Tema: Geoeconomia marilor spații ale

Terrei. Polul geoeconomic Asia-Pacific

Titular de curs:
HACHI Mihai, dr., conf. univ.
 Tema: Geoeconomia marilor spații ale Terrei. Polul geoeconomic
Asia-Pacific

I. Particularități de dezvoltare economică și socială a PGAP.

II. Economia comparată a Japoniei și Chinei – „locomotivele” regiunii Asia Pacific..

Bibliografia:
Robert Gilpin. Economia mondială în sec. XXI. – cap. 9, Buc. 2004.
N. Paun, R. Barna. Sisteme economice contemporane. - cap. 6, 2004.

http://www.oecd.org/

Cuvinte/termeni-cheie: APEC, pol de putere economică, economie administrativă de piață,

„miracolul japonez”, angajarea pe viaţă, tehnopolise, economii/pieţe emergente, APEC -
Cooperarea Economică Asia-Pacific, strategia asiatică a Japoniei, comerţ intraregional,
yen japonez (endaka), tehnologiile de vârf/ high-tech (HT), PIB
 Glosar tematic
Pol Concentrare mare a capitalurilor și a puterii economice
geoeconomic exprimate prin indicatorii macroeconomici la nivelul unor regiuni
sau state mari ale lumii

PIB indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a

tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final,
produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în
decurs de un an.
PIB=consum+investiții +export-import
PIB nominal valorea adăugată internă în prețurile actuale ale pieței, se
raportează la cursul de schimb
PIB/PPC Valoarea reală a banilor în corespundere cu puterea de cumpărare a
acestora
Ex. dacă in RM, un produs X se vinde cu echivalentul a 1 euro, iar in
Germania, un produs similar se vinde cu 2 euro rezultă că, in RM,
puterea de cumpărare a unei sume de bani este de doua ori mai mare
din moment ce, cu suma cu care in Germania cumperi o unitate din
produsul X, in RM cumperi doua unități.
 TD cuprind în prezent 36 state ale lumii. Majoritatea dintre care fac parte din grupul
formal – OCDE

Rolul TD în EM este determinat de un şir de indicatori

formali şi calitativi

 20% populația Terrei  80% prod. mondial a prod. finite

 40% produse agricole/ 52%  90% din elaborările ştiinţifice şi inovaţionale
exporturile mondiale  Depăşeşte de 5 ori nivelul mediu al PNB/cap de locuitor TCD (în 1962
 57% din produsul industrial mondial de 3,6 ori)
 58 %PGM


Trei centre mondiale de influenţă

economică şi politică („triada”)

America de Nord – NAFTA, Europa Occidentală (în special Japonia, China – peste
circa 1/4 din PGM UE), peste 1/5 din PGM 1/5 - PGM

Grupul celor 7 (G-7) +1: SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia,
Canada
Top 10 economii ale lumii, 2018
(PIB nominal)

PGE
13,6
%
Particularităţile modelelor economice mixte de dezvoltare

Economia de
piaţă
administrativă

 Intervenţia activă
a statului în
economie
 Economie
orientată spre
producţie, comerț
exterior
 Politica
structurală,
investiţională,
corporativă
puternică
 Strategii agresive
în exterior
 Economia Japoniei
1. Particularităţile economiei Japoniei la etapa
contemporană.
2. Strategia asiatică a Japoniei.
 Japonia
• Japonia - Ţara Soarelui Răsare, Ţara Sakurei, Țara Crizantemelor, Ţara Gheişelor, Ţara
Cutremurelor, Ţara Vulcanilor, Ţara Seogunilor, Ţara Lacurilor;

• Japonia - este a 5-a putere economică mondială cu 8.05% din PGM (PIB-ul fiind de 5 24 tln.
$) 2017 şi a treia în Asia;

• Japonia – statul cu firme ce au o recunoştinţă mondială, fiind în rândul marilor naţiuni

industriale ale lumii (Toyota, Nissan, Honda, Mitsubishi, Akai, Sony, Sharp, Panasonic, etc.)
sunt doar câteva dintre multele firme şi grupuri industriale care s-au afirmat pe plan
internaţional;
• Japonia - ţară capitalistă, dar care se deosebeşte radical de economiile occidentale, atât după
modul de organizare, funcţionare, structură;
Raportul PIB/PPC și PIB nominal al
Japoniei, 2018
PIB / PPC PIB nominal
trln.$ % din
total
trln.$ %
din total

Japonia 5,44 4,5 4,87 6,48

Total 127,8 100 80,27 100

mondial
 Potențialul economic al Japoniei
• Potențialul natural-geografic:
S=Germaniei, Norvegiei, Vietnamului;
Granițe maritime – 30 mii km
1 km² de teritoriu îi revine 80 km de țărm;
Nu există un punct din teritoriul Japoniei situat la o distanță >120 km
față de mare/ocean;
Cel mai apropiat teritoriu continental – 220 km de p-la Coreea
Dependența aproape totală față de resursele de m.p., combustibili,
produse alimentare
 Potențialul economic al Japoniei (continuare)
• Potențialul demografic:
- 126,2 mln. loc – a 10-a națiune din lume după potențialul demografic
- 1 țară din Asia care trece la 1 tip de reproducere;
- >> creștere a populației în 1-a jumătate a sec. al XX-lea
- Rata natalității – 1950 - 30‰ Rata mortalității – 1950 - 15‰
2000 – 9,5‰ 2000 - 9‰
2018 – 7,5‰ 2018 – 9,9‰
- Speranța de viață la naștere – 85,3 ani 82/87 (01.01.2019)
- 12/60/28
Caracteristica comparativă a Japoniei după S și număr
al populației

4234

126 142
365
 Potențialul managerial
• Japonia a preluat rezultatele revoluției
manageriale din Occident, dar cu
introducerea elemente adaptate specificului
național:
• În luarea deciziilor participă o persoane
vârstnică și una tânără; (vezi mg japonez)
 Potențialul tehnici-tehnologic
• Japonia a preluat idei inovative din lume, pe care
le-a transpus în practică. Este țara cu cel mai
redus timp de implementare a noilor idei;
• Japonia a trimis în a 2-a jumătate a sec. al XX-lea
emisari în toată lumea pentru a studia experiența
tehnico-științifică avansată;
• Este țara cu cel mai mare număr de ingineri/1000
locuitori;
• Are una dintre cele mai competitive economii ale
lumii
Creșterea economică în lume și în Japonia,
1991-2017

Dinamica economică în Japonia 1980-2018

Creșterea economică comparativă a Japoniei și
Chinei
 Indicatorii macroeconomici, 2018
Indicatorii Uniunea SUA China Japonia
Europeană

1.PIB, la PPC, trln. $ 19, 970 18, 570 21, 29 5, 238

2. PIB (% din PIB-ul global) 17,0 16,5 17,2 4,6
3. PIB per capita, $ 39 200 57 400 15 400 41 300
4. Populația, mln. loc. 513,9 326,4 1 367, 126,5
4
5. Populația (% din populația Terrei) 7,0 4,4 19,5 1,7
6. Rata șomajului, % 9,40 4,9 4,0 3,1
7. Datoria externă (% din PIB) 86,8 76,5 16,10 222,2
8. Deficit bugetar public (% din PIB) -3,0 -3,2 -3,8 -4,6
9. Exporturi, % din total mondial 15,0 10,8 15,5 5,4
10. Importuri, % din total mondial 14,7 15,9 12,9 4,5
11. Balanța comercială, mlrd. $ 173 - 750,0 495.0 51,4
Sursa: www.cia.gov/library
Structura economiei Japoniei pe sectoare de activitate şi
ocuparea forţei de muncă, 2018
Rata
șomajului,
Populaţie economic 2018.01.01

Ponderea în PIB a activă ocupată în

sectorului: sectorul

Japonia primar secundar terțiar

primar secundar terțiar

1,0 29,7 69,3 2,9 26,2 70,9 3,1

 Criteriile de convergenţă comparativă ale
Japoniei (2018)
Rata Datoria Deficit bugetar
inflaţiei (%) externă public (%)
Rata dobânzii
(%) din
pe termen lung, %
PIB)/
4-5% 60%PIB -3%
1. Japonia 0,4 223,8 -4,6 2,1
2. Germania 1,60 65,70 -3,0 1,7
3. SUA 2,10 77,40 -3,2 2,9
4. China 2,0 47,3 -3,8 4,0
 1. Particularităţile economiei Japoniei la etapa
contemporană
• Țară capitalistă, dar care se deosebeşte radical de economiile occidentale, atât după modul de
organizare, funcţionare, structură;
• Modelul administrativ de piață presupune implicarea activă a statului în economie;
• Economia Japoniei se bazează în cea mai mare parte pe importul resurselor naturale
(dependența de import fiind de 80-90%) a dezvoltat o economie înalt competitivă;
• Japonia a devenit un aliat important al SUA după cel de-al II-lea RM, statut păstrat și în
prezent, chiar dacă strategic Japonia în prezent este orientată către Asia emergentă. Relații
economice strânse le are și cu statele UE,
• Economia Japoniei este orientată către exporturi;
• Economia Japoniei a avut un trend ascendent, chiar dacă ritmurile de creștere au fost diferite
(1955 -1970 – creșterea medie de 11%, în anii ᾿90 – 5-6%, în prezent – 1-2%) media 2000-
2017 +0,6%
 Esența „Miracolul japonez”
1. Valorificarea piețelor occidentale, în special a pieței americane („America a ieşit învingătoare din război,
Japonia a ieşit învingătoare din pacea ce a urmat”).

2. Concentrarea pe un anumit sector al economiei (industrie), pentru a creşte performanţele sale

economice şi pentru a-l impune ulterior pe piaţa mondială (au fost susţinute industriile high-tegh şi
cele cu valoare adăugată mare);
3. Investiții mari în sectorul cercetare/dezvoltare: 3-4% din PIB, SUA - 2% PIB.
4. Renunțarea de la industria militară (PIB-ul pentru acest domeniu nu întrece 1%, SUA- 9-10 %);
5. Mișcări strategice/management strategic (când americanii şi-au îndreptat privirea spre cost, japonezii spre calitate, iar când calitatea a
atins țărmurile Atlanticului, japonezii au lucrat la înjumătăţirea timpului apariţiei unui produs nou (productivitate). Europenii produceau în serie, japonezii au pus accentul
pe individualizarea producţiei)

6. Calitatea populației nipone

 Dezvoltarea economiei Japoniei în 4 etape
(1950-2017)
• I – anii ’60 - ´70 ai sec. al XX-lea – dezvoltarea extensivă a economiei, ritmuri de creștere 10-
13%, Planul Marshall, baza industrială prin ramurile tradiționale, importul ideilor/experienței
tehnico-științifice, investiții majore în noi tehnologii; implicarea activă a statului în activitatea de
business;

• II - anii ’70 - ´80 ai sec. al XX-lea – ritmurile de creștere economică au încetinit (3-5%);
restructurarea economică, dezvoltarea ramurilor înalt intensive în capital; concentrarea pe un
anumit sector al economiei (industrie), pentru a creşte performanţele sale economice şi pentru
a-l impune ulterior pe piaţa mondială; Au fost susţinute industriile de viitor şi cele cu valoare
adăugată mare;
• III - anii ’80 - ´ 90 ai sec. al XX-lea – ritmurile de creștere economică (media de 3%), creșterea
rolului sferei serviciilor, industria s-a orientat exclusiv către ramurile logofage, au fost selectate 14
subramuri: producția de echipamente de aviație, tehnologie spațială, fibre optice, circuite integrate,
roboți industriali, electronică medicală, calculatoare, sisteme informatice, ceramică nouă, medicamente,
metale noi, dispozitive de memorie program, biotehnologie, inginerie de precizie;
• IV – anii 2000 până în prezent – etapa post-industrială, ritmuri mici de creștere economică (0,5 -
1,5%), strategia asiatică a Japoniei, criza economiei japoneze, exprimată prin dezordinea financiară,
implicarea excesvă a statului în economie, limitarea investițiilor străine, diminuarea exporturilor
Repartizarea electroenergeticii Japoniei
Repartizarea teritorială a siderurgiei Japoniei
Industria constructoare de mașini în Japonia
Țara 1960 1970 1980 1990 2000 2005 2010 2016 2018
Japonia 760 5 290 11 045 13 490 9 480 11 500 10 500 9 205

SUA 7 870 7 830 8 010 9 780 12 775 11 300 12 007 12 198

Întreprinderi cu capital japonez în Europa
 Strategia asiatică a Japoniei
• Context
- Restricții directe și indirecte
pe piețele occidentale
„protecționismul occidental”
- emergența statelor asiatice;
• Instrumente
- Asistența oficială pentru
dezvoltare (AOD),
- Regionalizarea strategiei de
creștere bazată pe exporturi;
- Cucerirea piețelor statelor din
regiune pe cale finanțelor,
investițiilor și comerțului;
- Expansionismul corporatist
însoțit de politica externă
japoneză,
 Indicatorii comerţului exterior al Japoniei,
2018
Rata de Gradul de
Import Balanţa acoperire a I deschidere
Export
comercială prin E economică
Mil.$ % din % din
Bc=E-I, Ra=E/I * G=
total Mil. $ total
mil.$ 100 (E+I/2)/PIB
mondial mondial
x 100

Japonia 644
688,8

Total mondial
17,3 100 20,0 100
Trln.$

PIB/PPC=5,405 trln.$; E mondial=16 125 mil $, I – 16 405 mil$

 Ci mai mare exportatori, 2018
Locul deţinut în: Ţara Export,
mlrd, $
2000 2005 2018
7 3 1 China 2216,4
2 1 2 SUA 1553,5
1 2 3 Germania 1434,6
3 4 4 Japonia 688,8
4 5 7 Franţa 549,6
9 8 5 Coreea de Sud 577,7
12 10 6 Olanda 655,1
8 7 14 F. Rusă 533,8
5 6 8 Italia 528,7
14 12 10 Marea Britanie 447,8
 Cei mai mari importatori, 2018
Locul deţinut în: Ţara Import, mlrd,
2000 2005 2016 $

1 1 1 SUA 2361,5
8 3 2 China 1740,4
2 2 3 Germania 1135,7
3 6 5 Marea Britanie 615,9
5 5 4 Japonia 644,7
4 4 6 Franţa 573,7
7 7 9 Coreea de Sud 457,2
9 10 10 Olanda 453,5
10 8 7 Hong Kong 561,0
16 13 12 Canada 417,0
Tema: Economia Chinei

Titular de curs: Mihai Hachi,

dr. conf. univ.
 Economia Chinei
I. Afirmarea Chinei ca putere economică mondială.
II. Reformarea economică: etape şi conţinut.

Particularităţile politicii economice şi sociale.

III. Relaţiile economice externe.

Bibliografia:
1. „Мировая политика: Экономика зарубежных стран”. - под. Ред. В.Л. Колесова /гл. 14.
Экономика КНР.
2. R. Gilpin. „Economia mondială în sec. XXI, pag. 211-214.
www.cia.gov/library/publication/the-worl-factbook-China
 Cuvinte/termeni-cheie
Tranziție Trecere (lentă sau bruscă) de la o stare, de la o situație, de
la un tip de economie la altul
Economie Un sistem economic, în care deciziile cu privire la
planificată producție și investiții pentru unul sau mai mulți ani (plan
cincinal) sunt planificate de autoritatea centrală, de obicei
de guvern
Economie de piață Sistemul social al diviziunii muncii bazat pe proprietatea
privată asupra mijloacelor de producție
„Terapie de șoc” Tranziție rapidă, dură la sistemul economiei de piață

Tranziție graduală Trecerea la noul sistem al economiei de piață

gradual, treptat
 De ce nu o economie planificată?
 - un sistem economic izolat;
 - ramuri energofage, materiofage cu
dependență mare de importuri;
 - un sistem al grandomaniei, greu
adaptabil la condițiile de piață
concurențială;
 - lipsa concurenței, lipsa inițiativei
Tranziția graduală (studiu de caz
R.P. Chineză)
 - crearea ZEL;
 - reformarea treptată;
 - reforme în unele sectoare economice, extinse ulterior
în celelalte:

 Rezultat: din (.) de vedere social e mai bună, dar schimbările se lasă așteptate
pe o durată mai mare de timp
Afirmarea Chinei ca putere economică mondială
• China se caracterizează printr-un dinamism
economic accentuat în ultimii 20 de ani (ritmul de
creștere economică de circa 10% anual și majorarea PIB-ului de 8 ori);

• China în prezent se bazează pe modelul unei

economii de piață dirijată de stat (un stat 2 sisteme
economice);

• Țara cu un potențial industrial enorm, cu un

excedent comercial și cu lichidități uriașe face din
China un concurent demn de luat în serios din partea
marilor puteri economice;
• Experții susțin că economia Chinei este destul de
„fragilă”!?
Afirmarea Chinei ca putere economică mondială
• China dispune de cel mai mare potențial uman din
lume (piață de desfacere, PFM, piață emergentă, )
• China are o populație de 1 380 mln. loc. (2017), o
PFM – peste 807 mln. muncitori;
• O resursă strategică a Chinei constă în puterea și
stabilitatea tradițiilor istorice, în valorile fundamentale
și mentalitatea chinezilor (orientare către cultul ordinii,
armoniei în toate, muncă, disciplină, corectitudine);
• Un rol important în economia Chinei îl are diaspora
chineză (investiții dar și control al economiei Indoneziei/90%,
Thailand/75%, Malaysia/50%, Singapore/Taiwan - 100%)
 Este sau nu China o superputere
mondială?!
• Argumente contra
• Argumente pro
- calitatea creşterii economice;
• - mărimea indicatorilor
- o politica orientată spre
în valori absolute; exporturi, dar acesta depinde
• - ritmuri de creștere firmele străine;
înalte - disparităţi foarte mari în
dezvoltare;
- O industrie bazată pe resurse
deficitare;
- nu se poate miza continuu pe
forţa ieftină de muncă;
- Cea mai mare parte a
excedentului copmercial este
Potențialul economic al Chinei
Tipul producției Locul deținut în Tipul producției Locul deținut în
lume lume
Cărbune 1 Fructe 1
Fe 1 Legume 1
Oțel 1 Carne 1
Laminate 1 Ouă 1
Pb, Zn, Wo, Al 1 Pește 1
Cositor 1 Bere 1
Ciment 1 Bumbac 1
Televizoare 1 Țigări 1
Încălțăminte 1 Lănă 2
Cereale 1 Televizoare 2
Cartofi 1 Hârtie 2
Arahide 1 Porumb 2
Populaţia Chinei în raport cu populaţia altor
state/RI (2016), mln. loc.
Populaţia în
milioane,
2011
1368

516

325
125 125

UE China Japonia F. Rusă SUA

Raportul PIB/PPC și PIB nominal al China, 2018

PIB / PPC PIB nominal

trln.$ % din
total
trln.$ %
din total

SUA 23,12 15,49 11,94 14,8

Total 120,2 100 75,52 100

mondial
 Indicatorii macroeconomici, 2013-
2018, China
2013 2014 2015 2016 2017 2018

PIB/PPC 23,21/1

PIB/PPC per capita 11 150 12 800 14 800 15 700 16 600 16 700

PIB nominal, trln.$ 8,50 9,2 9,6 10,1 11,94 12,01

Creșterea PIB 8,8 7,8 6,9 6,7 6,8 6,7

Rata șomajului 3,7 3,8 4 4 4 3,9

Deficit public -5,4 -4,0 -3,7 -3,7 -4,0 -3,8

(% din PIB)
Datoria externă 47
(% din PIB)
 Indicatorii macroeconomici, 2017
Indicatorii Uniunea SUA China Japonia
Europeană

1.PIB, la PPC, trln. $ 19, 970 18, 570 21, 290 5, 238
2. PIB (% din PIB-ul global) 17,0 16,5 17,2 4,6
3. PIB per capita, $ 39 200 57 400 15 400 41 300

4. Populația, mln. loc. 513,9 326,4 1 367,4 126,5

5. Populația (% din populația Terrei) 7,0 4,4 19,5 1,7

6. Rata șomajului, % 9,40 4,9 4,0 3,1

7. Datoria externă (% din PIB) 86,8 76,5 16,10 222,2

8. Deficit bugetar public (% din PIB) -3,0 -3,2 -3,8 -4,6

9. Exporturi, % din total mondial 15,0 10,8 15,5 4,5

10. Importuri, % din total mondial 14,7 15,9 12,9 5,4

11. Balanța comercială, mlrd. $ 173 - 750,0 495.0 51,4

Sursa: www.cia.gov/library
 Caracterul reformelor economice
 Anii ’70 economie de piață de tip socialist (Den
Hiaoping)/economie mixtă, cincinale, deschidere graduală, pârghii de piață,
atragerea capitalului străin;
 Anii ’80 – 20 de orașe din estul Chinei obțin statutul de
ZEL;
 Antreprenorialul familial (începutul reformelor din agricultură, mediul
rural, orientarea surplusului spre piață, prelucrarea produselor primare);
 Substituirea importurilor și orientarea către export;
 S-a mizat pe efortul propriu și apoi pe cel străin;
 Reformarea celorlalte sectoare ale economiei
 Relaţiile economice externe
Export % Import %

1. SUA 18,2 1. Coreea de 10,1

Sud
2. Hong 13,8 2. Japonia 9.0
Kong
3. Japonia 6,1 3. SUA 8.9
4. Coreea de 4,4 4. Germania 5,4
Sud
Restul 57.5 Restul statelor 66.6
statelor