Bacalîm Ana grupa 2002

1.1. Descrieți actele normative care reglementează drepturile copiilor

minori.
a) Convenția ONU privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,
ratificată de RM prin hotărârea Parlamentului nr.408-XII din12.12.1990
și intrată în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993
b) Constituția Republicii Moldova
c) Legea privind drepturile copilului nr.338-XIII din 15.12.1994
d) Codul Familiei (Capitolul X).

1.2 Analizați conținutul dreptului la exprimarea opiniei

Articolul 32 alin 1 din Constituția Republicii Moldova prevede că oricărui
cetățean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum și
libertatea exprimării în public. Această prevdere constituțională este
dezvoltată în art. 8 alin.1 a Legii privind drepturile copilului, care
prevede că dreptul la libertatea gîndirii, la opinie,precum și la confesiune
nu pot fi încălcate sub nici o formă.
Alineatul 2 al aceluiași articol stipulează că statutul garantează copilului,
capabil să-și formuleze opiniile, dreptul de a-și exprima liber aceste
opinii asupra oricărei probleme care îl privește.
Articolul 54 Cod Familiei, concretizează și mai mult această prevdere , și
anume , ,,Copilul are dreptul să-şi exprime opinia la soluţionarea în
familie a problemelor care îi ating interesele şi să fie audiat în cursul
dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului se ţine cont
în mod obligatoriu, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate,
dacă aceasta nu contravine intereselor copilului.”
De opinia copilului care a îndeplinit vîrsta de 10 ani se va ține cont și la
stabilirea tutelei sau curatelei asupra lui în caz că el este lipsit de grija
părintească art.143 alin.3 Cod Familiei, cît și la plasarea lui într-o casă de
copii de tip familial(art.152 alin.4 Cod Familiei). Copilul orfan poate fi
adoptat sau lippsit de grija părintească care a atins vîrsta de 10 ani ,
poate fi adoptat numai cu acordul lui exprimat în instanța
judecătorească art.26 alin(4) Legea nr.99 din 2010.

1.3 După părerea mea decizia tatălui este legală deoarece el are tot
dreptul de a se vede cu fiica sa. Acest lucru îl prevde si codul familiei la
 Articolul 64. Exercitarea drepturilor părinteşti în cazul cînd părinţii
locuiesc separate
(1) Părintele care locuieşte împreună cu copilul nu are dreptul să
împiedice contactul dintre copil şi celălalt părinte care locuieşte separat,
cu excepţia cazurilor cînd comportamentul acestuia din urmă este în
detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui
fizică şi psihică.
Instanța nu poate lipsi părintele de dreptul de a comunica cu copilul
daca aceștea locuiesc separat .
Fata de parintele care interzice vederea copilului cu tatal acestuia se
poate aplica amenda contravenționala

2.1 Numiți creditorii și debitorii obligației de întreținere dintre alți

membri ai familiei Co
Conform următoarelor articole:
Articolul 86. Obligaţia de întreţinere dintre fraţi şi surori
(1) Fraţii şi surorile minore, care necesită sprijin material, în imposibilitatea
întreţinerii lor de către părinţi, au dreptul la întreţinere de la surorile şi
fraţii majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente.
(2) Acelaşi drept îl au surorile şi fraţii majori inapţi de muncă, care necesită
sprijin material, dacă s-a stabilit imposibilitatea întreţinerii acestora de
către copiii lor majori apţi de muncă, de către soţi (foştii soţi) sau de către
părinţi.
Articolul 87. Obligaţia bunicilor de a-şi întreţine nepoţii
(1) Nepoţii minori, care necesită sprijin material, în imposibilitatea
întreţinerii lor de către părinţi, au dreptul la întreţinere de la bunicii - care
dispun de mijloace suficiente.
(2) Acelaşi drept îl au şi nepoţii majori inapţi de muncă, care necesită sprijin
material, dacă s-a stabilit imposibilitatea întreţinerii lor de către soţi (foştii
soţi), copiii majori apţi de muncă sau de către părinţi.
Articolul 88. Obligaţia nepoţilor de a-şi întreţine bunicii
Bunicii inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea
întreţinerii lor de către copiii majori apţi de muncă sau de către soţi (foştii
soţi), au dreptul la întreţinere de la nepoţii majori apţi de muncă care
dispun de mijloace suficiente.
Articolul 89. Obligaţia copiilor vitregi de a-şi întreţine părinţii vitregi
(1). Părinţii vitregi inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în
imposibilitatea întreţinerii lor de către copiii lor fireşti majori apţi de muncă
sau de către soţ (fostul soţ), au dreptul la întreţinere de la copiii vitregi
majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente.
(2) Instanţa judecătorească este în drept să scutească copiii vitregi de
obligaţia de a-şi întreţine părinţii vitregi dacă aceştia i-au întreţinut şi
educat mai puţin de 5 ani sau nu şi-au onorat obligaţiile.

Articolul 90. Obligaţia copiilor de a-şi întreţine educatorii

(1) Persoanele inapte de muncă, care necesită sprijin material, şi care au
întreţinut şi educat copii minori (denumiţi în continuare educatori) au
dreptul la întreţinere de la aceştia dacă ultimii au atins vîrsta majoratului,
sînt apţi de muncă şi dispun de mijloace suficiente şi dacă s-a stabilit
imposibilitatea întreţinerii educatorilor de către propriii lor copii majori apţi
de muncă sau de către soţ (fostul soţ).
(2) Instanţa judecătorească este în drept să scutească copiii de obligaţia de
a-şi întreţine educatorii dacă aceştia i-au întreţinut şi educat mai puţin de 5
ani sau nu şi-au onorat obligaţiile.
(3) Persoanele cărora li s-a stabilit statut de copil rămas temporar fără
ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească sunt
scutite de obligațiile prevăzute la alin. (1).

Deducem faptul că:

Creditori sunt frații și surorile majore – debitor sunt frații și surorile minore
Creditori: frații și surorile majore- debitori sunt frații și surorile majore
Creditori: bunicii- debitori sunt nepotii
Creditor: nepoții- debitori sunt bunicii
Creditori:copii vitregi- debitori sunt părinții vitregi
Creditor: Copilul crescut de către educator- debitor este educatorul

2.2.Analizați condițiile necesare pentru apariția obligației de întreținere

dintre bunici și nepoți

Obligația bunicilor apare față de nepoții minori care necesită sprijin

material și sunt în imposibilitatea de a primi întreținere de la părinți . Față
de nepoți majori inapți de muncă, obligația i-a naștere atunci cînd acestea
din urmă necesită sprijin material pe care nu-l pot primi de la soț, fostul soț,
copii majori sau părinți. Pentru ca buneii să fie impuși la plata întreținerii, ei
trebuie să dispună de mijloace suficiente. Capacitatea lor de muncă nu are
importanță la determinarea apariției obligației de întreținere, deoarece
 buneii pot fi inpuși la plată chiar și în cazul cînd sunt pensionari., dar dispun
de mijloace suficiente pentru întreținerea lor și a nepoților.
Obligația nepoților de a-și întreține bunicii apare atunci cînd nepoții
dispun de suficiente mijloace și:
- Sunt inapți de muncă din cauza invalidității sau a vîrstei generale de
pensionare;
- Necesită sprijin material neavînd mijloace care le-ar asigura un nivel de
trai decent;
- Sunt în imposibilitatea de a primi pensia de întreținere de la copii majori
apți d emuncă, de la soț sau fostul soț.

2.3
Definiți obligația de întreținere și analizați caracterele ei juridice
Obligaţia de întreţinere este îndatorirea legală a unei persoane de a asigura altei
persoane mijloacele necesare traiului, educării şi pregătirii profesionale.
Fundamentul obligaţiei de întreţinere constă în îndatorirea de sprijin moral şi
material a persoanei aflate în raporturi de rudenie, de căsătorie şi alte raporturi
asimilate celor de rudenie.
Caractere juridice
1. Legal – obligaţia de întreţinere e prevăzută de lege şi există numai între
persoanele şi în condiţiile arătate de lege.
2. Personal – obligaţia de întreţinere există numai între anumite persoane
prevăzute de lege, fiind strîns legată atît de persoana creditorului, cît şi de cea a
debitorului. De aici deducem următoarele: obligaţia de întreţinere e insesizabilă,
dar nu în întregime (doctrina română); obligaţia de întreţinere este incesibilă –
cesiunea de creanţă, novaţia prin schimbare de debitor, stipulaţia pentru altul nu
sunt permise; obligaţia de întreţinere nu poate forma obiectul acţiunii oblice, însă
creditorii pot cere sistarea întreţinerii sau reducerea cuantumului acesteia.
3. Reciprocă – depinde de starea în care se află fiecare persoană. Exemplu:
părinţii sunt obligaţi să-şi întreţină copiii minori, după care, aceştia din urmă sunt
obligaţi a-şi întreţine părinţii.
4. Succesiv – executarea sa se face de regulă, prin prestaţii periodice.
5. Variabil– existenţa cuantumului şi modalităţile de executare ale acesteia
diferă de la caz la caz.
6. Divizibil – de întreţinere pot beneficia mai mulţi debitori şi poate fi prestată
de mai mulţi creditori.

În speța data obligația de întreținere apare între copilul vitreg de a-și întreține
tatăl vitreg . Copiii vitregi au o obligație de întreținere față de părintele lor vitreg
aflat în întreținere dacă părintele vitreg le-a asigurat întreținerea pe o perioadă
îndelungată de timp.
În baza Articolul 89. Obligaţia copiilor vitregi de a-şi întreţine părinţii vitregi
(1). Părinţii vitregi inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în
imposibilitatea întreţinerii lor de către copiii lor fireşti majori apţi de muncă sau
de către soţ (fostul soţ), au dreptul la întreţinere de la copiii vitregi majori apţi de
muncă care dispun de mijloace suficiente.
Vasile este obligat să plătească întreținere tatălui său vitreg .