ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

„ALEXANDRU CEL BUN”

GHIDUL METODIC

de elaborare şi perfectare a tezelor de licenţă

în Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”

ELABORAT VERIFICAT APROBAT

locotenent-colonel Colonel
Colonel Sergiu PLOP
Andrei ȘESTACOV Gheorghe ȚURCANU
RESPONSABIL Rector (comandant)
Șef catedră comunicații Prorector (pentru
AMFA
și informatică învățământ)
Proces verbal nr.___ al
DATA 12.02.2020 20.02.2020 Senatului AMFA din
____________2020

SEMNĂTURA

CHIŞINĂU, 2020

1
 Anexă
la ordinul rectorului (comandant) Academiei Militare
nr.___ din „_____” ______________ 2020

CUPRINS
Introducere..............................................................................................................................................2
Capitolul 1 Aspectele generale ale tezei de licenţă................................................................................2
Capitolul 2 Tematica tezei......................................................................................................................2
Capitolul 3 Structura şi conţinutul tezei de licenţă.................................................................................2
3.1 Conţinutul tezei................................................................................................................................2
3.2 Structura lucrării...............................................................................................................................2
Capitolul 4 Reguli de redactare a tezei de licenţă..................................................................................2
4.1 Exigenţe de editare...........................................................................................................................2
4.2 Recomandări stilistice......................................................................................................................2
4.3 Exigenţe etice...................................................................................................................................2
Capitolul 5 Conducerea proiectării, admiterea şi susţinerea tezei de licenţă.........................................2
5.1 Conducerea tezei de licenţă..............................................................................................................2
5.2 Procedura de admitere la susţinerea tezei de licenţă........................................................................2
5.3 Recomandările privind susţinerea tezei de licenţă...........................................................................2
Capitolul 6 Apricierea tezei de licență ..................................................................................................2
Anexe....................................................................................................................................................20

2
 Introducere

Formarea competenţelor de cercetător ştiinţific, de rând cu cele profesionale, ale studentului se

produce treptat, în cadrul unui sistem de asigurare a acestui proces, începând cu provocările în direcţia
respectivă în cadrul disciplinelor parcurse, prin intermediul creării diferitelor situaţii de cercetare la
seminarii, lucrări practice şi de laborator, care treptat iau formă de o temă a unui interes de cercetare
individuală concretă, ce urmează a fi desfăşurată în mai multe trepte.
Prima treaptă o constituie teza de an ce se realizează şi se evaluează în cadrul unei discipline
de profil din planul de învățământ sub conducerea nemijlocită a titularului care promovează această
disciplină. La etapa pregătirii tezei anuale studentul valorifică abilităţile dobândite pe parcursul anilor
de studii, acumulează deprinderi de a lucra cu literatura ştiinţifică şi de instruire, manifestă iscusinţa de
a aplica cunoştinţele obţinute şi de a face concluzii corecte. În linii mari, această teză urmăreşte scopul
major de sistematizare şi aprofundare a cunoştinţelor teoretice aferente temei alese.
Tematica tezelor de an este elaborată de titularul cursului şi aprobată la şedinţa de catedră,
astfel încât chiar la prima oră a cursului, profesorul, de rând cu alte obiective şi forme de activitate în
cadrul cursului, caracterizează şi esenţa etapei iniţiale de formare a competenţelor de cercetare
ştiinţifică prin elaborarea unei teze de an.
În aşa mod, teza de an reprezintă o lucrare scrisă în cadrul unei discipline din planul de
învățământ, ce se reduce la o trecere în revistă a surselor bibliografice accesibile, a publicaţiilor,
vizând un anumit aspect al cursului formulat ca o temă de cercetare-aprofundare, o acumulare a unui
volum de informaţii la subiectul ales, ce depăşeşte nivelul atins la această problemă în cadrul cursului
oferit de profesor. Astfel, studentul adunând informaţia din diverse surse o poate sistematiza şi
structura într-un plan propriu.
La general, orice investigaţie ştiinţifică porneşte de la o problemă încă nerezolvată sau de la
una parţial rezolvată. În acest sens, este foarte important ca formularea temei de cercetare să reflecte
clar aspectul problemei care urmează a fi rezolvată în treapta a doua, va reprezenta teza de licenţă.
De acest lucru are grijă conducătorul ştiinţific căruia i se va încredinţa îndrumarea procesului de
cercetare. El va asigura şi încadrarea temei de cercetare în tematica de bază a catedrei inclusă în
portofoliul tematic.
Prin teza de licenţă se înţelege o lucrare realizată la finele studiilor superioare de licenţă (ciclul
I). În ea studentul prezintă rezultatele unei anumite cercetări, realizate de sine stătător, în cadrul unei
discipline ce ţine de planul de studii, folosind cunoştinţele şi capacităţile acumulate pe parcursul
formării sale ca specialist şi care serveşte drept bază la confirmarea calificării de specialist licenţiat (cu
studii superioare universitare).
Proba de prezentare şi de susţinere a tezei de licenţă demonstrează capacitatea absolvenţilor de
a procesa şi de a utiliza creativ cunoştinţele dobândite şi informaţiile din bibliografia studiată pentru
rezolvarea unei aplicaţii, studierea unei teme sau realizarea unui studiu de caz din domeniul

3
specializării sale şi capacitatea de a justifica şi de a susţine cu argumente logice, fundamentate
ştiinţific, soluţiile propuse sau concluziile formulate în lucrarea elaborată.
De regulă, tema tezei de licenţă se concretizează numai după elaborarea cu succes a tezei de an.
În unele cazuri ea poate reprezenta o continuare a investigaţiei asupra problemei acestei teze, dar
cercetarea va deveni mai amplă şi mai profundă, cu implicare mai mare a aspectelor de cercetare
practică şi experimentală, însoţite de generalizări teoretice adecvate. În aşa mod, la redactarea tezei de
licenţă se va analiza şi teza de an ce a precedat-o şi care poate deveni parţial sau integral parte
componentă a tezei de licenţă.
După absolvirea studiilor superioare de licenţă, studentul are posibilitatea să-şi continue
studiile la ciclul II, masterat, la finalizarea cărora se elaborează şi se susţine în faţa comisiei teza de
master.
Prin teza de masterat masterandul continuă să-şi aprofundeze cunoştinţele acumulate în ciclul
întâi, îşi dezvoltă în continuare capacităţile de cercetare ştiinţifică, obținând şi posibilitatea de
specializare într-un domeniu anumit. Astfel, masteratul contribuie la aprofundarea studiilor academice.
Tema tezei de master poate fi o continuare a celei de licenţă sau o nouă elaborare, în funcţie de
profilul masterandului, opţiunea lui, precum şi de viitoarea activitate în economia reală, în spaţiul
public şi privat.
Masteratul poate fi şi o precondiţie pentru înscrierea la doctorat care poate asigura continuitatea
în cercetarea ştiinţifică demarată prin licenţă sau chiar prin teza de an.
Astfel, teza de licenţă trebuie să constituie o lucrare de investigaţie în care se conţine o
evidenţiere a unei probleme actuale dintr-un domeniu, necercetată încă sau insuficient cercetată, şi
care propune o anumită soluţionare ştiinţifică după caracter şi originală după modalitatea de
concepere. Ea trebuie să conţină o analiză multilaterală a materialului în studiu, o argumentare
adecvată a rezultatelor obţinute şi, mai ales, în cazul tezei de master, o viziune de perspectivă a
problemei în cauză.
Teza elaborată este un indiciu convingător al finalizării cercetării la nivelul pe care şi l-a
propus autorul în prealabil, ea permite evaluarea cunoştinţelor normative şi a deprinderilor de a le
utiliza în activitatea sa.
Spre deosebire de alte lucrări ştiinţifice (rapoarte, articole etc.), în care autorul îşi expune
gândurile şi ideile sale teoretice într-un mod pe care îl consideră oportun, teza de licenţă se supune
anumitor cerinţe de rigoare pe care autorul trebuie să le cunoască şi să le respecte, demonstrând prin
aceasta că el deţine un anumit grad competitiv de cunoaştere ştiinţifică.
Teza trebuie să aibă în mod obligatoriu un caracter inovator, adică, după expunerea rezultatelor
deja obţinute de alţi cercetători şi analiza opiniilor exprimate de ei referitor la problema în cauză, este
necesar ca autorul să-şi prezinte părerea personală, cu argumente şi contra-argumente, referitor la
opiniile detectate şi cele propuse de alţi autori (cercetători).

4
 Lucrarea finală trebuie să aibă, de asemenea, un caracter practic, adică rezultatele obţinute
trebuie să contribuie la perfecţionarea unor cursuri teoretice sau practice, să găsească aplicare într-un
domeniu al activităţii umane, să lichideze anumite deficienţe ale unor prelucrări deja existente. Primul
pas în realizarea unei teze de licenţă este formularea temei/problemei de cercetare, determinarea
precisă a obiectului de studiu şi a factorilor puşi în discuţie, prezenţa unor materiale care nu se supun
concluziilor existente, sau care nu au fost încă luate în consideraţie în studiile anterioare. Numai în
cazul în care studentul posedă o bază materială importantă de investigaţie (exemple, opinii, surse
bibliografice, prelucrări etc.) îi va permite realizarea cercetării.

5
 Capitolul 1

Aspectele generale ale tezei de licenţă

Evaluarea finală a studenţilor include susţinerea examenului de licenţă care constitue:
- probă de profil (poate include subiecte din câteva unităţi de curs/module din componenţa
fundamentală a planului de învățământ);
- o probă de specialitate;
- susţinerea tezei de licenţă.
După susţinerea celor două probe teoretice, urmează practica de documentare şi elaborarea
tezei de licenţă.
Elaborarea tezei de licenţă reprezintă etapa finală de instruire a studenţilor în instituţiile
superioare de învățământ. Conform planului de învățământ, perioada de elaborarea a tezei de licenţă
este precedată de un stagiu de practică (de licenţă), care are drept scop consolidarea cunoştinţelor
teoretice, obţinute în instituţia superioară de învățământ, selectarea informaţiei necesare pentru
elaborarea tezei de licenţă şi, de asemenea, obţinerea unor abilităţi de organizare şi producere în
domeniul de specializare.
Obiectivul principal al tezei de licenţă este formarea capacităţii studentului de a activa eficient
în domeniul de formare respectiv, de a formula probleme, a argumenta şi adopta soluţii şi decizii de
ordin tehnic, organizatoric, etc.
Proiectarea de licenţă trebuie să fie organizată astfel încât procesul şi rezultatele ei să confirme
că studentul este capabil:
a) în plan profesional:
- să cunoască şi să înţeleagă conceptele, teoriile şi metodele de bază ale domeniului şi ale ariei
de specializare; să le utilizeze adecvat în situaţii concrete şi în comunicarea profesională;
- să utilizeze cunoştinţele de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de
concepte, situaţii, procese, proiecte asociate domeniului;
- să utilizeze principii şi metode de bază pentru rezolvarea problemelor (situaţiilor) bine definite,
tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată;
- să utilizeze adecvat criterii şi metode standard de evaluare a calităţii şi a limitelor de aplicare a
unor procese, proiecte, programe, metode şi teorii;
- să elaboreze proiecte profesionale respectând cerinţele şi normele standard din domeniu.
b) în plan general:
- să utilizeze eficient resurse şi tehnici de învăţare pentru dezvoltarea personală şi profesională;
- să organizeze activităţi specifice muncii în echipă şi cu distribuirea de sarcini între membri pe
nivele subordonate (conducător – student);
- să conştientizeze necesitatea învățământului continuu;
- să execute responsabil sarcini profesionale în condiţiile unei autonomii restrânse şi asistenţă
calificată.
6
 Scopul tezei de licenţă este proiectarea şi/sau analiza multidisciplinară a unui sistem tehnic,
organizatoric, economic sau mixt, rezultatele căruia pot fi utilizate în domeniile de activitate
caracteristice specializării.
Obiectivele de bază ale proiectării de licenţă sunt:
- formularea şi aprecierea corectă a problemei propuse în proiect pentru soluţionare;
- determinarea locului şi nivelului problemei formulate în teza de licenţă, luând în considerare
informaţia actuală de dezvoltare a domeniului de specializare;
- selectarea şi analiza surselor de informaţie tehnică, economică, brevete de invenţie, privind
problema sau tipurile de probleme, ce se analizează în teză;
- argumentarea metodelor de cercetare şi de calcul, realizarea calculelor necesare pentru
determinarea parametrilor tehnici, organizatorici, economici, ecologici, etc. ai obiectului sau
procesului proiectat;
- argumentarea soluţiilor şi deciziilor adoptate;
- utilizarea tehnicii de calcul ca instrument de analiză, optimizare, proiectare, aplicând metode
matematice şi mijloace moderne de analiză şi sinteză;
- sistematizarea, consolidarea şi extinderea cunoştinţelor practice şi teoretice la specialitate şi
utilizarea acestora la soluţionarea sarcinilor ştiinţifice, tehnice, economice şi de producere;
- dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine stătător şi posedarea metodicilor de
cercetare şi experimentale la soluţionarea sarcinilor şi întrebărilor elaborate în teza de licenţă;
- demonstrarea în mod convingător a capacităţilor de prezentare publică a rezultatelor şi
soluţiilor obţinute la susţinerea tezei;
- determinarea nivelului de pregătire al studenţilor pentru lucrul de sine stătător în condiţiile
industriei moderne, progresului tehnic şi ştiinţific.
Acestea presupun, pe de o parte, consultarea literaturii de specialitate, iar, pe de altă parte,
realizarea unei părţi experimentale, ce constă din:
- construirea şi realizarea unui dispozitiv, ansamblu, subansamblu, bloc funcţional, echipament;
- elaborarea unui algoritm şi realizarea produselor software;
- elaborarea şi utilizarea unor metode de testare, verificare şi evaluare;
- probleme legate de implementarea standardelor;
- metode de dezvoltare a aplicaţiilor (care nu se bazează neapărat pe experiment) etc.
În toate cazurile, trebuie să fie clar identificabile contribuţiile proprii, care includ atât analiza şi
interpretarea literaturii de specialitate consultate, cât şi elementele de noutate introduse.
Lucrarea de licenţă trebuie să dezvolte şi să valorifice cunoştinţele, viziunea, perspicacitatea,
aptitudinile şi abilităţile absolventului, subsumate competenţelor de conducător, specialist militar,
educator, luptător şi cetăţean. În vederea realizării acestui deziderat, elaborarea lucrărilor de licenţă
impune luarea în considerare a următoarelor cerinţe:

7
 - criteriul major în opţiunea asupra domeniului-sursă a tematicii trebuie să fie avantajul pe care îl
poate oferi explorarea acestuia pentru procesul de formare a viitorilor ofiţeri de comandă şi organizaţia
militară;
- domeniul (tema) cercetat(ă) să fie corelat(ă) cu specializarea universitară a
absolventului;
- să asigure absolventului posibilitatea opţiunii pentru cercetarea acelui segment de
activitate în care are cele mai profunde cunoştinţe generale şi de specialitate şi faţă de care manifestă
interes;
- să existe posibilităţi de informare suficiente.
Teza ştiinţifică constituie o investigaţie sistematică a unui domeniu şi o sinteză a studiului critic
al problemei. Ea va implica formularea de idei sau arii de cercetare, care pot fi:
- calitative (implică finalităţi explorative, colectare de date şi analiza lor);
- cantitative (implică o ipoteză empirică, demonstrabilă experimental).
Originalitatea unei teze porneşte de la aplicabilitatea acesteia în plan profesional sau social.
Astfel, una dintre componentele esenţiale ale unei teze de performanţă o reprezintă aplicabilitatea
socială sau tehnologică a acesteia.
Elaborarea şi susţinerea tezei de cercetare ştiinţifică va oferi studentului:
- abilitatea dea soluţiona independent probleme legate de domeniul său de formare;
- capacitatea sa de a relata rezultatele ştiinţifice obţinute, în cadrul unui proiect de
cercetare/aplicare;
- abilitatea de a-şi prezenta lucrarea de sine stătător.
Modalitatea de realizare şi de elaborare a tezei de licenţă ţine de domeniul de formare
profesională, constituind în mare măsură o cercetare profundă în baza unui micro-experiment sau a
unui studiu de caz.
Astfel, teza de licenţă reprezintă finalizarea studiilor superioare de licenţă (ciclul I), prin care se
măsoară, se apreciază şi se estimează nivelul de pregătire al studentului pentru activitatea în domeniul
specialităţii şi profesiei alese.

8
 Capitolul 2

Tematica tezei
Tematica tezelor de licenţă trebuie:
- să fie determinată de caracterul specialităţii şi urmează să corespundă competenţelor
determinate de caracteristica de calificare a specialităţii;
- să fie actuală, să corespundă cerinţelor progresului tehnico-ştiinţific, nivelului modern
de dezvoltare a profilului şi să fie orientate spre soluţionarea problemelor din domeniul de specialitate;
- să se înscrie într-unul sau mai multe dintre domeniile studiate pe parcursul anilor de
studii. În mod obligatoriu, temele trebuie să aparţină domeniului specialităţii absolvite;
- să se refere la proiectarea funcţională, proiectarea constructivă, proiectarea tehnologică,
de cercetare etc. Ponderea fiecărui tip de proiectare poate fi diferită în funcţie de specialitate.
- să se refere la proiectarea/analiza/modelarea funcţională, constructivă, tehnologică,
organizatorică, economică, cu elemente de cercetare, etc. Ponderea fiecărei componente poate fi
diferită în funcţie de domeniul de formare şi specialitate.
Tematica tezelor de licenţă este elaborată la catedrele de specialitate şi aprobată de către
Senatul Academiei Militare. Tematica aprobată se comunică studenţilor cel târziu la începutul
ultimului an de studii.
Tematica tezelor de licenţă se reactualizează anual.
Se încurajează elaborarea tezelor de licenţă la comanda structurilor militare cu implementarea
rezultatelor obţinute.
Titlul lucrării trebuie să fie scurt, fără acronime (neconsacrate) şi să descrie subiectul în mod
precis, astfel, încât să poată fi înţeles şi de un nespecialist.
Studentul poate înainta propuneri privind tematica tezei de licenţă, aceasta fiind examinată şi,
după caz, aprobată la şedinţa de catedră.
Studentul, în calitate de autor, este singurul răspunzător pentru exactitatea şi veridicitatea
tuturor rezultatelor obţinute în lucrare. În acelaşi timp, este responsabil de respectarea legii drepturilor
de autor şi a oricăror drepturi conexe în legătura cu elaborarea lucrării sale.

9
 Capitolul 3

Structura şi conţinutul tezei de licenţă

3.1 Conţinutul tezei

Activitatea de proiectare, de analiză şi/sau modelare, finalizată prin elaborarea tezei de licenţă,
reflectă nivelul de pregătire teoretică şi practică a absolventului, prin posibilitatea de rezolvare tehnică,
ştiinţifică şi organizatorică a unei probleme reale, preluată din activitatea cotidiană. Mai mult, teza
trebuie să reflecte în mod evident contribuţia autorului la proiectare, analiză, modelare, eventual la
cercetarea ştiinţifică ghidată (de conducător şi consultanţi) privind tema abordată.
În acest context, în conţinutul lucrării trebuie să se distingă două componente, şi anume:
1. Componenta teoretică sau conceptuală (se referă la stadiul actual al cunoaşterii, prezentând
aspecte necesare pentru fundamentarea problemei abordate şi soluţiilor adoptate în lucrare).
2. Componenta practică/aplicativă (conţine una sau mai multe aplicaţii realizate de autor, care
răspunde de obiectivele lucrării).
Partea aplicativă se bazează pe un ansamblu de cunoştinţe teoretice pe care le integrează în
scopul atingerii obiectivului lucrării. Acest ansamblu, care oferă modelele teoretice apelate, metodele
utilizate, criteriile adoptate, tehnologiile folosite etc., prezentat în sinteză şi de o manieră coerentă, se
constituie în fundamentarea teoretică a lucrării. În timp ce componenţa teoretică demonstrează gradul
de informare deţinut de autor, componenta aplicativă sau practică necesită identificarea/formularea
unor soluţii cu aplicabilitate vis-à-vis de problemele vizate în lucrare.
Având în vedere specificul specialităţii, conţinutul lucrării trebuie să prezinte echilibrat cele
două componente, punând, însă, accent pe partea aplicativă, adică pe contribuţia propriu-zisă a
autorului pe tema abordată. Teza de licenţă trebuie să demonstreze capacitatea absolventului de a
aplica în mod creativ cunoştinţele sale teoretice. Astfel, este recomandat ca partea teoretică să
constituie o pondere în jur de 30÷40%, iar partea aplicativă/practică o pondere în jur de 60÷70%. Ca şi
formă, partea aplicativă se poate regăsi dincolo de capitolele care îi revin şi în cadrul anexelor.
În elaborarea tezei de licenţă, este necesar ca autorul, asistat de conducător/coordonator, să
parcurgă următoarele etape:
1. Încadrarea temei alese într-un domeniu mai larg.
2. Stabilirea unei bibliografii care să cuprindă lucrări de referinţă în domeniu, accesibile
absolventului (în biblioteci, pe site-uri INTERNET).
3. Lecturarea şi selectarea informaţiilor relevante din materialul documentar adunat.
4. Elaborarea planului lucrării.
5. Realizarea lucrării.
6. Redactarea lucrării.
7. Revizuirea finală.
8. Imprimarea.

10
 3.2 Structura lucrării
Teza de licenţă este constituită din memoriu explicativ, suport grafic şi machetele elaborate
(opţional, funcţie de tematica abordată în lucrare). Volumul memoriului explicativ trebuie să constituie
între 50 şi 70 pagini (fără anexe), iar figurile şi graficele componente ale lucrării nu trebuie să
depăşească 30% din volumul acesteia.
Conţinutul şi volumul memoriului explicativ, precum şi suportului grafic este determinat de
catedra de profil şi este specificat în sarcina la teza de licenţă.
Memoriului explicativ al tezei de licenţă va cuprinde următoarele părţi componente:
a. Coperta va conţine (Anexa 1):
- denumirea instituţiei;
- menţiunea “Teză de licenţă”;
- locul şi anul de susţinere a tezei de licenţă.
b. Pagina de titlu va conţine (Anexa 2):
- denumirea instituţiei;
- denumirea facultăţii şi catedrei organizatoare de licenţă;
- insigna instituției;
- titlul tezei;
- menţiunea “Teză de licenţă”;
- student, numele şi prenumele autorului;
- grad militar/științific, numele şi prenumele conducătorului;
- locul şi anul de susţinere a tezei de licenţă.
c. Fişa tezei de licenţă (Anexa 3).
În fișă se indică planul lucrării și termenii de elaborare a tezei de licenţă. Termenii de realizare
a etapelor se stabilesc reieşind din graficul procesului de studii.
d. Avizul conducătorului tezei de licenţă (Anexa 4).
e. Adnotare. În respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultate şi
concluzii expuse în teza de licenţă. Se elaborează în limba română, de minim 300 şi maxim 500 de
cuvinte. Adnotarea într-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, rusă) va fi traducerea
versiunii româneşti, inclusiv titlul lucrării.
f. Cuprinsul trebuie să reflecte întocmai conţinutul lucrării, cu evidenţierea clară a paginii la
care se găsesc introducerea, nivelurile de conţinut (capitole, paragrafe etc.), concluziile, bibliografia şi
anexele (Anexa 5).
g. Lista abrevierilor (opţional) (Anexa 6).
h. Introducere. Introducerea are rolul de a informa pe cititor/evaluator despre conţinutul şi
scopul lucrării. În această parte a lucrării se vor prezenta, pe scurt, următoarele aspecte: încadrarea
lucrării într-un domeniu tematic, motivaţia alegerii temei, gradul de noutate a temei, obiectivele

11
generale ale lucrării, metodologia de cercetare folosită, structura lucrării – descrierea succintă a
capitolelor şi a legăturii dintre ele, precum şi eventualele limite ale lucrării.
i. Conţinutul lucrării. Conţinutul lucrării se referă la capitolele, paragrafele şi subparagrafele
care alcătuiesc lucrarea, structurate într-o înlănţuire logică, evitându-se alăturarea de texte disparate.
Numărul de unităţi (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie exagerat (2 - 3 capitole), iar
împărţirea pe unităţi nu trebuie să fie întâmplătoare, ci să reflecte în mod unitar conţinutul temei
abordate (Anexa 9).
În scopul expunerii logice/coerente a lucrării va fi utilizată următoarea structură:
1. Capitolul 1 - cadrul teoretic. Capitolul teoretic cuprinde o trecere în revistă a literaturii
de specialitate dedicate temei studiate. Se va urmări o prezentare în egală măsură completă, dar şi
sintetică, acordându-se importanţă surselor celor mai relevante, pe de o parte, şi celor mai recente, pe
de altă parte.
Se recomandă utilizarea unui criteriu explicit de ordonare a prezentării, care poate fi de natură
tematică sau temporală. Se va acorda atenţie aspectelor controversate, în raport cu care studentul poate
manifesta o evaluare critică.
Selecţia şi analiza surselor teoretice se va face în aşa fel încât să susţină procesul de elaborare a
ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetări. Este important ca studentul să demonstreze
capacitatea de a integra diverse contribuţii teoretice în unităţi tematice cu privire la subiectul studiat şi
de a se raporta critic, independent, la acestea.
2. Capitolul 2 - metodologia şi obiectivele cercetării.
Sub aspect metodologic, teza trebuie să respecte structura unei lucrări ştiinţifice, această structură
este (poate fi) următoarea:
a. formularea explicită, coerentă a obiectivelor sau întrebărilor cercetării;
b. formularea explicită a ipotezelor cercetării - prezentarea modelului cercetării;
c. descrierea metodelor de investigaţie;
d. descrierea procedurilor de recoltare/obţinere a datelor.
3. Capitolul 3 - rezultatele cercetării. Capitolul dedicat prezentării rezultatelor va trebui să
valorifice în mod sistematic, clar şi inteligibil datele obţinute, în sprijinul testării ipotezelor cercetării.
Din acest punct de vedere, se va lua în consideraţie:
a. prezentarea şi analiza datelor/rezultatelor;
b. interpretarea rezultatelor obţinute. Se vor sublinia relaţiile dintre rezultatele proprii şi cele
raportate în literatura de specialitate;
c. argumentarea/analiza economică;
d. protecţia muncii şi a mediului ambiant.
4. Concluzii și propuneri.

12
 Considerațiile finale conţin prezentarea succintă a principalelor rezultate obţinute în lucrare,
putând fi menţionate şi eventuale probleme rămase deschise, precum şi propuneri privind potenţialele
direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată.
Se pot face aprecieri cu privire la dificultăţile întâmpinate pe parcursul cercetării, eventualele
puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate în viitor, precum şi deschideri către alte direcţii de
cercetare legate de subiectul respectiv.
j. Bibliografie.
Bibliografia conţine lista tuturor surselor de informaţie, utilizate de către autor, pentru
elaborarea tezei de licenţă. Credibilitatea unei lucrări este strâns legată de aceste referinţe
bibliografice, care arată cât este de informat şi de avizat autorul cu privire la actualitatea şi necesitatea
lucrării pe care o prezintă.
Lista cu referinţe bibliografice trebuie să conţină minim 20 de titluri bibliografice, dintre care
maxim 10 % surse WEB. Referinţe bibliografice pot fi:
- acte normative;
- cărţi şi monografii;
- lucrările conferinţelor de specialitate;
- articole din reviste ştiinţifice;
- teze de doctorat, rapoarte publice;
- standarde, norme, ghiduri de utilizare;
- pagini WEB, etc.
Regulile privind completarea listei bibliografice a tezei sunt prezentate în Anexa 10, iar în
Anexa 11 este prezentat un exemplu de completare a acesteia.
k. Anexe (dacă este cazul). În anexe se introduc informaţii care nu sunt imediat necesare în
textul lucrării pentru ca aceasta să fie înţeleasă sau care, dacă ar fi fost introduse în text, ar fi îndepărtat
cititorul de la cursivitatea ideilor. Aici pot fi incluse listingurile programelor elaborate, algoritme de
programe, scheme bloc, scheme de principiu şi funcţionale de diferite formate, hărţi geografice şi
topografice cu diferite reprezentări reieşind din necesităţile tezei, sistematizări de rezultate sub forme
de tabele etc.
Fiecare anexă va fi menţionată în cuprinsul lucrării, la sfârşit de frază/paragraf. Anexele se
numerotează crescător (Anexa nr. 1, Anexa nr. 2, etc.).
l. Declarația standard privind originalitatea lucrării (Anexa 8).

13
 Capitolul 4

Reguli de redactare a tezei de licenţă

4.1 Exigenţe de editare

Pentru a respecta o formă unitară a tuturor tezelor de licenţă, se recomandă aplicarea unor
reguli generale de redactare şi tehnoredactare, reguli prezentate mai jos:
1. Teza de licenţă se redactează în limba română;
2. Numărul total de pagini nu reprezintă un scop în sine, acesta fiind însă stabilit de către
candidat împreună cu coordonatorul, între 50÷70 pagini (fără anexe). Este recomandat ca ponderea
paginilor cu caracter teoretic să nu depăşească 30% din totalul paginilor.
3. Tipărirea se va face pe format A4, doar pe prima pagină (faţă) a fiecărei foi.
4. Lucrarea se va lega prin copertare într-un exemplar și un exemplar prin spiralare;
5. Teza de licenţă se organizează pe capitole şi paragrafe.
6. Marginile paginii vor avea următoarele valori:
-stânga: 3,0 cm (1,18″);
-dreapta: 1,5 cm (0,59″);
-sus: 2,0 cm (0,79″);
-jos: 2,0 cm (0,79″).
7. Lucrarea va fi scrisă/tehnoredactată cu caractere „Times New Roman”, 12 pt., la 1,5
linii.
8. Alinierea textului în cadrul paragrafelor – textul din cadrul paragrafelor normale va fi
aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea o
intentare de 1,5 cm .
9. Denumirile figurilor, pozelor, schemelor (din memoriul explicativ) se scriu sub acesta
(centrate) fiind numerotate.
10. Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate la dreapta şi numerotate.
11. Ecuaţiile / formulele vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va plasa la sfârşitul
rândului.
12. Toate formulele (ecuaţiile), tabelele şi elementele grafice (figuri, poze, scheme) vor fi
numerotate în ordine crescătoare pentru fiecare capitol: prima cifră va indica numărul capitolului,
iar a doua – numărul de ordine a elementului în respectivul capitol (Anexa 12).
13. Pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele preluate din literatura de
specialitate în format electronic (copiere, scanare), este obligatoriu să se facă trimiterea la literatura
de specialitate folosită, în locul în care apar în lucrare.
14. Numerotarea paginilor, care se va face începând cu pagina de titlu, până la ultima
pagină a lucrării. Numărul de pagină se va insera în subsolul paginii, centrat (Times New Roman,
cu dimensiunea de 12 puncte).
14
 15. Note de subsol, care se vor marca cu cifre arabe. Toate notele de subsol menţionate pe
o pagină trebuie să se regăsească în subsolul paginii respective, astfel:
- Ordinea înscrierii datelor este următoarea: numele și prenumele autorului (autorilor,
maxim 3), titlul lucrării, volumul, oraşul, editura, anul, pagina (toate cu Times New Roman, cu
dimensiunea de 10 puncte).
Exemplu:
PRODAN Ion, Geopolitică și Geostrategie, Chișinău, Editura Titan,1994, p.23. Dacă în cadrul
notelor se fac mai multe referiri la aceeaşi lucrare, se procedează astfel:
Exemplu:
4
Ibidem, p. 45. (când avem acelaşi autor, aceeaşi lucrare, altă pagină);
6
Idem. (când avem acelaşi autor, aceeaşi lucrare, aceeaşi pagină).
- Dacă în cadrul notelor se fac mai multe referiri la o opera citată anterior (când autorul
apare cu aceeași lucrare, dar după un alt autor (intermediar), indicându-se numai numărul paginii,
se procedează astfel:
Exemplu:
1
CORNEA Tudor, Armata viitorului, Chișinău, Editura Universității de Stat din Moldova, 2009,
p.33.
2
BANARI Octavian, Aspecte ale conflictelor militare viitoare, Chișinău, Editura Academiei de
Științe a Moldovei, 2013, p.245.
3
CORNEA Tudor, Op. cit., p.101.
- Dacă în cadrul notelor se fac referiri la publicaţii accesate de pe Internet, ordinea datelor
înscrise este următoarea: prenumele şi numele autorului, titlul lucrării (scris italic), volumul,
oraşul, editura, anul, pagina, denumirea exactă a site-lui, data şi ora accesării acestuia.
Exemplu:
10
TOWELL Gorman, Sistemul de conducere și control al Forțelor Armate, www.nato.int/NATO
Defence, accesat la 21 ianuarie 2020, ora 21.17.
11
SAMUEL Cornel, German Air Force (01.03.2006), p.7, http://www.airpower.maxwell.af.mil/
airchronicles/apj/apj06/spr06/hunerwadel. html, accesat la data de 15 ianuarie 2020, ora 19.40.

4.2 Recomandări stilistice

Teza va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a). Se va folosi un limbaj
simplu şi clar. Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă şi inteligibilă, într-o structurare
logică şi coerentă.

4.3 Exigenţe etice

Lucrarea trebuie să reflecte integral munca autorului. Sursele utilizate vor fi menţionate în
Bibliografie.

15
 Plagiatul reprezintă un act inadmisibil conduitei academice. Prin plagiat se înţelege
utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fără menţionarea sursei. Reprezintă plagiat şi
preluarea fără citare a figurilor, tabelelor şi schemelor.

Capitolul 5

Conducerea proiectării, admiterea şi susţinerea tezei de licenţă

5.1 Conducerea tezei de licenţă

Selectarea temei tezei de licenţă pentru fiecare student se îndeplineşte sub îndrumarea
conducătorului tezei. Tema este examinată la şedinţa catedrei. La şedinţa Consiliului facultăţii se
aprobă conducătorii şi temele tezelor de licenţă, propuse de catedrele de profil.
În obligaţiile conducătorului tezei de licenţă intră:
- selectarea temei tezei de licenţă şi argumentarea acesteia la şedinţa de catedră şi la
şedinţa Consiliului facultății;
- elaborarea sarcinii tezei de licenţă în conlucrare cu studentul;
- acordarea îndrumărilor metodice privind elaborarea graficului calendaristic de
îndeplinire a tezei de licenţă;
- recomandarea surselor bibliografice la tema tezei de licenţă;
- consultarea studentului în procesul de elaborare a tezei de licenţă, conform graficului
consultaţiilor stabilit la catedra de profil;
- verificarea periodică a îndeplinirii graficului de elaborare a tezei conform planului
calendaristic;
- verificarea certitudinii de elaborare a tezei de licenţă;
- verificarea prezenţei obligatorii în memoriul explicativ a desenelor demonstrative, care
se utilizează la susţinerea tezei de licenţă;
- elaborarea avizului la teza de licenţă (Anexa 4);
- conducătorul tezei duce responsabilitate de structura şi conţinutul integral al tezei de
licenţă, inclusiv de compartimentele: argumentări economice, protecţia mediului, securitatea
muncii etc.
- se consideră inoportun conducerea pe capitole de mai mulţi conducători.
În obligaţiile şefului catedrei de profil intră:
- analiza tematicilor tezelor de licenţă, corelarea acestora cu scopurile specificate în
Cadrul Naţional al Calificărilor;
- asigurarea multidisciplinarităţii şi renovarea periodică a temelor propuse pentru
proiectare;
- admiterea la susţinere a tezelor care integral corespund cerinţelor regulamentare şi fișei
tezei iniţial aprobate;
16
 - analiza rezultatelor susţinerii tezelor, a propunerilor şi sugestiilor prezentate în raportul
Comisiei de susţinere a examenului de licenţă;
- elaborarea măsurilor de îmbunătăţire continuă a calităţii tezelor de licenţă;
- asigurarea metodică a compartimentului respectiv (elaborarea materialelor didactice,
îndrumare, ghiduri etc.).
În obligaţiile decanului facultăţii şi a Consiliului facultăţii intră:
- analiza şi aprobarea temelor tezelor de licenţă;
- controlul calităţii realizării tezelor de licenţă, precum şi a rapoartelor Comisiilor pentru
examenul de licenţă;
- elaborarea măsurilor de îmbunătăţire continuă a calităţii tezelor de licenţă;
- analiza asigurării metodice la compartimentul respectiv şi aprobarea spre editare a
materialelor didactice, îndrumărilor, ghidurilor etc.
În obligaţiile studentului intră:
- studierea surselor bibliografice disponibile la tema aleasă. Analizând actele normative
şi literatura de specialitate, studentul urmează să selecteze informaţiile care se înscriu în tema de
cercetare şi să le structureze logic. Adăugător, este necesar să fie selectată informaţia
indispensabilă pentru alcătuirea ulterioară a bibliografiei: denumirea revistei, articolului, numele şi
prenumele autorului, denumirea cărţii, locul editării, anul de ediţie, paginile de unde s-a colectat
informaţia etc.;
- elaborarea fişei tezei de licenţă (Anexa 3). Fişa se elaborează în comun cu conducătorul
tezei de licenţă;
- culegerea, prelucrarea și sistematizarea informațiilor. Acestea pot fi obţinute atât din
sursele interne ale marilor unităţi şi unităţilor militare, întreprinderilor şi organizaţiilor care
constituie obiectul de studiu în lucrare (documente de luptă, note, informări, rapoarte, facturi,
comenzi, evidenţe, dări de seamă ale diferitelor compartimente, servicii etc.), cât şi din diferite
surse externe de informaţii secundare (materiale ale diferitelor întreprinderi, instituţii, asociaţii,
camere de comerţ, centre şi instituţii de cercetări etc.);
- elaborarea părții textuale a tezei, elaborarea capitolelor, conform cerințelor prezentului
Ghid;
- prezentarea tezei de licenţă conducătorului tezei de licenţă. Înainte de copertare, pentru
observaţii, completări şi/sau modificări;
- imprimarea şi copertarea unui exemplar al tezei de licenţă;
- depunerea tezei de licenţă la şeful catedrei de profil;
- Studentul, în calitate de autor, este singurul răspunzător pentru exactitatea şi
veridicitatea tuturor rezultatelor prezentate în lucrare.

17
 5.2 Procedura de admitere la susţinerea tezei de licenţă
Teza de licenţă elaborată de student se verifică de către conducător, apoi se prezintă la
controlul normativ, anexând avizul conducătorului şi avizul recenzentului (dacă a fost primită
astfel de hotărâre la şedinţa catedrei de profil). Dacă în urma controlului normativ se constată că au
fost respectate toate cerinţele de perfectare normative, studentul purcede la copertarea lucrării.

5.3 Recomandările privind susţinerea tezei de licenţă

Pentru susţinerea tezei de licenţă în cadrul şedinţei Comisiei examenului de licenţă, fiecărui
competitor i se oferă până la o oră academică. Se recomandă ca studentul să aibă elaborat un plan
de expunere a raportului. În raport trebuie să fie clar evidenţiate:
- tema tezei de licenţă;
- scopul tezei de licenţă;
- actualitatea tezei de licenţă;
- variantele posibile de soluţionare a subiectelor şi compararea lor;
- expunerea rezultatele şi argumentarea soluţiilor obţinute şi analiza metodelor de
optimizare;
- rezultatele calculelor tactico-tehnice;
- măsurile privind tehnica securităţii activităţii vitale, protecţiei muncii şi a mediului
ambiant;
- încheiere (concluzii și propuneri).
Prevederile de bază ale raportului trebuie neapărat susţinute prin date, grafice, diagrame,
tabele, scheme de structură, de principiu, funcţionale, formule matematice, simulări la calculator a
programelor elaborate etc.

18
 Capitolul 6

Aprecierea tezei de licenţă

Pentru aprecierea tezei de licenţă se recomandă utilizarea următoarele criterii:
- măsura în care conţinutul proiectului/tezei corespunde structurii şi cerinţelor de
elaborare a tezei;
- măsura în care soluţiile şi deciziile tehnice, organizatorice, economice, ecologice, etc.
corespund nivelului actual de dezvoltare a domeniului respectiv şi sunt motivate în nota explicativă
şi partea grafică;
- măsura în care este utilizat calculatorul ca instrument de proiectare şi analiză;
- măsura în care studentul este capabil să analizeze, să argumenteze deciziile şi soluţiile
adoptate, să facă concluzii în timpul susţinerii tezei în cadrul Comisiei pentru examenul de licenţă;
- opinia verbală (avizul) a conducătorului privind caracteristica studentului şi titlul
conferit.
Modalitatea de apreciere a tezei de licenţă include:
- aprecierea tezei de licenţă se efectuează în exclusivitate de către membrii Comisiei
pentru examenul de licenţă în rezultatul audierii tezei în şedinţă publică. Comisia apreciază
separat, cu note, calitatea elaborării tezei conform criteriilor menţionate mai sus şi calităţii
susţinerii;
- nota finală reprezintă media aritmetică a notelor pentru calitatea elaborării tezei de
licenţă şi pentru calitatea susţinerii;
- aprecierea se efectuează la şedinţa închisă a Comisiei pentru examenul de licenţă, la care
notele pe poziţiile corespunzătoare se notează de comun acord.

DISPOZIŢII FINALE

Prezentul regulament, cu modificările incluse, intră în vigoare de la data aprobării, în urma

adoptării sale de către Senat.
Modificarea regulamentului se face de către Senat la propunerea Preşedintelui Senatului, a
Biroului Senatului sau a 1/4 din numărul membrilor Senatului.
Votarea modificărilor în regulament se face pe puncte şi aliniate.

19
 Anexa nr. 1
ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE
,,ALEXANDRU CEL BUN”
(Times New Roman, Bold, 16 pt., center)

TEZĂ DE LICENTĂ
(Times New Roman, Bold, 24 pt., center)

Chişinău, 2020
(Times New Roman, Bold, 16 pt., center)
20
 Anexa nr. 2

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

FACULTATEA ŞTIINŢE MILITARE
CATEDRA COMUNICAȚII ȘI INFORMATICĂ

(Times New Roman Bold, rândul 1–16 pt., rândul 2–14pt., rândul 3–12pt., center, spaţiul între
linii – 1,5)

PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE DESPRE

REUŞITA STUDENŢILOR DIN ACADEMIA MILITARĂ
(Times New Roman, Bold, 18 pt., center, spaţiul între linii – 1,0)

Teză de licenţă
(Times New Roman, Bold, 16 pt., center)

Autor:
student Ion BURICESCU

Conducător:
maior Gheorghe SMIRNOVESCU

(Times New Roman, Bold, aliniat dreapta, 12pt.,

spaţiul între linii – 1,5)

Chişinău, 2020
(Times New Roman, Bold, 12pt., center)

21
 Anexa nr. 3
ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

NESECRET
Exemplar nr.____

APROB
Decan facultate ştiinţe militare

colonel Iurie GÎRNEȚ

„____” __________________ 2020

FIŞA TEZEI DE LICENŢĂ

TEMA: REŢELE NEURONICE. POSIBILITĂŢI DE IMPLEMENTARE ÎN ARMATA

NAŢIONALĂ

AUTOR: sergent Dumitru HODORONC Pl.64

CONDUCĂTOR: căpitan Inga BABANĂ,

lector universitar

DETALII ASUPRA TEMEI

Introducere
CAPITOLUL 1 Aspecte ale recunoaşterii formelor
1.1 Generalităţi despre prelucrarea imaginilor
1.2 Achiziţia imaginilor
1.3 Clase de imagini
1.4 Teoria recunoaşterii formelor – generalităţi

CAPITOLUL 2 Teoria recunoaşterii formelor

2.1 Principii generale
2.2 Strategii de recunoaştere pentru N clase
2.3 Metode de conexiuni în prelucrarea de imagini şi recunoaşterea de
forme

CAPITOLUL 3 Crearea unei aplicaţii de recunoaştere a formelor

3.1 Soft pentru rularea aplicaţiei în recunoaşterea formelor
3.2 Posibilităţi de implementare în Armata Naţională
3.3 Eficacitatea economică
Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe

22
 PRECIZĂRI ORGANIZATORICE

Planificat Real
Data primirii temei lucrării 20 septembrie 2019 _____________
Stabilirea structurii lucrării 21 octombrie 2019 _____________
Prezentarea părţii teoretice a lucrării 20-21 februarie 2020 _____________
Prezentarea părţii aplicative a lucrării 05 mai 2020 _____________
Discutarea tezei în formă finală cu îndrumătorul 06-08 mai 2020 _____________
Redactarea lucrării de către student 26-28 mai 2020 _____________
Întocmirea referatului de către îndrumător 29-30 mai 2020 _____________
Susţinerea prealabilă 02-04 iunie 2020 _____________

Conducătorul tezei de licență:

locotenent-colonel Inga BABANĂ

Prezenta fişă a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei comunicaţii şi informatică

din „___” ____________ 2019, procesul-verbal nr.___.

Şef catedră comunicaţii şi informatică

locotenent-colonel Emilian PULBERE

(Times New Roman, 12pt., spaţiul între linii – 1,0)

23
 Anexa nr. 4
ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE
Facultatea _________________________________________
Catedra _________________________________________

AVIZ
la teza de licenţă
Tema ________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Studentul(a) ___________________________ pl. _____________________________________

I. Forma lucrării
1. Respectarea rigorilor privind aspectul grafic, normele gramaticale în vigoare şi referinţele
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Corectitudinea structurii tezei (introducere, conţinut, încheiere, bibliografie, anexe,
simetria conţinutului)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
II. Conţinutul lucrării
1. Gradul de argumentare a actualităţii temei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Demonstrarea competenţelor de cercetare (elaborarea ipotezei, selectarea metodelor
de cercetare, colectarea şi interpretarea datelor, sintetizarea părţii teoretice etc.)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Calitatea cercetării efectuate
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

24
 4. Valoarea ştiinţifică şi/sau aplicativă a tezei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
III. Gradul de responsabilitate şi atitudinea studentului
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
IV. Concluzii
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
V. Decizia
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Conducătorul tezei de licenţă ____________________________________________________

(funcția)
____________________________________________________________________________
(gradul militar, titlul științific, semnătura, prenumele, numele)

„____” __________________ 2020

(Times New Roman, 12pt., spaţiul între linii – 1,0)

25
 Anexa nr. 5
Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………... 9
Capitolul 1 Reţele de calculatoare - noţiuni generale…………………………………….. 11
1.1 Conceptul de reţea………………………………………………………………………… 13
1.2 Tipuri de reţele de calculatoare…………………………………………………………… 15
1.3 Topologie - Proiectarea dispunerii în teren a reţelei…........……………………………... 19
1.4 Servere şi staţii de lucru……………….........…………………………………………….. 23
1.4.1 Serverul de reţea………….......…………………………………………………… 25
1.4.2 Staţia de lucru (Workstation)……………………………………………………... 29
1.5 Modelul de reţea client/server……….........………………………………………………. 33
Capitolul 2 Arhitectura reţelelor de calculatoare…………………………………………. 34
2.1 Componentele necesare construirii unei reţele……………………………………………. 34
2.1.1 Plăci de reţea (NIC - Network Interface Card)…………………………………… 36
2.1.2 Cabluri de reţea…………………………………………………………………… 38
Capitolul 3 Implementarea reţelelor locale în instituţie………………………………….. 50
3.1 Planificarea şi arhitectura bazelor de date………………………………………………... 50
3.2 Privilegiile implementării bazelor de date………………………………………………... 56
3.2.1 Operaţiile implementării bazei de date…………………………………………… 60
3.2.2 Funcţiile operaţiilor……………………………………………………………….. 65
3.3 Administrarea şi securitatea bazelor de date……………………………………………… 67
3.4 Eficacitatea economică……………………………………………………………………. 69
Concluzii şi propuneri…………………………………………………………...............….. 70
Bibliografie…………………………………………………………………………………… 72
Anexe…………………………………………………………………………………………. 75
Declarația standard privind originalitatea lucrării………………………………………... 79

(Times New Roman, 12pt., spaţiul între linii – 1,5)

26
 Anexa nr. 6

Lista abrevierilor

UE Uniunea Europeană
BRICS Blocul Economic constituit din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de
Sud
ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
GUAM Blocul Economic constituit din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi
Moldova
NATO Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic
OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
CSI Comunitatea Statelor Independente
PIB Produsul Intern Brut
CECO Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului
CEE Comunitatea Economică Europeană
ISAF Forţa Internaţională de Asistenţă în domeniul Securităţii
OMC Organizaţia Mondială a Comerţului
SUA Statele Unite ale Americii
FSB Serviciul Federal de Securitate
BMD Rachetele balistice de apărare
ADM Armele de distrugere în masă
APC Acordul de parteneriat şi cooperare
URSS Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
PEV Politica europeană de vecinătate
ND Dimensiunea Nordică

(Times New Roman, 12pt., spaţiul între linii – 1,5)

27
 Anexa nr.7

Modelul indicării anexelor

Anexe

Anexa nr.1 Diversitatea crizelor.

Anexa nr.2 Principii specifice ale conflictelor internaţionale.
Anexa nr.3 Structuri implicate în gestionarea situaţiilor de criză.
Anexa nr.4 Ponderea beligeranților în acțiunile militare.
Anexa nr.5 Structura acțiunilor militare.

(Times New Roman, 12pt., spaţiul între linii – 1,5)

 Anexa nr. 8
Declarația standard privind originalitatea lucrării

Subsemnatul (a), ________________________________ absolvent al Academiei

Militare a Forţelor Armate, declar pe propria răspundere că teza de licenţă pe
tema:________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de
învățământ superior din ţară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinînd
referinţa precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa
precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Ion GOLOVEI

________________ ,,___” iunie 2020

(Times New Roman, 12pt., spaţiul între linii – 1,5)

 Anexa nr. 9
Capitolul 1
Aspecte teoretice privind managementul sistemului infomaţional

1.1 Definiţii şi conţinutul sistemului informaţional

Domeniul managementului se intersectează cu un număr mare de discipline: ştiinţe
sociale, logică, filozofie, matematică, tehnologie informatică, relaţii internaţionale, lingvistică şi
cultură.

1.1.1 Metodele de sisteme informaționale

Pentru a fi bine pregătit, viitorul manager are nevoie de un bagaj bogat de cunoştinţe
din domenii variate şi de abilităţi care să îi permită să îndeplinească o serie de funcţii; toate
acestea îl vor ajuta să îşi îmbunătăţească din punct de vedere calitativ deciziile şi abilităţile.
De aceea este uşor să spui că managerul are nevoie să adune informaţii pentru a ajuta
reducerea nivelului de incertitudine în adoptarea unei decizii, aceste informaţii sunt folositoare
numai dacă sunt informaţii corecte. Dar organizaţiile produc volume de informaţii în fiecare zi,
cum poate deci un manager să aibă acces efectiv la toate acestea? Şi odată ce are acces, cum le
foloseşte? Răspunsul la aceste întrebări stă în utilizarea sistemelor informaţionale de
management şi a sistemelor de susţinere a deciziei. Cu ajutorul acestor sisteme managerii pot
organiza, analiza şi stoca cantităţi uriaşe de informaţii şi le pot accesa atunci când este nevoie.
Sistemul informaţional reprezintă ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi
circuitelor informaţionale a procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiei menite să
contribuie la statutul şi realizarea obiectivului întreprinderii.
De reţinut, că o asemenea definire a sistemului informaţional are un caracter
cuprinzător, în sensul că include spre deosebire de definiţiile date de alţi specialişti şi
informaţiile, fluxurile informaţionale şi mijloacele de prelucrare a datelor. După opinia lui
Ovidiu Nicolescu şi Ion Verboncu1, definirea sistemului informaţional pornind de la rolul său în
ansamblul activităţilor întreprinderii este o condiţie sine-qua-non pentru înţelegerea corectă nu
numai a problematicii informaţionale, ci şi, în genere, a problematicii manageriale.

1 NICOLAESCU Ovidiu, VERBONCU Ion, Management, Editura Economică, Bucureşti,

1995, p.170.
 Anexa nr. 10
Reguli privind asigurarea bibliografică a tezei

1. Referinţele bibliografice sunt prezentate într-o succesiune numerică, corespunzătoare

următorului algoritm de elaborare:
a. legi, strategii, regulamente, manuale, dicţionare, culegeri editate în limba română
sau străine;
b. lucrări scrise de autori autohtoni, redactate în ordinea alfabetică a autorilor;
c. lucrări scrise de autori străini, redactată în ordinea alfabetică a autorilor;
d. articole din Internet.
2. Citarea, forma scurtă a referinţei inserată în text, permite identificarea publicaţiei din care s-
a extras citatul sau ideea comentată etc. şi indicarea localizării în cadrul publicaţiei sursei.
3. În cazul în care lista bibliografiei este în ordinea alfabetică a primului element, şi ea
cuprinde mai multe documente ale aceluiaşi autor, diferenţierea dintre ele se face prin introducerea
unor elemente suplimentare (anul de publicare, ediţia etc.), iar dacă autorul are mai multe lucrări
apărute în acelaşi an, se mai adaugă o literă (a, b, c etc.). Diferenţierea se face atât în lista de referinţe
bibliografice, cât şi în citare pentru a asigura corespondenţa exactă între citare şi referinţă. De
exemplu, AUBREY (1973a).
4. Referinţele trebuie să includă elementele necesare de identificare a documentului, care
cuprind:
a) Pentru monografii: LOMINADZE, DG. Cyclotron waves in plasma. Translated by A.N.
Dellis; edited by SM. Hamberger. 1 st. ed. Oxford: Pergamon Press, 1981. 206p. International series in
natural philosophy.
b) Pentru părţile din monografii: PARKER, TJ. and HASWELL, WD. A text-book of
zoology. 5th ed. Vol. 1. Revised by WD. Lang. London: Macmillan, 1930. Section 12, Phylum
Mollusca, pp. 663–782.
c) Pentru contribuţii în monografii: WRIGLEY, EA. Parish registers and the historian. In
STEEL, DJ. National index of parish registers. London: Society of Genealogists, 1968, vol. 1, pp.155-
167.
d) Pentru articolele din publicaţiile seriale şi culegeri: WEAVER, Wiliam. The collectors:
command performances. Photography by Robert Emmett Bright. Architectural Digest, December
1985, vol. 42, no. 12, p. 126-133.
e) Pentru tezele conferinţelor: Huber D., Celestina S., Phonon Drag Effect în Sb. 8- th
European Conference of Thermoelectricity, Krakow, Poland, 18-25 September 2004, Book of
Abstracts, p.69.
f) Pentru documentele de brevet: Responsabilitatea principală (depunători), titlul invenţiei,
responsabilitate secundară, note, ţara şi organismul, tipul documentului de brevet, număr, data de
publicare a documentului.
 Explicaţii suplimentare:
- fiecare element al referinţei bibliografice trebuie clar separat de elementul următor printr-un
semn de punctuaţie (virgulă);
- partea din nume prezentată prima să fie cea care dă intrarea în catalogul de bibliotecă,
bibliografie, repertorii etc.; prenumele şi alte elemente secundare se notează după nume. Toate numele
trebuie reproduse în ordinea în care apar în sursa de informare; dacă sunt mai mult de trei nume,
celelalte nume pot fi omise, omisiunea evidenţiindu-se prin adăugarea abrevierii “et. al.”;
- anul publicării se notează cu cifre arabe;
- analiza metodelor de optimizare şi evaluarea fiabilităţii;
- rezultatele calculelor tehnico-economice;
- măsurile privind tehnica securităţii activităţii vitale, protecţiei muncii şi a mediului ambiant;
- încheiere (concluzii și propuneri).
Prevederile de bază ale raportului trebuie neapărat susţinute prin date, grafice, diagrame, tabele,
scheme de structură, de principiu, funcţionale, formule matematice, simulări la calculator a
programelor elaborate etc.
Competitorul trebuie să demonstreze atât o bună pregătire generală la profil, cât şi o pregătire
bună la tema tezei de licenţă şi să fie apt să răspundă la întrebările formulate de membrii Comisiei
examenului de licenţă.
Răspunsurile la întrebări trebuie să fie succinte, clare şi în conformitate cu întrebările
formulate. În unele cazuri, pentru a răspunde la întrebări, cu acordul preşedintelui Comisiei
examenului de licenţă, competitorul poate utiliza memoriul explicativ al tezei de licenţă.
În timpul raportului şi a răspunsurilor la întrebări, ţinuta competitorului trebuie să fie astfel,
încât el să fie în contact direct cu membrii Comisiei.
Înainte de data susţinerii tezelor este obligatoriu ca, sub conducerea conducătorului (sau a unui
grup de conducători) şi în prezenţa colegilor, să fie efectuate mai multe susţineri preliminare ale
tezelor de licenţă, pentru a obţine deprinderile necesare de prezentare a raportului la susţinerea tezei de
licenţă în cadrul Comisiei examenului de licenţă.
 Anexa nr. 11
Bibliografie

1. *** Constituţia Republicii Moldova, publicată în Monitorul oficial, Partea I, nr.35 din
15.11.1994.
2. *** Rezoluţia Parlamentului European din 17 iunie 2010, Concluziile summitului UE-
Rusia, 2010, 146 p.
3. CHABOT Bob. L'analyse économique de l'énergie éolienne. In: Lieson énergie –
francophone. 1997, nr. 35/2.
4. CHAPIN Donovan, FULLER Christian, PEARSON Gabriel, A new silicon p-n
junction photocell for converting solar radiation into electrical power. In: Journal of Appl. Phys.,
1954, vol. 25, nr. 5.
5. *** Dicţionar statistic al Basarabiei, Chișinău, Editura „Glasul Ţării”, 1923, 680 p.
6. *** Guide pratique: installez un parc d'éoliennes dans votre région, Paris, ADEME,
1996. 26 p.
7. JARASS Larry, HOFFMANN Laurell, etc., Wind energy: an assessment of the
technical and economic potential: a case study for the Federal Republic of Germany, commissioned
by the International Energy Agency, Berlin; Heidelberg; New-York; Springer-Verlag, 1981. 209 p.
ISBN 0387103627 (USA); 3540103627; 0387103627.
8. *** Renewable Rural Energy Applications in North - East Europe: a Thermie
Programme Action, 14-17 april 1997.
9. The European renewable energy study: prospects for renewable energy in the European
Community and Eastern Europe up to 2010. Annex 1: Technology profiles. Vol. 1-4, 1994.
Luxembourg, 1994. ISBN 9282664503.
10. TODOS Petru, SOBOR Ion, CHICIUC Alexandru, Potential for wind energy utilisation
in the Republic of Moldova. Chișinău, 2008, 123 p.
11. *** ENISA Threat Landscape 2013, Overview of current and emerging cyber-threats,
11 December 2013, 70 p.
12. *** TrendLabs 1Q 2013 Security Roundup, Zero-Days Hit Users Hard at the Start of
the Year, 19 p.
13.*** http://biblioteca-digitala-online.blogspot.com, Securitatea informaţională în
contextul procesului de globalizare, accesat la data de 04 martie 2020, ora 21.22.
Anexa nr. 12