CALCULUL ELECTRIC AL CUPTOARELOR CU REZISTOARE

Calculul electric al cuptoareleor cu rezistenta se efectueaza in scopul dimensionarii

rezistentelor, asfel incat consumul specific de energie sa fie minim. Pe baza datelor impuse
necesare sau determinate de alte,instalatiei cuptorului P i, tensiunea de alimentare U
temperatura maxima de lucru a cuptorului θ c M , zonele termice Lξ , Lm, Lr ), se alege materialul
rezistentelor stabileste schema de conexiuni, se determina dimensiunea rezistoarelor se
determina randamentul si consumul specific al cuptorului.
Rezistoarele se aleg din tabele, cu temperatura de lucru mai mare cu 2...10% decat
temperatura cuptorului. Ele se pot conecta in scheme monofazate sau trifazate (in stea sau
triunghi), tensiunea de alimentare fiind de max 380 V.
Un parametru important al rezistoarelor il constitue puterea specifica

( 1)
unde p - puterea rezistorului, Slat – suprafata laterala a rezistorului.
Orientativ pentru rezstoarele CrNi si Kantal ( la 800 ...1200 C) p s =0.7....2 [W/cm2 ] iar pentru
rezitoarele aparatelor casnice ps =6....7 W/m2.
In cuptoarele cu temperatura inalta peste 700 o C, transmiterea caldurii are loc in principal
prin radiatie
P= Φ = Cr 10-8 (T14 –T24), (2)
Unde: Φ este fluxul de radiatie; Cr coeficient redus de radiatie; T1 temperatura rezistorului in
K, T2 temperatura piesei in K, P- puterea rezistorului in W.
Din formula de mai sus rezulta puterea specifica a rez ideal (cu S lat =Sef )

[W/m2]. (3)
Daca se considera ca atat rezistoarele cat si pieasa (incarcatura)sunt corpuri termice ideale
(corpuri absolut negre cu ε1 = ε2 = 1) rezulta puterea specifica ideala
(4)
cu Cr = εrCn se obtine:
psi= εrpsi*.
Suprafata efectiva Sef poate fi exprimata in functie de suprafata laterala a rezistorului Slat

(5)
unde αef este coeficientul de eficienta al rezistorului unde rezulta :

(6)

sau cu
Variatia puterii specifice ideale are rezistorului ideal (absolut negru) p si* (W/m2) in functie de
temperature rezistorului θ1 si temperatura piesei (încărcăturii) θ 2 sunt reprezentate in figura
1, in care 1 W/m2 = 104 W/m2.
 Fig.1, Variația puterii specifice ideale in functie de temperaratura piesei cuptoarelor cu
rezistoare pt diferite temperature ale rezistorului

Valorile practice ale coeficienților α ef si εr pentru diferite tipuri de rezistoare utilizate la

incalzirea unor materiale sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Cu datele din figura 1 si tabelul de mai jos se poate determina puterea specifica a rezistorului
real ps, cu relatia (6)

Tabelul 1. Valorile coeficientilor de eficienta ai rezistoarelor pentru diferite materiale ale

pieselor încălzite utilizate in relația (5)

Tipul rezistorului Otel Cupru Otel in atmosfera Aluminiu

εr = 0,8 εr = 0,7 protectoare ε = 0,3
Metalul pieselor incalzite εr = 0,54

Banda in zigzag libera 0.46 0.47 0.51 0.54

Banda in zigzag asezata in 0.41 0.45 0.48 0.5
crestatura
Banda zig zag pentru suporti 0.41 0.42 0.47 0.5
Sarma in zigzag şi bara 0.6 0.62 0.65 0.68
Spirala pe tamburi 0.46 0.47 0.49 0.5
Spirala in crestaturi 0.31 0.32 0.34 0.35
Spirala pe suporti 0.39 0.4 0.44 0.47
Banda plata turnata 0.72 0.72 0.75 0.78

In cuptoatele cu temperatura joasa sub 700 C , transmiterea călduri are loc in principal prin
convectie.

[W/m2]
unde: p este puterea rezistorului in W; Slat - suprafata laterala a rezistorului; αc - coeficientul
de transmisie a caldurii prin convectie in W/m 2 °C; θ1 – temperature rezistorului; θ2 -
temperature maxima a fluidului care spala rezistorul.
Cunoscând αc (din diagrame ridicate experimental sau din relațiile empirice) se poate calcula
imediat puterea specifica a rezistoarelor.
In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile orientative ale coeficientului termic de
convecție pentru o temperatura medie a fluidului care spală rezistorul, de 500°C, in funcție
de diametrul sârmei d, (sau de lățimea benzii b) a rezistorului si de viteza fluidului v (sau
debitului q)

Tabelul 2. Valorile coeficientului termic de convecție αc pentru o temperatura medie a

fluidului de 500 °C
Coeficientul termic de convecţie αc 65 38 28 20 14 10 8 50 30
W/m2 ° C 0 0 0 0 0 0 0

d, mm 1 2 3 4 6 8 1 15 25
0
b mm _ _ _ 9 13 17 2 32 _
2
v m/s 60 40 30 20 15 10 8 6 4
q kg/ms 40 15 10 8 6 5 4 2, 1,5
5
αc in

Coeficientul termic de convecție αc depinde de diametrul sârmei d (sau înaltimea benzii b) a

rezistorului si de viteza fluidului (aerului) cald, v (sau de debitul acestuia). Cele două coloane
cu valori numerice reprezintă două variante posibile pentru cuptoarele la care fluidul cald
are o temperatura media de 500 oC.
Pentru temperaturi medii θm ale fluidului cald diferite de 500 oC coeficientul αc se calculeaza
cu relatia:
αc0 = k0 αc
unde k este un coeficient de corectie avand urmatoarele valori

θm (°C) 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
0.6 0.8 1.0 1.1
K0 0.61 0.78 0.91 1 1.1 1.2 1.24
9 7 5 5

Coeficientul termic de convecție αc0 creste cu temperatura fluidului si cu viteza acestuia dar
scade cu creșterea diametrului sârmei rezistorului.
Dimensionarea rezistentelor se face astfel încât sa fie asigurat consumul de căldura a
cuptorului, la o durata cat mai mare a rezistoarelor.
Consumul de căldura al cuptorului este asigurat de puterea rezistentelor

(7)
iar durata de funcționare a acestora, depinde de puterea lor specifica admisibila,

(8)
unde: U este tensiunea pe o faza a rezistorului in V; R- rezistenta lui ; ρ – rezistivitatea in
Ωm ; l – lungimea in m ; s – secțiunea transversala in m 2; Slat – suprafața laterala a re
rezistorului in m2.
Din relațiile (7) si (8) se obțin diametrul d si lungimea l la rezistoare din sarma:

(9)

(10)
precum si lungimea lb si grosimea b la rezistoare din benzi :

(11)

unde m , a fiind lățimea benzii rezistorului (practic b = 5…..20 a,).

Puterea active totala a cuptorului transformata in căldura se determina înmulțind puterea
unui resistor cu număr de rezistoare (identice ) N,
Pt = PN,
cele N rezistoare fiind amplasate de obicei, in pereții laterali ai cuptorului (in cazul pieselor
așezate vertical) sau pe bolta sub vatra (in cazul pieselor așezate pe orizontal).
Puterea utila a cuptorului Pt se poate determina in funcție de volumul camerei cuptorului V,
utilizând diagramele practice reprezentate mai jos in fig 2

Fig 2. Variatia puterii utile a cuptorului cu rezistoare in functie de volumul cuptorului,

pentru diferite temperaturide functionare: 1-pentru 300°C; 2- pentru 800°C; 3-pentru
1000°C; 4-pentru 1600°C;

EXEMPLU

Sa se dimensioneze rezistoarele pentru cuptorul electric calculat in exemplele anterioare. Se

aleg rezistoare din banda de Kantal (20% Cr, 5% Al, 72% Fe, 3%C) montata in zigzag pe pereții
laterali cu cârlige, conexiunea lor este trifazata in triunghi cu U=380 V,

Temperatura rezistorului se ia cu 10% mai mare decat temperatura finala.

Rezistivitatea la temperatura de lucru este

Puterea specifica a rezistorului ideal se determina din figura 1 pentru temperatura

rezistorului θ1=1150°C si a piesei θ2 = 1050°C, psi* =4 104 [W/m2].
Coeficientul de eficienta αef pentru banda in zigzag pe suporti si gradul redus de intregire ε r
pntru otel se iau din Tabelul 1,
αef =0.41 si εr = 0.8
Puterea specifica a rezistorului rezulta din relatia (6)

C1 C2 C3 Conexiunile P1 %
rezistentelo
r
x x - Δ Δ 200
x - x Δ Y 133.
3
x - - Δ - 100
- x x Y Y 66.6
- - x - Y 33.3

Fig 3. Conexiunile in triunghi (Δ)si in stea (Y) ale rezistorelor amplasate pe peretii interiori ale
cuptorului.

Dimensiunile rezistorului se calculeaza cu relatiile

si
se alege m = 10 si se obtine :

Constructiv se ia b=1mm, deci a = 10b = 10 mm. In total este necesara o lungime de banda L b
= 3 l =81 m, din care se realizează cele 3 rezistoare amplasate in interior, pe peretii
cuptorului.
Pentru a extinde domeniul de utilizare se poate dubla numărul de rezistoare. Se realizeaza
schema din Figura 3 in care rezistoarele pot fi comutate din triunghi in stea, in diferite
combinații, obținându-se o variație in trepte a puterii cuptorului (200%; 133.3 %; 100%;
66.6%; si 33.3% din puterea instalata Pi=48kW).