Popescu Roberta

XG

Alexandru Lapușneanu
-caracterizare-

Nuvela este o specie a genului epic în proză , de dimensiuni medii, cuprinse

între schiță  și roman, cu un singur fir narativ, urmă rind un conflict unic, concentrat,
în care relativ putine personaje sunt antrenate în derularea unor evenimente, cu
intrigă riguros construită , accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului
decâ t pe acțiune.

Alexandru Lă puşneanul este personajul principal al nuvelei, personaj

romantic, excepţional, care acţionează în situaţii excepţionale (Exemplu: scena
uciderii boierilor şi pedepsirea lui Moţoc, a morţii domnitorului otră vit). Este de
asemenea personaj eponim,reprezintă tipul domnitorului crud și tiran.Numele
protagonistului este articulat pentru individualizarea personajului: Alexandru
Lapusneanu.

Tema operei este domnia dubla a personajului principal si setea acestuia de

putere. Titlul cu structura analitica este reprezentat de numele domnitorului, dand
dovada de caracterul eponim al acestuia : ,,Alexandru Lapusneanu”.

Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. Din punct de

vedere social, personajul este prezentat la inceput ca stolnicul Petre si uns ca
domnitor sub numele de Alexandru Lapusneanul. Dupa prima domnie este tradat de
boieri si ia calea Constantinopolului. Se reintoarce in tara pentru a doua domnie cu
gandul de a se razbuna pe boieri. In ultima parte a nuvelei personajul este prezentat
ca Paisie, urmand sa fie omorat prin otravire. Din punct de vedere moral, personajul
are un puternic spirit vindicativ. Savarseste crime, schingiuieste, iar in final vrea sa
isi ucida propriul copil. Din punct de vedere psihologic, Alexandru Lapusneanul este
un personaj complex, puternic, detine arta disimularii si este un fin cunoscator al
psihologiei umane.

Lă pușneanu este un personaj rotund, statutul social al acestuia se schimbă pe

parcursul celor patru capitole. În primul capitol este fost domnitor al Moldovei care
vine de la Constantinopol pentru a-și recupera tronul. În al doilea si al treilea capitol
este domnitor al Moldovei reușind să -și revendice tronul, iar in cel de-al patrulea
capitol este că lugă r.Spațiul în care predomină existența personajului Alexandru
Lă pușneanu este Moldova, țara în care este domnitor.
Popescu Roberta
XG

Caracterizarea directa facuta de narator,este realizata prin expresii ca ‘’aceasta

dasantata cuvantare’’,’’a-si dezvalui uratul caracter’’,’’dorul lui cel tiranic’’,’’vorbele
tiranului ’’,dar acestea sunt putine,caci stilul naratorului se caracterizeaza prin
obiectivitate. Alteori caracterizarea directa este facuta de alte personaje:’’bunul meu
domn’’,’’viteazul meu sot(doamna Ruxandra)’’,’’crud si cumplit este omul
acesta(Teofan)’’. Cele mai multe dintre trasaturile de caracter sunt evidentiate insa prin
gesturi,prin mimica si prin felul de a vorbi. Gesturile si mimica sunt puse in evident
printr-o serie de hojma clipeau ’’,’’azvarli cu manie’’,’’raspunse cu sange rece’’.

Caracterizarea indirectă se realizează prin faptele care evidenţiază în manieră

romantică cruzimea personajului şi dorinţa lui de a distruge, influenţa boierii: uciderea şi
schingiuirea lor, distrugerea cetăţilor şi reducerea numărului oştilor moldovene. Crud
ordona soldaţilor uciderea boierilor, apoi alcătuieşte el însuşi piramida din capete, pe
care o arată cu satisfacţie doamnei Ruxanda. Râde în timpul masacrului. Pe Moţoc il dă
cu sânge rece mulţimii revoltate şi spune că face un act de dreptate.

Relaţia cu doamna Ruxanda este construită pe antiteză romantică angelic-

demonic. Diversitatea atitudinilor adoptate de Lăpuşneanul faţă de doamna Ruxanda
reflectă ipocrizia și disimularea lui. Se căsătoreşte cu ea ca să atragă inimile norodului
însă reia încă pomenirea lui Rareş.

 Principala sa trasatura este cruzimea. O prima scena semnificativa pentru a

ilustra cruzimea personajului este aceea cand Motoc este linsat de multime. Dupa ce
sunt ucisi boierii, putinii slujitori care scapa cu viata dau de veste in sat de cele
intamplate, asa ca o multime de oameni vin la portile curtii domnesti. Intrebati ce
vor acestia raspund ca vor capul lui Motoc. Lapusneanul profita de ocazie si il da pe
Motoc multimii, scapand astfel de un alt boier tradator, fara ca sabia sa se manjeasca
cu sangele lui, cum ii promisese. O alta scena semnificativa o reprezinta aceea in
care Lapusneanul ii prezinta leacul de frica Ruxandei. Dupa ce sunt ucisi cei 47 de
boieri, capetele lor sunt asezate intr-o piramida, in functie de rang. Cand termina,
Lapusneanul o cheama pe Ruxanda sa-i dea leacul de frica, insa aceasta lesina, spre
dezamagirea domnitorului.

In opinia mea,avand in vedere conflictul dintre domnitor si boieri in lupta

pentru putere, caracterul sangeros al activitatilor protagonistului pentru impunerea
autoritatii domnesti este specific realitatilor social-politice din Moldova evului
mediu. Razbunarea si cruzimea domnitorului si motivate psihologic de tradarea
boierilor din prima domnie.
Popescu Roberta
XG