Hidrografia Romaniei

Factorii care influenţează hidrografia:

 Clima:
 debite mari primăvara, datorită ploilor şi topirii zăpezilor, debite
mici în perioadele de secetă;
 Relieful dispus în trepte concentrice determină – pentru
reţeaua hidrografică – un caracter radiar divergent în exteriorul
Carpaţilor şi convergent spre Depresiunea Transilvaniei.
Majoritatea râurilor izvorăsc din munţi. Râuri care îşi au izvorul
în zona de dealuri: Vedea, Bârlad, Jijia şi din câmpie: Colentina,
Călmăţui;
 Structura geologică (apele subterane şi alimentarea izvoarelor);
 Omul: irigaţii, canalizări, baraje, ş.a.;
Reteaua hidrografica a Romaniei

 Are o structură radiară, divergentă dinspre Carpaţi

spre exterior, structură impusă de dispunerea
reliefului;

 Diferenţiate în funcţie de colectori, există mai multe

grupe de râuri:
I d e n t i fi c a t i p e h a r t a r a u r i l e m a r c a t e c u c i f r e
 Grupa de vest

 – colector Tisa:
 Vişeu; Iza;
 Someşul provenit din unirea Someşului Mare şi a
Someşului Mic (izvoare: Someşul Cald şi Someşul Rece);
 Crasna;
 Barcău;
 Crişurile: Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb;
 Mureşul cu afluenţii: Arieş, Ampoi, Târnava, Sebeş,
Strei; Bega.
 Grupa de sud-vest

 – colector Dunărea:
 Timiş,
 Bega
 Caraş,
 Bârzava,
 Nera,
 Cerna.
 Grupa de sud
 – colector Dunărea
 – cuprinde râurile din bazinele Jiului,
 Argeşului,
 Ialomiţei cu izvoarele predominant carpatice: Topolniţa;
Drincea; Desnăţui;
 Jiu cu afluenţii: Tismana, Motru, Gilort, Amaradia;
 Oltul cu afluenţii: Râul Negru, Timiş, Bârsa, Homorod, Cibin,
Lotru, Topolog, Olteţ;
 Vedea cu Teleorman;
 Argeş cu Neajlov, Vâlsan, Râul Doamnei, Dâmboviţa; Mostiştea;
 Ialomiţa cu Prahova; Călmăţui.
 Grupa de est

 – colectori: Siret şi Prut:

 Siret cu Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş (cu Tazlău
şi Caşin), Buzău, Bârlad;
 Prut cu afluenţii: Başeu, Jijia cu Bahlui.
 Grupa de sud-est sau dobrogeană

 cu râuri mici ce se varsă în limanuri sau lagune maritime:

 Teliţa şi Taiţa se varsă în lacul Babadag;
 Slava în lacul Goloviţa;
 Casimcea în lacul Taşaul
 principalele rauri ale Romaniei (dupa lungimea cursurilor
de pe teritoriul tarii) sunt:
 - Prut - 742 km
 - Mures - 761 km
 - Olt - 615 km
 - Siret - 559 km
 - Arges - 344 km
 - Jiu - 331 km
 - Buzau - 302 km
 - Jijia - 275 km
 - Bistrita - 290 km
 - Barlad - 207 km
 - Dambovita - 286 km.
 Reprezentarea grafică de mai jos prezintă
evoluţia debitelor medii lunare ale unui râu,
în m³/s.
 B. Precizaţi:
a. luna cu cel mai ridicat debit mediu lunar şi
A. Identificaţi: valoarea acestuia;
a. cele două luni în care debitul mediu depăşeşte 200
m³/s;
b. luna cu cel mai scăzut debit mediu lunar şi
valoarea
b. cele două luni de toamnă cu cele mai reduse valori ale acestuia;
debitelor. c. valoarea diferenţei de debit între lunile iulie
şi septembrie.
m3
Identificati cursurile de apa marcate cu sageti