MINISTRERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

SCOALA POSTLICEALA „HENRI COANDĂ”

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic

COORDONATOR STIINTIFIC

Dr.

COORDONATOR NURSING

As.

ABSOLVENT:

TIMIŞOARA

2015
 Sa iubim profesia aceasta minunata de asistent medical generalist ,asa cum
spunea si Victor Babes:”Iubeste-ti profesiunea socoteste-o cea mai frumoasa dintre
toate,si astfel izbanda va fi deplina”.Rolulesential al asistentei medicale consta in a
ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si redobandeasca indepedenta cat mai
repede posibil.
Pornind de la principiile Virginiei Henderson „ca nu exista boli ci doar
bolnavi”,ingrijirea in nursing pune in centrul atentiei nu boala ci bolnavul si mai
ales omul:”mit si legenda,aceasta masina vie” care este un tot ramificandu-se
asemenea unui arbore de sentimente,pasiuni,comportamente
fiziologice,ocupationale,atitudini,cu ate cuvinte cele 14 nevoi fundamentale ale
fiintei umane:

1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;

2) Nevoia de a manca si de a bea;
3) Nevoia de a elimina;
4) Nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura;
5) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale;
6) Nevoia de a dormi si de a se odihni;
7) Nevoia de a se imbraca si dezbraca;
8) Nevoia de a fi curate si de a pastra tegumentele curate;
9) Nevoia de evita pericolele;
10) Nevoia de a comunica;
11) Nevoia e a actiona dupa credintele si nevoile sale;
12) Nevoia de a fi util,de a se realiza;
13) Nevoia de a se recreea;
14) Nevoia de a invata.
Mi-am dorit dintotdeauna sa ii ajut pe ceilalti ,pe cei aflati in suferinta ,sa vin
in sprijinul celor care nu au parte de sprijin,sa aduc zambetul pe fata celor
tristi,pentru ca omul este cu adevarat fericit atunci cand face pe altul fericit.Ar fi
bine sa fim inconjurati doar de oameni sanatosi,dar din pacate nu este
asa,fiecarepersoana avand problemele sale,boala si afectiunea sa mai mult sau mai
putin grava.
M-am orientat asupra acestei teme,deoarce in ultima perioada am constat o
incidenta crescuta a bronsitelor.Voi fi intotdeauna aproape de cei aflati in
suferinta,cu sufletul si priceperea mea persoanele bolnave si sanatoase sa-si
mentina sau sa-si recastige sanatatea prin suplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
indelinit singuri daca ar fi avut forta,vointa sau cunostiintele necesare.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 1

 CUPRINS

Introducere

Capitolul I - Anatomia si fiziologia astmului bronsic.......................................pag.3

Capitolul II - Simptomatologie si diagnostic.....................................................pag.4

Capitolul III - Evolutie si tratament..................................................................pag.7

Capitolul IV - Diagnostic de nursing, interventii antonome si delegate.........pag.11

Capitolul V - Studiu de caz..............................................................................pag.18

Concluzii..........................................................................................................pag.32

Bibliografie

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 2

 Capitolul I
Definiţia astmului bronşic

Astmul bronşic este o boală pulmonară cronică caracterizată prin obstrucţia variabilă şi
reversibilă a căilor respiratorii, inflamaţia căilor respiratorii şi hiperreactivitatea bronşică.
Factorul patogenic central îl reprezintă inflamaţia cronică a căilor aeriene care determină,
la indivizii susceptibili, episoade recurente de wheezing şi tuse, în special nocturnă, acestea
fiind asociate cu obstrucţie difuză a căilor aeriene, care este adesea reversibilă spontan sau

cu tratament

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 3

 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic

Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in intrapulmonar la

dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inferioara ), iar la stanga in doua
bronhii ( superioara si inferioara ).

Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.

Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari,

unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre periferia
plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica in bronhiole
respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.

Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte alveolare,

saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morfofunetinata a plamanului.

Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura

asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile lobulare
si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile respiratorii si lobulare au un
perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu dispozitie circulara.
In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.

Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de subtire,

adaptat schimburilor gazoase.

Definitia astmului bronsic

Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant

expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu
hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, fiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara, tranzitorie cu "restitutia ad integrum" in acalmiile intercalare.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 4

 Capitolul II
Simptomatologia si diagnosticul

astmului bronsic

Principalele simptome intalnite la pacientii cu astm bronsic sunt:

 Tusea – cel mai adesea pe timpul noptii sau dimineata devreme devine mai
severa, ceea ce impiedica un somn linistit.
 Respiratie suieratoare
 Presiune pe piept – acest simptom a fost descris ca si cum ar fi o greutate
sau ar fi asezat ceva pe piept.
 Dificultate respiratorie – poate fi o senzatie de lipsa de aer sau de
incapacitate de a elimina aerul din plamani.

Foarte important de retinut este faptul ca nu toate persoanele care au astm, prezinta
aceste simptome! La fel cum avand aceste simptome nu inseamna automat ca este
vorba despre astm!

Cu cat simptomele sunt mai severe, cu atat pot pune viata in pericol. De asemenea,
factorii pe care i-am mentionat mai sus pot agrava simptomele. Chiar si activitatea
fizica reprezinta uneori un factor declansator.

Diagnosticul astmului bronsic

Diagnosticul de astm se poate pune pe seama:

 Simptomelor
 Istoricului medical si familial
 Examenului fizic
 Rezultatelor testelor

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 5

Examenul fizic – Se asculta respiratia si se urmaresc semne de alergii sau astm.
Semnele includ: respiratie suieratoare, nas rosu, cai nazale umflate. Nu uitati ca
desi puteti sa nu prezentati aceste semne in ziua vizitei la medic, asta nu exclude
posibilitatea de a avea astm.

Teste pentru astm – Se efecuteaza un test care verifica daca plamanii

functioneaza corespunzator sau nu. Testul se numeste spirometrie. Acest test
verifica cat de mult aer poate fi inspirat si expirat, dar si cat de repede poate fi
expirat. Daca se pune un diagnostic pozitiv, atunci acest test se poate efectua si
dupa o perioada de tratament pentru a vedea cat de eficienta este medicamentatia
(daca exista ameliorare sau nu).

Alte teste mai pot fi: teste de alergii, teste care apreciaza cat de sensibile sunt caile
respiratorii. Se poate efectua si o electrocardiograma sau o radiografie toracica
pentru a vedea daca exista vreun corp strain la nivelul toracelui care ar putea cauza
aceste simptome.

Punerea de diagnostic de astm in cazul copiilor este usor deosebita. Marea

majoritate a copiilor dezvolta astmul inainte de varsta de 5 ani, dar diagnosticul
este unul greu de pus, in sensul ca este dificil de diferentiat daca este vorba despre
astm sau despre o alta afectiune. Copiii care au respiratie suieratoare atunci cand
racesc sau au infectii respiratorii nu inseamna automat ca sufera de astm sau ca vor
suferi in viitor.

Diagnostic diferential

Trebuie sa aiba in vedere astmul cardiac(dispnee inspiratorie si polipneica,

anamneza si semne cardiace de insuficienta cardiaca stanga) , dispnee faringiana
(tiraj) , bronsita astmatiforma, dispnee nevrotica.
In practica medicala este foarte importanta deosebirea dintre astmul bronsic in
criza si astmul cardiac ca expresie a insuficientei ventriculare stangi, ale caror
caracteristice le reda in mod sintetic :

CRIZA DE ASTM BRONSIC ASTMUL CARDIAC

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 6
 -apare la orice varsta(dar mai ales la
copii, tineri, adulti)
-dispnee expiratorie suieratoare cu
bradipnee
-accese frecvente in trecut
-antecedente alergice
-anxietate
-examen pulmonar: raluri sibilante si
ronflante,expiratie prelungita,Wheezing,
hipersensibilitate pulmonara
-examen cardiac clinic normal
-apare mai ales dupa 50 de ani
-dispnee cu tahipnee
-rare
-antecedente cardiovasculare(HTA)sau
renale,cardiopatie ischemica,valvulopatii
-teama de moarte iminenta
-raluri umede ce urca de la baza spre varf
-semne de leziune
cardiovasculara(valvulopatii,HTA)

Aceasta diferenta trebuie stabilita deoarece tratamentul care trebuie aplicat de

urgenta este diferit : in criza de astm bronsic , simpaticomimeticele(adrenalina si
derivatii sai) au efect foarte bun, pe cand in astmul cardiac ( de exemplu prin HTA)
au efect foarte rau. Morfina are efect salutar in astmul cardiac, dar este foarte
daunatoare in astmul bronsic.

Capitolul III
Evolutia si Tratamentul astmului bronsic

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 7

 Astmul bronsic este o afectiune cu tendinta spre cronicizare si cu o evolutie
imprevizibila indelungata. Vindecarea este rara(posibila in astmul infantil, alergic
sau profesional, dupa o infectie virala ). Boala poate sa ramana ca un astm cu
accese intermitente, sa devina un astm cronic sau stare de rau astmatic.
Diagnosticul se bazeaza pe crizele de dispnee paroxistica expiratorie,
eozinofilie si antecedente alergice.
Complicatiile cele mai frecevente sunt :
- starea de rau astmatic sau astmul acut grav;
- aspergiloza bronhopulmonara alergica;
- pneumotoraxul spontan
- astmul combinat cu bronsita cronica sau astmul infectat, cu disfuntie ventilatorie
severa poate evolua spre insuficienta respiratorie sau tahiaritmii ventriculare,
agravate de factorii iatrogeni;
- bronsite acute si cronice;
- pneumonii;
- bronsiectazii;
- emfizemul pulmonar (cea mai importanta dintre complicatii care duce cu timpul
la insuficienta cardiaca).

Astmul este o afectiune cronica pentru care nu exista tratament curativ (inca).
Scopul tratamentul este acela de a-l tine sub control. De aceea este importanta
prezentarea la medic in timp util, odata ce ati observat simptomele enumerate mai
sus. Fie ca in final se dovedeste a fi astm sau o alta afectiune, a descoperi la timp o
boala previne aparitia multor complicatii care pot pune viata in pericol mai
devreme sau mai tarziu.

Asadar, un bun control al astmului previne:

 Simptomele cronice suparatoare precum tusea sau respiratia suieratoare

 Reduce nevoia de a folosi medicamente care atenueaza rapid simptomele
 Mentine o functionare buna a plamanilor
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 8
  Permite sustinerea activitatilor zilnice fara probleme si confera un somn
linistit
 Previne atacurile de astm

Inainte de a prescrie un tratament medicamentos trebuie sa se tina cont de mai

multe aspecte (varsta, frecventa si intensitatea simptomelor etc).

Exista si medicamente sub forma de pastile, insa cele mai multe in cazul astmului
se gasesc sub forma de inhalatoare pentru ca substanta activa ajunge direct in
plamani, acolo unde este problema.

Medicamente folosite pe termen lung

Cele mai multe persoane au nevoie de tratament pe termen lung, zi de zi, pentru a
preveni simptomele. Practic aceste medicamente reduc inflamatia de la nivelul
cailor respiratorii, ceea ce ajuta la previrea simptomelor. Aceste medicamente NU
au efecte rapide in reducerea simptomelor!

De exemplu, se prefera administrarea prin inhalare a hormonilor corticosteroizi

care au drept scop reducerea inflamatiei cailor respiratorii. Cele mai multe
persoane care au urmat acest tratament au observat reducerea frecventei si
severitatii simptomelor. Se pot administra si pastile cu corticosteroizi pentru o
perioada scurta de timp pentru a tine astmul sub control.

Pe langa hormonii steroizi mai exista si alte medicamente ce sunt administrate pe

termen lung. De exemplu medicamente care actioneaza impotriva IgE
(imunglobulinelor E – responsabile de reactiile alergice).

Este foarte important, ca si in cazul tuturor celorlalte afectiuni sa urmati cu strictete

planul de tratament prescris de medicul dumneavoastra. Intreruperea tratamentului
poate agrava simptomele.

Medicatie cu efect rapid

Toti pacientii care sufera de astm au nevoie de medicatie cu efect rapid. Aceste
medicamente au rolul de a ameliora simptomele in cazul unei crize de astm. Cele

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 9

mai folosite sunt inhalatoarele cu actiune de scurta durata care contin stimulanti ai
receptorilor beta. Actioneaza rapid, relaxand musculatura cailor aeriene. Astfel
aerul poate patrunde in plamani in mod corespunzator.

In situatia in care folositi aceste medicamente de mai mult de 2 ori pe saptamana,

este indicat sa discutati cu medicul dumneavoastra pentru a gasi o metoda mai
eficienta in controlul astmului.

Bolnavii trebuie sa poarte tot timpul aceste medicamente la ei in cazul in care se

declanseaza o criza de astm. Ceea ce doresc sa subliniez este faptul ca: medicatia
cu efect rapid NU inlocuieste medicamentele pe termen lung, pentru ca acestea nu
reduc inflamatia, ci doar amelioreaza simptomele in situatia declansarii unei crize!

Tratamentul astmului bronsic in cazuri speciale

Copiii – In general se prescrie medicatie pe termen lung. Tratamentul dureaza

initial intre 1 si 6 luni. Ulterior in functie de rezultate se poate modifica
medicamentatia. Hormonii steroizi pot influenta usor negativ cresterea normala a
copilului, la fel cum si un control prost al astmului poate influenta in acelasi sens
dezvoltarea. Totusi, beneficiile in cazul administrarii de corticosteroizi sunt peste
riscuri.

Femeile insarcinate – In cazul acestora astmul trebuie sa fie controlat pentru a

asigura o oxigenare optima atata pentru mama, cat si pentru fat. Astmul necontrolat
poate duce la preeclampsie, la nastere prematura si o greutate mica la nastere a
bebelusului.

Batranii – Persoanele in varsta care sufera de diferite afectiuni si care sunt sub
tratament (cu beta blocante, cu aspirina, medicamente anti-inflamatorii), necesita
monitorizare si trebuit tinut cont ca medicatia pentru astm poate sa interfereze cu
medicamentele pentru alte afectiuni.

Persoanele la care astmul interfera cu activitatea fizica – Activitatea fizica este

o parte importanta a unui stil de viata sanatos. Totusi, aceasta poate fi un factor
declansator pentru astm. Se pot folosi medicamentele cu efect rapid, administrate

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 10

cu 2-3 ore inainte de inceperea activitatii fizice pentru a preveni instalarea
simptomelor.

Pacientii care urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala – Astmul poate

provoca probleme in timpul si dupa operatie. Daca este necesara intubarea, acesta
poate declansa o criza de astm, pentru ca irita caile aeriene.

Capitolul IV
Diangostic de nursing, interventii autonome si delegate
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 11
Diagnostic de nursing
Formularea diagnosticelor de îngrijire reprezintă finalizarea actului
de evaluare a pacientului,fiind realizată prin organizarea, analiza, sinteza
şi rezumarea informaţiilor obţinute despre pacientul îngrijit. Problemele
actuale – prezente, existente – sau potenţiale identificate, ce pot fi
rezolvate prin intervenţii de nursing,
sunt definite drept diagnostice de îngrijire
 
Diagnosticul de ingrijire reprezinta un enunt simplu si precis, clar formulat,
care descrie modul individual de raspuns al persoanei sau grupului evaluat fara de
o problema de sanatate.

Diagnosticul de îngrijire presupune identificarea de către asistenta medicală

a unei probleme de sănătate (a persoanei sau comunităţii), în rezolvarea
căreia este competentă şi abilitată să intervină printr-o acţiune autonomă.
Deci, putem spune că diagnosticul de nursing reprezintă : “Enunţul unei judecăţi
clinice asupra reacţiilor la problemele de sănătate prezente sau potenţiale
laevenimentele de viată ale unei persoane, ale unei familii sau ale unei
colectivităţi”.
Formularea diagnosticelor de îngrijire trebuie să includă :
1.Definirea problemei de îngrijire /dependenţă a persoanei;
2.Definirea cauzei, a problemei de dependentă. Cauzele sunt un cumul de
manifestări subiective (simptome), şi manifestări obiective (semne) unele
majore, altele minore. Diagnosticele potenţialede nursing includ obligatoriu
factorii de risc prezenţi.
3.Factorii asociaţi – fiziopatologici, situaţionali sau de altă natură, care pot contribui
la apariţia bolii sau modificarea stării de sănătate. Cauza este legată de aceşti
factori.

Categorii de diagnostice de îngrijire :

În prezent sunt acceptate, prin consens internaţional, patru categorii de diagnostice
de îngrijire:
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 12
1.Diagnostic actual ; descrie o judecata clinica, aplicabila starii prezente,
manifestarile de dependent sunt prezente, observabile, semnele si simptomele sunt
validate si cauza indentificabila.
2.Diagnosticul de risc crescut pentru aparitia unei probleme de îngjijire;
presupune o judecata clinica asupra unui pacient sau a unei colectivitati
susceptibile sa dezvolte o anumita problema de ingrijire cu o probabilitate mai
mare decat a altor cazuri in aceeasi situatie data. Acest diagnostic este redactat ca
un enunt cu doua elemente : 1. Element de conjuncite “favorizat de/cauzat de” 2.
Enumerarea factorilor de risc prezenti pentru dezvoltarea acestuia.
3.Diagnosticul posibil ; descrie o problema de sanatate a carei existent este
suspectata clinic, dar pentru a carei sustinere ca diagnostic actual nu sunt inca
intrunite criteriile diagnostic si pentru a carui formulare este necesara obtinerea de
data suplimentare (care vor confirma sau infirma ipoteza clinica )
4.Diagnosticul stării de bine ; reprezinta o judecata clinica asupra unui individ,
familii sau comunitati privind tranzitia potential de la un anumit nivel de sanatate
la unul superior.
Diagnosticele de îngrijire şi diagnosticele medicale sunt categorii
diferite de diagnosticeavând caractere conceptuale calitative şi pragmatice
diferite. Asfel profesia de medic şi cea de asistentmedical sunt înrudite prin
caracterul lor liberal şi implicarea comună în realizarea asistenţei de sănătate
a  p o p u l a ţ i e i . S u n t d o u ă p r of e s i i d i s t i n c t e , a u t o n o m e , i n d e p e n d e n t e
î n t r e e l e n e e x i s t â n d r e l a ţ i i d e subordonare, ci de colaborare.
Reprezentanţii celor două profesii sunt parteneri cu roluri diferite
aiechipei multidisciplinare complexe implicate în realizarea asistenţei de
sănătate .Diagnosticele de îngrijire sunt în permanentă susceptibile de schimbare,
în functie de modul derăspuns al individului sau comunităţii la măsurile de ingrijire
elaborate şi aplicate. Modelul conceptualutilizat este cel focalizat pe pacient,
rolul asistentei medicale faţă de pacient ar putea fi descris drept avocat al
pacientului şi necesităţilor sale

Interventii autonome si delegate

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 13

 Asistenta medicală are rol de a asigura condiţiile optime de confort necesare
pacientului cu arteriopatie obliterantă.
Interviul are ca scop începerea relaţiei asistentă-pacient, relaţie favorizată de
schimbul de informaţii, idei şi emotii. Furnizarea de date către pacient îl vor
determina să pună întrebări şi să participe la stabilirea obiectivelor şi la efectuarea
îngrijirilor.
Asistenta medicală va informa, va educa şi se va ocupa de pregătirea
pacientului pentru investigaţii şi de îngrijirile ulterioare.
Asistenta medicală are ca obiective:
~ Internarea pacientului în spital
Internarea în spital se efectuează, în general, prin biroul de internări, pe baza
biletului de trimitere de la medicul de familie şi a dovezii de asigurat.
Biroul de internari va intocmi Foaia de Observaţie Clinică Generală (FOCG)
sau Foaia de Spitalizare de Zi(FSZ), după caz.
De la biroul de internări, pacientul va fi însoţit la garderobă şi la dus pentru
predarea hainelor şi pentru îmbăiere şi se va schimba în hainele de spital. După
aplicarea măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor
intraspitaliceşti, pacientul este însoţit la secţia unde s-a făcut internarea, acolo unde
va fi primit de către asistenta şefă, căreia i se va înmâna şi foaia de observaţie.
Repartizarea pacientului în salon şi asigurarea condiţiilor de mediu
- pacientul este condus în salon, unde i se repartizează un pat cu noptieră;
saloanele trebuie să fie luminoase, bine aerisite, fără curenţi de aer, suficient
încălzite;
- paturile trebuie să fie comode, rezistente, cu lenjerie curată, fără cute sau
cusături dure pentru a se preveni apariţia escarelor, mai ales la pacienţii imobilizaţi
la pat;
- fiecare pat trebuie să fie prevăzut cu: saltea, perne, pătură, lenjerie (2
cearşafuri şi 2 feţe pernă), muşama, aleză, utilaj auxiliar.

~ Asigurarea repausului fizic şi psihic

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 14

Asistenta va asigura confortul pacientei prin:
 reducerea pe cât posibil a zgomotului;
 atenuarea durerii;
 temperatura adecvată;
 igiena corporală şi lenjerie de pat curată;
 adoptarea unei poziţii comode;
 diminuarea intervenţiilor de îngrijire în perioadele de somn;
 exerciţii de relaxare.

~ Îngrijiri dietetice
Dieta este o parte importantă a tratamentului împotriva arteriopatiei. Stabilirea
unor principii particulare de alimentaţie sănătoasă înainte, în timpul şi după
tratament, este foarte importantă pentru a limita efectele negative ale terapiei
împotriva arteriopatiei, pentru a mari şansele de vindecare şi a grăbi recuperarea. O
dietă corectă aplicată pacientului aflat în tratament pentru arteriopatie obliterantă
trebuie să asigure necesarul optim de substanţe nutritive esenţiale refacerii
organismului, să combată efectele adverse ale tratamentului şi pierderea în
greutate.
Principiile alimentaţiei în arteriopatie oblitarantă:
 dieta tebuie să conţină alimente cât mai variate în fiecare zi, pentru că nici
un produs nu conţine toate principiile alimentare necesare organismului;
 accentul trebuie pus pe fructe şi legume, cât mai proaspete;
 salatele, sucurile de fructe şi legume aduc vitaminele, mineralele şi fibrele
atât de necesare pacientului cu arteriopatie;
 pâinea integrală şi cerealele (grâu, ovăz, orez sălbatic) sunt surse de
carbohidrati complecşi, vitamine, minerale şi fibre;
 trebuie evitate sau reduse: grăsimile animale, zahărul, sarea, produsele
afumate sau murate;
 lactatele dietetice sunt de preferat în locul celor cu conţinut ridicat de
grăsimi;
 carnea roşie trebuie să fie cât mai slabă şi în cantităţi cât mai mici; mai
indicată este carnea de pasăre şi peştele, iar ca metodă de gătire tebuie evitat
prăjitul şi aleasă fierberea;
 evitarea consumului unor cantităţi prea mari de alimente şi alimentarea cu
cantităţi mici de mâncare de mai multe ori pe zi, decât două trei mese
bogate;

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 15

  consumarea de lichide înainte sau după masă în loc să fie consumate în
timpul mesei;
 evitarea mâncărurilor grase, prăjite, prea dulci sau prea condimentate;
 să se consume sucuri naturale, neacidulate, preferabil fără zahăr;
 consumarea de alimente şi băuturi uşor digerabile;
 suplimentele nutritive pot fi folosite pentru că ele conţin nutrienţi uşor
de digerat şi asimilat de către organism.

~ Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Se vor urmări:
 măsurarea şi notarea temperaturii;
 măsurarea şi notarea pulsului;
 observarea şi notarea respiraţiei (la indicaţia medicului);
 măsurarea şi notarea T.A.;
 observarea diurezei;
 observarea scaunului.

~ Îngrijiri igienice
Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază şi are ca scop asigurarea
confortului şi igiena pacientei. Constă în menţinerea tegumentelor şi mucoaselor în
stare de curăţenie perfectă şi în prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, fiind o
condiţie esenţială a vindecării.
Obiective:
 îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului comos descuamat şi impregnat
cu secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare, amestecate cu praf, alimente,
resturi de dejecţii şi alte substanţe străine care aderă la piele;
 deschiderea orificiilor de excreţie ale glandelor pielii;
 înviorarea circulaţiei cutanate şi a întregului organism;
 producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizează mobilizarea
anticorpilor;
 liniştirea pacientului, crearea unei stări de confort.

~ Administrarea tratamentului medicamentos

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 16

 Tratamentul este administrat de către asistentă numai la prescripţia medicului.
Pentru a evita unele efecte nedorite asupra pacientului, asistenta va respecta unele
reguli:
 administrează numai medicamentul prescris de medic;
 identifică medicamentul după etichetă, formă de prezentare, culoare, miros,
consistenţă;
 verifică calitatea medicamentelor;
 respectă căile de administrare care pot fi: digestivă, locală, respiratorie,
urinară, parenterală;
 respecta orarul, ritmul de administrare, doza, măsurile de asepsie, igiena;
 informează pacientul cu privire la medicamentul administrat.
NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSA DE DIFICULTATE
DEPENDENŢĂ

1. A respira şi a avea o -palpitaţii -dispnee

bună circulaţie
-durere toracică -ritm cardiac crescut

2. A se alimenta şi a se -lipsa poftei de mâncare -alimentaţie insuficientă cantitativ

hidrata
-indigestie de alimente ce nu -refuz de a se alimenta
satisfac nevoile organismului

3. A elimina -absenţa scaunului mai multe -constipaţie

zile

-meteorism

4. A se mişca, a păstra -dificultate de a se mobiliza -imobilitate

o bună postură
-absenţa activităţilor fizice

5. A dormi, a se odihni -ore insuficiente de somn -insomnii

-treziri frecvente

6. A se îmbrăca şi a se -dificultate de a se îmbrăca şi -neîndemânare de a se îmbrăca şi

dezbrăca dezbrăca dezbrăca

7. A menţine -amorţeli şi furnicături ale -hipotermie

temperatura corpului extremităţilor
în limitele normale

8. A fi curat şi a-şi -neglijarea ţinutei şi înfăţişării -dezinteres faţă de înfăţişarea sa

proteja tegumentele sale

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 17

 9. A comunica -diminuarea interacţiunii cu -comunicare insuficientă la nivel
alţii afectiv

-neîncredere în propria -stare de confuzie

persoană

10. A evita pericole -perceperea negativă a -pierderea imaginii despre sine

propriului corp
-anxietate
-temeri

-apatie

11. A acţiona după -incapacitate de a participa la -dificutate de a participa la

credinţele şi valorile activităţile grupului religios de activităţi religioase din cauza
sale care aparţine internării în spital

12. A se realiza -incertitudine în ceea ce -devalorizare

priveşte propria valoare

-incapacitate de a rezolva
probleme

13. A se recrea -dificultatea de a se concentra -tensiune psihică

în timpul activităţilor
recreative

14. A învăţa -lipsa de informaţii cu privire -cunoştinţe insuficiente

la boală, măsuri de prevenire,
diagnostic, tratament

Capitolul V
Studiu de caz
Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 18
Caz 1

Culegera datelor :

Date fixe :

Nume : P

Prenume : V

Sex : Feminin

Varsta : 67 ani

Greutate : 70 kg

Inaltime : 1,69 m

Nationalitate : romana

Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA

Anamneza :

Antecedente heredo - colaterale - neimportante

Antecedente personale - neaga

Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu

expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie

mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.

Problemele pacientului :

-        alterarea functiei respiratorii

-        alterarea functiei circulatorii

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 19

-        imposibilitatea de a se odihni
-        incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

  

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare

1.Alterarea functiei res- Pacienta sa Invat pacienta sa tuseasca Pacienta raspunde

-piratorii datorita aparitiei prezinte o sa expectoreze si sa bine la tratament

obstructiei bronsice mani- respiratie colecteze sputa in recipe- astmatic si se linistes-

-festata prin accese de dis- buna si cai -ent, administrez O2 la -te; starea de anexitate

-pnee paroxistica si tuse respiratorii nevoie. Asigur aerisirea a bolnavului se ameri-

cu expectoratie mucopu- permeabile. salonului, asigur pozitia -oleaza. Pacienta

-rulenta. semisezand (ortopnee) colaboreaza si

care favorizeaza o respi- raspunde la intrebari.

-ratie mai buna.

Fac educatie sanitara pt

prevenirea infectiei bron-

-sice. Administrez trata-

-mentul prescris de medic

cu expectorante, bronho-

-dilatatoare si desconges-

-tionante ale mucoasei

traheobronsice. Linistesc

pacientul psihic in vederea

imbunatatiri starii generale.

2.Alterarea functiei circu- Pacienta Invat pacienta sa evite con- Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa prezinte -sumul excesiv de grasimi TA in limite normale,

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 20
 -lor si nelinistii manifesta o circulatie si sa consume alimente bo- Raspunde pozitiv la

prin HTA adecvata. -gate in vitamine,zarzava- tratamentul medica-

-turi si fructe. -mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise efortul fizic.

de medic cardiotonice,vaso-

-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,hipotensoare.Ur-

-maresc efectul medicamen-

-telor adm. aplic tehnici de

favorizare a circulatiei,

efectuez exercitii pasive si

active,masaj al extremita-

-tilor.

Sfatuiesc pacienta sa conti-

-nue tratamentul medica-

-mentos atata timp cat e

necesar.

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare

3.Imposibilitatea de a Pacienta sa Calmez tusea si dispneea prin Pacienta prezinta

se odihni datorita beneficieze adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata de un somn de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie. odihnitor atat de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 21

 calitativ, cat inainte de culcare. Sfatuiec echilibrata psihic

si cantitativ. pacienta sa consume o bautura

calda inainte de culcare (ceai

sau lapte).

Psihoterapie-calmez si linistesc

Bolnava.

Asigur un mediu ambiant

linistitor, fara zgomote.

4.Incapacitatea de a-si Pacienta sa Combat starea de liniste a Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii prezinte o pacientei care a provocat uei bai bolnava

igienice corporale stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii si sa isi curatenie perfecta a corpului

generale manifestata pastreze pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli tegumentele complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip intacte. de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing, de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii. Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare

hidroeteclorlitica explicandu-i

pacientului necesitatea acestora

in vederea pastrarii elasticitatii

Pielii.

  

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 22

Data Functiile vitale si vegetative Examinari Tratament Regim
de lab.si
paraclinice alimenta
medicamento r
s
TA P T R Sca Diure
--un -za
11.0 240/10 80 36,5 20 1 1200 L- MIOFILIN : Regim
5 0 ºC V.N=4000- fiole
b/mi resp/mi 8000 mm³ normo-
2007 mmHg n n 2x1/zi IV fiole
V.O=7,700 -caloric,
mm³ 10 ml Actiune
12.0 180/90 80 36,5 19 1 1150 H - V.N=4,2- hiposod-
5 ºC 5,5 ml/mm³ bronhodilatato at cu
mmHg b/mi resp/mi -are.
2007 n n V.O=4.5mil/ evitarea
mm³ HHS : fiole alimente-
13.0 180/80 78 36,3º 18 1 1200 Htc - 100 mg IV
5 C V.N=40-41 2x1/zi Actiune -lor care
mmHg b/mi resp/mi % inflamatoare si
2007 n n decongesti- pot fi
V.O=36,5 %
14.0 !70/70 85 37,2 19 1 1300 Hgh -va, bronhodi- alergeni.
5 -V.N=13-15
mmHg b/mi ºC resp/mi g/100 ml -latatoare
2007 n n
V.O=13,1 VENTOLIN :
g/100 ml
15.0 165/75 80 36,8º 18 1 1200 Uree- Spray 2
5 C V.N=20-40 pulverizari x
mmHg b/mi resp/mi mg % 3/zi.Actiune
2007 n n
V.O=83 mg bronhodilatato
% -are.
16.0 140/80 75 36,5 18 1 1200 Glicemie
5 ºC BROMHEXI--
mmHg b/mi resp/mi V.N=80- NE : compri-
2007 n n 120mg %
-mate a 8 mg ;
V.O=72mg per os 3x1/zi.
%
17.0 145/80 75 36,4º 19 1 1100 VSH-V.N=1- Actiune exp-
5 C 10 mm/ 1h
mmHg b/mi resp/mi -ectorant,flui-
2007 n n VO=13mm/1
h -difica secre-
18.0 140/75 75 36,4º 18 1 1100 Examen
5 C sputa:

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 23

2007 mmHg b/mi resp/mi -macroscopic -tiile traheo-
n n : vascoasa bronsice
vascoase si le
-
microscopic : usureaza elim-

eozinofilie -inarea.
Rtg nu arata
AMPICILINA
modificari.
4x1 f.IM,500
mg.Actiune
bacteriostatic

cu spectru larg

PREDNISON

1 tb/zi per os
doza de atac
30mg/zi se
scade treptat
pana la 10 mg
doza de intr-

-tinere. Acti-

-une-antiimfl-

-amatoare,an-

-tialergic.

CAPTOPRIL:

Tb 3x1/zi per
os. Actiune

hipotensoare.

NITROP-
ECTOR : tb
3x1/zi per os.

Actiune
cardiotonica.

ASPACAR-

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 24

 -DIN : tb
3x1/zi per os.

Actiune
cardiotonica.

FUROSEMID

1tb la 2 zile
per os.Actiune

-diuretica.

  DIPIRIDA-

Caz 2 

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :

Nume : V

Prenume : R

Sex : Feminin

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 25

Varsta : 18 ani

Greutate : 56 kg

Inaltime : 1,67 m

Nationalitate : romana

Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.

Anomneza :

Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.

Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.

Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta

dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament
de specialitate.

Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.

Problemele pacientului :

-         dificultate in a respire

-         dificultate in a se alimenta
-         perturbarea somnului

Diagnostic denursing Obiective Interventii Evaluare

1.Dificultate in a res- Pacienta sa Ii asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama- respire fara pozitie in timpul acceselor prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si dificultate astmatice (pozitia ortopneica). permeabile si respira

spasmului musculatu- si sa aiba administrez medicamentele normal, nu mai

-rii bronsice manifest- caile respi- prescrise de medic pentru a prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si -ratorii preveni crizele de astm.

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 26

 wheezing. eliberate de

secretii.
2.Dificultate in a se Pacienta sa Ii explic bolnavei necesitatea Starea pacientei s-a

alimenta datorita se poata alimenattiei si a consumului ameriolat, i-a revenit

dispneei si anexitatii alimenta suficient de lichide. pofta de mancare.

manifestate prin corespunza-

imapetenta. -tor
3.Perturbarea Pacienta sa Am asigurat liniste in salon ca Pacienta se odihneste

somnului datorita aiba un pacienta sa se poata odihni. suficient pentru a

anexitatii manifestata somn Convingem pacienta ca starea ei prezenta o stare de

prin insomnie. odihnitor si se va ameliora. mai bine.

corespunza-

-tor

Functiile vitale si vegetative Examinari de Tratament Regim

Data lab. si
paraclinice alimentar
medicamentos
TA P T R Sca- Diur
un -eza
3.06 129/7 82 37,2 14 1 1200 L - V.N=4000- HHS : 300 mg Alimente
5 8000 mm³ tablete. premise :
200 b/min ºC resp/min
mmH V.O=5,500 mm³ Actiune legume fierte,
7 g antiinflamator. fructe crude si
4.06 110/6 69 37ºC 13 1 1100 H - V.N=4,2-5,5 sub forma de
5 ml/mm³ Ventolin : 3x1 + compot ; supe

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 27

200 mmH b/min resp/min V.O=4.500.000
7 g mm³
5.06 110/6 67 37ºC 15 1 1100 Htc - V.N=40-41
0 %
200 b/min resp/min
mmH V.O=29,8 %
7 g
6.06 120/7 63 36,7 15 1 1200 Hgh -V.N=13-15
0 g/100 ml
200 b/min ºC resp/min 2 ml ser de
mmH V.O=13,3 g/100 fiziologic.
7 g ml legume, cartofi,
7.06 110/6 75 37ºC 16 1 1200 Euzinofilie : Actiune paine neagra.
5 bronhodilatator.
b/min resp/min V.N = 2-3 % Alimente
200
mmH interzise :
7 g V.O = 0,5 %
VSH - V.N=7-15 Sa evite
mm la 2 h

V.O = 13mm la
2h

Caz 3

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :

Nume : M

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 28

Prenume : A

Sex : Feminin

Varsta : 51 ani

Greutate : 69 kg

Inaltime : 1,60 m

Nationalitate :romana

Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.

Anamnoza :

Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic

Antecedente personale - neaga

Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6
zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica
manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv evoluand
spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse.
Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare
simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia
interne.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.

Problemele bolnavului :

-         alterarea ritmului respirator

-         alterarea starii generale
-         alterarea hidratarii bolnavului
-         perturbarea somnului
 
Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare
1.Alterarea ritmului Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie se- Pacienta raspunde

respirator datorita respire -misezanda la marginea patului bine la tratament-

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 29

 obstructiei bronsice normal, cu capul usor, in extensie. -ul medicamentos

manifestata prin dispneea sa Indepartez factorii care ar putea si dispneea a

dispnee cu ortopnee, dispara. produce alergii (praf,florii). disparut.

wheezing si tuse Asigur aerisirea salonului pentru

favorizarea unei bune respiratii.

Administrez tratamentul prescris

de medic, bronhodilatatoare.
2.Alterarea starii Pacienta sa Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de anexitatea

generale datorita fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel a disparut si

cefaleei si ddinamiei -ta psihic, sa ridicat si plini de optimism. bolnava prezinta

nanifestata prin dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca o stare de bine.

anexitate. de anexitate anexitatea si sa o combatem Pacienta sustine ca

si sa fie com- distrugandu-i atentia de la boala cefaleea a dispa-

-batuta diminuez stimuli care l-ar putea -rut si prezinta o

cefaleea si deranja. Aerisesc salonul conditie fizica

adinamia. asigurandu-i o stare de confort mai buna.

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa

expectoreze, explicandu-i

necestitatea acesteia.

Administrez la indicatia medi-

-cului analgezice si expectorante

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 30

 3.Alterarea hidratarii Reechilibra- Administrez pacientei ceaiuri Pacienta relateaza

pacientei, datorita -rea hidroele- indulcite explicandu-i necesita- ca respecta

dezechilibrului -ctolitrica a -tea ingerarii a cat mai multe li- indicatiile in

hidroelectrolitic pacientei si -chide. Schimb lenjeria de corp legatura cu

manifestata prin impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea.

transpiratii abundente unei eventu- Asigur conditii corespunzatoare

si expectoratie. -ale raciri din de temperatura mediului. Ajut

cauza trans- pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor. corporala
4.Perturbarea Pacienta sa Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta

somnului datorita aiba un somn pacienta tehnici de relaxare, un somn odihnitor

nelinistii si anexitatii odihnitor. exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin culcare. Asigur un mediu

insomnie. ambiant, linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume

o bautura calda inainte de

culcare (ceai sau lapte).

 

 
Data Functiile vitale si vegetative Examinari de lab. Tratament Regim
medicamentos alimentar
si paraclinice
TA P Sca- Diu-
T R reza
un
15.06 130/70 88 36,8 20 1 1000 L - V.N=4000- SALBUTANOL:

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 31

 8000 mm³
2007 mmHg b/min ºC r/min ml 1 puf/zi spray
V.O=7600 mm³
16.06 130/80 85 36,7 19 1 1200 H - V.N=4,2-5,5 Actiune-
ml/mm³ bronhodilatator.
2007 mmHg b/min ºC r/min ml
V.O=4.8 mil/mm³ MIOFILIN : tb.
17.06 125/70 83 36,7 19 1 1000 Htc - V.N=40-41 %
3x1/zi per os
2007 mmHg b/min ºC r/min ml Actiune
V.O=43 %
18.06 125/70 80 36,6 18 1 1200 Hgh -V.N=13-15
bronhodilatator.
g/100 ml
2007 mmHg b/min ºC r/min ml
HHS : 300 mg
V.O=13,5 g/100 ml IV.Actiune
19.06 125/80 80 36,6 18 1 1200 VSH - V.N=1-10 mm antiinflamator,
la 1 h steroid in crizele
2007 mmHg b/min ºC r/min ml
V.O = 5mm la 1 h astmatice.
20.06 125/75 82 36,6 19 1 1200 Glicemie
PREDNISON :
2007 mmHg b/min ºC r/min ml V.N=80-120mg %
5 mg tb 3x1/zi.
V.O=90mg %
21.06 130/80 80 36,6 18 1 1200 Creatinina - V.N=0,6- Actiune
1,2 mg% antiinflamator.
2007 mmHg b/min ºC r/min ml
V.O=0,6 mg % AMPICILINA :

4x250 mg IM.

Actiune
bactericid,
antibiotic cu
spectru larg.

BROMHEXIM :

3x2 tb/zi.Actiune

mucolictic,favori-
zeaza expectora

-tia,usureaza
respiratia.
 

CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 32

 Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite
profesionale profunde si calitatii morale deosebite.

Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o
afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice
varsta si indiferent de conditia sociala.

Lucrarea e constituita din 3 capitole :

-         primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologice, patogenie si tratament
-         al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de
asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de
spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor vitale si vegetative
asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii adecvate si examinarii
specifice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara
si profilaxia bolii.
-         al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii
tipice suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se
aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.

Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

Bibliografie

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 33

1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub redactia prof. Radu
Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu

Editura Medicala 1983

2."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel

Editura All,vol. II

3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu

Editura Corint

4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983

Ingrijirea pacientului cu Astm Bronsic Page 34