Arbore decizional

Indiferent de complexitatea problemei manageriale sau de tehnicile folosite pentru analiza,

toate deciziile sunt constituite dintr-o însiruire de alternative (situatii decizionale) luând în
considerare probabilitatea desfasurarii evenimentelor, o constructie grafica care se numeste arbore
decizional, un instrument de tip stohastic utilizat pentru adoptarea deciziilor în conditii de risc si
incertitudine. Arborele decizional permite secventarea unei probleme manageriale complexe într-
o suita logica si ordonata de probleme mai simple si evaluarea matematica concreta a câstigurilor sau
a pierderilor la fiecare nivel decizional. Arborele decizional se utilizeaza în rezolvarea unor probleme
manageriale complexe cu implicatii financiare majore:
−   introducerea în fabricatie de noi produse;
−   alegerea amplasãrii unitatilor productive;
−   alegerea echipamentelor;
−   extinderea capacitatilor de productie;
−   planificarea întretinerii si reparatiilor utilajelor.
Pentru construirea arborelui decizional se parcurg urmatoarele etape:
1. Identificarea problemei, stabilirea obiectivului si determinarea alternativelor posibile.
2. Structurarea si construirea (reprezentarea grafica) a arborelui de decizie.
3. Stabilirea nivelului de consecinte aferente fiecarei alternative; rezultatele finale ale
alternativelor Ri.
4. Determinarea probabilitatilor evenimentelor; starile naturii au o anumita probabilitate de
reusita pi.
5. Calculul sperantei matematice pentru fiecare alternativa decizionala, etapa în care se estimeaza
valorile asteptate pentru fiecare combinatie posibila dintre alternative si starile naturii.

Sm = SpiRi

6.      Alegerea variantei decizionale pe baza valorii maxime obtinute. În lucrarile de specialitate

anglo-saxone aceasta valoare raportata în unitati monetare este notata cu EMV abreviere de la
Expected Monetary Value (valoarea monetara asteptata).
Arborele decizional, instrument grafic de analiza a variantelor evidentiaza secventele, etapele
dintr-un proces decizional, în principal în functie de o serie de stari ale naturii numite  evenimente.
Aceste stari ale naturii definite prin probabilitati specifice, sunt corelate în arborele decizional
cu alternativele decizionale , determinându-se la fiecare nivel câstigul pentru fiecare combinatie
dintre alternative si starile naturii.
Starea naturii, evenimentul, reprezinta o situatie bine precizata, o întâmplare care influenteaza
sau nu decizia. Exemplu de stare a naturii: mâine e o zi ploioasa.
Alternativa într-un arbore decizional reprezintã cursul actiunii sau strategia care poate fi aleasa
pentru a adopta o decizie. Alternativele se concentreazã în noduri de decizie reprezentate grafic
prin  semnificând faptul ca în acea secventa este necesara o selectie a unei alternative din mai multe
posibile. Exemplu de alternativa: mâine nu iau umbrela.
 Valoarea monetara asteptata (EMV) pentru o alternativa se determina ca o suma algebrica a
valorilor specifice starilor naturii ponderate cu probabilitatea acestora de a se realiza.

EMV(i) =  Valoarea primei stari a naturii x Probabilitatea de aparitie a primei stari a naturii +
Valoarea celei de-a doua stari a naturii x Probabilitatea de aparitie a celei de-a doua
stari a naturii + Valoarea celei de-a treia stari a naturii x Probabilitatea de aparitie a
celei de-a treia 3-a stari a naturii + ...  

Optiunea în nodul de decizie va fi aleasa dintre alternativele care sunt generate din nodul respectiv si
care realizeaza valoarea monetara asteptata maxima.

   Exemplu: AMIGO SA investigheaza posibilitatea maririi capacitatilor de productie, stabilindu-se

ca pot fi luate în considerare trei variante: se poate construi o fabrica mare, se poate construi o fabrica
mica sau sa nu construiasca. Piata poate fi favorabila sau defavorabila cu o probabilitate pe care
managerul o poate determina.

   Arborele decizional aferent problemei enuntate (fig. 4.3) se construieste astfel încât sa se
regaseasca toate alternativele decizionale si toate starile naturii, reprezentate într-o însiruire etapizata,
logica.

Figura 4.3. - Arborele decizional pentru posibilitatile firmei AMIGO S.A.

Determinând valorile consecintelor pentru fiecare alternativa se poate construi un tabelul

decizional (tab.4.1.) sintetic si sugestiv.
Decizia în caz de risc este o decizie probabilistica, starile naturii putând fi apreciate prin anumite
probabilitati. În aceste conditii valorile conditionate din tabelul de decizii se pondereaza cu probabilitatea
aparitiei fiecarei stari a naturii si se determina valoarea asteptata (EMV) pentru fiecare alternativa. Pentru
exemplul nostru piata poate sa se manifeste prin doua situatii pentru care sa presupunem ca au fost
determinate urmatoarele probabilitati: piata favorabila - 0,6 si piata nefavorabila - 0,4.
Conform celor prezentate mai sus pentru fiecare alternativa avem:
EMV1 = 200.000 x 0,6 - 180.000 x 0,4 = 120.000 -72.000 = 48.000 u.m.
EMV2 = 100.000 x 0,6 +(- 20.000) x 0,4 = 60.000 - 8.000 = 52.000 u.m.
EMV3 = 0 x 0,6 + 0 x 0,4 = 0
Deci, pe baza rezultatelor obtinute se va alege alternativa a doua, care asigura o valoare monetara mai
ridicata.