Iluminismul cls.

a-X-a

- Ce este iluminismul?

O mișcare intelectualã, filozoficã, știinificã și culturală din sec. XVII–XIX. Prin răspândirea
culturii a „luminilor” în mase și prin aplicarea analizei raționale. Prim-plan al Ilumiinismului a
fost aducerea ideilor raționalismului și, desigur, dreptele naturale ale omului.

- Care era motto-ul iluminismului?

“Aveți curajul de a vă folosi propriul simț al rațiunii” – Immanuel Kant.

- Care sunt trăsăturile specifice ale iluminismului?

 Încrederea în rațiune;
 Lupta rațională cu dogmatistul religios;
 Toleranța religioasă;
 Sepărarea puterilor în stat;
 Armonia între natură și om;
 Increderea în valorile umane.

- Ce concepte noi apar în această perioadă ?

 Ideal uman – filozoful;

 Idealul politic – monarhul iluminat;
 Rațiunea;
 Egalitate dintre oameni.

- Prin ce specii literare noi este propagat spiritul iluminist?

Spiritul iluminist este propagat prin speciile literale liric, epic și dramatic.
Exemple de opere cu aceste specii:

 Pierre Beaumarchais - Barbierul din Sevilia (1775);

 Daniel Defoe - Robinson Crusoe (1719);
 Henry Fielding - Tom Jones (1749);
 Carlo Goldoni – Gondolierul (1753);
 Louis de Montesquieu – Scrisori Persane (1721).
etc.

- Enumeraţi scriitori reprezentativi pentru iluminismul european.

John Lock, George Berkeley (Anglia), Immanuel Kant (Germania), Charles Montesquieu,
François Voltair, Jean-Jacques Rousseau (Franța), Gheorghe Asachi, Gheorghe Lazar
(România).

Formulați câte o concluzie pentru fiecarui citat.

Fişa 1.5.

„Din partea coloniei care au rămas în Dachia Veche (...) s-au prăsit toţi românii câţi sunt de-a
stânga Dunării, cum cură (curge) în Marea Neagră, iar din partea coloniei care s-au trecut
Dunărea...s-au prăsit românii cei ce sunt de-a dreapta Dunării (...); oricum s-au numit şi se
numesc şi acum, tot de o viţă şi porodiţă (descendenţă ) sunt , adecă romani de sânge, precum
firea şi virtutea îi mărturiseşte...”

Gheorghe Şincai: Hronica românilor şi a mai multor neamuri

Fişa 1.6.

„Se străduia episcopul să obţină ca supuşii de neam românesc, care se dovedesc capabili, să fie
promovaţi în funcţii şi alte dregătorii înalte, fără nici o discriminare etnică, în spiritul Diplomei
împăratului Leopold. De asemenea, ca clerul să aibă o întreţinere corespunzătoare şi românii să
nu fie siliţi să dea cvarte preoţilor catolici, ci să le dea parohilor săi (romano-catolici). Dragostea
poporului faţă de episcopul său creştea şi mai mult, pentru o astfel de comportare, şi de aceea
sporea ura celorlalte neamuri împotriva lui, atât de mult, că odată, la Sibiu, la Dieta (adunare cu
caracter politic în feudalism) Transilvaniei, fiindcă ar fi oftat adânc şi ar fi gemut şi întrebat de
ce suspină aşa, a răspuns că suspină după dreptate, căreia nu i se îngăduie nici loc, nici vot, când
se discută despre daco-romani sau valahi, căci nu se întâlneşte nimeni care să spună nici un
cuvânt, oricât de mic, despre dreapta uşurare a daco-romanilor, ci toţi strigă să fie oprimaţi
(românii). Atunci nişte magnaţi (boieri mari) ridicând glasul au zis în bătaie de joc: Aşadar, un
Oprea valahul ciobanul să ne înveţe pe noi dreptate?!; şi înşfăcându-l pe episcop voiau să-l
arunce pe fereastră, de la etaj, dacă alţii mai înţelepţi n-ar fi împiedicat această crimă...” (Samuil
Clain, traducere din limba latină, Scurtă cunoştinţă a istoriei românilor)