Sunteți pe pagina 1din 2

Ignat Veronica

GR. II

1.1. Privilegiile diplomatice - reprezintă scutirea organelor diplomatice de oarecare


obligaţii, concretizată în beneficiul unor anumite prestaţii speciale şi exprimată în acordarea
de către statulacreditar a unor înlesniri cu caracter pozitiv, care nu implică o activitate
specială din parteabeneficiarilor.
Imunitățile diplomatice reprezintă scutirea de care se bucură organele diplomaticede
sarcinile şi obligaţiile care ţin de alte subiecte de drept care se află pe teritoriul statului
acreditar, precum şi scoaterea lor de sub jurisdicţia penală şi civilă a statului acreditar.
1.2. Potrivit Convenției de la Viena din anul 1961 cu privire la relațiile diplomatice,
acțiuniile autorităților beloruse nu pot fi îndreptățite, deoarece art. 22 din Convenția de la
Viena stipulează faptul că nu este permis agenților statului acreditar să pătrundă în localurile
misiunii decît cu consimțămîntul șefului misiunii. De asemenea, statul acreditar are obligația
specială de a lua toate măsurile potrivite pentru a împiedica invadarea sau deteriorarea
localurilor misiunii, tulburarea liniștii misiunii sau micșorarea demnității acesteia. Iar în
cazul nostru toate bunurile de acolo nu pot face obiectul nici unei percheziții, rechiziții,
sechestru sau măsuri executorii.
1.3. Consider că statul Belorusia nu are absolut nici un drept asupra bunurilor Ambasadei și
nici accesul pe teritoriul ambasadei, ce aparține Guvenrului SUA, fără acordul șefului
misiunii diplomatice a SUA.

2.1. Dreptul internațional public contemporan constituie un set de reguli juridice care are
menirea de a reglementa relațiile dintre state.
Valorificarea dreptului internațional ține de abordarea tratatelor internaționale și anume,
Conferența de la Dumbarton Oaks, unde s-au emancipat problemele dreptului juridic, ca urmare,
în 1949, se întocmește proiectul de Declarație în ceea ce privește drepturile și obligațiile statelor,
care oferă posibilitatea de a se ține relații armonioase între state. Personnalități remarcabile în
acest domeniu sunt doctorul Alfaro și profesorul Scelte.
Adoptarea Actului parlamentului de conferire a dreptului juridic, dreptului internațional devine
parte a dreptului intern. Cert este faptul că statul este obligat să își creeze sistemul de drept, în
așa mod în caz să asigure și realizarea obligațiilor proprii și în plan internațional, recunoașterea
statelor fiind una dintre problemele majore a dreptului internațional.
Republica Moldova își menține statutul verticalității prin intermediul propriei Consituții,
atrăgând o importantă majoră tratatelor internaționale cu privire la drepturile omului, dorind să
asigure cetățenii statului cu drepturi și libertăți fundamentale democratice.
Un pas important în democratizarea vieţii politice din Republică l-a constituit alegerile
parlamentare din 25 februarie 1990, apreciate ca primele alegeri democratice. Deşi alegerile nu
s-au desfăşurat în condiţiile unui pluralism politic real, totuşi candidaţii au avut posibilitatea să
participe în condiţii egale la campania electorală, prezentându-şi platformele în faţa electoratului.
Pornind de la realitate de atunci, Sovietul Suprem a întocmit şi a aprobat un ansamblu de legi şi
hotărâri, care au creat baza juridică şi au trasat direcţiile principale de dezvoltare a noului stat.
Pe pe data de 31 mai 1990, prin Hotărârea nr.63-XII, Parlamentul recunoaşte necondiţionat
independenţa Republicii Lituania declarată la 11 martie 1990 şi confirmă dorinţa de a stabili
relaţii diplomatice cu această ţarăpublica Moldova.
Exprimând voinţa poporului, la 23 iunie 1990, prin adoptarea Declaraţiei Suveranităţii,
Sovietul Suprem proclamă Republica Sovietică Socialistă Moldova stat suveran.
În scopul consolidării suveranităţii, la 27 august 1991, în baza hotărârii Marii Adunări
Naţionale, Parlamentul, prin majoritate absolută de voturi, a adoptat Declaraţia de Independenţă
a Republicii Moldova.
Înaltul organ legislativ al republicii, în ceasul responsabilităţii supreme, săvârşind un act de
justiţie în concordanţă cu istoria neamului, cu normele de morală şi de drept internaţional, în
virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii
Moldova
şi în faţa întregii lumi a proclamat solemn că:
1. Republica Moldova este stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască
prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele
sfinte
ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale.
2. În calitate de stat suveran şi independent, Republica Moldova solicită tuturor statelor şi
guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, proclamată de Parlamentul liber ales al
Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte
domenii
de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de
relaţii diplomatice cu acestea.
Proclamarea independenţei a pus doar începutul procesului creării bazei juridice a unui stat
nou, numit Republica Moldova.
Consider că dreptul internaţional apără şi dezvoltă valori esenţiale pentru viaţa omenirii cum
sunt pacea, securitatea internaţională sau progresul şi libertatea popoarelor şi ale omului. Dreptul
internaţional public, oferă astfel prima încercare cu un nou nivel superior în materie de relaţii
juridice amplasate în plan extern, exemplificând posibilitatea existenţei lor fără o jurisdicţie
autoritară. Necesitatea unui studiu complex şi profund al cursului respectiv este indispensabilă
pentru calificarea juristului contemporan.