Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCESUAL PENAL

NOȚIUNEA DE EXPERTIZĂ JUDICIARĂ, TIPURILE

ȘI CLASIFICAREA ACESTORA

Lucru individual

A efectuat:
Studenta grupei 1805
Lisnic Iulia

Conducător științific:
Mihail Gheorghiță, dr. în drept, conf. univ.

Chișinău 2021

1
 Noțiuni generale

Sfera expertizelor criminalistice este infinită și include orice domeniu relevant, atât timp cât
există „experţi” dispuși să se aventureze în expunerea unei opinii clar/vizibil legate de o știinţă
general acceptată, de o profesie, afacere sau ocupaţie necunoscute unui amator.
Instanţele au un drept discreționar larg vizând persoana pe care o acceptă în calitate de expert.
Oricine poate deveni „expert” dacă reușește să convingă judecătorul că posedă o anumită pregătire,
experienţă sau cunoștinţe, fie o combinaţie a acestora, care vor ajuta instanţa în stabilirea adevărului
cu privire la o anumită chestiune.
Expertiza judiciară este efectuarea de experţi în forma stabilită de legislaţie conform ordonanţei
organelor de urmărire penală şi instanţei de judecată a cercetărilor în domenii separate ale ştiinţei,
tehnicii, artei, în scopul stabilirii circumstanţelor ce au importanţă pentru cauză .
Concluzia de expertiză este o sursă de probă, iar datele faptice ce se conţin în ele probe.
Expertiza este efectuată de persoane competente, ce lucrează în instituţii speciale de expertiză a
organelor afacerilor interne, justiţie, ocrotire a sănătăţii sau de alte persoane competente în
soluţionarea întrebărilor ce au importanţă pentru anchetă şi instanţă de judecată.
În conformitate cu Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului
judiciar, expertiză judiciară reprezintă activitate de cercetare ştiinţifico-practică, efectuată în cadrul
procesului civil, penal sau contravențional în scopul aflării adevărului prin efectuarea unor cercetări
metodice cu aplicarea de cunoștințe speciale și procedee tehnico-ştiinţifice pentru formularea unor
concluzii argumentate cu privire la anumite fapte, circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și
procese, corpul și psihicul uman, ce pot servi drept probe într-un proces judiciar.
Expertiza judiciară se efectuează în conformitate cu principiile legalităţii, respectării drepturilor şi
libertăţilor persoanei, independenţei expertului, obiectivităţii şi plenitudinii cercetărilor,
confidenţialităţii, imparţialităţii şi echităţii. 
Expertiza judiciară se efectuează de către expertul judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor
judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experţilor judiciari nu sunt experţi de specializarea
necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din motive de incompatibilitate,
în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o persoană competentă în specializarea
solicitată pentru efectuarea expertizei.

2
 Expertiza judiciară, conform legislației RM, se efectuează în procedura penală doar la dispunerea
acesteia de către organul de urmărire penală și instanța de judecată, la cererea părților, precum și din
oficiu de către organul de urmărire penală.
Expertiza se dispune pentru a realiza o cercetare stiințifico-practică a obiectelor pe care organul
de urmărire penală sau instanța de judecată nu o poate efectua și pentru a obține o concluzie
fundamentată științific, ori pentru descoperirea și punerea în evidență a unor date și fapte
importante pentru obiectul cauzei penale, civile sau contravenționale.
Întrucât la efectuarea expertizelor se folosesc date științifice pentru dovedirea împrejurărilor de
fapt și care sunt efectuate de specialiști cu pregătire, experiență, mai ales cu o competență deosebită,
ele constituie o garanție importantă a obiectivității mijlocului respectiv de probă.
Expertul judiciar este persoana numită pentru a efectua investigații și a prezenta concluziile care
se referă la circumstanțele apărute în legătură cu cauza penală care pot avea importanță probatorie
pentru cauza respectiva. Expertizele judiciare pot fi efectuate atât în instituțiile specializate de stat,
cât și în afara acestora (în birouri, laboratoare individuale de expertize judiciare).
Legitimitatea activității experților judiciari constă în faptul că această activitate este exercitată în
limitele legislației în vigoare și ale bazei normative privind expertiza judiciară.
Independența expertului judiciar presupune faptul că acesta nu se află în supunerea directă sau
indirectă față de persoana sau organul care a dispus expertiza, față de bănuit, învinuit, inculpat și
alte persoane cointeresate de cauză.
Obiectivitatea și plenitudinea cercetărilor constau în faptul că expertul efectuează investigațiile în
baza analizei obiective, depline și multilaterale a obiectelor materiale, a organismului uman, a
fenomenelor, proceselor, utilizând rezultatele performante ale științei, tehnicii și metodele științifice
de cercetare, utilaje și mijloace moderne de examinare.

Clasificarea și tipurile de expertize judiciare

Problema clasificării expertizelor judiciare are o importanță nu numai teoretică, dar și practică,
pentru că determină orientarea lor metodică și organizațională.
În literatura de specialitate, problemei clasificării expertizelor judiciare i-a fost acordată destulă
atenție.
Ca bază pentru clasificarea expertizelor au fost luate obiectul și metodica cercetării, toate
expertizele propunând a le diviza în nouă clase, și anume: criminalistice; medico-legale și
psihofiziologice; inginerești de transport; contabile și economico-financiare; tehnologice-
inginerești; tehnice; agricole; ecologice; biologice și a obiectelor de proveniență animală și
vegetală.

3
 Formarea și existența claselor, genurilor, tipurilor și varietăților expertizelor judiciare trebuie
privită ca o caracteristică de sistem structural al utilizării cunoștințelor speciale în procesul penal,
dar și în procesul pregătirii inițiale și continuu a experților judiciari.
La moment, clasificarea expertizelor judiciare arată în următorul fel:
a) după domeniile cunoștințelor speciale și obiectele supuse cercetării;
b) după modul de efectuare al expertizelor;
c) după consecutivitatea efectuării acestora;
d) după volumul cercetărilor;
e) după numărul experților care participă la efectuarea cercetărilor;
f) după complexitatea domeniilor de știință aplicate la efectuarea expertizelor;
g) după locul efectuării expertizelor.
În conformitate cu Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului
judiciar, și anume art.27, expertizele judiciare se clasifică în următorul mod:
1. După consecutivitatea efectuării cercetărilor, expertizele judiciare pot fi clasificate în primare şi
repetate:
- Expertiza primară este expertiza efectuată de către un expert judiciar sau de către o comisie de
experţi judiciari pentru prima dată, în cazul în care obiectul de cercetare nu a mai fost supus
anterior, în cadrul unui proces, vreunei expertize de aceeaşi specializare. 
- Expertiza repetată este expertiza care se efectuează cu privire la aceleaşi obiecte, fapte,
circumstanţe şi care soluţionează aceleaşi оntrebări formulate la efectuarea expertizei primare
şi/sau suplimentare. 
2. După volumul de cercetări, expertizele judiciare se clasifică în expertize de bază şi expertize
suplimentare:
- Expertiza de bază este expertiza în care se efectuează volumul principal de examinări.
- Expertiza suplimentară se dispune în cazul în care concluziile expertului sunt incomplete şi
necesită explicaţii sau completări ori atunci când apar întrebări noi referitoare la circumstanţele
examinate şi, în toate cazurile, răspunsurile nu pot fi obţinute prin audierea expertului.
3. După numărul de experţi participanți la cercetări, expertizele judiciare pot fi clasificate în
expertize individuale şi expertize în comisie:
- Expertiza individuală este efectuată de un singur expert judiciar, оn unul sau mai multe
domenii de specializare a expertizei judiciare.
- Expertiza judiciară în comisie este expertiza efectuată de către experţi judiciari din acelaşi
domeniu sau din domenii diferite ale expertizei judiciare. Expertiza în comisie se dispune în
cazul în care examinările au un caracter complex ori sunt voluminoase sau dacă există expertize

4
 efectuate anterior care prezintă concluzii divergente. În cadrul expertizei în comisie pot fi
formulate întrebări referitoare la cauzele divergenţelor între concluziile expertizelor anterioare.
4. După complexitatea domeniilor ştiinţifice aplicate la efectuarea expertizelor judiciare, acestea
se clasifică în monospecializate şi complexe:
- Se consideră expertiză monospecializată expertiza ale cărei cercetări se efectuează cu
aplicarea cunoştinţelor dintr-un singur domeniu al ştiinţei, tehnicii sau alt domeniu al activităţii
umane.
- Expertiza complexă se efectuează în cazurile în care pentru elucidarea faptelor sau
circumstanţelor cauzei sunt necesare concomitent cunoştinţe din mai multe domenii ale ştiinţei,
tehnicii sau din alte domenii ale activităţii umane. Expertiza complexă se poate efectua fie de
către o comisie de experţi calificaţi în diferite genuri de expertiză, fie de către un singur expert
calificat în mai multe genuri de expertiză. 
O altă clasificare a expertizelor criminalistice poate fi:
a) tradiționale;
b) netradiționale;
c) ale substantelor materialelor și articolelor.
Expertizelele criminalistice tradiționale sunt: a scrisului și a semnăturii; traseologică;
dactiloscopică; tehnică a documentelor; balistică (a armelor de foc, munițiilor și urmelor de
împușcătură ); a armelor albe; fotoportretistică.
Cele netradiționale criminalistice, apărute în ultimele decenii ale secolului XX, sunt: expertiza
fonoscopică; expertiza odorologică; expertiza tehnică foto-videoînregistrării; expertiza
dispozitivelor și a substanțelor explozive; expertiza stabilirii autorului spiritual al textului; expertiza
determinării însemnelor de marcă distruse (bătute, pilite).
De asemenea, la expertizele criminalistice sunt atribuite expertizele: obiectelor de natură
fibroasă; a lacurilor si vopselelor; produselor petroliere si a uleiurilor (materialelor lubrifiante);
sticlei; metalelor; aliajelor și articolelor din ele; materialelor limerice, maselor plastice; cauciucului
și articolelor confecționate din el; mijloacelor narcotice și substanțelor psihotrope; lichidelor
spirtoase; mijloacelor și articolelor cosmetice si parfumerice.
Expertizele medico-legale și psihofiziologice. La această clasă se atribuie următoarele genuri de
expertiză:
a) medico-legală;
b) psihiatrică;
c) psihologică.
Expertizele tehnico-inginerești care se divizează în genuri:
a) electrotehnica;

5
b) tehnico-incendiară;
c) tehnică de construcții;
d) tehnică a calculatoarelor.
Expertizele inginerești ale mijloacelor de transport. Din acestea fac parte:
a) expertiza autotehnică;
e) expertiza aviatehnică;
f) expertiza feroviar-tehnică; expertiza altor mijloace de transport.
Expertizele inginerești-tehnologice printre care pot fi nominalizate:
a) expertiza tehnologică privind exploziile industriale;
b) expertiza calității mărfurilor.
Expertizele economice din care fac parte:
a) expertiza contabilă;
b) expertiza economico-financiară;
c) expertiza financiar-bancară.
Expertizele biologice. Din acestea pot fi nominalizate:
a) expertiza botanică;
b) expertiza zoologică;
c)expertiza ihtiologică;
d) expertiza entomologică;
e) expertiza ornitologică;
f) expertiza microbiologică.
Expertizele agrare. Printre ele se numără:
a) expertiza agrobiologică;
b) expertiza agrotehnică;
c) expertiza zooveterinara;
d) expertiza veterinar-toxicologică.
Expertizele ecologice. La această clasă se atribuie:
a) expertiza ecologiei mediului;
b) expertiza ecologiei biocenozei.
Expertizele obiectelor de arte. Printre acestea pot fi nominalizate:
a) expertiza tablourilor;
b) expertiza obiectelor de anticariat.
După modul de efectuare al expertizelor judiciare acestea pot fi clasificate în: expertize
obligatorii si expertize facultative.
Obligatorii sunt acele expertize judiciare ale căror dispunere și efectuare este prevăzută de art.143

6
din Codul de procedură penală.
Facultative sunt expertizele judiciare a căror dispunere și efectuare se realizează la cererea părților
prin decizia organului de urmărire penală, instanței de judecată sau din oficiu dispuse de organul de
urmărire penală.
O ultimă clasificare a expertizelor judiciare este după locul efectuării expertizelor, ele pot fi
clasificate în: expertize efectuate în instituțiile publice (specializate de stat) de expertiză judiciară și
în afara lor (birourile individuale sau birouri asociate de expertiză judiciară, sau de către unii
specialiști competenți) desemnați în regim ad-hoc.
În instituțiile publice de expertiză judiciară (specializate) lucrările se efectuează de către acel
expert al instituției care este indicat în ordonanță sau încheiere, iar dacă expertul concret nu este
nominalizat, atunci conducătorul instituției respective numește expertul și despre aceasta comunică
ordonatorului expertizei.
În afara instituțiilor publice de expertiză judiciară, lucrările se pot efectua atunci când aceasta o
solicită partea în proces sau în instituțiile de stat nu sunt experți de specialitatea necesară.

Bibliografie:
1. Mihail GHEORGHIȚĂ, TRATAT DE CRIMINALISTICĂ: Chișinău: „Tipografia Centrală”
2017.
2. Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar,
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110463&lang=ro#