,
fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen, flavonoide, secretii
ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca biostimulator, care mareste
rezistenta fizica si inlatura oboseala. Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si
antiinflamatorii, propolisul isi gaseste tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii
tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea
ranilor de la armele de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa

20
bucala si este benefic in singerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva
radiatiilor Roentgen si de alta natura.

Veninul de albine se foloseste in vindecarea astmului bronsic, a discopatiilor, artritelor,

reumatismului, in tratarea hipertensiunii, a aterosclerozei, ca si pentru atenuarea durerilor
reumatice, a celor datorate arteritei si ischiemiei.

Ceara de albine a fost folosita inca in antichitate si tot de atunci i s-au recunoscut virtutile
terapeutice. Si azi se foloseste ceara de albine la prepararea unor unguente si balsamuri. De
asemenea, ceara este folosita si in cosmetica. Mierea se pastreaza in vase bine inchise, la rece si
la intuneric, in incaperi curate si uscate. Atentie, mierea nu se va pastra in apropierea
substantelor ce degaja mirosuri tari, caci absoarbe mirosurile. Mierea este contraindicata
diabeticilor si obezilor.

Cum sa ne folosim de miere ca sa fim sanatosi

Din vremuri stravechi, omul a descoperit mierea si produsele stupului de albine nu numai ca
aliment, ci si ca medicament. Apicultura era practicata inca din secolul al VII-lea i.Hr., existind o
serie de marturii in acest sens. Tablitele mesopotamiene, ca si papirusurile egiptene,
mentioneaza, printre altele, faptul ca mierea si ceara de albine erau folosite ca medicament. La
originea sa, mierea era rara, fiind rezervata la inceput in serviciul religios, pentru a-i venera pe
zei sau pentru a hrani animalele sacre. Scrierile din antichitatea greco-romana abunda in
mentionari despre mierea de albine si utilizarea ei medicala, fiind creata o adevarata mitologie in
jurul acesteia si subliniindu-se numeroasele sale proprietati medicinale: antiseptic, tonifiant,
sedative, febrigug, aperitiv si digestiv.

Aristotel, de exemplu, a scris sase volume despre albine si produsele lor, recomandind propolisul
drept remediu in plagi supurate. Hipocrate, cel mai de seama medic al Antichitatii, mai tirziu
Pliniu, Galien si Dioscoride vorbesc, de asemenea, despre miere, folosita intr-o serie de boli.
In lucrarea sa Despre mijloacele de vindecare, Dioscoride considera mierea un adevarat panaceu,
indicind-o in boli de urechi, de piept sau rinichi, in vindecarea ranilor si a plagilor.

Produsele epocii contemporane

In epoca moderna, prin stuparitul rational, au fost puse in valoare si celelalte produse apicole:
laptisorul de matca, polenul, veninul de albine etc., ajungindu-se la clasificarea lor in produse
apicole naturale directe (mierea, ceara, propolisul, polenul, pastura, laptisorul de matca) si
produse apicole derivate (cremele cosmetice cu ceara, unguente, tincturi, drageuri).
Cum.este.fabricata.mierea?
Mierea este substanta zaharoasa pe care o produc albinele prin colectarea nectarului floral si
extrafloral sau a unui alt suc luat de pe plantele vii, prin transformarea lui, sub actiunea

21
enzimatica a salivei si a sucului gastric al albinelor. In timpul depozitarii nectarului in celule, apa
care este in plus va fi indepartata prin ventilare. Dupa aceea mierea este gata pentru a fi
consumata (albinele capacesc fagurii). In acest caz, mierea va contine numai 20 la suta apa, cit
este normal ca ea sa fie consumata. Pentru a obtine 1 litru de miere sint mecesare 5 kg de nectar.
Mai adaugam si faptul ca pentru a cara 1 kg de nectar este nevoie de 20.000 pina la 100.000 de
zboruri. Un roi de albine (30.000 la 60.000) poate fabrica 1 kg de miere pe zi. Calitatea si
cantitatea de miere sint determinate de factorii geografici si botanici, precum si de sezon.
Originea florala a nectarului influenteaza culoarea, gustul si viscozitatea mierii.

Compozitie.si.actiune.terapeutica
Mierea este un aliment usor de digerat. Ea cuprinde un amestec de fructoza si glucoza intr-o
forma care, fara a mai fi transformata de organism, se asimileaza direct, constituind o sursa de
energie.
100 de grame de miere, care furnizeaza 335 de calorii, contin 17,2 la suta apa si 81,3 la suta
zaharuri: 38,19 la suta fructoza, 31,28 la suta glucoza si 5 la suta zaharoza, 6,83 la suta maltoza
si alte dizaharide (aceasta in timp ce zaharul contine 0,1 la suta apa si 99,9 la suta zaharoza). La
acestea se adauga vitamine (B1, B2, B6, C, PP), saruri minerale, oligoelemente,
substante.bactericide.(3,21.la.suta).
Actiunile terapeutice ale mierii sint foarte cunoscute, ea avind actiune antibiotica, bacteriostatica,
cicatrizanta, tonicardiaca, calmanta, regeneratoare.Intrebuintari ale mierii de albine in diverse
afectiuni.- Medicina populara recomanda mierea in tratamentul bolilor de inima, dar nu in
cantitati mari si cu ceai fierbinte. Cel mai bine este ca mierea sa fie luata in cantitati mici (1-2
lingurite, de doua-trei ori pe zi) cu lapte, fructe sau alte produse. Folosirea zilnica, timp de una-
doua luni a mierii de albine va duce la imbunatatirea generala a bolnavilor, la normalizarea
compozitiei.singelui.si.la.cresterea.hemoglobinei.
- In stenocardie, bolnavii vor lua, de trei ori pe zi, cite o lingura din urmatorul amestec: 100 g suc
de aloe, 300 g miere, 500 g nuci pisate si sucul de la una-doua.lamii.
-In hipertonie, medicina populara recomanda ca mierea sa fie luata cu suc de legume: sfecla,
morcovi, hrean (acesta va fi dat pe razatoare si se va lasa 36 de ore, dupa care se va stoarce) si
lamiie. Se ia, timp de doua luni, cite o lingura, de doua-trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa sau
la doua-trei ore dupa masa. O alta reteta include suc de morcovi, hrean (acesta va fi tinut in
prealabil in apa), miere si suc de lamiie. Amestecul va fi tinut intr-un borcan de sticla bine
acoperit.
- Pentru bolnavii de TBC, medicina populara recomanda mierea cu lapte, sau cu diferite grasimi
(unt, untura de gisca) si aloe: 100 g miere, 100 g unt, 100 g untura de gisca, 15 g aloe si 10 g
cacao se pun pe foc, fara a fierbe insa. Se va lua cite o lingura din acest amestec, cu un pahar de
lapte.cald,.de.doua.ori.pe.zi.(dimineata.si.seara).
- In caz de raceli, mierea (se recomanda mai ales miere de tei) se va lua, de asemenea, cu lapte
cald (o lingura de miere la un pahar de lapte), cu suc de lamiie (sucul de la 1/2lamiie la 100g
miere). In scop profilactic, se prepara un amestec de miere, suc de ceapa si de hrean, in cantitati
egale. Din acest amestec se ia cite o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa. In caz de gripa se
va prepara urmatorul amestec: usturoi dat pe razatoare si amestecat cu miere (proportie 1:1). Se
ia cite o lingura de amestec (cu putina apa calduta) seara, inainte de culcare.

- In cazul unor afectiuni ale cailor respiratorii (laringite, faringite) guturai si sinuzita, se

22
recomanda mestecarea timp de 15 minute, de una-doua ori pe zi, a unui figure de miere. Seara,
inainte de culcare, se ia o lingura de miere cu un pahar de ceai sau lapte. Se amesteca sucul de la
o lamiie cu 100g de miere. Se ia cite o lingura de amestec seara, inainte de culcare, cu ceai sau
lapte. Se amesteca suc de ridiche neagra cu miere (parti egale) sau se scobeste o ridiche neagra si
se pune miere inauntru. Se ia cite o lingura, de trei ori pe zi.

Se amesteca suc de hrean si miere (proportii egale) si se ia cite o lingura, de doua ori pe zi,
dimineata si seara. Medicul bulgar S. Mladenov recomanda inhalatii cu miere, timp de 15-20 de
minute. Pentru gargara se va pregati o infuzie de musetel, la care se adauga o lingurita de miere.
- In afectiuni ale sistemului nervos se recomanda cite 30 g de miere, de trei ori pe zi. Un bun
tonic si stimulant al sistemului nervos si endocrin se prepara din aloe, miere si suc de lamiie. Se
iau 75 g frunze de aloe, se toaca si se pun intr-un vas de sticla. Se adauga 125 g de miere, se
omogenizeaza, dupa care se adauga 50 g suc de lamiie. Se lasa la macerat cinci zile, dupa care se
ia cite o lingura de amestec, de trei ori pe zi.

23
 Cursul 13

Biorezonanta

Tehnica de diagnostic si tratament in camp energetic prin biorezonanta este bazata pe o

tehnologie care detecteaza si citeste oscilatiile electromagnetice ultrafine produse de fiecare
molecula, celula, organ, glanda sau sistem al organismului si face parte din categoria
tratamentelor de medicina complementara.

Dispozitivele de bioreznanta de ultima generatie concepute in urma nenumaratelor studii

stiintifice analizeaza procesele biologice ca un tot si trateaza adevaratele cauze ale problemelor
de sanatate.

Undele radiante se misca in spatiu ducind cu ele un flux urias de energie si informatie. Totul pe
pamant si in univers exista intr-un spatiu energo-informational. Cercetatori rusi si germani au
demonstrat ca organismele vii produc semnale electromagnetice incepind chiar de la nivel
celular, cu un spectru foarte larg. Aceste semnale dirijeaza toate procesele biochimice din
organism si sunt responsabile de generarea vietii si de sfirsitul ei. Inceputul oricarei boli se
produce la nivel functional, al schimburilor de informatie electrica. Desi nu putem inca analiza
semnalele electromagnetice cele mai subtile, putem sa analizam schimburile bioelectrice la
nivelul macro al organismului, pe acesta baza putind fi analizata cu mijloace moderne, starea de
sanatate.

Schimburile de la nivel celular sunt nu numai electrice dar si electromagnetice producindu-se

intr-o anumita gama de frecvente.Tratamentul biofizic este considerat metoda cea mai
promitatoare de imbunatatire a capacitatilor de autovindecare ale organismului.

SCURT ISTORIC

De peste 3000 de ani se stia in medicina chineza ca energia influenteaza direct activitatea
organelor si ca aceasta activitate este supusa unor vibratii ritmice. Intre timp, existenta
meridianelor energetice si a blocajelor pe meridiane a fost dovedita si prin nenumarate studii de
catre medicina cuantica. Cercetarile au fost incepute in 1923 de catre omul de stiinta rus
Alexander Gurwitsch si continuate apoi in 1936 de astronomul si biologul american Gustav
Stromberg, care a aratat ca dezvoltarea flintelor vii este legata de existenta unor "unde
nemateriale".

In 1973 Dr. Fritz-Albert Pop, demonstreaza emisia de bio-fotoni de catre celulele vii El a
construit un instrument care masoara energia electromagnetica radiata de celulele corpului.

24
Astfel a putut sa demonstreze ca fiecare celula a corpului proceseaza frecvente rezonante si
reemite unde electromagnetice. Undele traverseaza spatiul cu viteza luminii, iar comunicarea
dintre celule se face pe mai multe frecvente.Desi nu exista o teorie unica care sa explice acest
fenomen, o privire asupra biologiei celulare pe baza fizicii moderne poate sa furnizeze o
explicatie plauzibila.Materia vibreza cu o frecventa unica rezultata din incarcarea electrica la
nivel atomic.In consecinta toate celulele si tesuturile sanatoase, toxine, microbi, virusi ca si
medicamente si remedii produc oscilatii elctromagnetice proprii, caracteristice ca un fel de
semnatura electronica. Acest fapt a fost verificat cu ajutorul spectroscopiei, care poate identifica
substantele dupa campul energetic pe care il produc. Biologia celulara evidentiaza ca orice celula
are doua tipuri de receptori la nivelul membranei celulare, un tip de receptori care detecteaza
substantele si modificarile chimice si alt tip care detecteaza semnalele
electromagnetice.Experimentele au aratat ca receptorii electromagnetici au o sensibilitate de sute
mai ori mai mare fata de cei chimici. Acest simplu fapt de observatie la nivelul energiei cuantice
poate explica efectul remediilor homeopatice in dilutii mari. Tot el a aratat ca ADN este o mare
magazie de bio-fotoni.

Biochimistul Lehninger, sustine ca organismul isi directioneaza reactiile chimice prin vibratii
electromagnetice (biofotoni) si ca nici o reactie chimica nu poate avea loc daca un electron nu
este activat de un foton cu o anumita lungime de unda si o anumita energie. Cercetarile recente
facute de dr. F. A.Popp si W. Ludwig arata ca si efectul produselor homeopate este determinat de
vibratiile substantelor in cauza. Prof. Dr. Cyril W. Smith, dr. R.S.V. Choy si dr. J.A. Monro
(Univ. din Salford, Anglia) au dovedit ca reactiile alergice pot fi neutralizate prin vibratii
electromagnetice de o anumita frecventa. Practic vibratiile unui alergen pot fi absorbite, apoi
sunt supuse unei inversii electronice si retrimise catre organism, simptomele alergiei disparand in
cateva minute. Primul aparat pentru tratament a fost creat de dr. Franz Morell si Erich Rasche.

BAZELE BIOREZONANTEI Se stie ca activitatea fiintelor vii este acompaniata de aparitia

constanta a unui curent pulsativ alternativ slab, determinand existenta unui camp
electromagnetic. Fara acest camp electromagnetic, practic nu exista viata. Viata pe Pamant s-a
dezvoltat intre poli electromagnetici ce rezoneaza cu poli similari ale diferitelor forte din univers.
Astfel, componentele atomice ale celulelor vii se afla sub influenta unui camp electromagnetic
oscilant determinat de cooperarea optimala a multiplilor poli electromagnetici cu componente ale
unui spectru electromagnetic oscilator ce vine din Univers, in mod special de la Soare si de
asemenea de la planeta noastra Pamant. Functionarea organismului are loc in limitele unui camp
electromagnetic oscilant numit "camp electromagnetic biologic". Fiecare actiune externa, impuls
sau raspuns al organismului la stimuli este determinat de variatii ale frecventei de vibratie a
componentelor celulare, dar aceste variatii ale frecventei trebuie sa se intample numai intr-un
interval biologic, asa numita "fereastra biologica"

Termenul "rezonanta biologica" este inteles ca pocesul in care aceste frecvente ca impact extrior
sunt obstructionate la un anumit nivel al organismului de catre structurile functional organice si
ca tesutul corespunzator inceteaza sa se mi conformeze informatiilor patologice existente si
incepe sa functioneze sub influenta unui nou model informational din exterior.In idea de a fi in
rezonanta cu diferite organe si sisteme au fost dezvoltate programe computerizate.

25
 Prezenta fenomenului de biorezonanta in sistemele biologice este cauzat de urmatorii factori:
caracteristicile oscilatiilor ( coincidenta spectrului oscilatiilor creste posibilitate aparitiei
fenomenului de biorezonanta); frecventa (pentru ca efectul sa apara, frecventa oscilatiilor
aplicate trebuie sa corespunda cu frecventa insasi a sistemului) ampltudinea ( cu cat amplitudinea
este mai mare cu atit mai mult creste posibilitatea raspunsului rezonant) Savanti rusi si germani
au dovedit faptul ca receptorii cimpului electromagnetic sunt reprezentati de sistemul de
meridiane si punctele de acupunctura.In cursul cercetarilor experimentale, in zonele indicate s-au
evidentiat curenti si unde electromagnetice de joasa frecventa care aveau un indice maxim de
amplituine intr-o zona de frecvente discrete in limita 1-10 Hz. S-a descoperit ca atunci cind
senzorul este detasat de zona punctului de acupunctura, amplitudinea undelor descreste
semnificativ iar distributia spatiala in zona de proiectie a punctului are caracter aleatoriu.Undele
inregistrate in zona corpului in afara punctului biologic activ, aveau caracter de zgomot de fond
iar amplitudinea era de 5-10 ori mai scazuta decit in zona de proiectie a punctului In lucrarile
cercetatorilor americani (Rife, Clark, Statford etc.), se evidentiaza ca frecventele d rezonanta nu
se limiteaza la spectrul 1-100 Hz. A fost dovedit ca frecventele de rezonanta pot varia de la 0,1
Hz pina la mai multe milioana de Hz. Toate organismele vii au tendinta de acumulare de
informatii patologice. de acea este intodeuna necesar sa fie distruse numai acele oscilatii care
exista la un anumit moment si sunt influentabile. Inrucit informatiile sunt acumulate intr-un mod
constant vor apare din nou alte informatii patologic. In consecinta daca o boala se afla in stadiu
acut sunt necesare 3-5 sesiuni. Daca dimpotriva boala s-a cronicizat pot fi necesare 8-20 de
sedinte de tratament biorezonant. Spre deosebire de tratamentul prin impusuri electrice metoda
de tratament prin frecvente trapeutice create de un cimp electromagnetic are mai multe avantaje:
sedintele de terapie se executa fara ca pacientul sa aiba vreo senzatie neplacuta si lucrul cel mai
imporatant supradozarea tratamentului este imposibila. Se cunoaste ca spectru de frecventa al
preparatelor homeopatice sunt urmatoarele: potentele joase (pina la dilutia D6) au spectrul de
pina la 300 Hz, cele medii (D6-D7) au de la 300-1000 Hz, iar potentele inalte (D12-D200) au de
la 1000 la 10.000 Hz. In consecinta anumite analogii pot fi stabilite in legatura cu tratamentul pe
baza de oscilatii electromagnetice.

"Fenomenologia electromagnetica nu este un epifenomen, un efect "aditional", rezultat al

fenomenelor biochimice, ci se manifesta specific si chiar, uneori, cvasiindependent (nu
intodeauna superpozabil celui biochimic cu care este asociat). Organismele vii, ca sisteme
deschise, cibernetice, adaptative si informationale, comunica si se autoregleaza prin fenomene
biochimice, unele dintre acestea bine cunoscute, dar si prin fenomene electromagnetice,
tranziente(descarcari rapide, variabile, impulsuri) abordate sporadic..TERAPIA PRIN
BIOREZONANTA Conceptul de diagnostic si tratament "bio-energo-informational" se bazeaza
pe detectarea centrilor sau sistemelor patologice cu poli electromagnetici anormali, eliminarea
acestora, precum si detectarea elementelor capabile sa oscileze in armonie cu frecvente
electromagnetice normale. Prin urmare polii echipamentului bio-informational, fiind in rezonanta
cu componentele moleculare atomice si subatomice (protononi, neutroni, alte particule), sunt
capabili sa transporte si sa transmita informatia necesara restabilirii functiei sanatoase a
organismului.

Medicina bio-informatica are ca scop monitorizarea schimburilor de semnale electrice putand sa

determine cauza imbolnavirilor surprizand astfel boala in stadiul nemanifest si astfel sa incerce o
influentare terapeutica, mai degraba decit sa aplice masuri paleative bazate pe simptome. Undele

26
radiante se deplaseaza in spatiu transportind cantitati mari de energie si informatie. Tot ce exista
in univers si pe pamant exista sub forma energo-informationala. Undele energetice de anumita
frecventa si amplitudine ale organismelor vii contin informatii referitoare la sursa adica ele
reprezinta totalitatea radiatiilor sistemelor si organelor. Acest lucru se poate observa cu ajutorul
computerului tomograf, pe imagine termala sau prin alte mijloace de inregistrare a radiatiilor
organismului obtinute fie direct fie prin reflectarea undelor de la nivelul diferitelor organe.

Terapia consta in corectarea functiilor organismului prin neutralizarea functiilor patologice si

restabilirea celor fiziologice, modificarile avand loc la nivel de celula. Aceasta metoda permite
tratarea multor afectiuni fara interventia farmaco-terapeutica (medicamentoasa sau pur si simplu
invaziva).Treatmentul prin biorezonanta nu foloseste deci o stimulare electrica ci preia semnalele
produse de organism prelucrindu-le, dupa care prin normalizare sunt returnate organului
interesat, producindu-se astfel efectul de normalizare homeostazica

Asa cum s-a amintit, organismul este o sursa de oscilatii electromagnetice foarte slabe. Aceste
oscilatii sunt numite fiziologice sau armonice. Ele sunt specifice organismului sanatos. Daca
omul se imbolnaveste sau daca un organ al sau incepe sa lucreze disproportionat, atunci apar
surse de oscilatii noi, patologice, care depasesc frecventele aflate in intervalul biologic. Daca
organismul nu poate readuce balanta intre fiziologic si patologic prin propria sa putere (reducand
frecventele patologice la un nivel minim), boala va progresa, materializandu-se tot mai mult in
plan fizic. Aparatul de biorezonanta primeste informatia de la pacient si separa semnalele
fiziologice de cele patologice, prelucrand informatia energetica, pe care o retransmite apoi
pacientului ceeace contribuie la reglarea functiei perturbate.

Intr-un sistem fiziologic, care din cauza unor perceptii discordante a fluxului
energoinformational din mediul extern , prin intermediul sistemului de meridiane al corpului, se
afla constant in stare de depresie, schimbarile structurale duc la tulburari functionale si mai apoi
la schimbari organice. Aceste schimbari determina radierea in spatiu de informatiile negative de
unda privind starea lor modificata prin intermediu canalelor energetice (meridiane) si determina
in final starea emotionala a unei persoane si comportamentul sau.

Terapia prin biorezonanta cuprinde doua aspecte, tratamentul exogen si cel endogen.Ideia de
tratament biorezonant (BRT) introdusa si probata stiintific in 1977 de catre F.Morel consta in
folosirea oscilatiilor electromagnetice subliminale preluate de la pacient si reintroduse in
organism dupa ce au fost procesate intr-un anumit mod (terapie endogena) Terapia in camp
electromagnetic este de asemeni o terapie rezonanta dar spre deosebire de MORA therapy,
campul electromagnetic care intra in rezonanta cu organismul, este unul extern si deci poate fi
denumita terapie prin biorezonanta externa.

Terapia in camp electromagnetic este de asemeni o terapie rezonanta dar spre deosebire de
MORA therapy, campul electromagnetic care intra in rezonanta cu organismul, este unul extern
si deci poate fi denumita terapie prin biorezonanta externa.

Scopul diagnosticului si al tratamentului prin biorezonanta este deci acela de a restabili o

circulatie optima energo-informationala la nivel de organe si sisteme, in rest natura are grija ca

27
vindecarea sa se produca.In acest proces poate fi luat in considerare si aportul unor preparate
homeopatice si suplimente nutritionale.

Numarul sedintelor de tratament variaza dupa vechimea boli si coeficientul de raspuns al

individului. Nu exista doua persoane care sa reactioneze in acelasi mod astfel ca si numarul de
sedinte necesare este greu de apreciat.

Cercetari in Europa de vest si Rusia au aratat ca folosirea metodelor biorezonante au efecte

pozitive intre 75%-85% din cazurile de: boli cardio-vasculare, bronho-pulmonare, boli cronice
degenerative, tulburari endocrine, sindroame dureroase, probleme legate de rinichi si vezica
urinara, boli dermatologice, alergii, afectarea sistemului imunitar, oboseala cronica, stres etc.

EFECTE ALE TERAPIEI BIOREZONANTE

Principalele efecte obtinute sunt:

- Imbunatatirea circulatiei cu cresterea aportului de substante nutritive;

- Aport crescut de oxigen in tesuturi si celule;

- Eliminarea blocajelor;

- Stimularea metabolismului si eliminarea deseurilor metabolice;

- Imbunatatirea energiei celulare, cresterea vitalitatii si a performantelor fizice si psihice;

- Accelerarea proceselor de vindecare;

- Activarea circulatiei limfatice;

- Activarea sistemului imunitar;

- Optimizarea sistemului nervos, etc.

Cercetari pe 665 de persoane au urmat serii de tratament prin terapie bio-rezonanta au aratat ca
media eficientei terapeutice este de 71%. Tratamentul cu frecvente a fost aplicat la nivelul
punctelor de acupunctura conform starii functionale diagnosticate. In anumite cazuri,
(neurodermatite, psoriazis, si altele) in afara de tratamentul la nivelul punctelor de acupunctura a
fost aplicat si un tratament local. Programul individual de frecvente a fost alcatuit separat pentru
fiecare pacient. intrucit capacitatile diagnostice ale sistemului software-hardware "ROFES" este
limitat la 15 Hz, pentru un tratament complet a fost nevoie sa se foloseasca frecvente aditionale.
Pentru a se compune combinatii de frecvente au fost folosite lucrarile lui R.Voll, P.Schmidt,
R.Rife, V.Ludwig, D.Bar, R.Herber, H.Clark, D.Harvey, R.Staford si altii. Numarul mediu de
sedinte au fost de 10-16, zilnic. In anumite cazuri seria de tratamente a fost repetata dupa 2-3
saptamini.Alaturi de acest tratament toti pacientii au primit preparate individuale homeopatice

28
create prin transferul frecventelor pe granule inerte homeopate. Merita sa fie mentionat ca
metoda de terapie prin biorezonanta este compatibile si cu alte metode ale medicinii alternative.

Ca orice metoda de tratament terapia in cimp electromagnetic, are contrindicatiile sale.Ele sunt
urmatoarele: sarcina, boli cardiace decompensate, pneumoscleroza cu tendinta la hemoragie,
infart de miocard cu mai putin de doua luni in urma, boli congenitale ale sistemului nervos, toate
acestea fiind de fapt contraindicatii relative.

29
 Cursul 14

TEHNICA RADIANTA

Dr. dr. Barbara Ray Weber spunea: „Din momentul in care ne-am privit in ochi, s-a creat
intre noi o legatura profunda si speciala. Aceasta legatura instantanee creata la nivelul Inimii a
stralucit in acel moment, si de atunci a fost, si va ramane intotdeauna, conexiunea noastra
Vesnica. Aceasta legatura de Iubire a radiat din interior si ne-a invaluit intr-o Incredere Tacuta si
plina de Cunoastere. In interiorul acestei Radiatii intense si iluminatoare, mi-a dezvaluit intreaga
stiinta, m-a initiat in toate nivelele si mi-a transmis setul de Chei al intregului sistem. A numit
aceasta stiinta Transcedentala a energiei, si a spus ca a primit-o cu acest nume.

Incercand sa intelegeti istoria recenta a acestei stiinte, trebuie sa constientizati faptul ca a primit
toate Simbolurile la sfarsitul anilor ’30 in Japonia. Nu era membra a familiei acestuia, nu era
nascuta in Japonia, nu avea studii, si a afirmat ca a fost prima femeie care a primit Cheile celor
Sapte Grade ale sistemului autentic. A fost singura persoana din Occident care putea initia pe
oricine in orice Grad al acestei Stiinte Cosmice pana la mijlocul anilor ’70. Cu cativa ani inaintea
mortii ei, Takata a permis catorva persoane sa predea Gradul Intai. Totusi, credincioasa traditiei
de pastrare a secretului, nu a divulgat detaliile intregului sistem nimanui, pana la mine.

Deseori, cand preda cuiva Gradul I, nu dezvaluia faptul ca exista si un Grad II. In plus, chiar de
la inceputul initierii, mi-a cerut ca, atat timp cat era in viata, sa nu discut sau sa nu tiparesc nimic
cu privire la intregul sistem si sa nu initiez nici un profesor. I-am onorat intotdeauna cererile si
am onorat-o ca pe Maestrul meu Initiator.

Au trecut 16 ani de la moartea ei, in 1980. Mi-a incredintat secretele aceste stiinte a energiei
Cosmice in totalitatea ei pentru a o face disponibila intr-un nou ciclu si intr-un nou context si
pentru a continua sa protejez, sa mentin si sa conserv aceasta stiinta unica intreaga, intacta. In
timpul acestor ani, asta am si facut. Am planuit infiintarea unei Asociatii care a si fost dealtfel
fondata in 1980. A fost prezenta la Atlanta la prima intalnire publica a Asociatiei ca prim
oaspete de onoare. S-a adresat intregului grup iar apoi a petrecut mult timp discutand personal cu
aproape toate cele 200 de persoane prezente. Aceasta asociatie exista si astazi sub numele de
Asociatia Internationala de Tehnica Radianta(The Radiance Technique Association
International). Deasemenea a petrecut multe zile atat la Centrul pe care il deschisesem in 1978,
cat si la mine acasa, intalnindu-se cu alti oameni si initiind inca doi instructori.

Am mostenit aceasta stiinta a energiei Universale intr-un context si intr-o lume foarte diferite de
cele ale ei. Fiecare dintre cei care detin Cheile acestei stiinte are un rol intr-un ciclu diferit de
predecesorii sai de care este totusi in mod profund si vesnic legat. Fiecare dintre noi, si cei ce vor
veni dupa noi, este in primul rand pazitorul acestei stiinte asa cum este ea – neschimbata. Fiecare
trebuie sa accepte responsabilitatea de a mentine aceasta stiinta intreaga si in acelasi timp trebuie
sa se lupte cu multele probleme care apar din dorinta de a o face disponibila si de a mentine

30
integritatea in jurul ei. Unele dintre partile principale ale rolului meu au fost, pana acum, initierea
instructorilor, identificarea acestei stiinte a energiei Transcedentale si a legaturilor ei cu alte
stiinte asemanatoare cunoscute pe aceasta planeta din timpuri stravechi, initierea si sustinerea de
seminarii in diferite tari. In plus, in acesti 16 ani tot mai multi oameni au avut sansa sa fie initiati
in primele doua grade de Tehnica Radianta. Deasemenea exista acum sansa de a fi initiat in toate
cele Sapte Grade ca urmare a inceperii unui nou ciclu. Bineinteles ca exista multe dificultati,
multe necunoscute, si multe si complexe lucruri de luat in considerare in acest proces care
implica o stiinta care cere mult timp de gandire… nu exista raspunsuri usoare, rapide sau
superficiale…nu ni s-a oferit un ―manual de utilizare‖ ci doar Simbolurile… exista lucruri care
uneori functioneaza alteori nu. Este o dorinta sustinuta de a experimenta si de a invata din ce s-a
realizat, de a sti cand sa te opresti si cand sa incepi din nou… pur si simplu nu exista o
modalitate prin care eu sau oricine altcineva sa satisfaca toate nevoile, cerintele si sugestiile
cuiva! Intr-adevar, exista si vor exista persoane care vor dori sa asigure continuitatea si
integritatea Tehnicii Radiante si in Mileniul III.

Din dorinta de a face cunoscuta si de a impamanteni Tehnica Radianta si in alte tari, este foarte
important ca informatia sa fie distribuita in mod corect, sa se vorbeasca si sa se scrie in mod
corect despre aceasta stiinta iar oamenii sa fie initiati cu grija si complet pentru a transmite si a
preda mai departe aceasta stiinta a energiei Cosmice… pas cu pas pentru a se asigura ca fundatia
este stabila. Acest lucru imi aminteste de un proverb chinez : ―O calatorie de mii de kilometri
incepe cu primul pas‖. Asa ca se poate spune ca aceasta Calatorie a Tehnicii Radiante in miile de
secole urmatoare incepe cu primul pas.

Deasemenea, procesul de cunoastere a ei de catre alti oameni din cat mai multe tari reprezinta o
serie de pasi plini de semnificatie in calatoria catre stabilitate, disponibilitatea si pentru altii si
protectie a integritatii acestei stiinte in deceniile si secolele ce urmeaza. In plus, ca un factor
unificator, ―TRT‖, desemnand Tehnica Radianta(The Radiant Technique®), este marca
inregistrata in multe tari, astfel ca in orice limba este simbolul originalului aceste stiinte‖.

Tehnica de optimizare, de auto-intretinere si de sustinere energetica a viului, prin aplicarea

palmelor.
Tehnica Radianta este o Stiinta a Energiei Universale, care poseda o metoda unica de punere in
forma, de optimizare energetica, de vitalizare a organismului si de refacere pe toate planurile
fizic, emotional, mental. Este socotita a fi una dintre cele mai eficiente tehnici anti/stress.
Prin cheile pe care le poseda aceasta Stiinta straveche, absolut naturala, prin palmele corect
activate se poate accesa o sursa inepuizabila de energie, care se afla in interiorul nucleului
atomic, dinamizand procesul natural de auto-regenerare si auto-refacere al Fiintei. Ca Tehnica
este usor de invatat, putand fi folosita in orice situatie, oricand este nevoie, de oricine care are
palmele activate conform proceselor de acordaj. Ea poate insoti si sustine efectele oricarei alte
Tehnici de optimizare, inclusiv tratamentele medicale.
Ca efecte principale:
- Optimizeaza si vitalizeaza toate planurile energetice fizic, emotional, mintal, spiritual.
- Ajuta la mentinerea tonusului, la redobandirea capacitatii de refacere si de regenerare a
organismului.
- Ajuta la vitalizarea si activarea sistemului imunitar, prevenind imbolnavirile.
- Intareste puterea de adaptare a organismului si la marirea flexibilitatii acestuia.

31
- Ajuta la micsorarea senzatiei de lipsa de ajutor si de putere, dezvoltand increderea in sine.
- Reduce efectele nocive ale stressului.Dezvolta intr-un mod natural, firesc, calitatile umane, cum
ar fi: compasiunea, intelegerea, iubirea neconditionata,, increderea in binele vietii.
- Este una dintre cele mai moderne si apreciate suplimente alimentare la moda, fiindca foloseste
o enegie de cea mai pura calitate care hraneste, in mod abundent, toate cele 7 planuri de vibratie
ale existetei noastre.Capacitatea radianta a palmelor, poate fi primita de oricine doreste aceasta,
indiferent de varsta, pregatire profesionala, spirituala, indiferent de religie, sex, stare de sanatate
sau orice alte considerente energetice personale.
Aceasta capacitate se primeste pe parcursul derularii Seminarului de Tehnica Radianta, tinut de
Instructori autorizati de T.R.T.A.I./Asociatia Internationala de Tehnica Radianta, Inc., cu sediul
in USA, Florida, St. Petersburg. PRECIZARE: Tehnica Radianta NU este o idee, o teorie
filozofica sau un cult, nu este o religie, nu este o Stiinta a bolii cum este medicina, nu este o
forma de control a mintii, de hipnoza sau de auto/hipnoza. NU este poluanta, agresiva, nu are
efecte secundare si nu are contraindicatii. Starea de bine, re/echilibrarea si re/armonizarea
intregului organism, redobandirea sanatatii, SUNT DOAR EFECTE ALE UTILIZARII
CORECTE A ACESTEI TEHNICI.
Tehnica contine un sistem precis de auto/ajutorare dar si de ajutorare a oricarei Fiinte care are
nevoie de ajutor, om, planta, animal.
Seminariile se pot organiza in orice localitate din tara sau din strainatate, cu un numar minimum
de 22 de cursanti.
Persoana care mobilizeaza alte 9 persoane pentru seminar, primeste gratuit seminarul. La gradul
1, se face o initiere pentru a lucra cu Energia Universalt pe structura viului, in regnurile mineral,
vegetal, animal si uman. Se fac 4 acordaje ale palmelor pentru accesarea Energiei Universale.

32
 Cursul 15

REFLEXOLOGIA

Reflexologia este conform DEX, Disciplină care se ocupă cu studiul reflexelor. Reflexul
este definit ca fiind: „REFLEX, Fiziologic - ; despre acte sau mișcări ale organismului. Produs in
mod spontan, independent de voință. = reacție bruscă și automată a organismului animal sau
uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei
astfel demodificări.
Reflex necondiționat = reflex innăscut. Care reprezintă o reacție imediată, spontană. ‖
Reflexologii nu trebuie sa caute o „miscare" corespondenta ci un alt stimul sau o alta reactie sub
forma unei echilibrari a energiei si implicit a unei anumite functii fizice, psihice, mentale sau
emotionale.
Pe de o parte, scopul reflexologiei este in primul rand acela de a insanatosi trupul si
mintea cat de repede si usor posibil, pentru ca pacientul sa nu mai aiba nevoie de tratament si sa
se poata bucura mai departe de viata.
Bineinteles, ar fi minunat daca acest lucru s-ar intampla de fiecare data cand se apeleaza
la reflexologie. Cu toate acestea, nu traim intr-o lume perfecta, asa ca scopul reflexologiei
trebuie ajustat in mod realist, pentru a reflecta rezultatele ce pot fi atinse in cazul fiecarui pacient
in parte.
Uneori nu putem obtine decat o reducere a gravitatii simptomelor pacientului, iar aceasta
ameliorare ar putea fi mentinuta prin tratamente regulate. Totusi, putem considera ca un
asemenea tratament a avut succes, daca pacientul este multumit de imbunatatiri. Atitudinea
pacientului in ceea ce priveste starea sa are importanta deosebita. Si aici reflexologia poate avea
efecte deosebit de profunde. Una dintre cele mai bune metode prin care reflexologii isi pot ajuta
pacientii este metoda Grinberg, metoda ce are si o parte psihologica in incurajarea calitatilor
intelectuale si emotionale pozitive, ascultand si uneori vorbind cu pacientii.
Este practic imposibil de stiut cand a fost aplicata reflexologia pentru prima data. Cele mai vechi
documente despre ea sunt pictate pe peretele mormantului unui medic egiptean numit Ankmahor,
aflat in Saqqara, Egipt. Dateaza din anii 2500-2330 i.Hr. si prezinta doi barbati masand
picioarele altor doi barbati. in inscriptie, pacientul spune: Nu ma rani, iar terapeutul raspunde:
Voi actiona astfel incat sa ma slavesti.
Daca privim masarea piciorului ca un tip simplu de reflexologie, putem spune ca reflexologia s-a
nascut o data cu rasa umana - poate chiar inainte. Multe tipuri de maimute practica tipuri
primitive de masare a picioarelor. Evident, nu constientizeaza ca stimuleaza puterile de vindecare
ale organismului. O fac instinctiv si pentru ca le creeaza o stare de relaxare. Multor persoane le
place sa li se maseze picioarele. Este relaxant, placut si elibereaza stresul in multe feluri. Dar este
o diferenta clara intre masarea picioarelor si reflexologie, desi ambele fac bine trupului si mintii
din aceleasi motive.
Exista doua curente de gandire cu privire la modul de functionare a reflexologiei. Din pacate, in
prezent, nu se poate dovedi corectitudinea clinica a unuia sau altuia. Totusi, acest lucru nu pare
sa schimbe faptul ca reflexologia da intr-adevar roade.

Conform primei teorii, preferata de multi dintre primii reflexologi, inclusiv de Eunice Ingham,
care este considerata cea care a pus bazele reflexologiei moderne, piciorul este direct legat de

33
diferite parti ale corpului prin nenumarate terminatii nervoase. in picior exista un numar foarte
mare de terminatii nervoase, motiv pentru care picioarele multora dintre noi sunt deosebit de
sensibile la stimulari fizice precum gadilarea. S-a considerat - si inca se considera - ca diferitele
terminatii nervoase corespund zonelor corpului (este teoria zonelor). Dr. William Fitzgerald a
descoperit ca organismul poate fi impartit in 10 zone verticale, de la cap la degetele de la
picioare, corespunzatoare celor zece degete de la maini si celor zece degete de la picioare .
Presiunea exercitata asupra anumitor degete de la maini are un anumit efect asupra partilor din
corp aflate in zonele corespunzatoare.
De asemenea, se considera ca terminatiile nervoase corespund hartii anatomiei umane. De fapt,
daca apropiem talpile picioarelor, obserm ca au forma generala a corpului uman: degetele mari
corespund capului si gatului; baza degetelor mici reprezinta umarul drept si umarul stang, iar
fiecare regiune interioara a talpii reprezinta partea stanga si partea dreapta a coloanei vertebrale.
Astazi, multi vindecatori explica reflexologia prin cunostinte de medicina chineza, care spune ca
in corp exista un anumit numar de cai energetice (sau meridiane) care transporta energie vitala
sau chi/ki. Se spune ca atunci cand aceste cai se blocheaza, poate din cauza stresului, apare
boala.
Uneori, pentru a debloca respectivele cai si pentru a stimula fluxul de energie vitala sanatoasa, se
foloseste acupunctura sau acupresura. Cum majoritatea principalelor cai energetice incep sau se
termina in labele picioarelor, reflexologia le stimula intr-un fel sau altul. Totusi, nici chiar un
tratament complet de reflexologie nu ar stimula si nu ar trata toate meridianele, deoarece nu toate
se termina in labele picioarelor, existand multe alte cai minore, secundare sau principale.
Cand energiile tale interioare si exterioare sunt in armonie, se afla la acelasi nivel de puritate,
exista pe aceleasi lungimi de unda frecvente si se afla pe acelasi taram al existentei, atunci sunt
energii foarte similare. Singura diferenta este ca energia tala interioara are constiinta, sau
gandire, si nu poate exista separat de aceasta. Datorita acestei relatii stranse dintre constiinta si
energia tala interioara, este usor de crezut ca simtim apropierea sau tovarasia fata de arbori,
cristale, pamant sau alte surse de energie tala exterioara deoarece poseda un caracter sau gandire
proprii.
Energia exterioara precum cea din arbori, cristale si pamant nu are constiinta sau gandire.
Prin urmare, energiile noastre interne si gandirea sunt inseparabile - formeaza un intreg, avand o
relatie deosebit de intima si dependenta. De fapt, desi nu observam acest lucru, gandurile si
sentimentele noastre calatoresc o data cu propriile noastre energii interioare. Daca avem energie
tala interioara pozitiva, ne este mai usor sa dezvoltam stari de spirit pozitive si, in general,
atragem experiente de ata pozitive si fecemjFata mafusor ploblemelor. De asemenea, daca
incercam in mod constient sa dezvoltam stari sufletesti pozitive, precum incredere, bunatate si
intelepciune, acest lucru va ameliora calitatea energiilor noastre interioare si, prin urmare, ne va
imbunatati sanatatea si multe alte aspecte ale vietii noastre.

Metoda Grinberg este in fond Metoda Analizei Labei Piciorului, in ce consta aceasta metoda?
‖Atunci cand am iesit din apa , ne-am coborat din copaci sau am aterizat, venind din spatiul
exterior, primul lucru ce l-am facut a fost un pas, care a lasat urme pe nisip. Chiar daca urmele
piciorului s-au sters de pe nisip, amintirea pasului ramane imprimata in talpa, daca el a fost intr-
adevar semnificativ in viata persoanei respective.‖
Analiza Labei Piciorului se sprijina pe principiul ca piciorul ne arata modul in care o
persoana „trece‖ prin viata‖ Aceasta analiza combina dimensiunile fizice, emotionale, spirituale

34
intr-o singura dimensiune. Perspectiva este holistica iar principiilei metodei se bazeaza pe o
filozofie.

METODA ANALIZEI LABEI PICIORULUI

De-a lungul timpului au fost elaborate multe tehnici care ne ofera posibilitatea de a obtine
o imagine asupra personalitatii unui individ prin analiza unei singure componente a trupului sau,
a unui lucru creat de persoana respectiva sau a modului in care ea reactioneaza fata de diferite
situatii. Fiecare dintre aceste tehnici isi are filosofia proprie si propriile reguli, in baza carora
permite elaborarea portretului persoanei respective asa cum acesta apare prin prisma metodei
folosite. Aceste tehnici se bazeaza pe organele periferice ale trupului.
Analiza labei piciorului se sprijina pe principiul ca piciorul ne arata modul in care o persoana
―trece‖ prin viata. Aceasta analiza combina dimensiunile fizice, emotionale si spirituale intr-o
singura dimensiune. Perspectiva este holistica, iar principiile metodei se bazeaza pe o filosofie
care imbina conceptia orientala cu cea occidentala. Metoda noastra are ca obiect o zona a
trupului
care se afla, fizic vorbind, la cea mai mare distanta fata de majoritatea organelor de simt si pe
care lumea moderna o acopera, de obicei, ferind-o de privirile altora. Aceasta este o zona in care
s-au dezvoltat insa putine mecanisme de aparare deoarece, din punct de vedere social, ea este
relativ neglijata si lipsita de importanta, mai putin infrumusetata si ingrijita.
In dezvoltarea noastra ca fiinte umane, trazitia de la starea de individ neajutorat, ce sta culcat sau
se taraste, catre miscarea independenta, cu ajutorul picioarelor, reprezinta un stadiu important,
fiind si etapa in care personalitatea individuala incepe sa fie clar exprimata. Individul se sprijina
in intregime pe talpile picioarelor.
Orice schimbare de ordin perceptiv, cognitiv, emotional sau fizic implica o modificare a modului
in care omul isi mentine pozitia sa dreapta in lume. Chiar modificarile abstracte, ca de pilda
acelea care privesc situatia sau imaginea asupra propriei persoane, afecteaza modul in care
indivizii se poarta, se misca si se exprima; din aceasta cauza conditiile care se mentin de-a lungul
unei perioade suficient de indelungate sau au o intensitate destul de mare vor lasa semne clare si
inconfundabile pe talpile picioarelor.Analiza labei piciorului este tehnica prin care se incearca
intelegerea semnificatiei acestor semne si combinarea lor intr-o imagine integrala a individului la
toate nivelurile.

ENERGIA UMANA
Fiecare celula a corpului omenesc este inconjurata de (si in acelasi timp contine) energie
care o sustine, celula insasi fiind expresia reala a energiei la nivelul atomic. Aceasta energie se
afla in jurul (si in interiorul) intregului trup. Starea armonioasa a acestei energii este numita
sanatate, manifestata la toate nivelurile, anume mental, spiritual, emotional si fizic. Starea
fundamentala lipsita de armonie a acestei energii corespunde excesului sau deficitului de la
nivelul unei anumite zone a trupului sau al unui anumit organ, comparativ cu nivelul armonios,
optim. Calitatea (frecventa)energiei caracteristice unei zone s-ar putea, de asemenea, modifica
astfel incat sa corespunda unei alte zone, cu alte cuvinte energia care controleaza o anumita
regiune nu-i va mai fi potrivita acesteia.
Energia vitala este compusa din aceleasi elemente ca si universul. Filosofia a cunoscut si
a definit aceste elemente inca din antichitate, avand aici in vedere filosofia chineza, hinduismul,
islamismul, iudaismul etc. In cartea de fata, energia a fost impartita in patru elemente, fiecare
constituind o frecventa a acesteia si alcatuind impreuna intreaga fiinta. Aceste elemente sunt:

35
Pamantul, Apa, Focul si Aerul.Consideram cel de-al cincilea element, chintesenta eterica, drept
un factor misterios legat de destinul si personalitatea unica a fiecarui individ, elementul care ne
uneste pe toti intr-un singur cosmos sau ne divide, in indivizi separati.
Fiecare zona a trupului are o frecventa proprie care ii este necesara pentru mentinerea armoniei si
pentru indeplinirea functiei sale specifice, la capacitatea totala.Orice deviere de la punctul de
echilibru va afecta buna functionare a organismului sau regiunii respective. Daca deviatia este
cronica si de durata, ea se va transforma in boala si se va imprima intr-un semn specific de pe
talpa piciorului.
Conform stravechii diviziuni in centri energetici, trupul este impartit in opt benzi transversale,
avand functia sa specifica.Functiile sunt de ordin fiziologic, spiritual, mental si emotional si
creeaza impreuna personalitatea psihofizica a individului. La baza acestui mod de intelegere
energetico-filosofica a individului se afla presupunerea ca energia (individul) s-a nascut in lume
pentru a se dezvolta si pentru a ajunge cat mai aproape posibil de sursa acestei energii.
Principalele religii descriu, fiecare, acest proces intr-o modalitate diferita si conform sistemului
pripriu de legi.In analiza labei piciorului noi abordam, in principiu, indivizii ca fiind fiecare o
energie aflata in procesul dezvoltarii, orice obstacol intalnit fiind, in acelasi timp, o ocazie de a
creste si de a se dezvolta. Din aceasta perspectiva putem reprezenta viata unei persoane ca pe un
rau in miscare:in anumite locuri el curge mai puternic, in altele mai slab; in anumite zone el se
transforma intr-o mlastina, iar in altele devine un lac sau o mare. Pe laba piciorului putem
observa starile de dizarmonie si incercarile de a reveni la armonie..
Modificarile energetice care implica o deviatie fata de armonie ce se manifesta sub forma de
stari cronice, pe parcursul unei perioade lungi de timp, sau care sunt acute, dar suficient de
traumatizante pentru a crea o alterare permanenta a individului sunt exprimate la nivelul
picioarelor sub forma unor semne relevante pentru starile fundamentale de surplus sau deficit
care alcatuiesc impreuna modelele comportamentului energetic.
Natura semnului, amplasarea sa si relatiile cu alte semne existente pe laba piciorului constituie
componentele majore ale analizei labei piciorului. Ce vedem atunci cand analizam talpa
piciorului? Vedem ceea ce corespunde nivelului fizic, emotional, mental si creative ; vedem
tendintele trecutului, prezentului si viitorului.

36
 Cursul 16

Astrologia

Astrologia (din greacă: άστρον astron: stea, şi λόγος logos: ştiinţă, teorie, studiu) înglobează un
ansamblu de cunoştinţe, tradiţii şi credinţe, structurate, din punct de vedere geografic, în sisteme
care acordă importanţă şi semnificaţie raporturilor ce se nasc din poziţiile relative ale corpurilor
cereşti şi a altor detalii legate de acestea (semne zodiacale, case). Se presupune că aceste
raporturi astrale ar cuprinde semnificaţii utile pentru interpretarea şi prefigurarea evoluţiilor
evenimentelor terestre - trecute, prezente şi viitoare -, pentru cunoaşterea personalităţii şi
destinului omului.
Prognoza evoluţiei entităţilor (toate cele ce au un început şi un sfârşit) şi a evenimentelor terestre
este domeniul de predilecţie al astrologiei.
Valoarea acestui ansamblu de cunoştinţe este puternic contestată în lumea ştiinţifică
contemporană care consideră astrologia drept o pseudoştiinţă.
Nu poate fi contestat însă faptul că, de-a lungul istoriei, toate marile culturi ale lumii au produs
propriile sisteme astrologice.
Având în vedere arealurile geografice diferite în care aceste cunoştinţe s-au dezvoltat (din
America de Sud precolumbiană până în Extremul Orient), locaţii ce, la prima vedere, nu ar fi
putut permite un "transfer" cultural, similaritatea principiilor acestor sisteme astrologice este
dificil de explicat. La fel greu de explicat este şi vechimea acestor sisteme care, în toate marile
culturi antice, depăşeşte 6000 de ani, iar apariţia lor are loc într-o perioadă total lipsită de
mijloace tehnice: atunci când singurul "instrument" de observaţie era ochiul, iar mijloacele de
măsurare şi computaţie moderne (ordinatoarele) lipseau.
Un fapt este cert - cunoştinţele astrologice şi interesul pentru această "artă" au precedat şi au stat
la baza cunoştinţelor astronomice aşa cum alchimia a precedat şi a stat la baza apariţiei chimiei,
iar separaţia între astrologie şi astronomie s-a produs târziu - în timpul Renaşterii.
În acelaşi timp astrologia a contribuit la apariţia şi dezvoltarea ştiinţelor matematice, la adoptarea
cifrelor arabe (impropriu numite aşa deoarece acest sistem de simboluri şi numeraţie îşi are
originea în India).

37
 In ceea ce priveste aparitia astrologiei exista doua orientari culturale:una orientala si una
occidentala. Pentru culturile orientale, în care religiile politeiste sunt dominante (în special
pentru cultura vedică – indiană), astrologia a apărut pe calea REVELAŢIEI DIVINE. Iluminaţii
acestor culturi, având o relaţie specială cu Transcendentul, au putut transmite umanităţii
principiile fundamentale ale astrologiei. Apariţia marilor religii monoteiste a dus la prohibirea, în
bună măsură, a teoriei şi practicilor astrologice. Pentru cultura occidentală contemporană,
astrologia a apărut exclusiv datorită forţelor gnozice ale omului în evoluţia sa ca specie:
În momentul în care omul a început să coreleze propriile sale acţiuni cu evenimentele din jur,
observând mişcarea Soarelui pe bolta cerească, a constatat că în timp ce acesta se afla deasupra
liniei orizontului, natura devenea activă, iar când acesta coboară sub linia orizontului, majoritatea
vieţuitoarelor intrau într-o stare de repaos. Tot aşa, în perioadele (iarna) şi locurile unde soarele
se ridica mai puţin deasupra orizontului decât în alte perioade, regnul vegetal şi o bună parte a
animalelor intrau în hibernare. Astfel Soarele a devenit simbolul acţiunii şi al clocotului vieţii.
Apoi omul a observat relaţia dintre mişcarea de revoluţie a Lunii în jurul Pământului şi mareele
mărilor şi oceanelor. A mai observat legătura dintre ciclurile lunare şi le-a legat de perioadele de
fertilitate ale lumii vegetale, dar şi de fertilitatea mamiferelor - inclusiv a femeilor. Luna va
deveni simbol al fertilităţii şi al maternităţii. Urmărind cursul Soarelui şi al Lunii pe cer a
observat că cei doi "luminatori", de importanţă capitală pentru viaţa sa, răsar din acelaşi loc al
orizontului, loc căruia a început să-i acorde importanţă din ce în ce mai mare şi pe care l-a numit
Răsărit sau Ascendent. A mai observat că Soarele, în fiecare lună a anului, are, atunci când
răsare, drept fundal o altă grupare de stele. Toate aceste grupări de stele au fost numite constelaţii
şi mai apoi, atribuindu-li-se diferite caracteristici, zodii. Mergând mai departe, a observat că
unele corpuri cereşti sunt fixe, iar altele mobile; unele se văd mai bine, iar altele mai slab.
Corpurile cereşti în perpetuă mişcare au fost numite planete şi omul a început să le observe
pentru a înţelege influenţa mişcării lor asupra activităţilor sale cotidiene, acordându-i fiecăreia în
parte câte un nume şi, după un timp, câte un simbol şi o semnificaţie.
Indiferent de credinţele noastre în raport cu originea astrologiei, metaforic se poate spune că
aceasta este veche de când lumea. Societăţile organizate au încercat să pună cap la cap
informaţiile obţinute şi astfel s-au creat diversele sisteme astrologice. Primele izvoare cunoscute
sunt cele Chaldeene, apărute în urmă cu peste 6000 de ani, însă de păstrarea şi dezvoltarea
cunoştinţelor astrologice, pe parcursul acestor 6000 de ani, s-au ocupat mai ales populaţiile
Extremului Orient, din India şi China, locuri în care astrologia nu a fost niciodată prohibită,
dimpotrivă a fost încurajată şi susţinută. Ca şi în cazul mirodeniilor şi al mătăsii, arabii au jucat
acelaşi rol de "intermediari", colportând cunoştiinţele de astrologie şi instrumentarul matematic
aferent dinspre Orient către o Europă în care astrologia era asimilată practicilor vrăjitoreşti şi
pasibilă de pedeapsa capitală prin ardere pe rug.
Fiecare tip de astrologie, având denumiri diferite, are totuşi interpretări similare ale
semnificaţiei planetelor, constelaţiilor (zodiilor), stelelor fixe şi a celor mobile. De aceea
"prognozele" elaborate sunt foarte apropiate, indiferent de sistemul astrologic practicat.
Curând după apariţia primelor universităţi şi până în secolul al XVII-lea, astrologia a fost
considerată, şi în Europa, o ştiinţă şi a devenit obiect de studiu şi de cercetare în instituţiile de
învăţământ superior şi în academiile vremii. La presiunile clerului, Jean Baptiste Colbert,
ministrul de finanţe al Regelui Soare (rege care avea patru astrologi de curte), a îndepărtat de la
Sorbona studiul astrologiei, împreună cu studiul homeopatiei şi al alchimiei, iar acest exemplu a
fost preluat de întreaga Europă.

38
 Un reviriment apare către sfârşitul secolului al XIX-lea, dar curând, mulţimea şarlatanilor şi a
impostoarelor compromit din nou ideea de astrologie. O nouă revigorare a interesului pentru
astrologie are loc pe la mijlocul secolului XX, mai ales ca urmare a preocupărilor spirituale şi a
interesului pentru culturile orientale manifestate de membrii curentului hippy din deceniul al 7-
lea.
În 1975 apare manifestul "The Humanist", semnat de peste o sută de oameni de ştiinţă, printre
care mulţi laureaţi ai premiului Nobel, care condamnă practicile şi cunoştinţele alternative,
printre care şi astrologia, aceasta fiind catalogată drept o "pseudoştiinţă".
Dacă, în vremurile noastre, astrologia este practicată şi chiar recomandată de budhism,
hinduism, unele biserici şi secte neo-creştine, de religia wicca, de animism şi şamanism, cele
două religii monoteiste majore, islamismul şi creştinismul au o atitudine predominant ostilă.
Mitologiile antice politeiste precum şi cele contemporane (cele din orient, în special) atribuie
astrelor diferite zeităţi guvernatoare. Astfel, în antichitatea greacă, planeta Marte era "guvernată"
de zeul războiului şi al confruntărilor sportive - Ares. Tot aşa şi în religiile antice şi
contemporane ale Orientului Extrm (China, India etc) - fiecărei planete îi corespunde o zeitate.
Aceste zeităţi se află la originea influenţelor exercitate asupra omenirii, iar poziţia astrelor indică
numai relaţiile ce există, la un moment dat, între zeităţi şi consecinţele acestor relaţii asupra
evenimentelor pământeşti.
În contemporaneitate, sub influenţa cunoaşterii ştiinţifice, s-a cristalizat o ipoteză explicativă,
care însă nu reuşeşte să depăşească nivelul de simplă ipoteză:Fiecare corp universal emană o
energie pe o anumită lungime de undă. Noi oamenii, şi tot ce există, avem o aură energetică. La
fel şi astrele. Acestea sunt corpuri energetice puternice ale căror forţe specifice se revarsă în
întregul univers. Conform acestei ipoteze, astrologia se ocupă de interpretarea forţelor astrale - în
dinamica interacţiunii lor - şi de modul în care acestea se repercutează asupra Pământului, în
special asupra vieţuitoarelor ce îl populează.
Principii de baza in astrologie
Astrologia porneşte de la principiul că orice lucru sau fiinţă este determinată major din momentul
apariţiei sau naşterii sale. "Cum începi, aşa continui" - spune un vechi proverb persan. "Fiecare
lucru, fiecare fiinţă este unică şi irepetabilă" - este un alt principiu al astrologiei. Ciclicitatea,
"cum a fost o să mai fie" este un al treilea principiu de bază. Legătura dintre Macro şi
Microcosmos este cel de al patrulea principiu - "Cum este Sus (în Cer), aşa este Jos (pe Pământ).
După cum spunea marele profesor Mircea Eliade, "astrologia este un act de credinţă" pentru că
ilustrează practic sintagma : "facă-se Voia Ta, precum în Cer aşa şi pre Pământ", desigur că în
locul Dumnezeului biblic fiind animalele închipuite în stele, chestiune probabil valabilă doar
pentru cei fragili, influenţaţi de superstiţie.

Astrologia opereaza cu zodii sau constelatii, planete, case astrologice. Sistemul nostru solar este
alcatuit dintr-un Soare in jurul caruia graviteaza planetele:in ordinea departarii lor fata de Soare:
Mercur, Venus, Pamant, (Luna), Marte, Jupiter, Saturn, Kiron, Uranus, Neptun, Pluto.
Traiectoriile pe care se deplaseaza planetele sunt elipsoidale avand 2 focare. Traiectoria lui Pluto
este considerata granita sistemului nostru solar. Sistemul solar face parte dintr-o galaxie si intreg
sistemul solar descrie o miscare de rotatie in jurul axului galactic, miscare combinata cu o
deplasare rectilinie in directia stelei Vega din constelatia Lyra, cu o viteza de 20 km/sec.
Considerand Pamantul ca punct de observatie pentru miscarea astrelor observam ca soarele si
celelalte planete descriu o miscare de rotatie pe un cerc format din 12 constelatii: Berbec, Taur,

39
Gemeni, Rac, Leu, Fecioara, Balanta, Scorpion, Sagetator, Capricorn, Varsator, Pesti. Fiecare
constelatie are o marime de 30 de grade.

Viteza de deplasare a planetelor si lungimea drumului pe care il parcurg sunt diferite, cele aflate
mai aproape de Soare avand viteza mare de deplasare si traiectorie mica de parcurs, iar cele
aflate spre periferia sistemului solar avand o viteza mica si o traiectorie foarte mare de deplasare.
Astfel Soarele parcurge cercul celor 12 constelatii si revine in aceeasi pozitie dupa 365 zile si un
sfert. Luna – 28 de zile, Mercur – 11 luni, Venus – 7,5 luni, Marte – 2 ani, Jupiter – 12 ani,
Saturn – 28 ani, Kiron – 50 de ani, Uranus – 84 de ani, Neptun 168- ani, Pluto – 252 ani.

In astrologie se considera ca pozitiile planetelor in momentul nasterii unei persoane indica

informatii despre potentialul (fizic, intelectual, sentimental, profesional), calitatile, defectele,
perspectivele si posibila evolutie a nativului. Pentru determinarea pozitiilor planetelor in raport
de constelatii se alcatuieste o harta a cerului asa cum poate fi observata din locul nasterii, definit
de longitudine si latitudine, la data si ora nasterii. Ora nasterii este foarte importanta deoarece ea
determina pozitia celor 12 case astrologice care sunt asociate cu 12 domenii de viata. La fiecare
4 minute de timp pozitia caselor astrologice se deplaseaza cu 1 grad pe cercul zodiacal.

Astfel locul nasterii devine centrul unui cerc pe care sunt definite cele 12 constelatii, si in dreptul
carora apar pozitiile planetelor exprimate in grade de la 1 la 30 pe cercul constelatiilor. Peste
aceste pozitii se suprapun cele 12 case astrologice cu marimi variabile in functie de longitudinea
si latitudinea locului de nastere. Aceasta harta a boltii ceresti se numeste astrograma, sau tema
natala, sau tema astrologica. Interpretarea ei se face tinand cont de semnificatiile si domeniile
asociate cu planetele si constelatiile
In astrologie, planetele reprezinta (simbolic) surse de energie sau modele de comportament
psihologic. Planetele sunt reale, ele au masa si orbiteaza in jurul Soarelui. Insa, in astrologie ele
au un sens simbolic. Spre exemplu, Soarele si Luna sunt vazute ca planete cu toate ca se stie ca
nu este corect din punct de vedere stiintific. Alta denumire folosita in astrologie pentru Soare si
Luna este de "Luminarii".
Astfel, in astrologie planetele luate in calculul unei astrograme sunt Luna, Soarele, Mercur,
Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto.
Alchimistii din vremurile de demult, foloseau alfabetul planetar pentru simbolizarea metalelor.
Astfel:
pentru aur - foloseau semnul Soarelui
pentru argint - Luna
pentru mercur - Mercur
pentru cupru - Venus
pentru fier - Marte
pentru plumb - Saturn
pentru cositor - Jupiter
Soarele si Luna mai sunt numite si "luminarii", deoarece sunt planete a caror lumina afecteaza
mai direct viata pe Pamant. Lumina de Luna are caracteristici speciale si efecte deosebite asupra
vietii terestre, asa cum au demonstrat-o multe experimente biologice. Si asta fiindca "lumina"
respectiva nu este doar cea vizibila, ci un spectru mai larg de radiatii. Luminariile sunt cele care
au influenta cea mai puternica asupra vietii individuale si generale, fie ea biologica, psihica sau
spirituala.

40
 Planetele Mercur, Venus si Marte (cele mai apropiate de Pamant) sunt considerate planete ale
detaliilor vietii individuale. Evolutia lor pe cer, comparativ cu astrograma unei persoane, da cele
mai multe detalii despre evenimentele vietii personale, alaturi de Soare si Luna.
Planetele Jupiter si Saturn, doua planete grele si departate de Soare, indica mai mult felul in
care un individ se va integra in societate, perspectivele si posibilitatile sale de succes social si
profesional, reusitele si incercarile majore din viata sa. Planetele Uranus, Neptun si Pluto sunt
vazute mai ales ca semnificatori ai generatiilor, cu ample implicatii la nivel social general.
Trebuie retinut ca planetele nu ne obliga la nimic. Marte nu provoaca razboaie, Venus nu
provoaca buna intelegere intre oameni, nici Mercur nu-i impinge pe oameni sa fie rationali.
Planetele genereaza vibratii specifice, dar oamenii isi decid propriile lor actiuni, iar
deznodamantul actiunilor depinde foarte mult de felul in care ele se armonizeaza cu vibratiile
cosmic.
Astrograma reprezinta o schema corespunzatoare universului astral la momentul nasterii
individului. Astrograma natala prezinta pozitiile planetelor calculate tinand cont de data, ora si
minutul nasterii, precum si coordonatele geografice ale locului nasterii. Astrograma, insa, nu se
refera numai la momentul nasterii unei persoane, ci astrograma reprezinta harta cerului in orice
moment studiat: eveniment, relatie. In astrologie astrograma se mai numeste tema natala sau
harta natala. Astrograma contine: cercul zodiacal cu cele 12 semne zodiacale, pozitia planetelor
in zodii si case astrologice, axele cerului: Ascendentul - Descendentul - este axa orizontala ce
imparte cercul zodiacal in emisfera nordica si emisfera sudica (sus-jos); Fundul Cerului -
Mijlocul Cerului - este axa aproximativ verticala care imparte cercul zodiacal in emisfera estica
si emisfera vestica (stanga-dreapta), varfurile caselor astrologice, alte elemente astrologice:
Lilith, Chiron, Axa Dragonului, Junon, stele fixe, interaspectele planetare (unghiurile formate
intre planete). Pe baza acestei harti poate fi intocmit horoscopul momentului, ce reprezinta
textul ce transpune in cuvinte interpretarile astrologului pe marginea aspectelor indicate de
astrograma.
Pot exista nenumarate tipuri de horoscop, practic pentru orice moment important poate fi
intocmita astrograma si interpretat horoscopul: horoscopul natal - descrie schema grafica a
pozitiei planetelor in momentul nasterii unei persoane , horoscopul previzional - se naste din
suprapunerea astrogramei unui anumit moment studiat peste harta natala a unui individ,
horoscopul unui cuplu - se naste din suprapunerea hartilor natale a doi parteneri.
Astrologia abordează şi evenimentele politice locale şi mondiale (astrologia globală), pune
diagnostice şi se încumetă chiar să vindece (astrologia medicală), stabileşte compatibilităţi în
cuplu (calculul sinastric) şi chiar se aventurează să propună strategii pentru viitor. Astrologia are
ambiţii holistice, încercând să cuprindă toată fenomenologia existenţei.

41
 Cursul 17

Yoga

Yoga (Devanagari:) este una din cele 6 şcoli ale Filozofiei Hindu, bazată pe meditaţie ca
o cale spre auto-cunoaştere si eliberare. Textele Hindu care stabilesc bazele yoga conţin:
Upanishadele, Bhagavad Gita, Yoga Sutra lui Patanjali, Hatha Yoga Pradipika şi multe altele. În
India, Yoga este privită ca fiind un mijloc de desăvârşire atât fizică, precum şi spirituală. În afara
Indiei, Yoga a început să fie asociată în primul rând cu practicarea aşa-numitelor asana (poziţii)
incluse in Hatha Yoga(vezi deasemenea Yoga ca exerciţiu), cu toate că a influenţat intreaga
familie de Religii dharmice şi alte practici spirituale din toată lumea. Un practicant convins de
Yoga este numit yogi, yogin (masculin), sau yogină (feminin).

Yoga, ca o combinare între exerciţii si meditaţie este practicată de mai bine de 5 000 de
ani.

De când a fost scrisă Bhagavad Gita, ramurile principale ale Yoga au fost clasificate astfel:
Karma Yoga, Jnana Yoga, Bhakti Yoga şi Raja Yoga.

Istoria Yoga

O sculptură păstrata până azi de acum 5,000 de ani de la Civilizaţia de pe Valea Indusului
infăţişează o figură care arheologii cred ca este un yogin stând in poziţie de meditaţie. Figura
este reprezentată stând intr-o pozitie tradiţională yoga, cu picioarele incrucişsate si mâinile
odihnindu-se pe genunchi. Descoperitorul sculpturii, arheologul Sir John Marshall, a denumit
figura Shiva Pashupati.

O sculptură aparţinând civilizaţiei de pe Valea Indusului, înfăţişând o persoana in poziţie de

meditaţie.

Prima referire la yoga, ramasă în scris, o găsim în Rig Veda, vechimea acesteia fiind estimată a fi
în jurul a 3.500 de ani. Upanishad-ele, (800-100 î.Hr.), Bhagavad Gita (400-100 î.Hr.), şi Yoga
Sutras aparţinând lui Patanjali (200 î.Hr.) deasemenea abordează conceptele şi învăţăturile yoga.

Etimologie

În limba sanscrită Format:IAST este o derivare a termenului pre-indo-europpean yugam,

dintr-o rădăcină yeug- (sanscrită yuj-) însemnînd "a se alătura" sau "a se uni"; înrudit cu
latinescul iugum şi termenul modern englezesc yoke.

Termenul este atestat în Rig Veda în sensul unui "act de alăturare, ataşament, dedicare", dar şi în
sensul de "ocupaţie, încercare, performanţă". Un sens spiritual de "exercitare, zel, silinţă" este

42
atestat încă din Mahabharata, şi sensul spiritual sau mistic al "contemplării abstracte, al
meditaţiei" apare în egală masură în Mahabharata, ca şi în Upanishade.

Bhagavad Gita

The Bhagavad Gita ("Cîntecul Domnului"), deşi a fost scris undeva între anii 400 şi 100 î.Hr.,
vorbeşte despre patru ramuri ale yoga:

Karma yoga: Yoga acţiunii în lume.

Jnana yoga: Yoga înţelepciunii şi a silinţei intelectuale

Bhakti yoga: Yoga dăruirii către Dumnezeu

Dhyana yoga: Yoga meditaţiei

Yoga Sutras lui Patanjali

Zeul Shiva meditând - statuie.

Yoga Sutra lui Patanjali este o carte care cuprinde 196 de aforisme compilate de înţeleptul
Patanjali undeva între 200 î.Hr. şi 300 d.Hr.

Referindu-se la clasificările Bhagavad Gita, Yoga lui Patanjali este o formă de Raja yoga, căci
caută prin meditaţie calea către scopul ultim. Patanjali însuşi face referire la ea ca "Ashtanga
Yoga" ("Yoga cu 8 braţe/ramuri"), de la cei opt paşi pe care el i-a stabilit ca fiind calea practică
de a atinge desăvârşirea, iluminarea. Acest concept de "opt braţe" a devenit din acel moment
caracteristica principală a Raja Yoga, şi este practic o însuşire de bază a oricărei variante de Raja
Yoga cunoscute de atunci şi până în zilele noastre. Cele opt ramuri de yoga ale lui Patanjali sunt:

(1) Yama (Cele cinci "abţineri"):violenţă, minciună, furt, sex (ilegal) şi posesiuni
(2) Niyama (Cele cinci "respectări"): puritate, mulţumire, austerităţi, studiu, şi
devotament
(3) Asana: Literal înseamnă "şedere", şi Patanjali foloseşte acest termen pentru a denumi
poziţia şezută a corpului în timpul meditaţiei. Mai târziu, odată cu afirmarea Hatha yoga,
"Asana" a început să denumească toate poziţiile folosite.
(4) Pranayama ("Controlul Forţei Vieţii"): Controlul prān-ei(prăna), forţa vieţii sau
energia vitală.
(5) Pratyahara ("Abstracţia"): Înfrânarea organelor de simţ.
(6) Dharana ("Concentrarea"): Fixarea atenţiei asupra unui singur obiect.
(7) Dhyana ("Meditaţia"): Contemplarea intensă asupra adevaratei esenţe a realităţii.
(8) Samadhi ("Eliberarea"): Starea de iluminare superconştientă (ca opus al
subconştientului).

Hatha Yoga Pradipika

43
Hatha Yoga este un sistem aparte de Yoga introdus de Yogi Swatmarama, un yogin înţelept al
secolului al XV-lea în India, autorul compilaţiei Hatha Yoga Pradipika. Hatha Yoga este o
dezvoltare — dar diferind substanţial de ea — a Raja Yoga a lui Patanjali, în care accentul se
pune pe shatkarma, purificarea fizicului, ducând astfel la purificarea minţii (ha) şi prana, sau
energia vieţii (tha). În contrast, Raja Yoga, structurată de Patanjali, începe cu o purificare a
minţii (yamas) şi a spiritului (niyamas), apoi merge spre corp prin asana (poziiţii ale corpului) şi
pranayama (suflare). Hatha Yoga conţine substanţiale influenţe tantra, şi marchează primul
moment de introducere a chakra şi kundalini în canonul yogin. Comparativ cu asanele lui
Patanjali din Raja Yoga în poziţia şezând, văzute în general ca mijloace de pregătire pentru
meditaţie, se marchează acum dezvoltarea asanelor ca "poziţii" ale întregului corp, precum este şi
sensul modern al cuvântului "asana".[13] Hatha Yoga, în multele sale variante moderne, este stilul
asociat astăzi termenului de "yoga".[14] Deoarece pune accent pe trup prin practicarea asanelor şi
a pranayamei, mulţi practicanţi occidentali sunt satisfăcuţi cu sănătatea fizică şi vitalitatea pe
care o dezvoltă şi nu sunt interesaţi de celelalte şase ramuri ale Hatha Yoga, sau de mai vechea
tradiţie Raja Yoga, pe care aceasta se bazează.

Filosofia Yoga

În toate ramurile yoga, ţelul final este atingerea unei stări eterne de conştiinţă perfectă. În şcolile
moniste ale advaita vedantei şi şaivismului, această perfecţiune ia forma mokşei, care este o
eliberare de toată suferinţa lumească şi de cercul naşterilor şi al morţilor (Samsara), o stare în
care gândurile încetează şi apare experienţa unirii beatifice cu Supremul Brahman. Pentru şcolile
dualiste bhakti ale vaişnavismului, bhakti însăşi este ţelul suprem al procesului yoga, iar
perfecţiunea culminează într-o relaţie eternă cu Vişnu sau cu unul dintre avatarele lui, precum
Krişna sau Rama.

Practicarea concentraţiei (dharana) şi a meditaţiei (dhyana) este comună majorităţii formelor de

yoga. Dharana, potrivit definiţiei lui Patañjali, este "aducerea conştiinţei într-un singur punct"
(sanscrită: ekāgrata, concentrare într-un singur punct). Conştienţa este concentrată pe un punct
subtil al senzaţiei (cum ar fi pe suflul care intră şi iese din nări). Concentraţia susţinută pe un
singur punct conduce, treptat, la meditaţie (dhyana), în care facultăţile interioare sunt capabile să
se extindă şi să se identifice cu ceva vast. Practicanţii meditaţiei anunţă sentimente de pace,
bucurie şi uniune.

Obiectul meditaţiei poate să difere de la şcoală la şcoală, e.g. meditaţia pe una dintre chakre, cum
ar fi centrul inimii (anahata) sau 'al treilea ochi' (ajna); sau meditaţia asupra unei zeităţi, precum
Krişna; sau asupra unei calităţi, precum pacea. Şcolile non-dualiste, precum Advaita vedanta, pot
medita la Absolut, fără nici o formă a calităţilor (Nirguna Brahman). Această meditaţie este, din
multe puncte de vedere, asemănătoare cu meditaţia buddhistă a vidului.

Yoga în alte tradiţii

Scopurile yoga sunt exprimate în mod diferit de către diferite tradiţii. Pentru o persoană normală,
încă depare de iluminare, yoga poate fi o cale de creştere a pregătirii spirituale sau, de cultivare a
compasiuni şi a introspecţiei. yoga este refuzul minti eliberare de ego si ajungere la dumnezeu
prin disciplina inplicit nu ai suferi nu mai se repeta nastera ai ajuns satarea de sfintemie.

44
 Cursul 18

Naturopatie

Naturopatia este un sistem medical complet si coerent care pune accentul pe stimularea
mecanismelor naturale de autovindecare a corpului. Interventiile naturopatului se axeaza pe
activarea, sustinerea si intarirea acestor mecanisme, decat pe tratarea simptomelor sau pe
atacarea directa a agentilor patogeni. Aceste interventii se.doresc.a.fi.pe.cat.posibil.noninvazive.

Printre metodele utilizate cu precadere in naturopatie, se numara fitoterapia, dietoterapia,

homeopatia, acupunctura, tehnicile de gestiune a stresului, etc.

Desi nu dispunem de studii clinice care sa demonstreze eficacitatea naturopatiei, diverse tehnici
si metode tipic naturopatice - in special in domeniul dietoterapiei si fitoterapiei.si-
au.dovedit.eficienta.terapeutica.

O vizita la naturopat poate fi comparata cu un consult medical clasic. In general, naturopatul va

pune intrebari legate de starea generala de sanatate, modul de viata, obiceiurile alimentare si
nivelul de stres la locul de munca. In plus, el va incerca sa descopere cauzele profunde ale bolii
sau afectiunii inainte de a interveni. De exemplu, o durere de cap recurenta nu va fi tratata cu
medicamente analgezice. Inainte de a prescrie un tratament, naturopatul va cerceta originea
durerii: o afectiune a sistemului muscular sau osos, o problema nutritionala (nivel scazut de
glucide, de exemplu), lipsa de somn, stres excesiv, etc.
Totalitatea practicilor care vizeaza ajutarea organismului sa se vindece de la sine
prin.mijloace.exclusiv.naturale.
Naturopatia se bazeaza pe o teorie dupa care forta vitala a organismului permite acestuia sa se
apere si sa se vindece spontan. Ea consta deci in intarirea reactiilor de aparare ale organismului
prin diferite masuri de igiena (dietetica, post, dezvoltarea musculaturii prin exercitii fizice,
relaxare, masaje, termalism, talazoterapie etc.), ajutate doar de agenti naturali (plante, ape, soare,
aer curat etc.), un tratament medical nefiind necesar decat in caz de urgenta. Un naturopat poate
recomanda astfel unui pacient sa consume mai mult salate si fructe proaspete, mai putina cafea
sau ceai.

NATUROPATIA regrupeaza un ansamblu de tehnici naturale care au ca scop prevenirea sau lupta
contra diverselor dezechilibre generate de viata noastra mondena. DIETETICA, arta restrictiilor

45
alimentare si NUTRITIA, arta echilibrului alimentar, formeaza o tehnica majora în
NATUROPATIE. Aceasta din urma nu ar putea sa existe fara actiunea primordiala a unei bune
igiene alimentare. Acest an, in intregime on-line sau email, controlat prin numeroase teme, va
permite sa obtineti cunostinte suficiente in acest domeniu.

· Tripla constitutie a fiintei umane (plan subtil plan vital, plan fizic)
· Structura generala a fiecarei din cele trei planuri (componente subtile,
fiziologice,metabolice,anatomice si alte componente)
· Ce este sanatatea în naturopatie?
· Notiuni de teren.
· Originea tripla a maladiilor.
Fiziologia digestiei.
Asimilarea celulara.
Cele trei aspecte ale metabolismului celular: catabolism, anabolism, transformare.
Alimentatie echilibrata : caz general.
Alimentatia individualizata în functie de temperament, climat, activitati.
Regimuri alimentare particulare.
Alimentatia adaptata la maladii (indicatii /contraindicatii ale principalelor alimente)
Vor fi abordate cazuri de cancer, scleroza în placi si alte maladii nervoase, maladii pulmonare,
maladii hepatice, infectii intestinale, maladii osoase, artrita, maladii vasculare, renale, parazitare,
alergii, dermatoze, maladii ORL, gripa, SIDA si în final maladii unde alimentatia nu este
suficienta în vindecare(caz de urgenta).
Studiul legaturii între comportamentul subtil (spiritual, emotional si mental) si comportamentul
alimentar.
Bulimia, anorexia, dezordinea alimentara si cauzele lor psihice posibile.
Terapii in plan subtil.
Complemente alimentare adaptate la maladii.
Revitalizarea prin extracte alimentare naturale pe baza de plante, uleiuri esentiale, produse apicole,
argila.
Cure cu complemente alimentare : plante,oligoelemente pentru fiecare boala în parte.
Postul si monodietele adaptate la maladii.
Mediul înconjurator si maladiile : diferite cauze extraalimentare ale maladiilor; cauze
electromagnetice; cauze mecanice; cauze termochimice; în plan fizic; cauze subtile în plan subtil.
Practici de igiena vitala care reduc impactul cu aceste cauze.
Poluanti alimentari (poluanti, aditivi) si metode de gatire sanatoasa.
Examene complementare în naturopatie: mâini, unghii, ochi, limba, par etc.
Lectura examenului de laborator.
Arta culinara în naturopatie : micul dejun. prânzuri,cine, masa de la ora 17, bauturi, bauturi
medicinale.
Arta de a trai în naturopatie : contact cu natura, folosirea produselor naturale, arta, muzica, etc.

Totalitatea practicilor care vizeaza ajutarea organismului sa se vindece de la sine prin

mijloace.exclusiv.naturale.
Naturopatia se bazeaza pe o teorie dupa care forta vitala a organismului permite acestuia sa se
apere si sa se vindece spontan. Ea consta deci in intarirea reactiilor de aparare ale organismului

46
prin diferite masuri de igiena (dietetica, post, dezvoltarea musculaturii prin exercitii fizice,
relaxare, masaje, termalism, talazoterapie etc.), ajutate doar de agenti naturali (plante, ape, soare,
aer curat etc.), un tratament medical nefiind necesar decat in caz de urgenta. Un naturopat poate
recomanda astfel unui pacient sa consume mai mult salate si fructe proaspete, mai putina cafea
sau ceai.

NATUROPATIE, s. f. / naturopathie, s. f. / naturopathy, na-turopathic medicine. [Lot. natura =

naturd, gr. pathos = fioaia.} Sistem terapeutic care se bazeaza doar pe remedii naturale, ca aerul,
apa, soarele si, eventual, unele metode kinetoterapice, fiind exclusa utilizarea medicamentelor.
Adeptii considera ca organismul poate lupta impotriva maladiilor prin propriile mijioace,
deoarece poseda o capacitate de vindecare naturala, aflata In stransa relatie cu forta sa vitala. In
acest sens, bolile nu reprezinta nimic altceva decat efortui de vindecare exercitat de forta vitala si
exprimat prin semne si sim-ptome care sunt barometrul acestei forte. Din punctui de vedere al
naturopatiei., suprimarea manifestarilor unei afectiuni acute precum gripa Inseamna eradicarea
capacitatilor defensive proprii organismului.si,.in.consecinta,.inducerea. unei vulnerabilitati.
Gripa sau bolile infectioase infantile sunt privite ca fenomene normale, prin care forta vitala
restabileste echilibrul organismului si amorseaza capacitatea sa de aparare. Dimpotriva, se
considera ca vaccinoterapia interfera procesele sus-mentionate, slabind apararea si internalizand
dezechilibrele, fapt argumentat de cresterea incidentei bolilor autoimune si neurodegenerative In
zonele In care a fost introdusa vaccinarea. Naturopatiile isi bazeaza practica pe "legea
vindecarii", potrivit careia procesul de vindecare, expresie a actiunii fortei vitale, evacueaza
maladia de la interior catre exterior si de sus In jos, simptomele disparand In ordinea inversa a
aparitiei lor. Terapia nu urmareste eradicarea simptomelor, ci amplificarea fortei vitale In sensul
dictat de aceste simptome prin alegerea remediilor specifice. In cursul tratamentului exista
posibilitatea aparitiei unor simptome noi sau revenirii altora mai vechi, De exemplu terapia unei
afectiuni respiratorii implica posibilitatea aparitiei unei eczeme, fenomen care semnaleaza
eficienta demersului datorita superficializarii manifestarilor morbide, tratamentui nefiind.
Incheiat decat atunci cand afectiunea cutanata dispare.

47
48