Metode activ-participative

utilizate în orele de limba şi literatura română

1. BRAINSTORMING ( ASALTUL DE IDEI)

Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:

1. Etapa pregătitoare- cu cele 3 faze (de selecționare a membrilor grupului, de organizare

și de familiarizare cu tehnica- faza de pregătire a ședințelor)
2. Etapa productivă a grupului (stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea
ideilor)
3. Etapa trierii și a selecționării ideilor- evaluarea (analiza ideilor emise- se optează
pentru soluția finală)
- Nimeni nu are voie să facă observaţii negative:
- Înregistrarea tuturor ideilor în scris pe tablă.
-Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

2. BULGĂRELE DE ZĂPADĂ (METODA PIRAMIDEI)

 Această metodă presupune focalizarea elementelor asupra celor esenţiale. Se recomandă
următoarele faze:
- faza introductivă– învătorul enunţă problema;
- faza lucrului individual – fiecare elev lucrează individual timp de 5 minute la
soluţionarea problemei;
- faza lucrului în perechi – consultarea cu colegul de bancă şi notarea soluţiilor apărute;
- faza reuniunii în grupuri mai mari – elevii se consultă asupra asupra soluţiilor în
grupuri;
- faza raportării soluţiilor în colectiv - întreaga clasă reunită analizează şi
concluzionează asupra ideilor emise;
- faza decizională – se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
Metoda permite relaţionarea fiecarui participant mai întâi cu un singur coleg, apoi cu
membrii grupului său şi, apoi cu toţi ceilalţi membri ai clasei.

3. CUBUL

Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt
recomandate următoarele etape:
- realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează.
- anunţarea temei.
- impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului.
• Descrie: Cum arata?- culorile, formele, mărimile etc.
• Compară: Ce este asemănător, ce este diferit?
• Analizează: Spune din ce este făcut?
• Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti?
• Aplică: Cum poate fi folosit?
• Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei tale. E bun sau rau?De ce?
- redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
- afişarea formei finale pe tablă.
Exemplu : Lectura ,,La cirese”
Descrie- pe Nică
Compară -comportamentul tău cu cel al lui Nică.
Asociază - gaseste insuşiri următoarelor cuvinte :cirese, vara, matuşa
 Analizează -pericolul prin care a trecut Nică. Ce-ar fi putut păti el?
Aplică - Dramatizaţi momentul intâlnirii mătuşii Mărioara cu Nică.
Argumentează - daca este sau nu vinovat Nică de cele întamplate ? De ce?

4.CVINTETUL

Reprezintă instrumentul de sintetizare a informațiilor,  de evaluare a înțelegerii și

creativității elevilor și  mijlocul de exprimare a creativității lor.
Este o poezie de 5 versuri care se elaboarează individual, în perechi sau în grup și
respectă următoarele repere : - titlul ( un singur cuvânt – substantiv);
       - descriere ( 2 cuvinte – adjective);
       - acțiune ( 3 cuvinte – verbe);
        - sentimente, păreri( 4 cuvinte – enunț);
      -esența subiectului ( un cuvânt cheie);
      Aplicație :
Cartea
frumoasă, buna
învaţă, ajuta, bucura,
cartea este o comoara.
Prieten.

Cvintetul este unul dintre cele mai rapide și mai eficiente mijloace de sinteză și rezumare a
informațiilor și noțiunilor.
Metoda este: - instrument de sintetizare a unor informaţii complexe;
- mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor;
- mijloc de exprimare a creativităţii.

5.GÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/ COMUNICAŢI

Constă în comunicarea între doi elevi, care analizează împreună un text , extrag o serie de
idei pe care, de comun acord, le prezintă colegilor .
Elevii formeaza perechi, într-un timp dat (3-4 min.) fiecare elev, din fiecare pereche ,
scrie despre un anumit subiect ; de fapt , ambii elevi răspund individual la anumite întrebari
pregătite dinainte de învăţător, întrebări ce suscită mai multe răspunsuri posibile. -Cand au
terminat de scris, cei doi parteneri citesc, unul altuia, răspunsurile şi convin asupra unui
răspuns comun care să încorporeze ideile amândurora. - Profesorul pune 2-3 perechi (în
funcţie de timpul disponibil) să rezume şi concluziile la care au ajuns, partenerii, de comun
acord.
  

6.HARTA TEXTULUI

Este metoda prin care elevii învaţă să descopere şi să prezinte elementele constructive
ale unui text. Se poate lucra individual sau pe grupe, harta contribuind din plin la dezvoltarea
capacităţii elevilor de a decoda un text.
Realizarea hărţii textului am realizat-o iniţial sub îndrumarea mea, dirijând demersul
până la obişnuirea elevilor cu paşii de lucru
Harta textului este o listă care prezintă succint:
Titlul textului:
Autorul:
Subiectul: scrie un scurt rezumat al povestirii.
Personajele: descrie personajele principale.
Acţiunea: povesteste o scenă palpitantă.
Evaluare: crezi că povestirea merită citită? Motivează!

7.PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

Metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire.

Incurajeaza gandirea complexa, atat cea individuala, cat si cea de grup.
Participantii la jocul didactic trebuie sa cunoasca foarte bine semnificatia fiecarei culori si
sa isi asume rolul sugerat de aceasta;
Pălăria albastră – este liderul,clarifică/alege soluția corectă
(moderatorul), semnifică gândirea speculativă
Palaria albaPălăria – informează
(povestitorul), este neutră, semnifică gândirea obiectivă
Pălăria roşie – spune ce simte
(psihologul), semnifică gândirea influenţată de afect
Pălăria neagră –identifică greșelile, aspectele negative
(criticul), semnifică gândirea critică negativă)
Pălăria verde –generează idei noi
(gânditorul), semnifică gândirea creativă
Pălăria galbenă ––identifică aspectele pozitive
( optimistul), semnifică găndirea optimistă)

8.METODA R.A.I.(Răspunde, Aruncă, Interoghează)

Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare.Are la bază

stimularea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri),
despre ceea ce au învăţat.Urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei
mingi uşoare.
Copilul care aruncă mingea, trebuie să formuleze o întrebare, din cunoştinţele
însuşite şi să o adreseze copilului care o prinde. Cel care prinde mingea, răspunde la întrebare,
apoi o aruncă mai departe, altui coleg, punând o nouă întrebare. Copilul care nu ştie răspunsul,
iese din joc, la fel ca şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare.

Metoda R.A.I. este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare,

care urmăreşte realizarea feed-back-ului.

9.TURUL GALERIEI

Tehnică de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea şi învățarea

-eficientă încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de
colegii lor.
Se comunică sarcina de lucru

-Se formează grupele;

-Elevii lucrează în echipe, iar produsul poate fi un desen/o caricatură/o schemă/scurte
propoziții;
-Elevii prezintă în fața clasei afișul,explicând semnificația și răspund întrebărilor puse
de colegi;
-Se expun afișele pe pereți, acolo unde dorește fiecare echipă;
-Lângă fiecare afiș se lipește câte o foaie goală;
 -Li se cere grupelor să facă un tur, cu oprire în fața fiecărui afiș și să noteze pe foaia
albă anexată comentariile, sugestiile, întrebările lor;
-Fiecare echipă va citi comentariile făcute de celelalte grupe și va răspunde la
întrebările scrise de acestea pe foile albe.
Această tehnică de învăţare necesită mişcarea elevilor în sala de clasă, fapt care-i
atrage şi le stârneşte interesul.De asemenea, se realizează interacţiunea directă în grupul iniţial
şi indirectă, cu ceilalţi colegi, prin intermediul produselor muncii acestora.

10. ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

Elevilor li se cere să inventarieze –procedând individual , prin discuţii în perechi sau

în grup- ideile pe care consideră că le deţin cu privire la subiectul ce va urma. Aceste idei
sunt notate în rubrica ,,Stiu,,
Totodată se notează şi ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să ştie în
legătură cu tema respectivă .Aceste idei sunt grupate în rubrica “Vreau să ştiu”.
Urmează ,apoi studierea unui text , realizarea unei investigaţii sau dobândirea unor
cunoştinţe referitoare la acel subiect. Prin metode şi tehnici adecvate , elevii învaţă noile
cunoştinţe iar, în faza de realizare a sensului, ei inventariază noile idei asimilate pe care le
notează în rubrica “Am învăţat”.