Tema: Businessul internațional în

domeniul industriei
Titular de curs: Mihai HACHI,
dr., conf. univ.
Businessul internațional în domeniul industriei
I. Locul și rolul industriei în economia mondială.
II. Modificări geoeconomice ale industriei mondiale la etapa contemporană.
III. CTN și dezvoltarea industriei la etapa actuală.

Bibliografia: MATEI, C.; HACHI, M. ș.a. Geoeconomie (Note de curs, ed.II-a,

2010). Cap. 5.4.
2. Мировая экономика и международный бизнес. Под. ред. В.В.
ПОЛЯКОВА, М. 2015.

Cuvinte/termeni-cheie: industria, state-postindustriale, revoluții industriale,

relocalizare, dezindustrializare
I. Locul industriei în economia mondială
• Industria este ramura de bază a producției materiale;
• Industria influiențează nivelul de dezvoltare și maturitate socio-
economică a statelor lumii, chiar dacă în prezent acestea se află în
stadiul postindustrial;
• În structura PGM industria deține 28%, serviciile – 67% și agricultura
doar 5% (2018);
• În industria mondială lucrează 17% din populația economic activă;
• În prezent sunt mari contraste în dezvoltarea industriei TD și TCD, TD
• TCD
 Transformări geoeconomice structurale în
industria mondială
Ramuri vechi Ramuri noi Industrii de înaltă
tehnologie
Carboniferă Auto, Microelectronică,
Textilă Aeronautică, Robotică,
Alimentară Chimia sintezei organice Tehnica Spațială și Atomică,
Unele ramuri ale ICM (producerea polimerilor, maselor Chimia-farmaceutică,
Unele ramuri ale IChimice plastice, fibre chimice, cauciuc sintetic), Microbiologia,
unele ramuri ale Metalurgiei Ingineria genetică
neferoaselor (Al, Ti),
Construcția de Locomotive
Diesel, Construcția
Locomotivelor Electrice
 Industria

Industria grea Industria ușoară Industria alimentară

• industria textilă • morărit și panificație
• ENERGETICA
• industria de confecții • industria uleiului vegetal
• METALURGIA
• industria de tricot • industria zahărului
• ICM • industria băuturilor răcoritoare
• industria de confecție a
• ICHIMICĂ și a berii
pielii și încălțămintei
• IFORESTIERĂ • industria cărnii
• industria obiectelor de
• IMATERIALELOR DE • Industria tutunului
faianță
CONSTRUCȚIE • Industria conservelor
• industria blănurilor
• Industria vinului
• industria de confecţionare a
• industria laptelui și a
pielii şi încălţămintei
produselor lactate
• industria de confecţionare a • industria peștelui
covoarelor
 Patru faze de industrializare/revoluții

Cyber Physical
Systems

Digitalization

Electrification

Mechanization

Source: Henrik von Scheel

 3 „valuri industriale”

Sustainability Resources

Energy

Source: Henrik von Scheel

1st wave 2009 - 2016 2nd wave 2016 - 2025 3rd wave 2025 …

o Digitalization o Artificial Intelligence o Energy Storage

o Internet of Things
o Crypto currency
o M2M Robotics
o Big Data
o Cloud Computing
o Blockchain (Assets based) o Neurotechnology
o Quantum Computing o Cybersecurity
o Sustainable Resources o Nanotechnology
o 5G Infrastructure o Bioinformatics
o Energy Consumption o H2M Robotics …
 Dinamica structurii sectoriale a producției
industriale mondiale,%
Sectorul, ramura industriei 1950 1970 2000 2018

Industria extractivă 25,2 13,8 10,4 8,5

Industria prelucrătoare 69,0 79,4 81,9 82,5

Furnizarea de energie electrică, gaze și apă 5,8 6,8 7,7 9,0

Total 100 100 100 100

 Energetica
Industria combustibililor Electroenergetica

cărbunele termocentralele

petrolul hidrocentralele
Sursele Sursele
primare gazele naturale centralele nuclearo-
secundare
de electrice
de
energie energia apelor curgătoare energie
alte tipuri de centrale
turba / şisturile bituminoase

geotermice
mareomotrice

heliocentrale
eoliene
 Industia metalurgică

Siderurgia (metalurgia Metalurgia

feroaselor) neferoaselor
1. Metale ușoare
F-O-L 2. Metale grele
3. Metale rare și disperse
4. Metale radioactive
5. Metale nobile
 Industria constructoare de maşini

Industria automobilelor

Industria aeronautică
Industria
mijloacelor Industria construcţiilor
de transport Industria electrotehnică
navale
şi electrochimică

Industria materialului
rulant
Industria
utilajului agricol

Industria mecanicii de
precizie
Industria utilajului
industrial
 Industria chimică

Industria chimico-
minieră Industria
celulozei şi hârtiei

Industria chimiei sintezei Industria chimiei de

organice bază

Industria chimiei fine

 Ponderea țărilor și regiunilor din lume în
producția industrială mondială,%
Regiuni, țări 1950 1970 1990 2005* 2018 2018 / 1950, p.p.

UE 31,4 31,6 26,5 23,6 22,0 -11,4

SUA 26,9 19,3 19,4 21,8 18,5 -6,4
Japonia 1,7 5,9 10,1 7,8 7,5 +6,8
China 1,9 1,9 4,2 11,1 19,7 +13,2
URSS/CSI/FR 15,1 17,9 12,9 5,5 5,2 -9,9
Alte țări 23,0 23,4 26,9 30,2 32,1 +9,1

Lumea în total 100 100 100 100 100 0

 Structura sectorială a industriei prelucrătoare din
lume,%
Ramuri, produse 1960 2004 2018
ICM 35,2 44,7 48,2
Produse agroalimentare, băuturi, tutun 15,2 11,9 10,6
Industria chimică 10,2 15,8 18,0
Industria textilă 6,6 4,1 4,0
Îmbrăcăminte, încălțăminte, articole din 5,8 2,5 2,6
piele
Articole din lemn, mobilă 4,3 1,9 1,8
Hârtie, produse poligrafice 6,8 7,0 6,8
Produse minerale nemetalice 4,8 3,9 3,8
Metale colorate și siderurgice 8,7 5,4 5,4
Alte ramuri 2,4 2,8 2,5
 Structura economiei statelor UE pe sectoare de activitate
şi ocuparea forţei de muncă,
Ponderea în PIB a sectorului: Rata
Nr. Populaţie economic activă ocupată în sectorul
dr.
State şomajului,
primar secundar terţiar primar secundar Terţiar
1. Germania 0,8 30,1 69,1 1,6 24,6 73,8 5,1
2. Marea Britanie 0,7 20,5 78,9 1,4 18,2 80,4 6,6

3. Franţa 1,9 18,7 79,4 2,9 20,6 76,4 10,1

4. Italia 2,0 24,4 73,5 3,9 28,3 67,8 12,6
5. Austria 1,6 26,0 68,5 5,5 26,0 68,5 4,7
6. Portugalia 2,6 22,2 75,2 11,7 28,5 59,8 14,3
7. Spania 3,1 26,0 70,8 4,2 24,1 71,7 25,1
8. Finlanda 2,9 25,7 71,9 4,4 22,6 69,0 8,5
9. Suedia 2,0 31,3 66,8 1,1 28,2 70,7 7,8
10. Irlanda 1,6 28,0 70,4 5,0 19,0 76 12,0
11. Danemarca 1,5 21,7 76,8 2,6 20,3 77,1 6,5
12. Belgia 0,8 22,6 76,6 2,0 25,0 73 8,5
13. Grecia 3,5 16,0 80,5 12,4 22,4 65,1 26,8
14. Olanda 2,6 25,4 72,1 2,3 18,8 78,9 7,0
15. Luxembourg 0,3 13,3 86,4 1,2 19,4 79,4 6,3
16. Letonia 4,9 25,7 69,4 8,8 24,0 67,2 11,4
17. Lituania 3,7 28,3 68,0 7,9 19,6 72,5 11,0
 Structura economiei statelor UE pe sectoare de
activitate şi ocuparea forţei de muncă
20. Ungaria 3,4 28,0 68,7 7,1 20,7 63,9 7,9
21. Slovacia 3,1 30,8 47,0 3,5 27,0 69,4 13,9
22. Cipru 2,4 15,9 81,7 8,5 20,5 71 15,3
23. Malta 1,4 25,3 73,3 1,4 22,4 76,4 1,4
24. România 6,4 34,2 59,4 29,0 28,6 42,4 6,4
25. Bulgaria 6,7 30,3 63,0 7,1 35,2 57,7 6,7
26. Slovenia 2,8 28,9 68,3 2,2 35,0 62,8 2,8
27. Polonia 4,0 33,3 62,7 12,9 30,2 57 9,6
28. Croaţia 5,0 25,8 69,2 2,1 29,0 69 16,3
Media sau 2,8 25,9 71,3 5,7 20,2 74,1 10,3
total

R. Moldova 12,2 19,9 66,2 32,3 13,2 60,4 5,8

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do; www.cia.gov/library
Principalii indicatori macroeconomici în
statele SEPFA

în servicii (%)
agriculturii în

Ponderea FM

Ponderea FM
muncă în agr.
serviciilor în
industriei în

în ind. (%)
Ponderea

Ponderea

Ponderea

Ponderea
forţei de
Statele

PIB

PIB

PIB
Arabia 3 63,7 33,3 6,7 21,4 71,9
Saudită
Bahrain 0,5 43,6 56,9 1 79 20
Brunei 0,9 71,6 27,5 4,5 63,1 36
E.A.U. 1,8 60,6 37,6 7 15 78
Qatar 0,1 77,8 22,1 0,1 74,9 25,1
Kuwait 0,3 52,4 43,3 * * *
Oman 2,2 38,2 59,6 * * *
Total sau 1,3 58,3 38,6
media
Total sau 4 32 64 40,2 20,5 39,4
media
mondială
II. Modificări geoeconomice ale industriei
mondiale
 Transformări generale ale industriei mondiale
• EN ER (GI) EM;
• TD TCD (economii emergente);
• Industria grea (bazele m.p. Porturi/„mutații economice spre mare);
Ex. Pensilvania (SUA), Lotaringia (FR), Midlend (MB), Ural, Kuznețk (FR), Donbas
(UA) către Kobe (J), New Orlean (SUA), Rotterdam (H);
• PTȘ tehnopolise și parcuri tehnologice (Silicon Valey, SUA), Țucuba (J),
Miunhen (G), Kembridj (MB) etc.;
• Amplificarea decalajelor dintre statele percepute ca „centru”, „semiperiferia” și
„periferia” economiei mondiale;
• Formele de organizare industrială sau modificat în timp (specializarea,
cooperarea, concentrarea, combinarea afacerilor)
 II. Modificări geoeconomice ale industriei mondiale

A. Structurale:
• Creşterea volumului şi ponderii ramurilor bazate pe tehnologiile de vârf
(electronică, electrotehnică, biotehnologică) şi ramurilor modernizate în
baza tehnologiilor noi. În TD ponderea acestor ramuri este mare: Germania
30%, SUA – 24%, Marea Britanie, Japonia – 23%. Concomitent creşte
proporţia acestor ramuri în export (SUA şi Japonia – 37%, Marea Britanie –
32%, Olanda – 23%, Germania – 21% );
• Micşorarea esenţială a ponderii industriei extractive de la 15% în 1970 la
8,5% în prezent (în TD acest indicator constituie 2-3%, în TCD - 15 – 20%, în
statele arabe – 40%).
• Reducerea considerabilă a ponderii ramurilor bazate pe consumul masiv de
materii prime, metale şi a ramurilor poluante
Modificări geoeconomice ale industriei mondiale

B. Organizaţionale:

- Trecerea de la metodele fordiste de organizare şi repartiţie a

producţiei la cele postfordiste; creșterea ponderii economiei creative și
inovaționale
- Creşte rolul companiilor transnaţionale (CTN) în economia mondială
şi naţională. În prezent, lor le revin 1/3 din produsul global şi 2/3 din
comerţul mondial.
 Modificări geoeconomice ale industriei
mondiale
C. Spațiale
• Ramurile tradiționale (industria textilă, metalurgică, petrochimică, materialelor de construcţii şi construcţia de
mașini) migrează către statele noi industrializate din Asia şi America Latină (relocalizarea sau delocalizare
industrială);
• Concentrarea mare a produselor tehnologiilor de vârf şi exportul acestora într-un număr mic de state. Primelor 5
state (SUA, Japonia, MB, Germania şi Franţa) le revine mai mult de 1/3 din produsele tehnologiilor înalte.
• Creșterea rolului Chinei în industria mondială. În prezent, China produce circa 1/5 din produsul industrial mondial,
depăşind după acest indicator şi SUA.
• Migraţia industriei uşoare şi a industriei constructoare de maşini către statele noi industriale din Asia. Asia
produce 50% din maşinile electrice, 75% din aparatele de radio ( China, Malayzia, Singapore), 50% din televizoare
( China, Coreea de Sud), 50% din tehnică audio şi video, monitoare ( Coreea de Sud, Japonia, Taiwan).
• Migraţia producerii spre porturile mari. De exemplu, 4/5 din întreprinderile industriale al Japoniei şi Coreei de Sud
sunt situate în porturi.
• Deplasarea întreprinderilor şi ramurilor în centrele mari ştiinţifice (tehnopolurile), caracteristic pentru SUA,
Germania, Japonia.
• Migraţia ramurilor consumatoare de forţă de muncă spre regiunile care dispun de resurse umane ieftine,
îndeosebi către Asia de Est şi Sud-Est.
• Dezindustrializarea mai multor state ca rezultat al migraţiei bușinessului industrial spre state mai puțin reticente
la ecologie şi spre periferia economiei mondiale.
 Modificări geoeconomice ale industriei mondiale
D. Calitative:
• Creșterea esenţială a investiţiilor capitale în industrie şi în cercetările ştiinţifice a
ramurilor industriale;
• Dezvoltarea intensă şi creşterea ponderii ramurilor înalt tehnologice sau logofage;
• Reducerea esenţială a consumului de energie, materii prime, apă, resurse umane la
unitatea de producţie obţinută.
• Apropierea cuantumului de producere a sectorului primar şi secundar prin dezvoltarea
complexului agroindustrial. Totodată prin introducerea inovaţiilor industriale şi
tehnologice în agricultură, transformarea producerii agricole într-o variantă a industriei
volumul produsului industrial, în componenta complexului creşte, iar a agriculturii se
reduce .
III. CTN și dezvoltarea industriei la etapa actuală
 Caracteristicile dezvoltării socio-economice a statelor
percepute ca „Centrale", „Semiperiferice" și „Periferice"

Indicatori Centru Semiperiferia Periferia

Tipul economiei Informațional
(postindustrial)
Scopul economic final Crearea bunurilor intensive
în capital uman (logofage),
crearea nilor cunoștințe
Creșterea economică Calitativă
Mod de utilizare a resurselor Rațional, cu reducerea
permanentă a consumului de
resurse
Situația ecologică Situație ecologică îmbunătățită
Factorii repartiției teritoriale Potențial tehnico-științific,
miza pe calificarea cadrelor,
infrastructura modernă
Industrial
Fabricarea produselor de
bază a industriei
prelucrătoare
Preponderent
cantitativă
Dezvoltarea ramurilor
materiofage, energofage și a
resurselor naturale
Agravarea situației ecologice, atingerea situației critice în
anumite state sau regiuni
Potențial de resurse naturale,
forță de muncă calificată,
transport
Agrar sau materii
prime agrare
Producerea mărfurilor
agricole și a materiiilor
prime
Cantitativă
Utilizarea în combinație a
diferitor tipuri de resurse
Resursele agroclimatice,
resursele minerale, resursele de
muncă ieftine
 CTN: structură
CTN

Societatea-mamă Filiale Sucursale

Filiale releu

Filiale atelier

60% din CTN-uri activează în sectorul secundar, 37% – în sectorul terțiar şi

doar 3% în sectorul primar
 CTN (în date și cifre)
• CTN agentul economic nr. 1 din lume
• În lume – 85 000 CTN, peste 900 000 filiale/sucursale (2017);
• 1/3 din exporturile mondiale, 1/10 din PIB-ul mondial, dețin o
pondere de peste 90% în investițiile străine directe, 95% din brevete
și licențe;
• GM – 258 de uzine, 750 000 muncitori; Wal-Mart Stores – 2 200 000
angajați, dintre care 800 000 în străinătate
• SUA cu 128 companii, China – 98, Japonia - 54, Franța – 31, Marea
Britanie – 29, Germania – 28, Coreea de Sud – 28 și se referă la
primele cele mai mari 500 corporații.
• Nesthle – 96 state gazdă; 80% - active în străinătate; 73% - vânzări în
străinătate; 97% - angajați străini;
• În primele 100 cele mai mari CTN: 11 – petrolier, 11 – auto, 10 –
farmaceutică, 9 – telecomunicații, 7 - electronică și electrotehnică,
7 – alimentară, băuturi și tutun (55)
 CTN: factorii determinanți ai apariției și dezvoltării
• tendința de a rezista concurenței;
• obținerea unor avantaje competitive: noi piețe, sporirea vânzărilor;
• eschivarea de control sau presiuni fiscale dure în țara de origine/ diferențe de
reglementare;
• condiții de valorificare a capitalului mai avantajoase în exterior (costuri mai mici);
• utilizarea concurenței agresive;
• economii de scală;
• acces la resurse
 Dezvoltarea CTN sunt determinate de 4
factori- cheie:
• Resurse:
Obținerea resurselor naturale sau de altă natură
care sunt de o calitate mai bună și la un preț
mai bun decât în țara de origine;
Piețe:
Cât mai aproape de piețele de destinație,
precum și a valorifica legăturile culturale sau
de altă natură cu piețele noi
Acești factori sunt valorificați în scopul obținerii avantajelor specifice
• Eficiența
Reorganizarea unităților economice existente în
vederea creșterii productivității, lărgirea
gamei de produse, întărirea pozițiilor pe
piață
• Active strategice
CTN doresc dobândirea activelor existente,
pentru reducerea riscurilor, economii la
scară, întărirea capacității concurențiale
Factor determinanți ai investițiilor prin CTN
• Motive ale E de capital • Motive ale I de capital
1. Liberalizarea regimurilor naționale în materie de 1. Dorința de a importa tehnologii noi, controlul
ISD/evitarea barierelor vamale; asupra căruia e deținut de investitor;
2. Formularea unor politici active de atragere a ISD 2. Privatizarea obiectelor economice;
din partea EN;
3. Avantajul economiei la scară;
3. Poziția de lider în domeniul tehnologic.
4. Atragerea resurselor financiare din exterior;
4. Reducerea costurilor de producție;
5. Transferul de expertiză managerială și de
5. Cheltuielile pentru publicitate; gestiune economică;
6. Economii la scară;
7. Gradul de concentrare a afacerii/producției;
8. Prezența resurselor naturale/m.p.;
9. Valorificarea piețelor emergente;
 Cele mai mari companii transnaționale, 2015
Societăți Țara de Domeniul de Active Vânzări Număr de
origine activitate (mlrd %) (mlrd. $) angajați
Străine Total Străine Total Străine Total

1. Royal Dutch Shell plc MB/O Petrolier 288 340 169 264 64 000 93000

2. Toyota Motor Japonia auto 273 422 165 236 149000 349000
Corporation
SUA ICM 258 493 64 117 208000 333000
3. General Electric Co
Franța petrolier 238 244 124 159 66000 96000
4. Total SA
MB petrolier 217 262 146 223 46000 80000
5. BP plc
6. Exxon Mobil SUA petrolier 193 337 167 259 44000 74000
Corporation
SUA petrolier 192 266 48 130 32000 62000
7. Chevron Corporation
Germania auto 182 417 180 237 334000 610000
8. Volkswagen Group
MB Telecomunicații 167 192 52 61 75000 105000
9. Vodafone Group Plc
SUA computere 144 290 152 234 66000 110000
10. Apple Computer Inc
Primele 10
 Fuziunile și achizițiile (F&A) internaționale –
componente esențiale ale fluxului investițional prin CTN
• Considerente generale
• - Creșterea și dezvoltarea firmelor prin F&A una dintre cele mai răspândite
modalități de creștere a întreprinderilor;
• - Prin F&A firmele pun în aplicare strategii de specializare, integrare pe
verticală, diversificare a activității, etc.
• - Cele mai multe F&A se realizează între firmele din TD;
• - Domeniile preferate de F&A sunt: sectorul bancar, asigurările, industria
chimică (farmaceutica) telecomunicațiile;
• - Un fenomen recent înregistrat în domeniul F&A este reprezentat de
ponderea crescândă a investițiilor realizate de instituțiile financiare
(fondurile de investiții private), prin menținerea de la 5-10 ani participațiile;
• - F &A sunt în vizorul politicilor concurențiale;
 Caracteristicile dezvoltării socio-economice a statelor
percepute ca „Centrale", „Semiperiferice" și „Periferice"

Indicatori Centru Semiperiferia Periferia

Tipul economiei Informațional
(postindustrial)
Scopul economic final Crearea bunurilor intensive
în capital uman (logofage),
crearea nilor cunoștințe
Creșterea economică Calitativă
Mod de utilizare a resurselor Rațional, cu reducerea
permanentă a consumului de
resurse
Situația ecologică Situație ecologică îmbunătățită
Factorii repartiției teritoriale Potențial tehnico-științific,
miza pe calificarea cadrelor,
infrastructura modernă
Industrial
Fabricarea produselor de
bază a industriei
prelucrătoare
Preponderent
cantitativă
Dezvoltarea ramurilor
materiofage, energofage și a
resurselor naturale
Agravarea situației ecologice, atingerea situației critice în
anumite state sau regiuni
Potențial de resurse naturale,
forță de muncă calificată,
transport
Agrar sau materii
prime agrare
Producerea mărfurilor
agricole și a materiiilor
prime
Cantitativă
Utilizarea în combinație a
diferitor tipuri de resurse
Resursele agroclimatice,
resursele minerale, resursele de
muncă ieftine