ROMANIA ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR 8-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucutest, sector 1 Tel. 0-040-1-212.62.01: Fax: 0-040-1-312,09.84 DECIZIE 10 ‘din 09.01.2002 in conformitate cu requiamentu! de organizare si functionare ol Adminisratie! Nafionole a Drumutior, stabilt prin Hotérdvea de Guvern nr. 1275/1990, mocit- cots s| completata prin Hotéarile de Guvern nt, 24/1994, 276/1994, 250/1997 si 0612/1998 si Tr baza Ordinului Ministrului Lucrérilor Publice, Transportutlor si Locuinfei nr. 966/27.06.2001. ing. Aurel Bétut - Director General ol Administratie! Nationale a Orumurior - RA. emite urnditoores DECIZE: [Aft 1.Se aproba .Normativul prvind proiectarea hidrauicd @ podutlior s! po- etelor’, inc. PD 96-2002. ‘Adt.2.De la data emitent prezentei Dect i Ineeteazé apicabiitatea preve- defile Normativulu privind proiectarea hidrauled @ podutior si po- detelor ind. PD 96-77. Att. 3. Aducerec Ia indepinire « prezentulul ordin revine DROP - 7 91 CESTRIN.AOMINISTRATLA NATIONALA A DRUMURILOR, — NORMATIV VIND PROIECTAREA HIDRAI A PODURILOR $1 FODETELOR Incleaty PD 96-2002: Hlaborat de: S.C. IPTANA 5.4, Director general: ing. Come! MA Eloborator; Bake iea feat ing. Comet PETRESCU CUPRINS Copttolul |. Principli generate Sectunea 1. Obiect si domeniu de aplicore: Sectiunee 2. Presctipti generale: Capitol ll. Ciasificarea podurlor si podefelor Copttoiul Il, Studi $1 date necesare proiectén! hidraulice « podurilor si podetetor . Sectiuned |, Studi necesore Sectiunea I. Stucl topogratice Sectiunes i. Studi hidtologice Sectiunea IV. Studi geotehnice Capitolul V. Alegerea amplosamentului podului CopitolulV, Determinarea coracteristiclor de curgere a apelor in regim liber Capitolul Vi. Dimensionarec hidrauied 6 podurilor Sectiunea 1. Stabilrea lungimii poduk Sectiunes 2. Coleutul attietior... Sectunes 3, Calcul suprinaltatiior de nivel Sectiunea 4. Spores capacitati de debit prin decopar Sectiuned 6. indilimes de liberd trecere si Impditi~ea hungimi ‘podululin deschideri Sectiunec 7. Ihdttmee de siguranté (garda) ic terasamente de ceces Sectlunea 8, Podulln cazuri specicie Sectiunea 9, Terasarea digurior de dirjare Capitolul Vil. Colculul hidraulle ct podefelor Sectiunea 1. Clasftcarea podetelor Secluneo 2 Stobiiea srobobital cnucie de dep s a debtor de calcul Sectiunea 3, Dimensionarec hidraulict a podetelor cu aibie neatulabilé . Sectiunea 4. Dimensionaiec hidraulicd a podetelor cu albie atuicbilé Gr regim de liber curgere) .. Sectunoa 6. Stablites tumini podetalo Uy: B) wns Sectiunea 6, Stobiirea inéitinil podetetor (hp) Sectiunea 7. Determinorea dabuyeukii podetelor Sectiunea 8. Dispaziti constrictive Sea 2 4 75 9 1 81 a 94 94 9 orNORMATIV PRIVIND PROIECTAREA HIDRAULICA INDICAT ‘A PODURILOR $1 PODETELOR CAPITOLUL 1 Principii generate SECTIUNEA 1 Obiect si domeniu de aplicare Att. 1. Nermativul pivind eaicului hidrouic ol podurtor s1 podetelor contine prescie a recomandétle eu corectr ft ric brocum # metodele de ecu pentru rezolvarea urmatoarelor probleme fiemietitg Si stobivea propablatk arvale Ge deptste c debt moxme de dimensionare; ae ©) deteminarea condiicr de scugere aapeor zona de apa. in regim nemodificat; Sones 6) determines debuseuu sa king poder ri podttor 8 odetlor cent seu debitelor de calcul, eee ch oveuarea chieror ©) resereo douror de cre. At 2. Aces norte apc la prlecterea poaitor 00 posi poder de sosea st io coe forte peste cus Ge op6. 0 parca 3 a hovescrcy de conde bese Su precum sla actu econo ects poet entra 3: Nomatvl ru $8 apt prolactorea wuoravonnle cvoraror de coreuch instalafi subterane. i Al 4 Laprciectarea luce de opéec sf egulsttle bios pe cusute de cpdinteoare se va toos.Nemtielotbnd prosctoroa ctor de opr. rea crumutior, cor erate # pod nctc PO 161-2001 ‘SECTIUNEA 2 Prescriptii generale At. 5.» (0) Bimensonatoa hiouled 8 podusor podeeior se va covele cu stuleshctria de omencjare obaaneorncrogatce de ururor de ood ho Versce, pind reqiareaee, helgutea, crectea de Ocumndar, guise Con Gor de navigate oe ae |ADMINSTRATA NATONELAY ‘4 DRUMURLOR ce ANAS, ‘cu aveui ne. 99/1290/5.12.2601 SULETIN Teva RUTER i 3 anuaro 2002 2 Catele de bazd necesore proiectéri podutlor 31 podetelor afiate th zona pentru care sau intoomit sau se Intocmese documentati de amencjare vor f furzate de insttutele de specicitate elaboratoare. AML. - (1) Metodele de colcul recornandiate ih acest normativ au Un caroc- ter orentativ, datotild complexitéti fenomenului de scurgere a pei in zona podulul sau podatuli. (@) Ih cazut pocutlor importante peste cursuri de apg cu condi de scurgere Geosebit de complexe, core nu pot fi cupinse in schemeie de calcul indicate in prezentu normativ, se recomanda co rezultatele colculelor sa fle veriicate prin studi de Iaborator pe model. (3) In aceasté cotegorie intra: podutile peste Dundre. podurile peste réurlie edi ofiate in zona de confiuenté sou in zone in care sunt ce asteptat modifica Impostonte cle abblel etc. Se vor determina: viteze, nivele, remus, cfvier, stabi: totec tucrésilor de apérare ete: ‘Att. 7. Debitele de calcul pentru regimul natura! de curgere stabalite conform ext, 12 vorfifumnaate sau confimate de Insitutul Nationa! de Meteorologie si Hi: ctoiogie. La determinores debitelor de calcul se vor folos instructiuniles stondordele in vigoate. ‘Art. 8. Se numeste debi de calcul voloares debituiui maxim teoretic in conait noimale de explcatere core trebuie lua In considerare pentiu dimensionared cconstructiet. [Att 9. La debiful de colcui se determing toate elementele principale ale po- ‘dutlor s! podetelor Gungime, nivelul opelor, vitexa de scurgere, adancim’ de ctulete, diguri de diljore etc.) La podetele Inchise se verificd garda fata de nivetul piatformei [Af 10, Pin detuseu se intetege debitul ce se poate scurge prin pod sau po- det in conditile fimitd fate (nivel, viteze, aparén, remy etc. ‘Att. 11. -(1) La podutle $ podetele peste clbil cu feren erodabil se vor lua mé- suri pentru asigurarea stabiltét intrastructutior impottiva afuleri; STAS 10111/1-77 tecomendé ce infiastructurle amplasate in zone atulobile ole aibiel curstui de ‘op, a care nu $e iQU mosUn pentru asgutared stabIlfStl, sa fle coboréte sub ANelU aftierlor generale si locale maxme. asfel 1) la. 250 m sub nivelul atuietlor dacé adéncimed de fundare nu depayeste 19m sub fundul albiei; ) la 5,00 m sub nivelul fulerlor dacé adéncimea de fundare depageste 15 m sub fundul abiei: Intre aceste valor se interpoleaz6 lini. suet Tew AUTER ara w fi wware az 49@) Iv cons i core ve consol’ ct oast6 © lencinta generaié o cobsrér tolveguiul cunulul de apd taversat, valorie de mal sus vor fi spotite cu 40%. Aceasté prevedere se vo apiica sith cazul funder in toci ce se pot degrada i uma contactului cu ape si cerui co urmare a cobordl faivegul (3) Lapodejeie cu radier general sau cu alia protejotiia care nu existe pose biltotec de afuiere, adénemea minima de tuncare sub nivelul talveguli va ficel putin adéneimec de inghet stabilté conform STAS 1709/1 -90. () Fundatile aripior se vor incastra minimum 1.40 m. far fundatile sterturior de. con minimum 0,50 m sub nivelu! afuleri generale @ albjet calculet’ In dreptul ccestora. CAPITOLUL 11 Clasificarea podurilor ¢i podetelor Aft, 12. - (1) incadrarea podutior si podetelor h categoti si close de impor tanta din punct de vedere hidratehnic se face contorm prevederiior STAS 4273. 83 tindnd seama de coracterul defini sou prove al luce i de tou! s impor tanta cailor de transport pe care este ompiasaté In functia de clasa de impor fant a podulu’ sau podetull’ se stoblleste, in conformtate cu prevederio STAS 4066/2-87, procabiltatea anuclé de depésire a dabitelor maxime, @) Infrastuctura podutior $1 podetelor semidefintive se prolecteazé la ‘aceeasi prodabiltate cnuaid de depésie casi poduile si podetele permanente, (3) Trecereo poctutilr si podetetor de fa 0 clasdlo alta, h cazun justicate, se vo tace conform prevederior STAS 4273-83, At. 13, Din punct de vedere al duraiel de exploctore pod rte se cicsifcd ost: ©) podun defintive (Sermanenta) care au duraté de exploatare indelungata dpésind 50% cin curcta lor de serviciu normata, dar nu mal mic& de 10 ani ) podur provizori Gemipermanente), care cu o data de expioatare mai mice de 60% din durata lor de serviclu normaté sou mai mio& de 10 ani ©) podur semisefiniive, core au infrastructure defiritiv’s ‘Art. 14, Din punct de vedere al lungimi lor inte fetele culeior, podurle si po- detele se grupeazé in umdtocrele categori @ pocete: Lesm: ©) poduri mici Smslssom ©) podut miloci 80m 100m; Unde L este distanic inte felele interioare alle culalor io nivelul cuznetior. LETIN TERE RUTIER ‘anal 3, ase 2008 50 Al, 16. Lumina lo podut s! podete se Gefineste asttet 2) la poduri si pedete normale pe Gitecta curentuluilumine este egald cu ung mea | cin care se scad grosimile .0" ale piletor; ‘p)la podutile si podetele oblice lumina se obtine proiecténd pe normala ia a rectia curentUus luming determinatd co mai sus, din care insd se scad stele pilelor proiectate pe normalts, conform art, 55. ©) a podetele bottite (circulare, ovoidale etc.) lumina se consideré distanta maxi ma intre fetele inteioare. Att. 16. - (1) Din punct de vedere hidraulle podutlie se clasficé dupa exiterile desctise in confinuare. (2) Dupa forma geometricé a aibisi rGulul in zona podulu pot f Intainite: ©) podurl paste cursuri de apd avand numa’ able minor. sau numGi Gibie majc~ 1& (albic minoré find nesemnificative); b) poduti care au até clbie minor cat si able majoré: (©) podut cu albie minord muttipla (cu dous sou mai multe brate). (@) Dupd coracterisicile scurgetii ape’ in zona podului pot fi intainite: @) poduri ia care coeficientul de rugezitate si adéncimea apelin bia majora nu ‘itera sensibil fate de atbia minors: 'b) podutl Ia care caracteristicle scurger in caie doud aibii, minord si majoré, iferd sensibil (@) Dupe gradul de stabiltate a! albiei réului in plan podutile se clasificé th: (0) poduri peste réuri cu albie stools: 'b) poduii peste rauti cu cite installs, care isi modific’ traseulin cursul uneia sou mai muttor vit, © Dupa gradul de atuiere @ albiel rOuiui podurle se clasficé in ©) poduri peste réuri cu patul aibiei erodabil (sau partial erodabi) si afuiabil: 'b) poduri peste rduri cu patul aibie’ neerodabil si neafulct. (© Dupa regimul de scurgere ai rdului pot fiintGinite Umatoarele stucti 0) poduti peste vai de munte in regim torential. cu viteze mal mari de scurgere (v23m/s) téréind material oluvionar cli diametre mari, d > 50mm: b) podurl peste réuri de deal, cu viteze de scurgere de 1,5 + 3 m/s, térénd motS- fial alyvionar cu dlametre d = 10 = Som; c) podutl peste rauri de cémpie, cu viteze de scurgere v < 1.6 m/s, tarand mate- rial aluvionar cu diametre d < 10 mm. @ Bupa regimut inaitimiliibere podurle se clasificd In: ©) poduri peste cursuri de apé care transportd flotanti (piutitor); b) poduri peste cursuri de apé care nu transporta fiotanti (plutiton); )podur paste cursuri de apé navigable. BULETI TeHWNIc RUTIER sett e 15,eruare one 5CAPITOLUL 1 Studii ¢i date mecesare proiecticii hidraulice a poduriler gi podejelor SECTIUNEA 1 Studi necesore At 17. -(1) Pentru efectuarea coicululul hidrauie a! podurtor sunt necesare: ) studi topografice: ) studi hidroiogice: c)studi geotehnice: <) date reterteatele comparrea hte © peciox xsent pe cuss de aps respect @) date ptvind comportarea luctBtlr hidkotehnice din zona Hroverstr fi dota privind morfologis abbiel, et. (@) Volumul acest studi se stabileste dupd importonto cri s!th ura recu- noasteri pe feren SECTIUNEA 2 Studi tepografice [Ad 18. - (1) Plonu de stuaie in zona thaversi se ‘ntocmeste fa score 1:500 - 1:2000.in functe de configuratia terenuiul side importante lucréti {@) Plan de siuotio serveste lo Glegerea ampiorementulul pect, io colcull ticroul sit rosares luctéor hictotennice de omencjcre c biel cusui de apd, {@) Planul de situate cotat sau cu cube de nivel va confine: contur albiet minore. conturul dbiel majore Ia vitutle cele mai mari, rivelul meni al opelor tezutat din informatt, zonele de depuner $i erozin, zonele acoperite cu vege- fate cu plecizorea Tipu de vegeiate, consirucil hidtotemnice existenie, are construct! si instaloti, pozitia profile’or transversale si longitudinale, precum sio % oma sou att reper de nivel cota user de identiieat pe teren (2) Panul de stuate vo 1 exins pond ia tite de infuent® hidraullca a con srvctilor (God, p10g, ete) exstonte sou avute in vedere a se realiza, care pot produce supicingl6r ale nivel apelin sectunea pod 4 {@ hilungu cusub de on, planu de susie va cupince ozond avind lunges: in cans abilor stable: \atimi de afbie minor’ sou2- S1atimi de albie major din care 2/3 ofato in omonte de pos: 3 5) 'n cazul albilor instabile, zona pe care se prevéd lucréi de regularizare, 3i cet ulin lungimile recornandate la aie stabi; in canul bilo! CU Bante Mic, ikeéitle £0 vor extinde ostel neat sa se obi o cterent® de nivel ne punctele amonte s| oval de minimum 20 cm: etn Teac auTIER eu 13, ue 07 p In cozul raversértor peste ciluentlin zone de confluent, ridicéile topogratice \vor Cuptinde si zonele de confluenta pe amibele rus, ‘Art 19. - (1) Profiele tonsversale se Tntocmesc ia scare 1:10 - 1:200 3 serves lo.colculul scurgert apelor in regim nemodiiicat si modificat. (2) Pentrs flecore vorianté de omplasament se va face un profi transversal fin cxul traverséil si ca! putin cote doud profile avot ¢ unul amonte, la clstonte Ge 20 - 200m in functie de contiguatia albiel s importante raul sc lueréi ©) Profiele fhansversale vor cuptinde Intreaga latime o aloiei majore, cove. spunzétoare celor mai mati vituni cunoscute, (@ Proflele tronsversale vor f normale pe directia curentulu in albia major’ in cazut in core debit acesteia este preponderent Io. ope mar, sau normale Ne Gitactio curentuluith alba mines’. in cazulin core dabitulin abla majoré este rer atv mc, in conditite axatate la oF: 24. ‘Att 20, - (1) Profiul longitudinal al abe! pe tinia tolvegulu. a scora 1:50/1:5 ~ 9 :2000/1:200 se Tntinde pe ineage lungime roportaté pe planul de stustie # cuptinde pe langd linia talvegulul. linia ogiinzi ope’ Io data ric si nivelul mor sim al aoelor rezultat cin intormati (2) Profit longitudinal serveste Ic determinarec caractetisticlor scurget ape Joe h tegim natural sin tegim modifcat (variatia adéncimilor opel. variatia co- telor suprofete!libere. variatia panteter hidroutce, etc.) Secfiunea 3 Studi hidrologice [Aft 21. Stucile hicrologice se efectunaza in vederea obtineri umatoareior date de bazé ©) Debitele de colou' # nvelutle jor corespunzdtoare. Debitele de calcu vor fi determinate de regula de c&tre INMH, in cozulin core Gebitare de calcul sunt determinate de alte unitati este obligatorie confimerec volorior lor de céitre .N.MLH. b) Date asupra rugoztti able! ©) Pontele supratetelar bere ale ape’ la debitele de calcul care servesc ia deter- minarea niveluui ope’ in dreptul poculu @ Repartitia debitelor de calcul in abla minor si in albia majoré th zona tra: versal, ndnd seama de costicientul de ugozitote: 8) Elernente privind morfologie albiel féululn zona de amplosore c podul, Pen ru determinarea graduiui de stabltate a albie! {in cazutin core exsté bolastiere in zona podului sau lucid de rotinere @ alu viunilor pe versanti. se va avea in vedere actiunea de coborére c fundull abel tat pentru proiectaree podulu cat si pentru lucraxile hicrotennice, BULETIN TEHNIC RUTIER are nace 2502 5S9 Cote aie fegimulu de ian cf cio d Ie csiguotea mésy necescre scurgeti ghetutior Paar eee Se vor determina zonele pe ru unde se foimeasd z6peare, nivelul ape vercada de seurgera ghohor lose gro ensictesseagelighatonce SECTIUNEA 4 Studi geotehnice At. 22. Stucilo gectehnice sunt necesare pent clegeea ompiasomentulut edt, deteminatea cfietor ce se produc cupd erect peau, tases ‘adéncimi oe fundere 9 defintvared luccilax de reguictizate si consoidore o albiei ‘As. 23. - (1) Studilo geotehnice ebuie 36 continé profiul geotehnic transver- s01 pn cite in dreptul oct. cu descreren straturlo: de teren (naiuce terenulu Cotactetticl fice si gectehnice, cube granutomatice ole matetiatlu!intsinit), @ Le podurle cmplesate poste o albie stobilé si neerodabiid. precum s! la poduri cu 0 singurd deschidere, pentru coicuiele hidraulice se poate renunta la Profiele geotehnice, find suficiente unul sau mot mute foraje, in tunctie de mé- mea podulul, amplesate in axs cai ©) Adéncimes forojelorse stabteste dupé natu terenul importante luc CAPITOLUL IV Alegerea amplasamentutui podului Af. 24, La olegerea omplasamentuiui poduii din punct de vedere hidraulic 50 vo uma realzatea unot conditi care s6 asigure stabiitatea constuctiol cu lnvestii cot mci reduse. si anume ©) Traversotec ih zona rectiinie $i stobid o cursului de opa: ') Latimee c&t mai micé a albiei majore si malur bine contuate: © Wevencres dupes o dkectie ct mal aeroniaté de perperdicucra te recta scurger In cazul une) albii minors core scurge cel putin 65% din debitu de coteut, axul odului vo urs traversares c&t mai normals foté de albia minor. in caaul unui debit cferent aibie’ minore mai mic de 36%, oxui poduul ve fi cd! mai perpendicular fat de albia major. ©) Evitarea traverséri in zona de confluenté 0 dou’ cusuti de apg ©) Ih cazuttn cate nu se poste evita traversarec Tot-o oné de confluenté, se va da priottate variontei de amplosament a podului h amonte de confiuenté, penttu c evita opaiitia nor ostroave in zone poduli Taversare intro sectiune a cursuisi de apd cat mel depértatd de zonele th core se formeaxé zapoare, ByLeTN TenNic AUTIER 54 Seo 18 amare 2007 [aft 25. Ampiasamentels podutlor § podetelor se vor coreis cu plonurle de omengjare ale cursutlor de opé traversote, It, 26, Se recomand® co podulle provizori so fle ampiasate in aval de po- durie definitive CAPITOLUL V Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor in regim liber [Af 27. - 0) Penitu stabliea lungimit peduki, este necesar #6 se determine mai inidi condiile de sctagere @ debtui de calcul in abla naturals iu zone ravers {@) Datele hidrouice ce bazé sunt: dabstul de calcul, cosficienti de rugaztate sponta sunratete: bere a opel. "Ad. 28. - (1) Coeficient de tugostcte se determing separct pent ibio minor 9 bio major (2) in cazul in care se dispune de masurdtori Ge debite si pante ale suprafete’ tere a opel pentru cel putin ret nivel, volotie cosficientuui .n* de rugoxtate se vor statis trasdnd cuba n=f@O, (3) In lipsa acestor masurétori, coeficientii de rugozitate se vor lua din fabelut 51. cvand le bax’ constatéle de pe teren. (@) La podutile peste ruti mari, cu debite de calcul peste 2000 m%/s, coef: ienti de ugcetate vor fi confemati de catre oxganele de speccitate (NMH sau fifalele teritoricie ale CN Apele Romane). ‘a. 29. (1) in cel putin frei profile trorsversale prin alole din zona poduks se colculearé nvelu opel si vitexe median albie minosé si mojord in regim natixal corespundbtoare debttuul de catcul precum § repartitia debitull de caicul Tne ‘lola minord 3! alble major’ (ig. 51). (@) Electuarec calculus hidraule se face ih fiecare prof incepénd din aval ostet ‘o) h profiul oval se determind. prin Incercési nivelul apei care asiquié seurgeres debituli de calcul considerénd coreetd panta hicraulcd inregstratS Io data ‘ick fe panta medie la ape mon fe Io ope mick ) cu aceeas ponté se transmite nivelu opelih prof umator sise verified dace ta ocest nivel se osiguid cebitul de calcul @ fh cazu fh core debit sous fo nivelul vespecty prezinta © abatere mal mare de + 5% sou -2% fo16 de debitul dat se rela colculul modificandu-se ponta hidraulic’ pOnd cand se gSseste solutia care se inscrie In abaterie limita, BULETIN TENG RUTIER soaltior Henne 002 5°Tobotul 5. \Voloarea coeticientiar de rugowiite .n" pent alo naturale Coractersteo albiet Vaioares “Aibi naiwele h condi foarte bune (Gute, rectinl, olbl curate do pmént. cu seurpere tert) bE cis cursutior permanente de Campi, jh specu) Glo rOurlor mat mijoct. in condi nermaie ale pati g de #2: Albi ela Curate die (Gurior Ge ses. ofcte condi nome, HUG, cu corecan noreguiatttin scurgereo opel sau réut rect, vind relisfud nereguat (contun putin edéncl. gros. uneoripietre) ‘Albi reguote, din pets, cate in bune Condi In portes fr Inferoar® Abi ds pamdnt cle utr periodice (aba vicats) In Bune condi de ecuscire, ‘AI ale Gurlor mon # MiROEE pum IntunGote, nua, BorISh ecoperite cu vegetatic, abi pietioare cu scurgers neregulat Albite moore ole ;Gurtot marl s mBloci, mn stare bund, acoperte cuvogetotie orbs. tf) Albi sinwoose ole cusurlor Ge ap8 periodce, pulemic Inuncate | ator acopeste cu vegetata abundant ‘Alo! mojote in stare toa, acopetta cu vagetatie cbundonté (futur ctbor) avnd mal mute brote Portuni cu progui cle ruslor de comple Albi cu botovon! ale urierde munte, evénd suprafote ibe’ | cape\ nerequcts FRdut sl obi mojore, aoundent ocoperte Gu vegelatie, 6u urgere fanté s'cu gropi mar # odanct Abt de munte. cu scurgate rapide, aerate stoginda opel nereguiaté (Iropi de opé eruncot ints) ] Alot mojore. i fe! ca cele cescrte in calagota pecedents, ‘cu seurgere neregueté, got ote Albi de munte, CU cascode, cu pat snuos alostut cin botovand meri (ca:cade-asrate ot6t de puternicd, neat apa fi prerde Hransparenta 3 capa o ccare aba dn cauze spurret zg0matU apel domind toate _celoiate sunste Impiecicond convorbitie) Rut de tip miGstinos (vegetate, albi cin cooj6 de paMaNT CrGD I mte locut 996 aproape statatoare, ete) Ale majore paduroase..cu spat mar féxé scurgere. adncitut Jocate, lacut etc Toren, cu alba mobI6. formalé dh now, pet otc, All mojore 14 comunicale, nTntragme impacts Moturle bozinate nature 56 pusmrewemmen enuf ae 13 cre 207 (@) Caleulul se contined Ih acelosi mod sin protilete urmétoore. (©) Nivel ope’ in dreptul podului se stableste prin interpolare, tindnd seoma de nveluile apelin profiste de calcul adiacente si de pante hidrauiicé rezutats din calcul Inte aceste profie. ‘Art. 30, - (1) Viteze medio c ope’ si debitul scurs se determing cu relate er Co) ervAsAc RT 62) unde | = ponta hidraulicd @ opel Cegalé cu pante suprafetei linere, la albie cumiscare: Uniformé sou gradual variate ) = taza hidroutcd, (rm) A= supratata sectiunit de scurgere, (nr?) C= coeficientul lui Chézy (@) Reza hidraulo’ se determing ca toportul dine suprofata sectunii de sourgere A i perimetrui udot P. A Ree 63) (@ Penh abi care adanamea medie .* este micah rene culated otek 8.reolztrcuseretata © > 29 se ose consideratea h cove P= 3818 La caloulul viteze! meat h albia minor’ a cursurior de opé cate au si Gbie majord, se determing valoarea lui Pca find perimetnu udat ai albiei minote cores: ‘punwiitor rivelulul dh albie minora de fa care incepe scurgeres sin abia major. (@) Cooficientul C = +R” A) unde exponentul y poate lua diverse volar functie de coractetisicle cur suka de op y=25yn -0.13-0.75.f@ (Jn -0.10) 65) in coicde se admit valerie constonte 1 : y= pentru cussui de ond ta ses yak pn eumside cod tea \tloueo coetclertau Cie pact deter eednd dagmel dg cascuctepentuvacree Y= eULETIN Tenic RUTIER Sra, warm 0c 5(8) Calouvi ctevt el vitezes mecti se poate face cu ak:torul no mogremelor cit fig, 5 8 tt Se determing mai nial viteza mee corespuneétoare pantel suprafetei libere @ ape! de 1% folosind graticul 8:1. 9 apci se apicé coaficientul de cotsctie Kv cin groficul 5. pentu pants | corespueétoate o oglinai ape Af. 31.n az cursutlor de apd cate au cibie minora §! alble major’, e eal- culeazé vitezele medi Gie ape! vin si vy si debitele ccrespunzttoate Gr, $1 Qy. n= Ym Am 64) Os A 67) lar debitul total este: =O t Oy 6.8) Volotie natate cu incicele .m" sunt penttu olbia minoté iat cate cu incicete M entry abla mojord ‘Aft. 32. In situatic reali uner solufi mal eficiente prin amenaiarea cursulur pe 020n4 de 3-5 16timi de alble, cin care 75% in omonte, ic caleulul hidraulic se ver lua cosficionti de rugozitate corespunzatori carosteristicllor amenaiditi escent eae Pe rE eeepc ae ea Rim) eee eee fa } Fig. 5.il. Diagrama pentru coicuiut vitezei v; = f(R) corespunzétocre pantet Fig. 5. Coeficientul tui Chazy {C= RY] pentu y= > suptatete tbere c opel de I%ke s valcarea coeficientulul iui Chezy C determinaté q din diagrama 5. 08 Nota: pent n > 0.04, vote C s0 determing curolotia ¢ = 9S C1 corespunce valor n = 0.4 valor R date. Tee RY user Tene RutigR se = 4 Tair Tannese 59 arate 13, anaes 0007hives ap! a feb de ca a: Aan Ya ae Fig. 51V. Regim natural cot CAPITOLUL Vi Dimensionarea hidraulicd 2 poduriler SECTIUNEA 1 ‘Stabilirea lungimil podului ‘Ant, 33. stobtirea lungimll poculul, R mod conventional, se aden ummétoa rele ipotere a) nivelul ape’ in sectiunea poduiu este nivelul determninat in regim natura! de scurgere in dreptul podulul (art 29): b) vitezele Med Ving $ Vip Sectiunes Podului penttu albia minor’ si majors se determina considerand ca nu s-au piodus ater: ©)1n omonte de pod se pioduce un rermuy din cauec reducer sectiunt de scur ‘get@ in creptut poculu: 0) reducerea sectiunii de scurgere « poduiui produsd de dbstructos 1 contractia, date de pile 9 culel care se introduce ih calcul prin vatoarea unui coeticient p, scare difers a pile fata de cuiei, ‘Aft 34. Lo stablirea lungimil podulul se vor avea tn vedere urmdtoarele : ©) asigurarea scurger debifului de calcul care deterring toate elementele pri cipale ale podtuiul (art. 9: ») evitarea atectéiti obiectivelor economice importante aflate in amonte de pod: ©) asiguraree stahiltstialbiel in zona podulul: 0) cxig.tarea gobariulus de navigate la Traversaile peste canale ¢ }urinavigabile: ) fealzarea une! solu economice in ansamblu Gungime pod, numér de deschi- deri, adancime de fundare. rampe de acces. lucie de apérare, de difjare si consolidate 6 albiei.lucraie necesare restabiii gradului de aparare a objec: tivelor afectate etc.) ‘Aft. 35, Lungimea L a unui pod se determing prin Incercéri pe bazd de dis- Posi generale, in functie de urmatoarele frei cazul de forma @ albiel rOuki ©) curs de apt numal cu afbie minord sau majors: BD) cuss de apa cu alble minora $! albie rrviord smetiicd: BULETIN TEHWO RUTIER, Tru, 15, larvae 2002 Fig. Sul Nomograma pentru determinares coefcientuui de corectie Ky Calcul viteze! medi o curentulu n= coeficient de rugazttate R= raza hidraulicé a sectiunii de scurgere = ponta suprafefe! libere a apel 1, cu valorile n gi R se determina marimea v, (conform fig. 5.1.) 2. cu valoared i se determing coeficientul Ky 3. se caiculeazd viteza: v = Ky* ¥) BULETIN TENG RUTIER vr 3 nate 2002 60 6) 6urs de ope cu cibie rhinos si cibie ment comer Aft. 36 - 0) In cazui cUrsulul de apa numa! cy albie minoré Cg, 6.) 8 oplieg, Amp = aria sectiuni de scurgere in albia minora ‘n sectiunea podulul ihainte de producerea afvierlor, din care nu sa seazut supratata ocupata de pile: j———_2iicaimnatue) 01).4ur 6 ase coeticleniul de shanguiare geometticé a sectiunii datorat pics, 63) +8 Penttu deschidet inegale. se va lua medio atitmeticé a valotlor cosficksnt¥or I. (2) Penitu podul cu o singurd deschidere. la care numai culeiie influenteczé scurgerea ape, se va lua Ul = € reprezentand influenta contractiei, E-1epiezinté coeticientul de afuiere genorala medie. KY FA = Ver unde A’ este sectuned de scurgere dupé afuiere. ior A sec- tiunea de scurgere inointe de producerea afuieti (determinate in axul podulu. Vu = viteza medio ih regim natural th albie minor, calculata numai pe léea oconerité de pod Gntre fetele culelon. Vine = viteza medie @ apel In aibia minora in secunea podukil hainie de pro- ducerea attietilor. @) Ih cazurile curente, lo proiectarea podurior se face verticarea unor lun Gimi de podutl alese in prediobi, prin determinarea Coeficientulil de atuiere Fig. 6. Serinificatta coeticientior € sie. hiap = adancimea medie a apelin sectiunea poduli, im Coeficient de reducere a afei sectiunl de scurgere datorité obstuati pi si contractiei produse de infrastuctué: I= € + @ (ig. 6ll), unde € este coeficientul de conttactie hidrauicé (taball 62, —BeNTEeRUTIER nul 13, aruane 2002 Cosficientul de contractio & vena) Toman m ews wee [| 8 | 0 [a Tso Tos Too [2s 1.00 0.98 | 099 [1.00 [1.00 | ,00,[7.00 [1.00 {1.00} 90 1.00 | 3.00) 125 1097 | 096 | 0.98 [099 [099 | 100 | 1,00 | 1.00 { 1.90] 120 | 3.00) 150) 1096 | 097 097 [ose [ose foe |o.99 Tose [os] 1.00 | 1.00 200 ‘094 | 095 | 096 | 097 [097 [098 {0.98 | ose | oge|os9 | 1.00 [250 7093 | 094 | 095 10.96 | 096 |o97 109 [098 | o99| 099 | 1.00 300 ‘01 [93 054 [0.95 | 096 Lose [097 [ose | age] ose | 0.99 350 [0.80 | 090 | o92 | os3 [ova | oss lose To97 [ose | 058] 099 Loge ‘400 | aa | 0.87 | 091 | os2 fo.sa [004 [095 [03 | 0.97 | 098] 099 | 099 general E care frebule sa se Insciie tn prevederiie art, 42 ‘Ari. 37.» (1) In cazul cursutilor cu abbie minord simetricd calculs lungimii pou luiL si ate sectiunii de scurgere a albiel majore Ayp famasé sub pod (Frc 0 se scddea supratata pilelor din albia majord), inainte de producerea afuietlor, se face in mod conventional cu relatile: 4) 65) BULETIN TEMNIC RUTIER. anor Farrar 2002unde: By, = Katimea albiel minore in regi noturc! nemoditcat: Pulp = adéncimea medie a ape’ ih albia majord th dreptul pooulu, nivelul pet Ldungimea, Awe Be. tw | Ane B@rregimnoma) Fig. 61H, Curs de apd cu able majord asimeticd, find cel din atbia natura. @) in canul cOnd Ay, fezultd negatt, se apicd relatio 6.2., ungimea podulu cedoptandu-se cel putin egald cu latimea albiel minore. ‘Aft. 38. + (I) in cozul cursutior cu albie majors asimeic’ (fig. 6.1), la verti: ‘cotea cisposttilor generale de podur propuse, se apiicd relatiio: By + AM 5 Aves, Ls Bye Se 6) A QB Qm'E | NnltinE 1+ Va Me Vit Ven Fig? B= 1) ME VE = 1D + Vy Relat (6.7) serveste la determinarea cooficientuui E cénd se CUNOSC Aya si 67 ‘una din aceste valor. @) Atunci cand este ales numa! coeficientul E. pentru deterninarea sectiun lor de scurgere Alps #! Atips 3@ foloseste sstemul cu doud ecuatt alcditult din: telatia (6.7) s relation Auto = Busca + Antpa Ait. 39. La albile cu forme complicate (mute braje addncimi diferite. coeficient!” de rugozitale difeifi etc.) coiculele se vor face findnd seara de caractersticle” eometrce $i hicrauice ale partior de albie verficonduse in final debuseul total. Q=0)4Q,+Q)+..4+0, 64 —SUETRTEHC RUTIER anal, ne 13, nuare 2002 (68) 4 ‘n coe Q, .. G, sunt debitele partioie scurse prin albille respective, Att. 40. Veriicorea debitulul scurs prin sectiunea podului pentru o suprainatte- re de nivel 42 data, se poate face cu formula ii Ruhimann’ eeu {2g |2[az+K"?-«”] +n Jared 3 (69) h = naitimea medie a lame! de apa in sectiunea podului in regm mocifcat. Voloarec 42 introdusd in formula este in general mai micd decat acsea deter- minaté conform art. 44 SECTIUNEA 2 Colculul atulertior ‘Att. 41. (1) Afvietie in zona poduiui se colculeaza fa route cu pat sou mak ‘erodabile.n scopuistabilii adnciml de fundare a inftasiructuri, a tcralor de ‘aparare, consolidae si cifjore, precum sc lungimii podtulu. @ Atvietis teprezinté amploarea sou dimensiunea erozuni terenulul dnt-un ‘anumit punct din patul albiei @ Aluiered maximé fotolia este aicatulté din afulerea generals # afuierea loca (@ Atuierle generale se produc in caau th care viteza cin sectiunea strangu- latd a podului este mai mare decat viteza ciltic& dat i tabelele Gio, s 68. Att. 42. - (1) La albile afuiabile si instable 1a core nu se iou masuri speciale pentru protectia Impottiva cftietl sau de stabiltate a malutlor, se pot produce timp modificari ole poztiel albiel minote, asttel ncat atfulerea general la pile ¥1 cule poate atinge valocrea marimé deterrninata ca pentru clbia minors. Incos- frarec fundotitor pilelor si culeior so va lua conform prevedetior at. 11. BULETIN Tentc RUTIER ar a OB‘ul "3 ome 200 oT 1, amare 200 7 ar i : alelel [T EE 4 TTT 4 i 7 sis alala : og s | (@ Calculul atuieni generale se foce cu reiatic © /aelsisleialalatala aala i 3g |e Nm net Nee na , jeeceisdaaecla (sis: ; i ace aleisietstels} I $ ae ee esse iaslala sap |silals | nde fiqaciselsalsalsaiaclsa 5 vgs uileze medic de antrenaxe (conform tobetuit 61.6 ) ideal t ‘ . nCopmeieace rin pie ogee aaah de oan ra ce ' galalsalsalsistelalalste i 8 irs 3 |g hy-= teptezints adonemea apeilh punctul reepectv, dupé producered aftuert . Ssahbteaasasdacels 2 él Soot 5 aessaaees|: coer, relate 10 poate earul ia over ie 9 ered genes . | Carella! Bale moar. i S| (isicls aaaletslelelalela] § ue f 3 3133191 3/8/5)2 ‘Afuierea gonercid maximé se obtine din diferente ham -h= cfs 610: 3 o-neotg 100) | Pe dseelseeaeeee || ¢ Gye aoe a co abi etosebie velocres CoocieniuulE de afire genera . | EEEEEEE a dug a ls yntosorocomencse3 mu depesecicd 14-8 pant ewioren unorconshueth iP si HE Go option 1 aitae cosatoors j | BEG 3 bf 8 (@ In catu albitor lo care crestetea adéncimil ape’ in albia minoré prin pro- ' ' ad] Beale usareg aulencr gener eso rice (05 C8), 2 poote dente! vaca de » Hal alt | mans i 2 I : i 3 (5) Deposirea valor 1.5 @ coeficientului E se poate admite. de asernenes, lo F LEE Zils a is pocle pastono, docd itoschra este ongucts 9 nu 98 Produce Terma | ) Si ld , se fs Prosar cares afeceze cbiocvte dn amcnto i i ae | es ||) “o) Alogareo unel crumile volo € sub imitele de ma sus, s0 face pe Baza ; aa Bog | nei onaize tehnico-economice comparative a soluilorstudicte. ! r 3 zl fi z z "At. 43, - (1) Calcul afuierlcx locale at, la pilele poduul se face in Inateza c& 3 3 | 3 2 El; fierele generale sau produs fa valoored lor maxima daterminata conform ar a8 884 . erfor a eos ye 3 encmramea maniné o atuerot locate of ple pod se elcueers z Hee 5/3 ol aproximetiv cu tormilele (6.11): r 2) | (gece eed Pee ie e| lddgaaaage Re Placed conv aNC RUTIER an 3, are 2002 SECTIUNEA 7 Podutl in cazuri speciale. Att. 51. Caleutul podutior peste atluent in apropierea iin omonte de contu- ent va tine seama de coincidenta vitutlor sic nivelutlor de ape cu remuu core- spuniétor ipotezei de coincident, efeciuandu-se in uméitoarele ipotere * ) pe raul taversat se scuige debitul de calcul @;. lor pe ru principal debitul corespunzétor @, care insumat cu debitul Q) foineazé debitul de calcu’ @y Gin avai de confluent (; = @; + @) la aceeas! probobiltate de probobii- tate de depasie: b) pe raul principal se scurge debitul de calcul Q,, jar pe raul taversat debitul corespunzaitor @}, care insumat cu @, formeazé debitul de coicul Gy din aval de confiuents, jn cazul podutlor mati se vor face stud speciale privind colncidenta viturlior Att. §2. - (1) in co2ul in cate podul se offé in amonte de un lac de ecumylore |a'0 distanté mai mare de 2.5 - 3.00 oF By, (atime medie a abe! majore din sectiunea in care se stinge remuul icculi de acumulare ia debitul de calcul ol oduluD, caiculul podull se face co in regim natural conform at. 33 - 49. (@) Dac8 iimita tacului depdseste podui sau podul este situat ia o distant mai mic& de 2.5 By de zona de stingere a remuuui lacului de acumulae, calcul! podulti se ve efectuc in concordanté cu niveluile corespunzétoare din facul de acurnuare. ‘Aft 53. « (1) n functie de conatile locale, un pod nou poate fl omplasat ime- diat in amonte sau in aval de un pod existent (@ Dimensionarec hidrauticé & podutior se va tace tindnd seama de influenta reciprocs. (@) In ambele cazutipilele se vor prevedes th prelungied celor exstente yi se vor executa luctési de difjare & ope’ intre poduri, ctunci cand podurle evistente ‘se mentin timp Indelungat In expiootare Dacé podul existent nu asigurd scurgerea debitulul de calcul in conditiie prezentului normativ, se vor lua masuti pent. sporiea capacitti prin decapa, omengieres albiel, spore lungimi, supraindiare, ete, in functie de valoarea lnvestiil ®inceauh care invesiiie sunt importante, se vaiinterveniia titticrulinvestiie! pentru aprobareareducetl naiml bere de scurgere sub pod. pe duraté iitats, Ondo refocerea podului corespunzdtor conaiilx normale de scurge’e. Att. $4. - (1) Podurie de descércare se prevadd numai in mod exception in cozulin care rampele de acces ‘a podul principal intersecteazd un brat de mici BULETINTEHNIC RUTIER ana 19, ere 2007 78ioperi of uli cu dia conker sau 8 Pa Sates: Gu nig! mem, pI ae remotete 19 care rompele de acces obstuiazS mult aia majr pro Gucand dterente de nivel aonte - ava @ te soit soliTei se va analiza # vaontaf818 pod de descorcate, cu \uctot de aijore a opel la podul principa. 1G) Veloorea debi de colcut pentru pocurle de descércore va f stabs intuncte de condiile locate (sectunea abel, pant rugozitate. etc) ayn stuoile care pod de descéxcareoreia mal ruit de 20% dn debit total debitul de catcul ol poduul principal se va reduce. operat debtor de dmendonare pentty poduile de descércare pot vate’ timp darorté modticér ciel, infestucture poduli va fl ncasrata suf Rent de adone 3 89 vor lua Masur de opdrate a abel n zona pod 3 tr 85. () Se recomanda cc inftasnuctua podurlor care haverseaza obtc cutee de op8 36 abd pile s cuieie paraiels Cu diectia de curgere a curen- tui (ig. 62D. : 0) hr ocest caz, cond toate pilele cbstuiotd obia rOuui (ver at. 57). ng mea lq, @ poduLi obic se determing prokectend pe ax ravers ngimen L 4 stabiltG ca pentu un pod noma, 1a) ol § Fig. 6.0. Poduri oblice cu infiastructura paraiela cu cirectia curentubt. BULETIN TEHNEG RUTER, 76 ~ Sr tor 13,arsane 2062 [56 - (1) in cozut sficote n care ntstuchuta pocull este normale pe xu poduli sou este oblca 616 af pare cu deca de scugere a curentu lu (ig. 6X8La), lngimed podulu obi mésurata inh fofole culelor so deter ming cu formu boo yt ee inv" ov unde ¢ este tates nfostuctut (6.15) ba Fig. 6X. a. Podurl oblice cu inflasructura neparalelé cu directia curentuki) (@) Adéncimes ofuietior locole ia pileie care nu sunt paiaiele cu drectia curentului se determing finénd seama de unghiul de atac al curentului pe pila (formutele 6.11.0 sau 6.11.b), GULETIN TEHNIG RUTIER Tal 9, ae 2002 77I Se, Se ae 78 Att. 87, Lo podutie cu obicinte move Gene ini suite deschicien, ete bstrudi produse de pile se calculeaza ostfol: @) se admite cd sectiunea de cclcul rece prin axu! unei pie si axa normaié pe directa de curgere: bv) se proiecteaza elevatile plelor poduiui obic pe drectia curentuli i normala, pe directia curentutu: ©) se noteaza proiectis pile pe normale Ia directia curentuli CU Desse: @ lungimeo podului Loblic se determina cu formula 6.1, hnond seama numa de pilele care, conform prevederior ccestui alinict, obstuiazé albio: ©) se considerd ih sectiunea de calcul c& obstructed este produsd numai de cele pile la care lumina dine ele si pid infersectaté mésuraté pe drectia Ccurentul este mal mica de 5 Dees nocest coz, .° 51.07 se stables: functie de valocran deschideri medi fig. 4XLb) BULETIN TEHNIC RUT eal 1, once 200 SECTIUNEA 8 frasarea digurlior de dirjare. Aft. 88. - (1) Diguile de dinjare a curentilor se prevad pentru reciizares une recordar histoinomice a scurger din sectiunea podului cu scurgerea cin amonte si aval de pod. uniformizarec vitezelor in sectiunea strangulats, reduce- rea atuietlor in vecindtatea culeilor si pent protejarea moiutiior si asigurarec terosamentelor impottiva eroziunilor. @) Diguile de ditjare se prevad 1h cazul albiior mojore de latime mare, ta core constuctio poduli realzoazé un coeficient de nchidere 0 abel 8= A= moi mare de 02-03 unde: i ‘A, = offa sectiunii corespunzétoare porfiunii de alble baratd de rampele de acces: A= aria sectiunii de scurgere ¢ albici @) Forma 31 dimensiunile cigurlor de difjare depind de cinematica scurgeriiin zona podulul, de geometria albiel rGului i de roportu! atilor sectiuntior fransver- sale Gee aioilor majore si minore prin care se scurg debitele in regim natural ‘Art 59. - (1) Se adrrite pe sectoarele rectiini ale raurilor ca digurile de dijare sa olbd forma eliptica (fig.6.XIt.. @ In dreptul culellor diguile de ditjare se prevad amplasate spre albie, in vecinatatea elevator. % Ty tp<02 7 : a HEA oat oe? 0, | - 0g 7 [o=t) | : OQrares oss oe 6 Vole 'b' cin ig, XIV Hod tabeuI BV. Fig, 6Xil. Fig. 6XIV. QULETN TERMI RUTIER_— 7 Seal £3, naare 202(9) Trasarea aigulul de didjare se face asta, As 0) se colculeces coetcientul 8 = NE cu ojutorul céruia, cin fig, 6XIV. se deter. mind votoates coeficientuui D: bb) folosing relotia b = D +t (6.16) se stableste semicxa mica -b* a eipsei ) mévimec semiaxel marl a elipse. core este parcies CU directa curentuUl. ve de- temmingin functe de volocrea‘oportuki &. ga coeficientuu 8 din tabeluinr. 6. robes. Valet repeat 2 Ae A | 01s | 016-028 036 1S 187 185 200 tobelil 6.1. se dau elementele de trasore a gui de driore de formé etitic’, Tabetu &. CCoordonate acimensioncie ale cigulu de dlijare de forma oipttcé, [aba gis iis a= 70. we | ye | we | ye | xe Te Q o. 0 0 0 9 920 | 010 | “0201 008 | on00 | “ona (0a | 0930 | 040 | 0023 [00 | 0020 040} 0085 | 040} 0058 | 040 | 0048. ogo | 0.18 | 020 | 0.109 | 080 | ngs, 190 [0.198 [1.09] 0.163 | 1.00 | 0.135 120 | 0905 [129 0240 | 129 [0200 Vo | 0358 | ao [0356 [140 | 0285, 10 [080 [140 | osia [140 [040 jeo [72 | 170] oa | 180 | 058s 142 [0761] 178 {0710 | 190 | 0.680 tea oaig_| 178 [oer | 198 [0776 166080 [10 | osie | 198 | owra 1.67 1.00 38)_| "0832 [200 [1.00 qs | 100 ‘Af. 60. In eaaur speciaie se recomanda ca proectarea digutlor de airjore sé $0 {000 folosind literatura de speciaiitate dupé file de curent potential sou pe baxd de Incercéri pe modele (cénd coeficientul de strangulare este mai more de 0.4 aibia mojord este instabis 7 uLeTa TEHWC RUTIER ‘nul a 13 oun 20 80 CAPITOLUL Vit Catcutul hidraulic al podetelor SECTIUNEA 1 Clatificarea podetelor ‘Aft. 61. Din punct de vedere construct si functional podefele se clasticd In dous gupe: ®) podete deschise la care caiea esto asezatd direct pe grin si care functio- eatin regim hidroulic cu nivel iber de scurgere: ©) Rodete Inchise (nglobate in terascmente) - cu sectluni dteptunghiulare. clr culare, ovoldaie, bottite, etc. si care pot functiona Th regi cu nivel ber. Inecote sau sub presiune la cebitele de calcul Ad. 62. ~ (1) Din punct de vedere niarauic podelele trebuie s6 Indepineasco conaitiie descree in continuare, (2) Pentru podetele care functioneazs in regi cu nivel liber de scurgere’ © ih acest regim trebuie 38 se asigue trecerea debitulul de calcul. cu Ment Nerea inettimilidere (An) {ofS de nivelul inferior ol suprastiucturli, conform tabeluki ne. 7.1 b)nivelul opel in amonte de podet sé nu depdseascé nivelul maxim admis ia Inundotie de obiectivele din amonte si cota de sigurenta (garde) fata de plat: forma c&ii (valorle din tabelu! 71), iar durate de inundatie pentru terenuti agt- cole so nu fie mai mare decdt durata la care plantatiie din zona Inundaté ‘incep s0 sufere (veri tabelu 7,1); ©) viteze ane! in poset sila capatul aval s& nu depaseascd vitezo admis de Natura terenulul sau de protectia albiel (ver! tabalele 6.1. a. s 61. b @) Pentru podetele cate functioneard in regim ‘necat sau sub presiune @) nivel opel in amente s6 nu depdsecscd cota de siguranté (garda), fetd de nivel muchie! platforel cdi, prevazutd Th tabek 7.1. s nivelul adrnis la nun- date, lar durata inundatiel so fle mal micé decst durata admisé pentru plan: ttle cin zona inundaté (ved! tabelul 7.11) v) viteza apet in podet si ia capstul aval s6 nu depsseascé viteza makina ad- misé de natura terenului sau de protectia albiei (vezi tabelele 6.1.0. #6. b». SECTIUNEA 2 Stabllirec probabilitafil anuale de depasire sia debitelor de calcul. Att. 63. Probabiltatec anualé de denésire si debitul de calcul se vor stab Ccontoim incicatilor mentionate in prezentul nomativ att. 12. BULETINTEHWe AUTIER salty ta.ensare 2002At 64, Detitln de coculye Haerernina!s oF te 2 care cebiala de calcul sunt determinate de ate uti este obigorote con fimarea valoriot lor de Cate INME. vat, 65. in cazU! COnd in omonte exit tate de refnete @ apelor (bard, ian, ete) debitee pentiu Gimensionarea poste vor fi cole maxme cle fevacuatorlor (acestea se vor obtne de la adrnnstrtile respective). va 66, La Dodele stato h zona de cantuen'é a c&tor copacitate de dobit este inluentotd de nivelul ape! dn cursu principa! de apd. nivelele de calcul se vor determin cao at 51. Ait, 67. La verificarea podetelor existente precum si la prelungirea si 'econ- structia acestora Gin cazul cénd lucrarle anexe ar fi foarte costisitoare) debitul Stonvar! prin acumcicre nu poate fimai mic dectt debit afvent care or ren ta pentru durata de inundore permis de plantele cin zona nunca. ‘SECTIUNEA 3 Dimensionarea hidraulicé @ podetelor cu albie neatuiabilé. Art. 68. Dimensionarea hidraulicd a podetelor ore ca scop stabilirea urmd- toarelot elemente {) liming podelU necesaré scurgert debitelax de calcu, cu respectorea pre- vodetilor din acest normativ Gnaitimea de siguranta, inaitimes de liners he- cere, iteza cdmisbia) si ducata de inundare: by nétionea podshutl th): 10 - oat {0 az} a L 1 L. Ogres asad os os 07 ce Os WIT regim liber de scurgere (,, < Q,) la sectiuni pine, BULETIN TEHNIG RUTIER. paar a ston ce apa hare pode Op dh ove pact Cg) 4) fipul de tucr&ri de consolidare c albiei sub do ire a cieab podelsnDetu ava conan do pdsite vitezele admisibile). er a8. () Pinlumine pode ou o sng deschidere se Hoge cna bite oti ntooate at anal corpunacor Seba de eu vo poset desc lumina so Getorana taro canoe @) Lo pede cu mat alle Gusher, uring se obthe scbzbd sue btn ide cin daa neato rire do cab ea 7) Podetele oblice, cu fefele culeilor paraiele cu ditectia we lumina rezulta i eer fa = low sin in care wigs" este distuntu intre fejele culetlor pe directia cai de comunicane i Woblctatoa pose unghie drcto descuagre sox CON 9.7) estioe $0,845. 4, Fig. 7. Grafic pentru determinarea valotiior Q.. Vn shy. !a sectiuni circulare cu diferite grade de umplere, in functie de Gp, Vo pent sectiuni pine. in regim oer de scurgere (vaioriie Qp, Vp se Iau cin tabetul 7.xV) Qo Qo Qe = Ky Qo Vp = Ky Vg :$=Sectiunea = Key: R = raza hidraulicd = K,,* ¢, BULETIN TEHNIG RUTIER. “ul, 15, are 2002 83