Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tematica Instruire La Locul de Munca Gestionar
Tematica Instruire La Locul de Munca Gestionar
(elaborată în confomitate cu prevederile art. 90 – 94 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006)
Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor
pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de
lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe de maximum
20 de persoane. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.
Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru SSM, precum şi de măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către
conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
b)lucrătorul desemnat; sau
c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
d)serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea
cunoştinţelor de către superiorul ierarhic celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire
individuală.
Factori de risc
1. manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele: consecinţă
maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
2. transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare: consecinţă maximă
previzibilă - ITM 3-45 zile;
3. scoaterea greşită a mărfurilor din stivă (pericol de prăbuşire): consecinţă maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
4. ridicare improprie, poziţionări greşite, suprasolicitarea anumitor muşchi şi articulaţii: consecinţă maximă
previzibilă - ITM 3-45 zile;
5. supraefort - ridicarea unei greutăţi prea mari: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
1
7. executantul nu reglează luminozitatea ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului (înălţime,
orientare, înclinare), înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente, înălţimea suprafeţei de şedere a
scaunului, înclinarea şi înălţimea spătarului scaunului: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
8. alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.), intervenţii neautorizate la
reţeaua de alimentare: consecinţă maximă previzibilă – deces;
9. deplasări, staţionări în zone periculoase: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
10. deplasări cu pericol de cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare: consecinţă
maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
11. înainte de ridicarea sau mutarea unui obiect, executantul nu testează greutatea sarcinii pentru a se asigura că
poate fi mutată în condiţii de siguranţă: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
12. poziţii de lucru forţate sau vicioase în faţa ecranului de vizualizare: consecinţă maximă previzibilă –
neglijabil;
14. decizii rapide cu asumarea responsabilităţii, verificarea şi supervizarea activităţilor subalternilor: consecinţă
maximă previzibilă – neglijabil;
15. deplasări sub efectul gravitaţiei, răsturnarea, prăbuşirea maselor stivuite incorect: consecinţă maximă
previzibilă - ITM 3-45 zile;
17. atingerea părţilor fierbinţi ale imprimantei: consecinţă maximă previzibilă – neglijabil;
19. geamuri, uşi deschise: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3-45 zile;
21. obosirea vederii la lucrul cu videoterminale: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3-45 zile.
2 – MICI – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3-45 zile, care necesită tratament
medical
3 – MEDII – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibila între 45 şi 180 zile, care necesită
tratament medical prin spitalizare
5 – GRAVE – Consecinţe ireversibile, cu pierdere între 50 şi 100% a capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de
autoservire (invaliditate de gradul II)
Clase de probabilitate / evenimente: 1 – extrem de rare; 2 – foarte rare ; 3 – rare; 4 – puţin frecvente; 5 –
frecvente; 6 – foarte frecvente.
3. Măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor
Definiţie
Primul-ajutor reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident (de muncă), până
la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate.
Primul-ajutor (asistenţă de urgenţă) se acordă în trei etape diferite: la locul accidentului sau îmbolnăvirii; în
timpul transportului; în unităţile sanitare.
---
La locul unde s-a produs accidentul şi până la intervenţia cadrelor medicale de specialitate, primul- ajutor trebuie
acordat de către persoane care sunt pregatite în acest scop – salvatori. Salvatorul nu înlocuieşte medicul dar,
prin măsurile pe care le aplică, el trebuie să reuşească să evite:
înrăutăţirea stării accidentatului;
apariţia complicaţiilor;
producerea morţii victimei.
Formarea salvatorilor trebuie să fie predominant practică, repetată în mod periodic, pentru ca salvatorii să poata
acţiona oricând şi oriunde.
Atentie
O persoană care nu este pregatită ca salvator NU trebuie să intervina cu orice preţ; obligaţiile sale sunt:
- să nu atingă victima;
- să cheme pe cel mai apropiat salvator;
- să anunţe accidentul şi să solicite ajutor calificat;
- să organizeze protecţia victimei;
- să prevină extinderea stării de accident.
---
Util
Cum se anunţă accidentul?
Apelul de prim-ajutor contine informaţii despre: ce s-a intamplat; locul accidentului; accesibilitatea drumului;
numărul şi starea victimei; tipurile de leziuni produse; numele persoanei care face apelul. Persoana care a facut
apelul trebuie să astepte confirmarea corectă a mesajului transmis.
---
3
Cum se acordă primul-ajutor?
Dacă victima nu vorbeşte (este inconştientă), dar respiră şi are puls: aşezarea în poziţie de siguranţă;
acoperirea victimei; supravegherea circulaţiei, a stării de conştienţă, a respiraţiei, până la sosirea ajutoarelor
medicale.
Dacă victima nu raspunde, nu respiră, dar are puls: degajarea (eliberarea) căilor respiratorii; manevra
Heimlich; respiraţia „gură la gură” sau „gură la nas.”
Dacă victima nu răspunde, nu respiră, nu are puls: reanimare cardio – respiratorie (masaj cardiac extern
asociat cu respiraţie „gură la gură” sau „gură la nas”).
Dacă victima sângerează abundent: compresie manuală locală; pansament compresiv; compresie manuală la
distanţă (în zona subclaviculară sau inghinală).
Dacă victima vorbeşte, dar nu poate efectua anumite mişcări: - oricare ar fi semnele, se acţionează ca şi cum
victima ar avea o fractură, evitând deplasarea ei şi respectând toate eventualele deformări la nivelul membrului
superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.
Dacă victima prezintă plăgi: plăgi grave: aşezarea victimei într-o poziţie adecvată, îngrijirea segmentului
amputat, compresie pentru oprirea sângerării etc.; plăgi simple: curăţarea şi pansarea plăgii.
Niciun accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus în starea de a suporta în bune condiţii transportul, adica
înainte de a fi examinat şi a i se fi acordat, efectiv, primul-ajutor.
În condiţiile actuale de organizare şi dotare a serviciilor de urgenţă, numai cadrele medico-sanitare de specialitate
(salvatorii de gradul I şi II) au dreptul să dispună ridicarea şi transportul victimelor de la locul accidentului.
Nu este indicat ca, din dorinţa de a transporta accidentatul în timpul cel mai scurt posibil la o unitate sanitară
competentă, să se apeleze la orice vehicul. Tehnica de intervenţie pentru transport trebuie subordonată ideii de a
nu agrava şi a nu complica vătămările produse de accident (pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui
astfel executată încât segmentul format din cap – gat – trunchi – bazin, să rămână nemişcat, ca un bloc rigid).
La declanşarea alarmei de incendiu, membrii echipei de primă intervenţie sunt obligaţi să:
- intre în toate încăperile accesibile din zona de responsabilitate alocată şi să dirijeze personalul pentru evacuarea
clădirii;
- îndrume personalul către cea mai apropiată cale/ieşire de urgenţă;
- menţină calmul pe timpul evacuării;
- meargă la punctul de adunare după evacuarea zonei;
- preia controlul asupra locului de adunare şi să se asigure că nicio persoană nu intră înapoi în clădire până la
primirea dispoziţiei, în acest sens, a conducerii societăţii;
- participe la o analiză, după terminarea evenimentului şi să raporteze orice dificultăţi întâlnite în procesul de
evacuare.
Atenţie
Se va ţine cont de starea emotivă a persoanelor într-o astfel de situaţie şi se va încerca validarea informaţiilor
primite prin consultarea a cel puţin 2 surse de informare.
---
4. Prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice pentru locul de muncă „gestionar”