Unităţile majore de relief din Europa

Unitate Caracteristici Unitate Caracteristici

Munţii Alpi  Lanţ montan de ~ 1200 km Munţii Carpaţi  Lanţ montan situat la est de M-ţii Alpi, între Bazinul
 Formaţi în timpul orogenezei alpine Vienei şi Valea Timokului
 Altitudini mari, peste 4000 m (vf. Mont Blanc- 4807m)  Formaţi în timpul orogenezei alpine
 Formaţi din şisturi cristaline, calcare, dolomite  Alt. maximă în vf. Gerlachovka (2655 m) în M-ţii Tatra
 Masivitate ridicată  Se desfăşoară pe teritoriul statelor: Slovacia, Polonia,
 Relief glaciar şi carstic Ucraina, România, Serbia
 Se desfăşoară pe teritoriul statelor: Austria, Elveţia,  Traseu sinuos
Germania, Franţa, Italia  Relief glaciar, vulcanic, carstic, suprafeţe de eroziune
Munţii Pirinei  Lungime de ~ 400 km Munţii Apenini  Situaţi în Pen. Italică
 Situaţi în E Pen. Iberice, la graniţa dintre Spania şi Franţa  Formaţi în orogeneza alpină
 Altitudinile depăşesc 3000 m  Alt max: vf. Gran Sasso-2914 m
 Formaţi în timpul orogenezei alpine  Afectaţi de alunecări de teren în nord
 Masivitate pronuntata  Prezintă vulcani activi: Etna (Sicilia), Vezuviu
 Relief glaciar  Vulcani stinşi în craterele cărora s-au format lacuri
vulcanice
Munţii Caucaz  Situaţi în SE Europei M-ţii Alpii Dinarici  Situaţi în NV Pen. Balcanice, în lungul litoralului Mării
 Au alt. maximă din Europa: 5642, vf. Elbrus Adriatice
 Formaţi în orogeneza alpină  Formaţi în timpul orogenezei alpine
 Roci: granite, roci vulcanice, calcare, conglomerate  Alt. maxime de peste 2500 m
 Relief glaciar  Roci: şisturi cristaline, calcare,
 Relief carstic foarte dezvoltat
 Au dus la formarea ţărmului de tip dalmatic (datorită
dispunerii în fâşii paralele)
 Se desfăşoară pe teritoriul statelor: Croaţia, Bosnia-
Herţegovina, Slovenia şi Muntenegru
M-ţii Alpii Scandinaviei  Situaţi pe teritoriul Norvegiei şi Suediei M-ţii Ural  Au o lungime de peste 2000 km, cel mai lung lanţ
 Munţi vechi, formaţi în timpul orogenezei caledonice, dar montan din Europa
înălţaţi ulterior în timpul orogenezei alpine  Orientaţi N-S
 Alt. maxime de peste 2000 m  Formaţi în orogeneza hercinică
 Relief glaciar (in zonele înalte gheţari actuali)  Munţi vechi, erodaţi, cu aspect de dealuri
 Prezintă văi cu versanţi abrupţi, formând fiorduri  Altitudini sub 2000 m
M-ţii Stara Planina  Situaţi pe teritoriul Bulgariei, în continuarea Carpaţilor M-ţii Rila  Situaţi în SV Bulgariei
(Balcani)  Formaţi în orogeneza alpină  Formaţi în orogeneza hercinică şi înalţaţi în orogeneza
 Alt peste 2300 m (alt max: vf. Botev-2376 m) alpină
 Roci: calcare, şisturi cristaline, fliş  Cei mai înalţi din Pen. Balcanică, peste 2900 m
M-ţii Pindului  Situaţi în V Greciei, în continuarea Alpilor Dinarici M-ţii Jura  Formaţi în orogeneza hercinică
 Formaţi în orogeneza alpină  Se desfăşoară pe teritoriul statelor: Franţa, Elveţia,
 Alt. max: Muntele Olimp-2917 m Germania
 Roci: calcare, şisturi cristaline, fliş  Alt. reduse, sub 2000 m
 Relief carstic
M-ţii Vosgi  Situaţi în E Franţei M-ţii Pădurea Neagră  Situaţi în SV Germaniei
 Formaţi în orogeneza hercinică  Formaţi în orogeneza hercinică
 Foarte erodaţi  Erodaţi
 Alt. reduse, sub 1500 m  Alt reduse, sub 1500 m
Masivul Central  În centrul Franţei M-ţii Sierra Nevada  În sudul Spaniei
Francez  Formaţi în orogeneza hercinică  Formaţi în orogeneza alpină
 Alt. sub 2000 m  Alt. peste 3000 m
 relief carstic, vulcanic

M-ţii Grampiani  În N Marii Britanii M-ţii Penini  În Marea Britanie

 Formaţi în orogeneza caledonică  Munţi vechi, din perioadele caledoniană şi hercinică
 Formaţi din roci dure  Alt reduse, sub 900 m
 Foarte vechi  Are aspect de podiş
 Alt sub 1500 m (alt. max: 1343 m, vf. Ben Nevis-cel mai  Relie carstic
mare din Marea Britanie
M-ţii Cambrieni  În SV Marii Britanii M-ţii Rodopi  În S Bulgariei
 Munţi vechi, cu structuri caledonice şi hercinice  Formaţi în orogeneza hercinică şi înălţaţi ulterior în
orogeneza alpină
 Alt peste 2000 m
Masivul Renan  În V Germaniei M-ţii Hartz  În Germania
 Orientare E-V  Formaţi în orogeneza hercinică
 Format în orogeneza hercinică  Alt. care depăşesc uşor 1000 m
 Alt. reduse: 600-800 m  Foarte erodaţi, cu aspect de platou
 Relief vulcanic
 Fragmentat de valea Rinului
M-ţii Pădurea  În Germania Meseta Spaniolă  Situaţi în Pen. Iberică, Spania
Thuringiei  Formaţi în orogeneza hercinică  Formaţi în orogeneza hercinică
 Alt. care depăşesc uşor 1000 m  Foarte erodată
 Alternanţă de podişuri (mesetas) şi culmi (sierre) apărute
în urma reînălţării unor blocuri hercinice în orogeneza
alpină
Podişul Finlandei  Aspect colinar dat de morenele care se desfăşoară pe Podişul Norrland  Aspect colinar datorită morenelor
sute de km (Suediei)  Modelat de calota glaciară
 Alt max de ~ 1300 m
 Modelat de calota glaciară
Podişul Ardeni  Pe teritoriul Belgiei în cea mai mare parte, dar si în Franţa Podişul Karst  Situat în Slovenia, în nordul Alpilor Dinarici
şi Luxemburg  Relief carstic extins
 Format în orogeneza hercinică
 Alt de ~ 600 m
Podişul Bavariei  În Germania Podişul Boemiei  Situat în Cehia
 Format prin depunere de sedimente aduse de râuri din M-  Format în orogeneza hercinică
ţii Alpi  Alt reduse (300 m)
Podişul Volâno-Podolic  În Ucraina Podişul Valdai  În Rusia
 Alt. reduse (~400 m)  Altitudini reduse (~300 m)
Podişul Rusiei  În Rusia Colinele Mazuriei  În Polonia
Centrale  Alt. reduse (250 m)  Acumulări de morene depuse de gheţarii de calotă
 Aspect colinar
Câmpia Europei de Est  A doua câmpie din lume ca suprafaţă (ocupă aproape Câmpia Germano-  Reprezintă o câmpie de acumulare fluvio-glaciară,
întreaga jumătate estică a continentului european) Poloneză modelată de calota glaciară
 Formată prin sedimentare pe un fundament vechi  Acoperită cu loess
 Modelată de calota glaciară  Alt. sub 200 m
 Alt. joase, în general sub 200 m

Câmpia Panonică  Reprezintă o câmpie de acumulare fluvială
 Alt. între 150-300 m
 Se desfăşoară pe teritoriul Ungariei, Croaţiei, Serbiei
Câmpia Padului  În nordul Italiei, pe râul Pad
 Este o câmpie de acumulare fluvială (piemontană),
formată prin depunerea sedimentelor aduse de râuri din
M-ţii Alpi
 Alt. reduse (sub 100 m); la contactul cu munţii alt. mai
mari: peste 300 m