Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • CARTE Comoara Launtrica-Jacgues Delors

    Încărcat de

    raluca ursu:)
    387 vizualizări232 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    387 vizualizări232 pagini

    CARTE Comoara Launtrica-Jacgues Delors

    Încărcat de

    raluca ursu:)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 232
    $TIINJTELE EDUCATIEI Structuri, continuturi, tehnici | Faated gees x Colectia stiinfele educatiel. Structuri, continuturi, tehnici este coo! tia 8 de Cezar Birzea gi Constantin Cucog rdonata - jei Internationale pentru E |ACQUES DELORS ~ presedinte al Comisiei Pontru Educatio tn s west prosedinte al Comisiei Europens. ecolul XXI, embrii Comisia’ Internationale pentru Educatie In socolul XXI: Jacques Delors, presedinte invam Al Muti Isao Amagi Roberto Carneiro Fay Chung Bronisiaw Geremek William Gorham . ‘Aleksandra Kornhauser Michael Manley Marisela Padron Quero Marie-Angélique Savané Karan Singh Rodolfo Stavenhagen Myong Won Suhr Znou Nanzhao ‘omisiei igi asuma intreaga responsabilitate pentru optiunile gi modul de prezentare a Membrii Co ‘4 lucrare; ele nu coincid in mod necesar cu viziunea UNESCO gi nu implica faptelor relatate in aceast in nici un fel organizatia ca atare. Coperta: Manuela Oboroceanu Leaming: the Treasure Within. Report to UNESCO of the international Commission ( ‘on Education for the Twenty-first Century / L'Education: un trésor est caché dedans We © UNESCO, (199 © 2000 by Editura POLIROM, pentru prezenta traducere \ Editura POLIROM lagi, B-dul Copou nr. 4, P.O. Box 266, 6600 Bucuresti, B-dul IC. Bratianu nr. 6, et. 7 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale: UNESCO. COMMISSION INTERNATIONALE SUR L'EDUCATION POUR LE VINGT ET UNIEME SIECLE (Paris) Comoara léuntrica: Raportul catre UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie in secolul XXI / coord.: Jacques Delors; trad. de Radu Andriescu $i Radu Pavel Gheo — lasi: Polirom, 2000 240 p.; 24 cm (Stiinfele educatiei. Structuri, continuturi, tehnici) ISBN: 973-683-549-9 |. Delors, Jacques (coord.) Wl, Andriescu, Radu (trad.) Ml, Gheo, Radu Pavel (trad.) 37(100) " Printed in ROMANIA, Jacques Delors (coord.) Comoara launtrica Raportul catre UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie in secolul XXI Traducere de Radu Andriescu si Radu Pavel Gheo POLIROM 2000 “ : tw" o(aUNESCO. a2 La incheierea acestui raport, dorim s& exprim&m profunda Roastry Fecunostingl domnului Federico Mayor, Director General al UNEseg Admirim convingerile Sale si fi imp&rtisim dorinta de a Seta Pasiunea care -a determina sXinfiimeze Organizatia, tn folosut pages al injelegerii internationale prin mijloacele conservarii si dezvoleii educatiei, stiintei si culturii pentru intreaga umanitate, Raportul de fat a fost ideea sa, iar faptul c& pregltirea acestuig a revenit nou plaseazi{ sarcina noastrd in cadrul general al actviay sale in calitate de conducator al UNESCO. El ne-a oferit posibilitatea s& efectuim cercetirile necesare pentry incheierea raportului, asigurindu-ne in acelasi timp sprijinul entry ‘munca noastrd. Sperm ca rezultatul si reflecte modelul pe care am dort s&-1 urmam, Dac acest raport va contribui la revi igorarea unei dezbateri absolut necgsare, atit la nivel national, cit si la nivel international asupra viitorului educatiei, vom sti cl am fost micar intt-o oarecare smasura la inal{imea inctederii cu care ne-a onorat Directorul General al Membrii Comisi CUPRINS Educafia: utopia necesar& - Jacques Delors .. O privire spre viitor . Tensiuni care trebuie depasite + Proiectarea si construirea viitorului nostru comun .. * Educatia permanent& — motorul societ4i Etapele si conexiunile educatiei: 0 nou% abordare . Asimilarea corecti a strategiilor de reformé ... . L&rgirea cooperarii internationale in cadrulatului mondiad). PARTEA INTII - PERSPECTIVE CAPITOLUL I - De la comunitatea locali spre o societate globala .. planet din ce in ce mai aglomeratd ... Spre globalizarea activitAtii umane Comunicarea universal& .. Aspectele multiple ale interdependentei globale O lume nesigura Localism si globalism ‘A injelege lumea si a-i ingelege pe ceilalti .. Sublinieri si recomandairi ... CAPITOLUL 2 - De la coeziuy Educatia si criza coeziunii Educatie versus excludere Educatia si fortele motrice din societate: unele principii de actiune Participarea democratic’ . Educasia civicd $i practica spiritului cetdjenesc « Soctetaji informagionale si societafi educafionale Sublinieri si recomandari ... CAPITOLUL 3 - De la cresterea eco O crestere economic’ inegal’& Cererea de instruire in scopuri economice . Distributia inegala a cunostintelor ... Educatia pentru femei, un mijloc esential de promovare a dezvoltiri mnomica la dezvoltarea umani Evaluarea costului progresului .. Cresterea economic& si dezvoltarea uman& Educajia pentru dezvoltarea umana.. Sublinieri si recomandari +59 + 61 + 62 PARTEA A DOUA - PRINCIPII CAPITOLUL 4 - Cei patru piloni ai educatiei .. - 69 A inva s& stii 70 2 A invata s& faci 2 De la pricepere la competenja . n »Dematerializarea” muncii si cresterea ponde _Munca.tn economiile traditionale 3 (A invaja regulile Conviejuiriiy A invaja s Descoperirea aproapelui ... Colaborarea la obiective comune 4 A invata s& fii Sublinieri si recomandari sectorului serviciilor . CAPITOLUL 5 - Educafia pe parcursul intre; Hd vi Un imperativ al democratiei «<7 © educatie multidimensional . La vremuri noi, domenii noi \_ Bducatia ca esengt a societiti “Yan c&utarea sinergiilor educationale Sublinieri si recomandatri . Galton PARTEA A TREIA ~ DIRECTI Veatd CAPITOLUL 6 - De la studile elementare la cele universitare ~ Un pasaport pentru viata: invatamintul elementar Educasia copiilor de-virsta fra Copit cunevoi speciale Alfabetizarea si educasia elementard a adulilor . Implicarea comunitatii si asumarea responsabilitdi fnvapimintul secundar: la rascrucea vietii Invaifemintul secundar si diversitatea Orientarea profesionalé .. ‘nvikimintul superior si educatia permanenta ” Functiile tnvayamintului superior .. Un spatiu pentru instruire si o sursd de cunoastere nvatdmintul superior si schimbérile de Pe piaja fortei de munca . Universitatea ~ locul in care cultura si educay Invagémintul superior atia stint accesibile tuturor . 41 colaborarea internationald .. O ceringt vital: combaterea esecului scolar Recunoasierea abilitijilor dobindite prin intermediul _—~ unor noi metode de atestare .. Sublinieri $i recomandari CAPITOLUL 7 ~ Profesari in c4utarea ‘CO lume intr-o sal& de clast>.#....5% \ Ceringe si responsabilitati Tehnica pred&rii s art& si stiinga . Calitatea profesorilor ... Invayind(ce'si cum si predim Alte activitati ale cadrelor didactice.. of ‘coala si comunitatea / (aga Administrarea sco GY Implicarea profesorilor tn luarea dbeiilloy legate 7 Conditiile favorabile invaycmintulyi de calitats 4. Sublinieri $i recomandari CAPITOLUL 8 - Cptiunlebvaymintlal) factorul politic COptiunea educatiei inseamnd optiunea societil Cererea de educafi Evaluarea sistemului si dezbaterea publica . Posil UAT oferte de inovatc si Geocentalizae | Implicarea factorilor locali in organizarea tnvéjdrmintulut Incurajarea unei autonomit autentice Nésesitatea unui cadru legislativ comun al sistemului de tnvagamint Optiuni economice $i financiare Constringerile financiare $i importanga lor . Sugestii pentru viitor Folosirea resurselor in societatea informational Impactul tehnologiei modeme asupra societdpii si tnvejdmintului .. O controversd de proportii .. Sublinieri si recomandari CAPITOLUL 9 -Cooperarea intern: Femeile : egalitatea ca scop al educatiei _ Tnvayimintul si dezvoltarea societitii ‘Transferul de datorii in folosul invaysmintului Un observator UNESCO pentru noile tehnici informa ¢ Ta ajutorare la parteneriatn... ‘Oameni de stiinp’, programe de cercetare si schi Noi sarcini pentru UNESCO .. Sublinieri si recomandari catia in satul lobal.2... (ed jionale imburi internationale ry EPILOG Excelen{a in invdfimint: o investifie in talentul uman In‘am Al Mufti... Promovarea calif in educafia prin scoala - 15a Amagi Revigorarea spiritului comunitar : o privire asupra rolului ; pe care il va avea scoala in societatea secolului urmator - Roberto Carneiro... invagimintul in Africa zilelor noastre - Fay Chung Cogziune, solidarithte si excluélere sociald - Bronislaw Geremek ... Crearea sanselor prin Invifaimint ~ Aleksandra Kornhauser invapimintal, putérea de decizie $i insindtosirea societitii- Michael Maniey invagimintul si societatea globali - Karan Singh... fnvapimintul in slujba unei lumi multiculturale - Rodolfo Stavenhagen ... Sa ne deschidem spiritul pentru a trfi mai bine laolalt - Myong Won Suhr ... Interacfiunile dintre invaingint si-culturd; influenga lor asupra dezvoltiirit economice si a evolufiei fiinftrumane: o perspectiva asiatics - Zhou Nanzhao .....208 ANEXE . Membrii Comisiei . Mandatul Comisiei . Consilieri speciali . Secretariatul Comisiei . intilnirile Comisie '. Persoane $i institutii consultate . . In loc de sfirsit PrIAWAY Jacques Delors EDUCATIA: UTOPIA NECESARA in confruntarea cu numeroasele provociri pe care i le rezerva viitorul, umanitatea vede in educatie un instrument indispensabil pentru a atinge id ile pacii, libertatii si dreptatii sociale. La incheierea sarcinii sale, Comisia isi alirm& convingerea C4 educajia trebuie s& joace un rol fundamental in dezvoltarea individului si a societ&tii. ~( Comisia nu vede in educafie un remediu miraculos sau o formula magic ce ar permite deschiderea portilor spre o lume in care toate idealurile s& poati fi atinse, ci y ,€4 pe unul dintre principalele mijloace disponibile pentru a cultiva o form’ de 2 {dezvoltare umani mai adinc& si mai armonioasi, ducind astfel la reducerea sirdciei, } " Lexcluderii sociale, ignorantei, opresiunii si rizboiului. et ae intr-o perioada in care politicile educationale sint profund criticate si, din ratiuni economice si financiare, nu mai constituie o prioritate, Comisia doreste si impartd- seascA unui numir cit mai mare de persoane convingerile sale, prin analizele efectuate, prin discutii $i recomandari. Chiar dac& nu mai era necesar s& subliniem acest lucru, afirm&m ci ne-am gindit in primul rind la copiii si la tinerii care vor prelua stafeta de la actuala generatie de adulti, aceasta din urma fiind mult prea concentrati asupra propriilor probleme. Educatia este si o expresie afafectiunii(noastre fat de copii si tineri, pe care trebuie s&-i primim cum se cuvine in societate, oferindu-le, fara rezerve, locul care le revine de drept - un loc in sistemul educational, fri indoiali, dar si in familie, in comunitatea local si national. Aceast& datorie elementar trebuie reamintiti in permanent&, astfel incit s4 i se acorde o mai mare atentie, chiar si atuncj cind este vorba de optiuni politice, economice si financiare. Dup& cum seria meee) »Copilul este tatil Omului”., . / S22 Face | Secolur-nostru)a fost deopotriva unul_al_violentei si disputei si_al_progresului da ecol progres de care nu a profitat lumea, in egali masura. fn zorii unui nou secol, spre care privim cu teami, dar si cu sperant, este esenfial ca tofi oamenii responsabili si-si indrepte atentia atit spre GCopul) cit si spre mijfagele educatiei. Comisia considera c&, dac& educatia este un proces neintrerupt, care duce la acumularea de cunostinfe si la imbundti{irea aptitudinilor, ea constituie in egal masur& - si, poate, in primul rind - un instrument exceptional cu ajutorul c&ruia se poate perfecta dezvoltarea individului gi pot fi construite relatiile dintre oameni, grupuri sau nafiuni. COMOARA LAUNTRICA licit de cAtre membrii Comisiej ° iva a fost adoptata in mod exp! ¢ Aceasti Ee aati Ei au dort, in plus, prin argumentele pe care ley dati cu accep a rolul central al UNESCO, rol ce rezult nemijlocit din ideile pe vadus, s& sublinieze rolul central al UN* ie, idei bazate pe speranta intr-o lume maj "care a fost fundamen e : ~ bunt, in care oamenii vor fi invijat si respecte drepturile femeii si ale b&rbatuluj,g lume a respectului reciproc, in care Cunoasterii s& incurajeze dezvoltarea umani mai curind decit adincirea diferentelor dintre oameni, Comisia noastr& a avut sarcina deosebit de dificila de a depasi obstacolul pe care il reprezinti yasta diversitate a aspectelor lumii contemporane, incercind s& ajungy jg + analize universal valabile si la concluzii acceptabile pentru toat& lu - L2¢In ciuda acestor dificultiti, Comisia a facut tot posibilul pentru a-si proiecta (~ propria viziune asupra viitorului dominat de globalizare, pentru a rispunde la acele intrebari care ne framint& pe tofi si pentru a trasa o serie de linii directoare care Pot fi aplicate atit intr-un context national, cit si pe scar mondial’. 10 O privire spre viitor Lh A ole ole Ta Andivonton In ultimii douizeci si cinci de ani s-au iregistrat progrese si descoperiti stiintifice ? Temarcabile. Multe ari au depasit stadiul subdezvoltiri, far siandardsle-de vied su crescut continuu, in proportii care diferd ins de la o tard la alta. fn ciuda acestui \ fapt, sentimentul predominant al deziluziei contrasteazX Profund.cu sperantele care } Sau niscut in anii imediat urm&tori celui de-al doilea rizboi mondial Jo Din acest motiv se poate afirma, in termeni economici si sociali, c& progresul a AMY adus cu sine sentimentul deziluziei, Putem Iinjelege mai bine acest fapt daed finem \ gr S0ntde creslrea somgjulul i ac caine ‘ot mai mare al persoanelor marginalizate LE" Hin pile bogate. Fenomenul este evidentiat si de dezvoltarea_inegali a diferitelor * ghri!, Omenirea este din ce in ce mai Constienta ci mediul inconjurator se afl’ in Pericol, dar nu s-au alocat sumele necesare pentru a eae desi S-au organizat reuniuni internationale, cum ar fj Conferinta Natiunilor Unite cu privire la mediul inconjurator si dezvoltare (UNCED), care a avut loc in 1992 la Rio de Janeiro, si s-au lansat avertismente serioase rivind ittil i acci- dentele industriale majore, Adevarul este ca, in i senate naturale 7 v s Prezent, cresterea economia generald ¥ nu mai poate fi considérat mijlocul ideal de reconciliere 2 probrecutu faterial cu , Schitatea, cu respectul pentru conditia um; Si pentru natur’i-pe care avem datoria 8% 0 conservimm in bune condift pentru generstine viitoare. Nu se poate in nici un caz spune c& am Teusit s& p3trundem toate implicatiile acestor fenomene, mM ceea ce priveste atit Scopul si mijloacele unei dezvoltiri Sustinute, cit si noile forme de COoperare international’, Aceast’ problema Va constitui una dintre provocarile intelectuale si politics Imajore ale secolului urmator. — 1. Conform studilor UNCTAD, venitul mediu tn trite mai ; siege, om sia ee Sor aa enh 60 ede esto eavoliae si 21.598 dolari tn tile industralizate, Mor fall de 906 tn yirile tn cu EDUCATIA: UTOPIA NECESARA uw TArile in curs de dezvoltare nu trebuie s& neglijeze ins& acele forje care duc la crestere_economic&, in special necesitatea de a p&trunde in lumea stiinjei si a tehnologi , cu implicatiile la nivelul adaptarii c culturale- $i al modernizarii mentali- | tatilor ce rezult& de aici. ee forte Ap epnle Atawele a Cei ce credeau c& sfirsitul rizboiului rece Va-oferi posibilitatea unei lumi mai bune si mai pasnice isi vid iluziile-spulberate. Afirmatia c& istoria este tragic& nu poate constitui o consolare sau o scuz%; toat% lumea stie - sau ar trebui s% stie- acest lucru. Chiar dac& pierderile de vieti omenesti in cel de-al doilea razboi mondial s-au ridicat la cincizeci de milioane, trebuie s& ne amintim ca in jur de douazeci de _ milioane de oameni au murit din 1945 gi pind ast&zi in peste 150 de rizboaie, atit CS, inainte, cit si dup’ c&derea zidului Berlinului. Prea pufin conteaz& dac& elementele de rise sint de daté mai mult sau mai putin recent. Tensiunile mocnese, iar apoi idbucnesc intre natiuni si grupuri etnice sau ca rezultat al unor acumuliri de nedrept ti sociale si economice. Pe fondul cresterii interdependentei dintre oameni si al globaliz&rii problemelor, factorii de decizie au datoria s& evalueze ac acéste riscuri $i sia m&suri pentru a le inl&tura. pp 6nlerhcl lard Dar cum puter ffivaia sf trim dac& nu reusim.s& ? impreun’ in sat triim-impreund in comunitatile cArora le apartinem in mod natural — “najitinea, ey regiunéa, oragul, sul caftierul? Dorim cu adevarat st luim parte la:viata publict Putem so facem? Aceasti problem’ este fundamentala pei iemocratie ‘Doria de a participa la viata public& trebuie s4 rezulte din simul re: iitapii fiecdrui individ in parte, dar in vreme ce democratia s-a impus in fri care au cunoscut ) totalitarismul, guvernarea despotic’, ea pare s& piard’ teren in {&ri care au avut vreme de multe decenii institut i ele went ca si cum ar exista nevoia Permanent \ a unui nou inceput(ca’ si Te ir trebyf rei noit sau inventat. a= & Toate aceste provocari constituie'un motiv de preocupare atunci cind se stabilesc_ politicile educationale. Comisia a finut s& evideneze caile prin care politicile educa- fionale pot concura la crearea unei lumi mai bune; contribuind la dezvoltarea umand, Ja intelegerea reciproc% dintre popoare s{ 1d reludrea practicilor democratice. A Tensiuni care trebuie depagite Pentru aceasta, trebuie si confruntim sau, mai bine, s4_depasim_principalele ensitihi_éare, chiar dac’ nu sint noi, vor ocupa un loc central in problematica secolului XXI, si anume : © Tensiunile dintre global si local: oamenii trebuie s& devin&, treptat, cet%teni ai planetei, far a-si pierde radacinile si continuind s& joace un rol important in viata propriilor natiuni si comunitai locale. ‘© Tensiunea dintre universal si individual ; cultura este continu globalizata, dar in prezent acest proces nu s-a incheiat. Nu putem sd ignoraim nici promisiunile, nici riscurile acestei globalizari, iar neglijarea caracterului unic al fiinfei umane, ca individ, nu este nicidecum un risc minor. Fiecare individ in parte trebuie s4-si 2 COMOARA LAUNTRICA. progresul lumii contemporane. bleme: cum este posibil s& | trecutului, cum poate fi cistigat’ autonor dezvoltiri a celorlalti, si cum poate fi asimilat progres ul vitor si s&-si ati i im in cadrul traditiilor si al aleag& propriul viitor gi si-si ating4 potentialul maxim D ae cultur, cultura care, daci nu sintem atenti, poate fi pus in pericol de i itie si i i rte a aceleiasi pro- a dintre traditie si modernitate, care constituie o pat oa Sa adaptim Ja schimbare fri a intoarce spatele au , ca element complementar al liberei sul stiintific? In acest spirit trebuie abordate provocirile noilor tehnologii informationale. * ‘Tensiunea dintre considerentele pe terme rt si cele pe termen lung: aceasta a existat intotdeauna, dar astizi este sprijinit4 de predominanta efemerului, a Tibdare si o straiegié pentru reform’ negociat%, con intervin politicile educationale, > »Tensiunea dintre nevoia competitiei, pe de o parte, sanselor, pe de alti parte : aceasta este o problemi clas! gi ¢ allt factori de decizie din sfera economicului si a domeniul educatiei, inc& de la inceputul sec Ly . clipei, intr-o lume in care abundenta informa: lor sia emo! Permanen{a in centrul_atentiei problematica imediat&. Opinia publicd doreste raspunsuri si Olutii rapide in timp ce rezolvarea multor probleme cere multi fine in certatd. In aceast4 situatie si_grija pentru egalitatea 1cH, Cu Care s-au confruntat socialului, cit si cei din lului: uneori s-au oferit solutii, dar cle nu au trecut proba timpului. Azi, Comisia are curajul s& afirme c& presiunile titia economicy si politica i-au det de decizie s& piardi din vedere mi exercitate de comy aflati intr-o poziti ferminat pe mulfi dintre cei isiunea pe care 0 aveau, si anume si ofere fiectiruia mijloacele pentru a profita la maxim de ocazia care i se ofera. Aceasta ne-a condus la regindirea si actualizarea, mceptului de educatie’ spiritul concurential, care ii; si solidaritatea, care” ermanenté, pentru a pune de acord trei factorl: Constituie stimulentul ; cooperarea, care confera fo uneste, ¢ * Tensiunea dintre expansiunea extraordinar’ a cunoa sterii_ si capacitatea fiinjei_ —umane de a 6 asimild: Comisia a fost incapabilx si reziste tentatiei de a adiuga unele subiect® Hof de studiu, cum ar fi cunoasterea de sine, eile de asigurare a gie clara a reformei 7 optiuni, acestea dit baza ale unei dquca i elementar3§ care fi invafi pe elevi cum si-si \_ Mountstirii fizice si Psihologice sau c&i pentru mai buna cunoastere > $i protectie a _ mediului inconjurator. Deoarece planurile de invijimint sint supuse unei presiuni inte Ince mai mari, orice strate; lin’ve in cb mai wari trebuie si implice anumite ima-trebuind si fin in permaneni% cont de trisdturile de nbunatijeascd Viaja prin Cunoastere, print experiena si prin@ezvoltarea Propriei culturiz— qf \* in cele din urm’ tensiunea dintre spiritual sf material deseorifird si-si-dea gan Seama gi Pr sx exprime acest luc hier ae dup un/fdeal)si du : ie Jupd valork», Pe care le vom califica drepk,morale’ Astiel, educatia are § ul de a-1 ineuraja; Pe fiecare individ in parte s€ ac{ioneze conform propriilor traditii si convingeri si nd in deplinul respect al Pluralismului, s& isi ridice mint universalului si, intr-o anumitt masura, s& isi dep%seascx nu exagereaz& atunci cind afirm’ cX tea si spiritul pe planul Propriile limite. Comjsia iitorul omenirii depinde de aceasta) (Gezasit® provocate de rizboi, crima si . “Sanco Fo jotaritd a drumului pe care EDUCATIA: UTOPIA NECESARA 13 Proiectarea si construirea viitorului nostru comun in prezent, oamenii au senzatia c& sint sfisiati intre o globalizare a c&rei mani- festare 0 pot percepe si pe care uneori trebuie s& o suporte si cdutarea rddcinilor, a punctelor de referint& si a sentimentului apartenentei. Educafia trebuie s& faci faji acum acestei probleme mai mult ca niciodat’, intrucit societatea global& duce o lupt& chinuitoare pentru a se naste: educatia sta la baza atit a dezvoltarii personale, cit si a dezvolt&rii comunitajii ; misiunea sa este de a-i permite fiectruia dintre noi, ftrd exceptie, s¥-si dezvolte talentul i s8-si valorifice ~ fe yy= la maximum potentialul creativ, inclusiv Tesponsabilitatea, pentru propria_viasd si J pentru atingerea scopurilor personale.- . “~ Acest scop este mai important decit toate celelalte. Atingerea lui, chiar daca este dificil si necesité mult timp, va contribui in mod esential la construirea unei lumi mai drepte si mai bune in care s& trim. Comisia doreste s& sublinieze acest aspect important, intr-o perioada in care multi sint covirsiti de indoieli in ceea ce priveste / sansele pe care le ofer’ educatia. " Xe, Este adevarat cA multe alte probleme trebuie rezolvate, si ne vom intoarce la ele, dar acest raport a fost conceput intr-un moment in care, confruntindu-se cu atitea ibdezvoltare, omenirea pare s& ezite intre afl si resgmnigre. Este cazul s& le oferim oamenilor 0 noua solutie. Exist, prin w ‘Multiple motive pentru a pune din_not accentul pe dimen- <%, juni lucatiei, astfel incit cbse ‘dintre noi sX poata! & % 3 |S Sa {eleagd mersul nesigur al lumii spre unitate, 1%, dar acest proces trebuie inceput prin cu 4€ sine, printe-o cBlitorie interioara € ale c&rei puncte de reper sint cunoasterea, reflgctia gi practica autocri Acest mesaj trebuie s& directioneze-modul chmreste conceputd educatia, tinind G Voy cont de necesitatea stabilirii unor forme de cooperare internationala mai largi si mai cuprinzatoare, pe care le vom discuta mai jos. Daca privim lucrurile in acest context, toate elementele discutiei isi gasesc locul Potrivit, fie c& este vorba de ceringele stiintei si ale tehnologiei, de cunoasterea de sine sau a mediului inconjurator ori de perfectarea acelor talente sau deprinderi care {i dau fiecdruia posibilitatea si functioneze effcient in familie, ca cetijean sau ca S/ membru productiv al societi{i aS Dup& cum se poate constata, Comisia nu are intenfia s& subaprecieze rolul central’ 5 al gindirii si al inovatiei, tranzitia cdtre o societate fundamentat& pe cunoastere, Procesul endogen care face posibil& acumularea de cunostinje, realizarea unor noi descoperiri si aplicarea lor in diferite domenii ale activitaii umane, de la cele ce vizeaz4 stnatatea si mediul inconjurator ping la producerea de bunuri si servicii. De asemenea, Comisia este constienté de limitele, chiar de esecul incerc&rilor de a transfera tehnologie in fArile cele mai strace, tocmai datorit& naturii endogene a i COMOARA LAUNTRICA i i ste necesar, rintre metodelor de acumulare si aplicare a cunostinjelor. De ete Sa B one altele, s& ne familiari lc 1a o virstli fraged’ ait cu sti fail progresul sini {le tragem de pe urma ei, cit si cu sarcina dificil deat ila pe ogres gic ta > \ asa fel incit identitatea gi ing ate umand s& fie pe deplin respectate. « i ij re tio. ns abe Gaara te malate Constata, este constientti de contributia pe care “® trebuie s& 0 aibs invayamintul in dezvoltarea ¢ conomica $i socials. De prea multe ori s-a afirmat cd sistemul educational constituie Principala cauz3 a somajului, afirmatie doar partial adevarat ; este important s& nu pierdem din vedere celelalte conditii, de natura politic’, economic’ si social, pentru ca forta de munca sa fie veal valorificat sau pentru a Permite economiei tirilor subdezvoitate st-si ja avint. In ceea ce priveste educatia, Comisia este de pirere cX un rispuns viabil la Problema discrepantei dintre ofert& si cerere pe pia ja muncii poate veni de la un sistem mai flexibil, care si Permit o mai mare diversitate a planurilor de invatamint, astfel incit \_ 8& fie construite punti intre diferitele forme eaucayionale sau Thre Pregatire i € Y munc&, Aceastd flexibilitate ar duce, de asemenea, la sciderea Pondgrii esecului 4 scolar si a pierderii de Potential uman ce rezult& de aici, Mem foo ‘ / Asemenea imbundititiri, necesare Si posibile, nu pot suplini ins nevoig inovati intelectuale_si_implementarea unui [Rodet-dedezvortare ss azat_pe_caracteristicile 7 eels iegarei (ari in part’, Tinie cont de progresele actiale- $i Viitoare ale we os a nu numai s& fie jane” adaptati imbarile © Pe piata muncii, ci si Proces continuu de i s& constituie un Po formare a unor fiinfe umane implinite Ja nivelul cunoasterii si al ) SPitudinilor, al spiritulul critic si al capache emt la nivel ebuie s% pe il buie S¥-T permit acestuia st Joace uy tol soci: Serviciu, cit $i in comunitate, Pi itil de a actiona. Trebuie si Permiti , \ dezvoltarea: constiinjei de sine 4 individului, deschiderea lui spre-problematica dl mediului inconjurator~uebeh i 5 fe Educatie, dar si pentru motiv, sintem tentati s¥né-coy d \ laturi.a problemei, 5 muncii, al preocups anumite adevarurj Ocazie pentru a inv: 1a ‘Ata sau a se autoperfectiona, ej nU Vor putea folosi cur mM se cuvine IV t a luat. in dezbatere necesitatea inaint&rii spre odsocietays ~ ) Adevatrul este $4 flecare aspect al viesifl Ta nivel atit individual, cit si“. Ta posibilititi pentru fi i aiticip iva. Din | EDUCATIA: UTOPIA NECESARA semolawe ¥, & 1s 4D wale toate aceste resurse potentiale firs a fi primit in prealabil oO educafie fundamentals! solid’. Mai mult inc’, scoala ar trebui sioneze atit doringa, cit si pl impulsioneze aiit dorina, cit si plicereade-) “- / fa, s& potenteze capacitatea de a invita cum si de a stimula curiozita 5 f intelectuald, Putem chiar s& ne imagindm o societate in care figcare individ s& fie, p / (ind, elev si profesor: SESE Re inivid si fie, pes Pentru ajunge la aceste rezultate,{ nimic|nu poate inlocui sistemul educational -/~ traditional, in care fiec%rui individ ii (€0 mu ne ¢ Ti digi i sint prezentate 0 multitudine de forme de’ + cunoastere. Nu exist& inlocuitor-pentru relatia rofesor ~ elev, care se sprijini pe 1’ : a are se sprijind pe Autoritate si se dezvolt& priy’dialog,/Aceasti idee a fost subliniat’ in nenumérate » / Sinduri de mari clasicl oe ast iat problema educatiei, Raspunderea profesorului este & implrtiseasca elevului cunostintele pe care omenirea le-a dobindit despre~ sine si despre natura si despre orice lucru important pe care 1-a creat sau I-a inventat. Educatia permanenta - motorul societatii Conceptul de educafie permanentd apare astfel ca una dintre cheile secolului XX1. El depageste distinc 15 dint traditionala dintre educatia inijiald si cea ulterioara si vine in” intimpinarea provoc&rii pe care o reprezinti o lume aflat& intr-o rapida schimbare. Perspectiva nu este nou’; unele rapoarte anterioare asupra educafiei au pus accentul Pe necesitatea reintoarcerii 1a educajie, pentru a putea face fafX situatiilor noi care apar in viafa personal sau in sfera muncii, Aceast& necesitate se face inc& simyita, flind chiar mai pytgrnict in prezent, Singura modalitate de a 0 satisface este ca fiecare individ s& fnvefe cum s& invete. ravetilecl Aastehnr€ elt uke in plus, schimbirile de proporjii din modelul traditional de viat% présupun din )? Partea noastra o mai buna injelegere a aj lui sia lumii in x ele ronal Shen injelegerea reciproc®, schimbul panic de idei i, fr indoiala, armonia ~ tocmai t. acele lucruri care lipsesc in lumea de azi. = Adoptind aceast& pozitie, Comisia a acordat o mai mare important’ unuia dintre cele patru puncte de sprijin pe care le propune ca temelie a educatiei:_a invaya si Fj , trdim impreund, extinzindu-ne cunostintele despre ceilalti si despre istoria, tradifiile J. si valorile lor spirituale, astfel incit, pornind de la o alta baz, creind un spirit nou, Pus sub semnul recunoasterii interdependentei noastre crescinde, ficind o analiza J . comuna a riscurilor_si_provocarilor_viitorului, s& ajungem si punem in practicy ) ( proiecte comune si si rezolvim inevitabilele conflicte intr-un mod pasnic si inteligent. Este o utopie, s-ar putea spune, dar una absolut necesara, vital& dac& dorim 8h sc4pim_dintr-un ciclu_evenimential periculos ale cSrui trisituri dominante sint cinismu)siesemnarea,? , | : iu toate c& are o viziune asupra acelui tip de educatie care ar crea si ar fundamenta lun astfel de spirit nou, Comisia nu a scApat din vedere ceilaljitrei piloni ai educatiei, Pe care se sprijin’, practicSe acorde tuturor mijloacelor de alternare a styfdiului ct ‘munéa. (Si_A tavetta sa fim este ultimul, dar nu cel mai Ty ide importantd stip al educatiei._ Aceasta a fost tema dominant a raportuluiEdgar Fauge, Learning to Be : The World | ' 9f Education Today and Tomorrow {4 invdja Si fii: lumea tnvajdémintului azi si |* » miine), publicat de UNESCO in({975)Recomandirile acestui raport sint incl foarte” 1) lati vdeo Bee a aa OE Se multé independent’ si o mai mare capacitate de a judeca, imbinind aceste elemente Cu un mai puternic simt al rAspunderii personae pentru atingerea {elurilor comune. . Raportul nostru subliniaz& si un alt imperativ: nici_unul dintre tajentele care stau_ ascunse, ca @ Comoart, in fiecare om nu trebuie neglijat, Vom nimi doar citeva dintre ele: memoria, rajionamentul, capacltffile fizice, imful estetic, capacitatea de. \ a comunica si carisma naturald a liderului de grup, care dovedeste sj ea nevoia uneir.. ! mai bune autocunoasteri. Vbete idrich | tein Co atyr . misia a lansat o alt idee utopick cOsovietate a educatiei} fondat& pe achizitiA, | | | actualizarea si folosirea cunoasterii. Acestea sint cele trei aspecté care trebuie 1 evidentiate in procesul educational. Intrucit dezvoltarea ,socielitii educationale” No duce la’cresterea posibilitdtilor de a accede la date si fapte, educatia’ar-trebut sa-i? Permiti fieckruia s& string’ informafii, s& le selecteze, s8 le aranjeze si si le foloseasc eficient, ae he? | PS a Prin urmare, dact educatia trebuie s& se adapteze périmanen) la schimbaile din / Societate, ea nu trebuie s4 omit’ transmiterea cunostinidlor, fupdamentelor gi bené ficlilor experientei umane. = : ‘Cum pot politicile educationale care se cob L—-ATHIhON Thal 4 cud cerintd trescital pentru S—educatie, cu un interes spotit”pentru cal litatea Jacesteia, si ating& dublul scop al standardelor educationale fidicaté si al eehitZ{li?) Acestea sint intrebarile pe care Comisia $i le-a pus in privinga programetor-de studii, a metodelor, a conginutului Procesului educational si a conditiilor prealabile ungi-ediicati eficiente, EDUCATIA: UTOPIA NECESARA a7 Etapele si conexiunile educatiei: 0 nou’ abordare Concentrindu-si recomandatile pe conceptul de educatie permanent’, Comisia nu a dorit s& sugereze ideea c& printr-un astfel de salt calitativ se poate evita problematica legata de diferitele niveluri ale educatiei. Dimpotriva, si-a propus si reafirme unele dintre principiile fundamentale promovate de UNESCO, cum ar fi nevoia vital a unui_invagimint elementar, urgentarea_reexaminirii invajimintului_secundar sau problematizarea rezultate din schimbirile structurale ale Tnvajamintului superior, in special fenomenul invatimintului superior demasi. == {n putine cuvinte, se poate spune c& ‘larea permandut_ permit organiza diferitelor etape ale educatiei, trecerea eficiénta de lo-etapi la alta si diversificarea cdilor_de trecere_prin jul educational, fiecare etap4 fiind, in acelasi timp, potenjata. Aceasta permite evitarea problemei spinoase a opfiunii pentru selectia in functie de aptitudini, care amplificd riscul esecului in invayimint si al excluderii din sistem, dar si pentru o educatie accesibil& tuturor, ceea ce duce la inhibarea talentului. Afirmatiile de mai sus nu diminueaz& meritul excelenteidefinilii f nevoilor) / ,- educationale fundamentale, prezentati 11990 la Conferinja mondial& cu privire Ta.) educatia pentru-toti, care a avut loc la Tater Thailanda : | 5 4 — Aceste nevoi includ atit instrumentele de baz (exprimarea oral, deprinderea de a ut (serie si de a socoti sau capacitatea de a rezolva probleme), cit st contmutul fu tamental J al invatamintului (cunostintele, aptitudinile, €alorild si atifudinile) care Te sint necesare 4) fiinelor umane pentru a supravietui, pentru a-sidezvolta pe deplin capacititile, pentru a munei si a duce-o vial demni) pentru a lua pe deplin parte la dezvoltare, pentru a-si imbundtati calftdiea viet pentru a lua decizii fundamentate pe cunostinte temeinice si | pentru a-siconthiuapregitirea (Declaratia mondiald cu privire la invayémintul pentru toti, art. 1, par 1.) medial tniypwek, OAc 4 de sarcini impresionant&, care nu“duce ins& la supra- incarearea programelor de invayimint. Relajia profesor ~ elev, cunostinjele disponi- bile in medipt Ticonjuritor localal copilului si folosirea eficientt a media moderne (acolo unde sint disponibile) pot contribui la dezvoltarea personala si intelectuald a fiectrui elev. Celor trei elemente fundamentale, cititul, scrisul si aritmetica, le este } f ‘rerervat locul cuvenit, Combinarea metodelor traditionale de predare_cu abordiri ‘< extrascolare trebuie sf.Je permité elevilor sa inggg in contact ox le trei dimensivni al educate’ ~ cea eticd $euleurals, cea stinifict sf tehnologic’, Pea economicd $ social’. >, Cualte cuvinie, educalia constituie si 0 experienfa socia fin care_copiii inva despre ei insisi, isi dezvolté aptitudini sociale si dobindese cunostine si deprinderi Ge bagi Aceasti experient& ar trebui s& inceap& in p ai copiliiei, in diverse forme, in functie de situatie, da -intotdeauna prin implica iei si a comunitatii locale. in acest pul importante. Este, fira indoial&, o list not trebuie adaugate dout observatii, pe care Comisia le considera Ss COMOARA LAUNTRICA < Anvayimintul elementar dr trebui s& fie extins, pe plan mondial, la cei 900 de ( milioane de adulti analfabeti, 130 de milioane de copii nescolarizati $i mai bine de ‘\ 100 de milioane de copii ce renunyi din chiar primii ani la studii, Aceastt intre- Prindere constituie o prioritate pentru proiectele de asistenj& tehnic& si parteneriat care se desfisoard ca parte a cooperarii internationale, {Invaysmintul elementar este, bineinjeles, o problem& prioritara in toate fBrile, inclusiv in cele industrializate. Incepind cu primele etape ale educatjoi, rogramele fi fevatimior tebui concepute in aga fel incit s& stimuleze dfagostea) pentr \Gdoeaie si cunoastefe si si dezvolte astfel dorinta de a lua misuri in ve Oportunitatiin sensul educatiei permanente. Ajungem astfel la problema major a oricarei reforme, si anume la cea a Politicilor care trebuie aplicate in perioada adolescentei, in perioada cuprinsi intre invljamintul clementar $i cel superior. Se poate spune ci invajimintul mediu ocupa un loc neinse in plauificarea fnv’pimintului. Scolile secundare sint tinta unui mare numar de critici si constituie cauza multor frustriri. Printre motivele acestor frustrari se afl numarul sporit si diversitatea cerinfelor, ceea ce duce la o rapid& crestere a cifrei de scolarizare si la supraaglomerarea Programelor scolare, apirind astfel obignuitele probleme asociate cu educatia de masii, pe care firile mai pusin dezvoltate nu pot s& le rezolve nici pe plan financiar, nici la nivel de organizare. Mai este si dezamigirea celor ce abandoneaza studiile in 3 fata lipsei de oportunitati, dezamigire sporitt de idea obsedant®’ SEAS Deir face taps} {in viaia atita timp cit iti este oprit accesul la invatimintul superior. Somajul de mai”, din multe qari nu face decit s& amplifice aceast& stare de nesigurants. Comisia trage ( un puternic semnal de alarma in ceea ce priveste tendinta care duce, atit in zonele—7 urbane, cit si in cele rurale, atit in yArile in curs de dezvoltare, ‘cit si in cele ¢ industrializate, la somaj, dar sila slaba utilizare a resurselor umane. Comisia este convinsa c& singura cale de iesire din aceasta situatie dificila este diversificarea tipurilor de inv’timint disponibile. Aceasta reflect4 una dintre preocu- , Parile majore ale Comisiei, si anume ificarea in cel mai inalt grad a diferitelor [gtalente, astfel incit si fie.redus ei pan $i s& fie evitat sentimentul mult prea tineri_c& sint ex i nu_au nici o perspect fi sd includa atit educatia conventional care se concentreazi mai mult asupra ideilor abstracte si a consepmafzart tat tian care si alternezg scoala cu experjente de munc&, astfel inct s& stimuleze noi inclinati si aptitudini. Oricum, intre aceste abordiri trebuie s& se creeze punti pentru ca erorile ~ mult prea frecvente ~ in alegerea unei directii s& poatd fi corectate, Comisia este de parere c& posibilitatea reintoarcerii in invayamint si a continuarii Pregatirii va duce la schimbarea climatului general, tineri fiind asigurati cf sagt Ton ‘nu este pecetluitt pentru totdeauna in perioada cuprins& intre virstele de 144720 de ann Tnvéydmintul superio> trebuie privit din acelasi unghi. = Copueininal supero> trebuie s& se tink cont este 8, pe ling’ universiifi, in multe sari exist gi alte institutii de invas4mint superior, Unele dintre acéstea fi adund pe studenfii cei mai cap mp ce altele pun la dispozitia tinerilor o Pregitire EDUCATIA: UTOPIA NECESARA 19 vocational& de inalt& calitate, foarte clar orientati pe anumite domenii, pregatire ce “Gureazi intre doi gi patru ani, O asemenea diversificare, f'r4 indoiala, vine in intimpinarea necesititilor societ&tii si ale economiei, atit Ja nivel national, cit si la nivel regional. © selectie din ce in ce mai strict, pentru micgorarea presiunii exercitate de invapimintul superior de mas& in f&rile bogate, nu este acceptabil& nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere social. Unul dintre neajunsurile cele mai importante ale acestei abordari este c& multi tineri sint eliminati din procesul educational inainte de a fi obfinut o diplom® recunoscut& ; ei se afld ast situaiia penibild de a nu fi obsinut nici recunoagterea formali a calificarii lor, nici o pregatire adecvat’ pentru piaja muncii. . Numérul inscrierilor in invitmintul superior trebuie limitat, dar aceasta se poate size prin reforma invétimintului secundar, urmind liniile largi propuse de Comisie. sititile Jot’ contribui Ia acest proces diversificindu-si oferta: ra agezAminte stiintifice si centre de Invayamint, de unde studentii pornesc mai departe in cercetarea tedretic’ saaplicat’ ori how iy vy © ca institutii care ofer¥o calificare profesional, combinind cunostinjele teo- retice cu valorificarea aptitudinilor, continutul cursurilor fiind adaptat in permanent& cerintelor economiei ; : © ca institutii care, in spiritul educatiei permanente, isi deschid portile pentru adultii care doresc fie s&-si reia studiile, fie s4-si imbundtZteasc’, s4-si adapteze__ cunostintele sau s&-si satisfacd nevoia de cunoastere in toat culturale ; * ca partener principal al cooperatii internationale, facilitind schimburile de studenfi si profesori, asigurind pe un plan cit mai larg un invayimint de cea mai buna calitate. domeniile vietii fn acest mod, universititile vor depasi ceea ce se considera in general, in mod gresit, un conflict intre logica serviciului public si cea a pietei muncii. Ele vor putea s&-si revendice din nou vocatia intelectual& si social in calitate de garanti, intr-un anumit sens, ai valorilor universale i ai mostenirii culturale. Comisia este convins& c& aceste argumente siiit suficient de conving&toare pentru punerea cit mai grabnict in practic a unei sporite autonomii universitare. eB —~ Aceste propuneri capt o insemnitate deosebit& in({arile s&race, unde univer- sititile joac& un rol hotiritor. in arile in curs de dezvoltare, universitiile trebuie s& invefe din propriul lor trecut si sX analizeze dificultAjile cu care se confrunt& Larile respective, orientind cercetarea, in care trebuie s& se implice, spre gusirea unor_solutii pentru problemele cele mai(acute:SLe revine, de asemenea, sarcina { propund o ¢ in care s& le permit s&-si construiascd un viitor cu adevarat mai bun, Ele trebuie s% asigure atit pregitirea vocational& gi tehnologic& a viitorilor lideri, cit si un invayamint superior si mediu adecvat, pentru ca aceste piri s& ias din angrenajul straciei si al subdezvoltarii, Este imperios necesar s& fie gisite noi modele de dezvoltare pentru regiuni cum ar fi Africa 20 COMOARA LAUNTRICA. subsahariand, asa cum s-a intimplat deja in unele (ri ale Asiei de Est, tinindu-se cont de situatia specifica a fiecdrei (ari in Parte. uel gen eA Fard a subestima necesitatea rezolvarii unor probleme pe termen scurt si fark a Scapa din vedere nevoia adaptarii sistemelor existente, consti doreste si sublinieze necesitatea unei abordiri pe termen lung pentru ca eso le care se impun s Sanse_de_succes“Th acelasi timp, este subliniatt deeg’ c4_prea multe reforme — _- consecutive fnseamn& moartea reformej, deoarece acestea hu acorda si stemului timpul S|@ necesar pentru a se adapta la schimbare sii permit pryilor implicate si se angreneze , in acest proces. Mai mult; @¢curilg din trecut ne arati ch multi reformatori adopt | 0 abordare care este fie prea ala, fie-prea teoretic’, ignorind cea ce ne poate \ invata experienta sau tespingind realizarile din trecut, Rezultatul este ca profesorii, PArintii si elevii sint dezorientatj si nu doresc implementarea reformei, > Principalii factori care contribuie la uccesifl_reformei_educationale sinit: in Primul rind, comunitatea locala;-inclusiv parin(ii, conducerea scolilor si profesorii ; \ in al doilea rind, autoritatile publice ; in al treilea rind, comunitatea international’. Multe dintre esecurile din trecut se datoreaza insuficientei implic3ri a mangos) Asimilarea corecta a strategiilor de reforma Incercarile de a impune refomele educationale/de sus i Thultora) dintre parteneri. , Soni jos sau din exterior au fost sortite esecului, Tarile in care acest proces a inr i ice ela ase sna, Ti locale, parinfii gi profesorii s-au implicat in mod hotirit, sprijinindu-se pe un dialog continu $i pe diverse forme de finantare sau sprijin profesional si tehnic din exterior, Coit ah L evident, un rol covirsitor in orice strategie de reform’ de succes; c ~Participarea comunitafii locale Ia evaluarea necesitailor prin intermediul dialo- gului cu autorit4ile publice si grupurile sociale interesate i Qa es pas important in Urgirea accesului la educatie si in imbundtitirea alitag)/acesteia, Continuarea dialogului prin intermediul mass-media, discutile in cadrafcomunitiit, implicarea parintilor in procesul educational si pregatirea la locul de munc’ 2 Profesorilor ajutd la constientizarea factorilor implica, la ascufirea judecd{ii sila dezvoltarea capacititilor locale. Cind comunitatile isi asuma o responsabilitate mai mare pentru propria lor dezvoltare, ele invaj& si aprecieze rolul educate’ atit ca mijloc prin care pot fi atinse obiectivele sociale, cit ica o modalitate de a imbundtii calitatea vieyii. In aceast& privingé, Comisia’ subliniaz& necesitatea unor mage | ‘ descentralizatoare, pentru a sprijini cresterea responsabilitijilor institujiilor edu fionale si amploarea inovatiilor. Nici o reforma nu poate avea succes irk cooperarea si participarea activa a profes sorilor. Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia recomandi ca statutul Social, cultural si material al profesorului si fie considerat o problem peroritank’ qa ee ~Preiindem foarte mult, chiar prea mult, de la Profesori atunei cind-Je-cerem si compenseze esfcurilp altor instituti care sint, de asemenea, implicate in educarea $i a n An’ media Me & tak } indrumarea religioasd gi parentald este diminuata. Profesori trebuie s& jin cont de aceasta nous situafie dack doresc sa fie injelesi si s& cisti ia an) Tine gi w Tae fh fie EDUCATIA: UTOPIA NECESARA yy elie °Gdl “eclearicla ay) rofesoriloy sint con $i fnedia:preiau o parte din rolul educational Sfesorii sint mai bine informafi, chiar dac& pregatirea tinerilor. Cererii in care noile mijloace de al scolii. Astfel, tinerij cu care lucreaza deschid& apetitul pentru invayzturd si s& le demonstreze c& iformatitle si cuhgasterga! sint doud lucruri diferite, eich necesitind efort, conbentrare, discipling si t, ws C fermitate. Wrote. CURLOM RREF Pe bund dreptate sau nu, profesoril se sinft\zolati nu numai pentru cd activitatea lor este una individual&, ci si datoriti faptului CX s¢/asteapta foarte mult de 1a ei, precum si datorit& criticilor care le sint adresate, di fé ori pe riedrept. Mai presus | de orice, profesorii doresc si le fie respectati ¢étnnitatea )Cei mai multi sint membri ai-unor sindicate ~ in unele cazari flind vorba dé sindicate puternice ~ care se implic&, f&r& indoial’, in protectia intereselor lor de grup. Cu toate acestea, se simte nevoia unui dialog sustinut intre societate si profesori, intre autoritijile publice si sindicatele profesorilor, astfel incit ambele parti sa fie in cistig. Indiscutabil, reinnoirea unui astfel de dialog nu constituie o sarcin& usoari, dar este absolut necesari pentru a pune capit sentimentelor de izolare si frustrare ale profesorilor, pentru a face ca schimbarea si fie acceptabil& si pentru ca fiecare si contribuie la reforma. Ni se pare potrivit s% ad%ugim in acest context unele reoomsndt ca ce priveste Prepatirea profesorifor, atcesul la edueaia permanentmbundt read, / statutului ie din ivafimintul prinfas si o mai mare implicare a profesorilor in educatia grupurilor di jate si marginalizate, ei avind capacitatea de a imbunititi integrarea copiilor si a adolescentilor in societate. ‘Acesta este si un apel pentru ca sistemul educational s& fie inzestrat nu numai cu profesori bine pregatiti, ci si cu tot ceea ce este necesar pentru desfasurarea unui proces educatio ndarde fnalte, inclusiv c&rti, mijloace de comunicare 4" moderne, un(riediu)¢ultural $i economic corespunzator $.a.m.d. \u'namint, precum si pe participarea activa a elevilor. In ceea ce-i priveste, profesorit * yr Ke dy CunoscinY situatiq actual& din scoli, Comisia pune un accent deosebit peantitatea si calitatea iatérialelorctradifional® din fnvajimint, cum ar fi cAntile, si pe noile " mijloace, de exemplu tehnologiile informationale, care trebuie folosite cudiscer> | ar trebui s& lucreze in echipe, indeosebi in invajamintul secundar, pentru.a contribui la flexibilizarea programelor, ceea ce ar determina reducerea of€& ghar, culti- ‘vind talentele naturale ale copiilor, asigurind o orientyré teorelic® nivai bund in. vederea unei educajii pe termen lung. : Privith in aceasti luming, imbinatitirea.educatiei bere din partea factorilor de decizie 0 asumare clar& a propriilor Fesponsabilitiy). Ei nu pot lisa piata, de exemplu, sue coreciere Bre resslile. ik Mate CrP (eeehw oinisia a Subliniat importan{a valorilor, provocarea unor cerinfe viitoare si Cdatoria profesorilor in societate, bazindu-se pe convingerea in privinta importanjei 1G actos decizionali; doar acestia pot organiza deabateri pe tema interesului public, Wr oh OM 4 > Re eta ea we ’ 2 ow COMOARA LAUNTRICA de care educatia are atita nevoie, dat fiind faptul c& ea ne priveste pe noi toti si cx viitorul nostru este in joc, educatia putindu-ne ajuta s& progrestm, Aceasta ne determing, in modul cel mai natural, s{ ne concentra asupra rolului autoritatilor publice. Ele trebuie si Propund optiuni clare si, in urma consultirii tuturor celor implicagi, si aleagd politicile care, indiferent dack sistemul educational este public, privat sau mixt, s& arate calea, stabilind principiile de bazi ale sistemului Si principalele priorititi, adaptind in permanenf& sistemul prin ajustarile necesare. Bineinfeles, orice decizii de aceast& naturi au repercusiuni-financiare, Comisia nu subestimeaz% problema respectiva, Fara a intra in structurd complexd a difetitelor sisteme, ea sustine cl educajia este un bun public, care trebui s& fie accesibil tuturor amenilor. O dat acceptat acest principiu, fiantargd publicd si g& prival por I)? combinate, in functie de diferitele formule c: CH Cont de traditiilefieckrei Pari in/ Parte, de stadiul de dezvoltare, de modul de via si de venituri. : a Toate aceste alegeri trebuie subsumate principiului fundamental al SgalilGtii sanselor) Pe parcursul discutiilor, am facut o propuneré mat radical 1 ae Bec P) ‘4Permanenti devine treptat o Tealitate, tuturor tinerij utea sa li se aloce un Sz; * Anumit timp la inceputul studiilor, care s& le confer&@reptu) Ja un anumit numir dec. { ani de educajié. Acest timp alocat ar fi contabilizat de o institujie care ar administra). Butea s2-si folosease& propiyul Capital pe baza experientei educationale anterioare, ys: dup cum ar erede de cuviingé. O parte din capital ar putea fi pistrat pentru ale i: / “permite oamenilor si-si desvirseasc& educatia ca adulti. Fiecare persoana ar putea t ugh Ski sporeascd acest capital prin depuneri la . banc”, intr-un fel de plan de economii educational. Dupi discutii aminungive, Comisia a sprijinit aceadliidee-char-daca | } era constfemta de posibilele riscuri, chiar si in ceea ce priveste egalitatea oportuni- Litilor. Dupa cum stau lucrurile in momentul de fafé, s-ar putea in timp de Studiu in incheierea invajimintului obligatoriu, astfel incit si le permit dois cenfilor si-si aleag® un drum furl a-§i limita sansele-de optiune in'viitor. x in general, totusi, dacd 1 Conferinta“de la Jomtien cu_privire Ia educatia || efémentard je fost evidentiata o Minato enfE_ar trebui sX ne indreptim atentia ‘So PSupra invayimintului secundar, deoarece soarta 2 milioane de tineri se decide in Pintervalul an sr sr elementare si momentul in care incep s& lucreze sau isi continua educatia in invagamintul superior. Acesta este momentul in care apar 57 disfunctionalitati ingsistemele noastre educationale, fie pentru cf sccle sisteme sint© jl Pred elitiste, fie pentru c& nu reusesc s& fact fa inscrierilor masive datorita inertiei. (i: wt Si totalei incapacitiji de a se adapta. intr-un moment in care tinerii se lupe cu /, U Problemele adolescen(ei, cind se simt, intr-un fel, maturi, fir% totusi a reusi si fie 4 astfel, cind, in loc si fie ipsiti de geiji sint preocupati pentru vitorul lor, important ctte Sx Te oferim un Joc in care si poatX invita si descoperi, si-i ajutim si-si_) \ Bindeasca vitorul si si se pregiteasc pentru el si & le dim posibilitatea de a urmea / acele cai care sint adecvate capacitatilor lor. De asemenea, este important si ne asigurdim cl acele cli care li se deschid ramin libere si cl remedierea sau corectarea din mers a carierelor lor educafionale sint in permanent& posible. we EDUCATIA: UTOPIA NECESARA | 2B 2) Largirea cooperarii internationale in wa Satului mondial \pt Jactiuni internat a mijloc de gasire a unor solufii satisfc&toare pentru proble- g°

    S-ar putea să vă placă și