Povestea vorbei

Într-o bună zi, o femeie a bătut la chilia unui bătrân călugăr și l-a rugat să-i dea un sfat:
“Părinte, am greșit față de cineva care mi-a încredințat un secret iar eu nu l-am putut păstra.
Cum aș putea să fac să șterg tot ce s-a întâmplat și să fie totul ca înainte?”

Bătrânul călugăr a privit-o în ochi pe femeie, a dat din cap a înțelegere și mângâindu-și barba
albă i-a spus: “Uite fiica mea ce am să te rog să faci: Du-te acasă, ia un sac de cânepă, nici
prea mare nici prea mic, apoi mergi prin sat și ori de câte ori găsești un fulg pune-l în sac.
Când e plin, vino din nou la mine”.

Femeia l-a privit cu speranță, i-a mulțumit și a plecat mai împăcată spre casa ei. A umblat
multe zile prin sat să umple sacul cu fulgi iar când a revenit la chilia bătrânului călugăr ochii
ei luceau de speranță: ”Am strâns părinte sacul cu fulgi, uite-l aici”.

Bătrânul călugăr a dat din nou din cap și i-a spus: “E bine că l-ai strâns, e semn bun că-ți pare
rău de tot ce s-a întâmplat. Acum am să te rog să mergi pe la fiecare casă din satul tău și să
lași în fața porții câte un fulg, apoi să vii din nou la mine”.

Femeia a plecat cu sacul de fulgi în mână și, rând pe rând, a lăsat câte un fulg la fiecare poartă
din satul său. Seara a adormit linistită și împăcată că urmase întocmai sfatul bătrânului
călugăr.

A doua zi a alergat într-un suflet la chilia lui și cu bucurie i-a spus: “Parinte, toată ziua de ieri
mi-am petrecut-o mergând pe străzile satului meu și lăsând la poarta fiecărei case câte un fulg.
Am făcut exact ce mi-ai cerut”.

Mai ai un ultim lucru de făcut fiica mea a spus bătrânul călugăr, acum du-te și strânge-i la loc
în sac. Toți fulgii pe care i-ai pus ieri la porțile caselor mergi și adună-i și vino cu ei la mine”.

Femeia nedumerită a plecat să facă ce-i ceruse bătrânul călugăr. A umblat ore și ore pe
străzile satului, căutând fulgii la fiecare poartă. A doua zi când s-a întors cu lacrimi în ochi la
chilia călugărului strângea in pumn doar o mână de fulgi. “Parinte, nu i-am mai găsit, cred că
i-a luat vântul și i-a purtat în alte părți..”

“Desigur că i-a luat vântul și i-a purtat în alte părți, fiica mea. Așa e și cu vorba. Atunci când
ai spus-o ea nu mai e a ta, e ca un fulg ce va fi purtat de vânt. Nu mai poate fi luată inapoi…”