DUMITRU ZAIT

EVALUAREA SI GESTIUNEA
INVESTITIILOR DIRECTE

Edifia a Il-c revazuta

Editura SEDCOM LIBRIS

lasi, 2008
 CUPRINS
in loc de introducere / 9

CAPITOLUL I
Acceptiuni, tipologii, rol si
caracteristici / 13
1.1. Acceptiuni si semnificatii
/ 14
1.1.1. Acceptiuni curente si
teoretice / 14
12132; Semnificatii practice
/ 17
1.2. Tipologii investitiona
le / 25
1.3. Potential investitional /
34
1.4. Caracteristici ale investit
iilor directe / 37
1.5. Rolul investitiilor in evolutia
intreprinderii / 4
Coneluzii / 44

CAPITOLUL II
Formarea fondurilor de invest
itii / 45
2.1. Identificarea surselor financiare
ale investitiilor / 47
2.1.1. Circuitul financiar al intre
prinderii / 48
2.1.2. Structura si destinatia sursel
or de finantare a investitiilor / 50
2.2. Transferul capitalurilor, Piata
de capital / 52
2.3. Cresterea capitalului propriu
(emisiunea de actiuni) / 57
2.3.1, Caracteristici / 57
2.3.2. Emisiunile de noi actiuni /
59
2.3.3. Mobilizarea rezervelor/ 61
2.3.4. Datoria ca sursi de finantare
a investitiilor/ 62
2.4. imprumutul pentru investitii
/ 63
2.5. Credit-bail (leasing) / 67
2.6, Autofinantarea sau sursele propr
ii / 69
2.7. Structura de finantare a investitii
lor / 73
Concluzii / 77
Aplicatii / 78
an

CAPITOLUL
CAPITOLUL II] Vr
prin investitii din autofinantare / 89 Etapele alegerii proiecte
Modificarea capitalului fix lor / 215
i de investitii / 91 ahs Identificarea ideii
3.|. Folosirea amortizarii ca surs de proiect (216
"51.1. Caracteristici ale amore tiza rii / 91 6.2. Studiul de fezabilitate /299
3.1.2. Politica de amortizar / 94 = ne Proiectului / 222
sirea amortizarii
3.1.3. Cresterea capitalului fix prin folo +. Punerea in opera a Proiectu
lui /2
ca sursa de investitii / 96 6.5. Exploatarea si cControlul
/ 23 | fi
stifii nete/ 104
Cresterea capitalului fix prin recurs la inve
Concluzii / 23]
3.2.
3 .
Aplicatii / 232 :
Concluzii / 108
Aplicaii/ 109
CAPITOLUL Vii
i psig Proiectelor in condi
CAPITOLUL IV tii de certitudine / 235
Actualizarea valorilor/ 133 iss Certitudinea Ca exceptie
in investitii / 236
2: Alegerea Variantelor de
4.). Factorii actualizarii / 134 proiect / 237
73% Investitii de inlocuire / 242
4.1.1, Conditiile productiei / 135
7.4. Proiecte de modernizare / 249
4.1.2. Disponibilitatea de resurse/ 138
alizarii / 140
Principiile si dezvoltarea formala a tehnicii actu
7.5. Alegerea
Sty multicriterial aa Proie
i ctelor / 25]
2
in & obo

Corectivele actualizarii / 143

? ~_ hPL

Aplicatii / 256
Momente de referinta / 146
Coeficientul de actualizare / 152
4.5.1. Costul capitalului / 153 CAPITOLUL VII
4.5.2. Prima de risc si inflatia / 157
Riscul in alegerea proiectelor / 271
4.6. Rata dobanzii si rentabilitatea capitalului / 159 8.1. Originile riscului investitional / 272
4.6.1. Datoria si rata dobanzii / 159 8.2. Formele riscului investitional / 276
ce
4.6.2. Pozitia teoriei macroeconomi / 160 = ‘ ene riscului investitional / 279
4.6.3. Recomandirile practicienilor/ 163 -4. Considerarea risculu
ului i prin ajustarea subiecctiva
tiva a valorilori /2
ui
4.6.4, Necesitatea reconsiderarii pozitiei investitorul direct / 166 - hs probabilistica a riscului proiectelor / 286 si
4.6.5. Considerarea influent ei infl atie i / 172 ay cane riscului prin parametrii disper
sionali / 287
Concluaii / 174 he istributii de probabilitate ale valorilor de investi
tij / 29]
Aplicajii / 176 8.8. Simularea Monte-Carlo / 294
—"
8.9. Arborel
ke: e de decizie $ si riscul al ermativiv alal i investitiei /
298
CAPITOLUL V
Criterii de alegere a proiectelor/ 187 Aplicatii / 303
1. Criterii contabile de alegere (fara actualizare) / 188
5 2. Criterii economice (cu actualizare) / 193
Criterii speciale / 203
catii / 205
 : So
4A PITOLUL IX
part icip area capi talu lui strain / 315
at estitii cu
9.], Particularitati ale investitiilor ystraine* / 317
aa Tendinte in investitiile internafionale / 319
ionale /322 ; .
93. Principalele forme ale investitiilor internat IN Loc DE INTRODUCERE
de inves tifii le strai ne / 324
oA Pozitia beneficiarului (tara gazda) fata
oats
9 Pozitia investitorului extern /326
in

strai ni / 3 :
9 6 Investifii realizate in colaborare cu parteneri De la publicarea editiei anterioare a acestei cérti nu
know-how / 33 a trecut 0
97. Investitii realizate pe baza de licente si foarte
i lu nga Perioadé de timp pent
/ 337 ru a avea ocazia sa marcadm
98. Investitii realizate cu utilaje de import schimbéri de anvergurd in teoria $i practica investitio
/ 339
vestitii de portofoliu ; e. in domeniu au fost insa importan nale. Evolutiile
te, la nivel de realizare conc
- MeL oasis internationale de finantare a investitiilor / 339 proiecte $1 programe, pe de
o parte, de rafinare a procedur
reta de
9.2. Fondul Monetar i
ef International (F Ml 1) /341 mixare strategica, mai ales, pentru micii Sau marii ilor de
1344 investitori. Repu-
a Rolul BERD in finantarea investitiilor de restructurare blicarea
d acestei: lucrari nu are insd in v
vedere asemenea evolutii, ci
9.9.4. Investitii prin finantari BIRD / 349 nevoia tot mai multor practicieni
pentru cunostinje de specialitate
zona investitiilor, prin care sé poata din
Conclucti / 356 intelege mai bine mecanismele gi
tehnicile,
te, mai putin s, upuse schimbérilor
radicale, fundamentarii si
Teste de verificare / 359 alegerii investitiilor directe.
; Investitiile, oricdt ar parea de paradoxal,
data find exploatarea
100 de intrebari recapitulative / 363 cotid iand a cuvéntului, se subsumeaza unui
domeniu foart e specia-
lizat, dominat nu atat de posesorii de capita
l uri, cat de profesionistii
unel meserit aparte. lar acesti profesionisti nu sunt usor de
Bibliografie / 379 recu-
noscut $i nici nu pot fi apelati cu usurinta pentru a
oferi suportul teh-
nic in fundamentarea si alegerea investitiilor. Cei
mai interesati vorfi
ins& studentii in economie $i administrare
a afacerilor, cei care vor
deveni, intr-un timp cat mai scurt, adevair
ati profesionisti ai dome-
niului.
Teoria si practica investitionale au urmat traiectorii
interesante,
oarecum atipice pentru domeniul mare al economiei, consid
erand si
Jinanjele ca ramuré a acesteia. Acestea au evoluat in complemen-
taritate, fiecare oferindu-se ca punct de sprijin al celeilalte si
exploatand aproape simultan realizarile respective. Rareori si doar
pentru scurt timp, teoria a devansat semnificativ practica investiti-
onal, Practica a propus solutii, a dezvoltat tehnici si instrumente, a
furnizat concepte $i standarde pe care teoria le-a dezvoltat aproape in
acelasi timp pentru a le generaliza, atunci cand acest lucru a Jost
posibil si a le propune formatorilor din coli si universitati, elevilor gi
studentilor in domeniu, specialistilor care au fost mereu obligati s& se
adapteze, sa tind cont de respectivele noutéti. Noutdgi care s-au pro-

-9-
dus cu 0 foarte mare viteza, mai ales in ultimele decenii. Inovarea pa-
re a fi fost pentru investitii mai prezenta decdt in alte domenii ale industriale. le." “ Mai mult chiar, , Retorica
economica $i politica, precum
economiei si finantelor. Nu rareori insd, ea a fost impusa de practicile $ii poli
po tica economicad au dat invesestif titi;iilor 0 rezonanja intrucdtva
financiar-bancare, cele prin care, de altfel, se pun in migcare $i se ticé (Paul Darna Sfez) mi-
Lucr area eo
‘realizeaza investitiile. ; 7 ‘ de Jala nu- §si propune numaidecdt lecdt demi
demitiz
tizarea investi-.
Prin importanja lor particulard, investitiile s-au impus in teoria fiilor.ateEa incearcé r o sistemati zare
coerenté a elementelor de bazé ale
economicd inc& de la inceputurile acesteia. Momentul care mar- leoriet $1 practicii investitio male,
insistand asupr
tuale si metodologice ale domeniul +
cheazé aparitia unei teorii propriu-zise a investitiilor este considerat ui. Mai hea
are ca scop Principal evaluarea
insd, de majoritatea specialistilor, anul 1944, cdnd apare, in danezé, si alegerea proiectelor de investitii
directe de capital. Din aceasta cauzd
lucrarea lui Erich Schneider, Teoria investitiilor. Ulterior, apar si , am incercat o cat mai corecta si
coerenta delimitate a acestei categorti
alte lucrari devenite de referin{a in domeniu: Theory of Investment, de investitii, cea de care de-
scrisd de F. $i V. Lutz, Capital Budgeting a lui Joel Dean etc. ie rap igh Renta apahd si evolutia oricdrut sistem

rl efi cae indineecnme

Investifiile au fost abordate insd si in lucrari anterioare semnate
de D. Ricardo, Bohm-Bowerk, Wicksell, Irving Fisher, J.M. Keynes
5.2, pentru a aminti doar céteva din numele de referinja ale dome-
neste cererea gi oferta de capital, se
niului. Este adevérat insa cé domeniul privilegiat al acestor econo-
misti a fost macroeconomia. Dupd 1950, se dezvolidé mult 0 compo-
nent pragmatica a teoriei investitiilor la nivel de intreprindere,
de
evaluare si alegere de programe si proiecte de investitii. Numd@rul lu-
crarilor, articolelor $i studiilor consacrate acestor aspecte creste ra-
pid, dénd contur unei adevarate teorii gestionare sau manageriale a
investitiilor. Apare apoi o extensie speciala a managementului (am
putea numi deja, astfel, dezvoltarea unei teorii ,,aplicate" a investi-
tiilor) investitiilor in care accentul trece spre aspectele privind ges-
tiunea portofoliilor sau gestiunea patrimoniului (concept preferat, se
pare, de francezi), pentru ca ulterior, mai ales dupd 1970, s& capete
amploare analiza unor instrumente si tehnici financiare noi, prin
intermediul carora investitiile sunt plasate intr-un alt context.
Teoria investitiilor se dezvolta rapid, practica in domeniu evolu-
eaza intr-un ritm uneori mai accelerat, sunt concepute, propuse $i
aplicate metode si tehnici tot mai sofisticate de analiza, evaluare si
alegere si, astfel, domeniul investifiilor devine unul din ce in ce mai
tehnic, bazat pe formalizari pretentioase, dificil de stapanit fara o pre-
gate anterioara severd si o experien{a pe mdsurd.
In timp, investitiile au devenit un loc comun, in care specialistii
veritabili nu se recunose totdeauna usor, desi rolul acestora in contu-
rarea unor strategii investifionale realiste si concrete este esential.
Probabil pe o astfel de bazé, lanseazé Alvin Toffler afirmatia, aparent
socanta: ,,Grupurile si factorii de decizie anonimi, care manevreaza
parghiile investitionale au constituit supraelitele din toate societatile
: : , o . Investitiile direcie, numite deseori
: pitalurilor, acolo unde
se intél-
stabilese condifiile si restrictiile
procurarii, recuperdrii si remunerarii capitalurilor.
Abordarea altor aspecte ale investitiilor, respect
iv, altor tipuri
investifii (cele financiare, in particular), este
redusd la limita nece-
sara unei bune intelegeri a problematicii investifiilor
directe. Sustine-
rea prin exercifii si aplicatii a demersului teoretico-me
todologic a fost
determinata din necesitéti practice de intelegere a mecani
smelor des-
tul de subtile si complexe prin care se fundamenteazé proiect
ele de
investijii si strategiile investitionale ale intreprinderii
. Trebuie insd
acceptata ideea c& rejete privind investitiile nu pot fi date.
Deter-
mindrile cantitative si analizele calitative pot oferi insd un punct
de
Sprijin important in conturarea unor Strategii investitionale realist
e $i
alegerea celor mai bune proiecte, in contexte economice, politice si
sociale date, Acestea nu se pot insé substitui experientei, flerului si in-
tuifiel investitorului,
Abilitatea acestuia raémane importanté, dar trebuie sustinuta prin
studii, analize si calcule pentru care specialistul este absolut necesar.
Prin structura sa, lucrarea de faja isi propune sd ofere un su-
port sistematizat al cunostinjelor necesare pregatirii actiunilor inves-
titionale intr-un context economic dominat de relatiile de piatd. Preci-
zarile de natura conceptuald marcheazd deschiderea demersului, prin
care poate fi sustinutd dezvoltarea ulterioara a pregadtirii proiectelor
de investijii. Acoperirea metodologica este realizata printr-o prezen-
tare relativ ampla a tehnicii actualizarii, indispensabild in evaluarea
proiectelor. Descifrarea subtilitatilor acestei tehnici permite o inte-

-10- «Its
legere si utilizare corecta a — investitionale care stau la baza
4
funda mtarii si alegerti proiectelor. a a
ceuier : oars a proiectelor de investifit in condifii de
certitudine si incertitudine le este consacratd cea oe = parte a
Jucrarii, acesta constituind, dealtfel, scopul principal a ucrarii. Capitolul |
Aspectele particulare ale realizarii sieve cu participar ea
capitalului strain sunt avute in vedere intr-un capito. —
ACCEPTIUNI, TIPOLOGII, ROL $1
Dezvoltarile recente realizate in literatura de specia aes prin CARACTERISTICI
lucrarile unor autori consacrati (Sharpe, Aggarwal, EOE, -
houy etc.), precum si metodologiile unor organisme specia lizate in
tarile occidentale au fost avute in vedere in structurarea lucrarii. 1.1. Acceptiuni si semn
ificafii
Lucrarea se adreseaza, in egala masurd, studentilor in eco- - Unele puncte de vedere expr
imate in teorig economicé
nomie, comer} si management, specialistilor si oamenilor de afaceri a investitiilor si cea
- Elemente definitorii ale unui
;
carora incearca sd le ofere un ghid util pentru pregatirea gi alegerea concept cu semnificatii dependente
proiectelor de investitii. Cel putin prin unele abordaii, lucrarea incita de scop si context
~ Acceptiuni curente in practica
la cercetéri speciale prin care sd poata fi gasite solutii la probleme investitionald
2 Sensuri diferite admise de economis
inca ozolvate. ti, finantisti, juristi sav ma-
nageri
oe percnne investitionala abordata nu este nici pe departe
1.2. Tipologii investitionale
epuizata in prezenta lucrare. Ea este mult mai ampla gi face necesare - Despre importanta clasificarii investitii
abordari specializate, pentru unele dintre acestea impundndu-se im lor
- O tipologie generald
plicarea unor grupuri interdisciplinare de specialisti, practicieni si si extensii utile ale acesteia (inve
nanciare, imobiliare si cu lichiditate scdz stitii fi-
teoreticieni. . utd; investitii industriale sau
comerciale, imobiliare si financia
Aspectele privind teoria $i gestiunea portofoliilor, de exemplu, re etc.)
- Clase specifice de investitli directe de
nu gi-au gdsit decdt minimal locul in lucrare, ca si cele privind ges- capital
- Categorii de investitii utile metodologic (nete
tiunea financiaré a investitiilor. Speram cé alte lucrari vor acoperi sl brute, cu una
sau mai multe pl&ti, una sau mai multe ‘inca
ne oia pentru cunoasterea acestor elemente, atat de necesare intr-un sGri etc.)
1.3. Potential investifional
context economic concurential. a - Ce este potentialul investitional pentru intr
eprindere?
Vom fi receptivi fata de orice observatie sau sugestie prin care - Care sunt elementele de bazé ale Potentia
nivelul calitativ al unei astfel de lucrari ar putea fi ameliorat. lului investitional al
intreprinderii?
1.4, Caracteristici ale investifiilor directe
Dumitru Zait - Despre derularea temporald, unicitatea si ireversibilitatea,
rigiditatea, complementaritatea si caracterul conex al inves
titiilor.
1.5. Rolul investitiilor in evolufia intreprinder
ii
- Intreprinderea ca succesiune de proiecte de inves
titii
- Investitia ca element fundamental al creGrii, consolid si
Grii
evolutiel intreprinderii
- Investitille si capacitatea, cifra de afaceri, rentabilitat si
ea
piata intreprinderii
Concluzii
 1.1. ACCEPTIUNI $I SEMNIFIC
ATII mecanismele sale sa fi generat
o anumita acoperire a acestuia sau sa fi
amplificat nuantele sale, generand
-—-

uneori clarificari alte ori noi confuzii.

Dictionarele $i enciclopediile
tice incearc’ si surp
rinda aspectele
1.1.1. Acceptiuni curente i teore cele mai generale care ar putea caracter
o

iza un anumit concept, inclusiv

unul atat de tehnic, precum este cel
unul uzual, fiind de care ne ocupam.
Cuvantul investitie a devenit de multa vreme
e. - ne
insa perceput in sensuri si cu semnificatii destul de diferit
Astfel, in general, se poate admite
c& orice e deplasar
itie” este utiliza t deseor i abies e fonduri in domeniul economic, socia
chiar, substantivul ,,invest l-cultural, adh inistrativ,
ee cu — a investi“, desi ele nu militar etc. pentru a asigura regenerare
restrictiv si uneori chiar in a sau crest erea acti-
ar printr-o ,,radacina* comul : velor, acoperirea cu Sorta de muncé
a activitatilor sau pro-
un plasament ‘Sau chiar movar ea obiectivelor organizatiilor sau Jirmelor
= pare ea investitia desemneaz4 este o investitie.
prin care se
numai valoarea baneasc& a acestui plasament. Actiunea Pentru @ generaliza sensul actiunii de a invest
i este insd
ea plasam ent este desemn ata sub diferit ele forme cel pufin util dac& nu chiar necesar sé addug
realizeazi un asemen am la aceasta
a
prin care poate trece infinitivul ,.a investi 2 In teoria si practic definitie si plasamentele initiale ale posesorilor
de lichiditati
si,
financiare, aspectele privitoare la investifii nu admit insa prea multe in diferite titluri, depozi ite, terenuri sau clddiri/constr
uctii in5
tari: Aici este nevole de rigoare si scopul realizarii de cdstiguri (cresterea bogatiei
mai ales, prea diferite interpre sau averii),
tivitate conceptuala. Soe Jie ca este vorba de indivizi-persoane fizice, fie ca
plasa-
= Oe rarniaas pe acceptiuni generale, nu vom putea fi siguri mentul este al unei institutii, organizafii sau intrepr
inderi
daca, in acelasi timp, urmatoarele plasamente: : Ideea de plasare a unor fonduri nu este insA suficient de
- cumpararea unor titluri de valoare; cu-
prinzatoare si nici macar explicita. Or, tot investitii pot fi conside
- plata furnizorilor de materiale; rate
aportul in natura la cresterea capitalului, unele actiuni financia
- achizitionarea unui bun de uz casnic; re cu
caracter speculativ etc,
- sponsorizarea realizarii unui film stiintific; Teoria economico-financiara nu este cu mult mai precisa in
- plata lucrarilor de prospectare a une! zone, considerarea semnificatiei acestui concept si nici nu ar putea fi,
sunt sau nu investitii. a la
acest nivel fiind necesare generalizari prin care si se poata explica o
Ceea ce pentru un individ oarecare poate fi putin important, mare diversitate de situatii practice. Teoria este doar mai adecvata in
chiar si dihotomia consum-investitie nefiind evidentd si nici strict raport cu specificul domeniului sau si, sub acest aspect, definirea
necesara, devine o dimensiune obligatorie in abordarile pe care trebuie investifiilor cap&ta mai multa rigoare si consistent fara a deveni mult
sd le realizeze o intreprindere, 0 organizatie publica sau privata, 0 cor- mai explicité si concreté. Nu vom intlni, mai ales la acest nivel al
poratie internationala sau o filiala nationald a acesteia. Sensul comun teoriei economice si financiare, un consens si, cu atit mai putin, o
al cuvAntului investitie s-a format in timp, in maniera naturala a acu- formulare unica sau macar unitara a definitiei investitiei.
mularilor la nivelul limbajului de comunicare. Teoreticienii, in formule destul de nuantate, incearcd s& sur-
in acelasi timp este posibil ca modul in care practica economica prinda caracteristicile cele mai importante ale investitiilor, punand ac-
(a firmei, a administratiei de stat etc.) a implicat cuvantul investitie in cent pe un aspect sau altul si fiind dominati de nivelul la care reali-
zeaza demersul.
'Se observa deja ca ,.a investi“ ca verb poate avea si un alt substantiv corespondent,
Pentru Peumans, a investi inseamna a dobandi bunuri concrete, a
investire“. In acest caz, ne situam pe un alt plan, al ,,plasamentelor“ de functii si plati un cost actual in vederea obtinerii de incasari viitoare, a schimba
bute ale puterii: investirea unui magistrat, a unui presedinte etc., prin care se © certitudine (renuntarea la o satisfactie cert’, imediata) in favoarea
izeazé recunoasterea de drept a prerogativelor unei functii pentru o persoana care unei serii de sperante repartizate in timp.
va putea produce astfel actiuni corespunzatoare.

-14- sie
 context, ana ar ca inves-
P. Massé se plaseaz, in acelasi
re in bunuri os vanzare citre un detinato
titille constau in transformarea mijloacelor financia r de lichidit ate) si a- $l asuma un
e acest or actiu nl. Sub forma generala, a renunfarea la 0 asemenea satisfac risc prin
o i in rezultatel tie imediat4, in tr-o asemenea
rea unor sperante mai Se poate afla orice individ, STup Sau organiza situatie,
ne thee “ mi a sacrifica un capital in vede tie. Investitorul astfel
asupra viitorului care considerat va cauta s& plaseze cat
mitt me tarais indepartate. Este un pariu mai bine lichiditatile sau ideile sale
orth iscuri ariu necesar, pentru a-si majora averea, bogatia intr-un viitor
mai apropiat sau
renunta la sume banesti indepartat, Optiunea intre a investi si a
ey ren Leah mapa yee a consuma este de fapt 0 prima
ante i reali zarii unor venit uri viitoare, distri- decizie; cu caracterT in Investitional. CAstig
ul sperat din Tengnjarea la con-
lichide a rat sper sum in favoarea investifiei este 0 valoar
e sperata a cresterii bogitiei
investitorului si este determinantul motiva
= R Heline si O. Poupart-Lafarge apreciaza ca prin even Se a- tional al acestuia. Astfel,
costul renuntarii la lichid
fecteazA resurse pentru realizarea de obiective industriale - inan- itate (respectiv, la idee) trebuie sa fie
de un beneficiu (castig) sperat Superior. acoperit
ciare in speranta realizarii unor beneficii pe o perioada de mai mu! ie de rationalitatea economica a actiunii.
Investitorul este deci dominat
La J.M. Keynes, investitiile apar ca adaos curent la valoarea
echipamentelor de productie, adaos rezultat din activitatea Re produc-
tie a perioadei respective. Conform acestei definitii si - { — argu- 1.1.2. Semnificafii practice
mentatie pe care o dezvolté, Keynes apreciaza, ca $i alti clasici ai
teoriei economice, ca, in general, investitiile dintr-o perioada sunt ega- Elementele puse in evidenta mai sus
nu sunt suficient de
ve- lamu-
le cu economiile ,.deoarece fiecare din ele este egal cu surplusul ritoare pentru diferitele Situatii in care avem de-a
face cu plasamente
itului consum* (40, p. 97). ; ; sau avansari de resurse (in particular, lichide).
Asa cum putem cons-
Sk usor Ont pe care cei evocati mai sus se situeaz4 tata, nu toti detinatorii de lichiditati (sau de
resurse oarecare, inclusiv
fati de investitie. Astfel, in timp ce teoreticienii care se opresc asupra materiale si tehnologice) si nici tofi posesorii de idei
sunt in masura sa
investitiilor la nivel micro pun accent pe relatia dintre renuntarea la investeasca. Cei din prima categorie nu au intotdeaun
a ideile si know-
resurse temporar disponibile si obtinerea de avantaje, in particular si how-urile necesare pentru a realiza investitii sau
nu detin suficiente
in special financiare (beneficiu, profit), cei care abordeaza problema la lichiditati pentru a-si realiza ideile de a investi
. La randul lor, pose-
nivel macro (J.M. Keynes, Samuelson etc.) pun accent pe modificarea sorii de idei nu au lichiditati si alte resurse care si
permita concre-
stocului de capital ca efect al investitiilor. tizarea prin proiecte, programe sau alte plasamente.
Dincolo de relativa diversitate a acestor puncte de vedere, pot fi Interesele celor doud categorii de posesori de capital pot
fi reu-
desprinse si cAteva trasdturi comune, importante: - nite pe o piat& adecvata, astfel incat proiectele sa prinda viata
si pentru
- transformarea unor disponibilitati bénesti in cheltuieli pentru ambele sa se poata objine castig (cresterea bogitiei, ca difere
nta intre
realizarea de bunuri concrete (a céror forma $i continut sunt nedecise, bogatia initiala, anterioara investirii si cea final, sperata dup’
exploa-
putdndfi echipamente de productie, actiuni, materiale, informatii etc.); tarea investitiei). Suntem deja in cadrul unei piete specifice
in care se
- obfinerea, pe aceasta cale, a unor efecte superioare sub forma intdlnesc detinatorii de capitaluri lichide si posesorii de idei si know-
de beneficii, a caror realizare este insa probabild; how, primii producdnd oferta de investitii, iar ceilalti furniz
and cere-
-,,dezafectarea“ temporara a unor resurse financiare, materiale rea de investitii. Intre cei doi se interpun institutii si organisme specia
-
si chiar umane, al céror cost este suplinit prin efecte nete pozitive lizate, precum si reglementari si sisteme logistice adevate de interme-
superioare. diere si administrare. In ipostaze cumva diferite, toate cele trei cate-
Dincolo de asemenea diferente semantice putem admite faptul gorii de participanti pe piata financiara devin investitori. Unii intre-
cA investitia este o optiune produsé de un detinator de capital lichid prind numai actiuni cu caracter financiar, altii devin investitori directi
sau posesorul unei idei de afaceri intre a consuma imdeiat ceea ce de capital, iar ultimii apar ca administratori investitionali. Potentialul
detine (inclusiv in cazul ideii, aceasta putand fi si ea ,.consumata“ prin si eficienta unei piete de capital depind fundamental de calitatea aces-

«16% -|7-
|

de organizare a respective piete

tor trei participanti + de modul iectelor si programelor si recuperabi
i, Jogis ticd si capit al uman). litatea plasamentelor $i devin ast-
(structuri, reglementar or si de destinatia resurselor fel parteneri ai realizarij Investitiilor direc
sn

cont ‘de cate gori a de inve stit te de capital.

Tinand Invest
estitorii directi sunt cel care reali
prac t ic generaliza t al investitiei, chiar zeaz?
alocate se poate admite un sens de investittipe care le pun in opera apeland ca
iecte si prog
oow

daca nu suficient de expl icit inca: lehifitst orp.

curate pe Piata financiara, Acesti inves
e de active mobi- titori realizeaza potentarea re-
in sens practic, investitia este 0 achiziti surselor proprii si a celora procurate prin medie
rea pietei
e sau neco rpor ale intreprinsa financiare pe
liare sau imobiliare, corporal care le transforma in factori de productie (tehn
ww

re de lichiditati pentru ica si tehnologie forta

in vederea obtinerii de fluxuri ulterioa demunca, logistica $i know-how) prin exploatare
a carcra vor obfine
d resurse, in parti-
cresterea bogatiei celor care angajeaz fluxuri de bunuri si de lichiditati. Acest inves
wren

titor direct este de fapt

cular financiare, in acest scop. cel care valorizeaza resursele. Din acest motiv, el
este considerat, in
ie este accepfiunea comuna, actorul investitional cel mai importa
Prin aceasta definitie, continutul conceptului de investit nt. Numai la
opozitie cu consum ul care induce o diminua re a acest nivel are loc conversia investifiei in actiune produca
mai bine precizat in toare de pro-
; : / fit efectiv.
pogatiei si o pierdere de valoare.
izata in orice active material e Sensul atribuit investitiei este, asa cum putem constata
~ Deci, o investitie poate fi material , diferit si
drept de credit, de exemplu) , corpora le sau necor- totdeauna complementar pentru cele trei categorii de participanti, de-
sau nemateriale (un veniti de fapt investitori. Investitorul elementar (considerand in aceas-
porale, industriale, comerciale sau financiare (deci active destinate
tipuri tA categorie orice posesor de lichiditati sau valori fizice pe care le va
productiei de bunuri si servicii, dar si active financiare sau alte plasa intermediarilor financiari) este furnizor de capitaluri (lichide si
de plasamente lichide, material e sau informat ionale). Vom putea recu-
de fizice) pe piata financiara. Acesta nu evidentiaza el insusi operatiunea
noaste printr-un asemenea sens generalizat oricare din categoriile de transfer decat intt-O maniera primara si elementar3, bazat& pe do-
investitori potentiali sau efectivi, precum $i oricare din destinati ile po-
cumentul emis cu aceasta ocazie de intermediarul financiar cdruia i-a
sibile sau efective ale alocarii resurselor in speranta obfinerii de flu- incredintat administrarea resurselor sale. Investitorul elementar este
xuri viitoare superioare pentru cresterea bogiatiei/averii posesorului de motivat Sa investeasca apelind la intermediere prin speranta obtinerii
resurse. unui profit superior utilitatii produse de consumul imediat. Faptul ca
Investitorul elementar, individ sau organizatie, este cel care nu dispune de cantitati suficient de mari de lichiditati sau capitaluri
furnizeaza pietii financiare lichiditaji disponibile pentru crearea, con- fizice si, mai ales, lipsa sau insuficienta unui know-how specific in-
solidarea sau cresierea ofertei de investitii. Pentru acesta, investitia vestitiilor il determina si recurgd la organisme specializate si dis-
apare ca un plasament neutru in titluri diferite in care nu se identifica ponibile a face plasamente de dimensiuni potrivite cu proiectele si
decat marimea fondurilor plasate, precum si unele condifii si aspecte programele de investitii ale posesorilor de idei si de metode de mana-
privind remunerarea. Aceste fonduri (putem admite aici si echiva- gement adecvate, Valoarea investitiei elementare este egal cu valoa-
lentul financiar al unor aporturi fizice de tip ipotecd, garantie. gaj etc. rea contabila a plasamentului corectata succesiv cu nivelul castigurilor
posibil a fi transformate in aporturi de capital pentru investitii, in anu- incasate de posesorul capitalului initial.
mite conditii) intra in administrarea intermediarilor financiari efectivi
Intermediarul financiar al investitiilor a devenit cel mai complex
care le vor identifica si atribui destinatii potrivite pentru a obfine cas- si important partener investitional. Acesta colecteazd resurse investi-
liguri in nume propriu $i pentru investitorii elementari. tionale, estimeaz oferta si cererea de investitii, propune solutii de
Intermediarii financiari (banci si fonduri de investitii, fonduri de echilibru si orienteazA pretul si remunerarea capitalurilor influentand
asigurare, burse etc.) devin investitori financiari prin faptul cd admi- aproape decisiv nivelul si calitatea investitiilor intr-un sistem econo-
nistreaza resurse cu destinatie investitionala, cauta plasamente in pro- mic si financiar anume. Intermediarul financiar administreaza deci re-
iecte $i programe de investitii, urmaresc evolutia plasamentelor, pro- sursele de investitii, contabilizeaza fluxurile investitionale in diferitele
forme pe care le capata, urméreste si corecteaza, daca este cazul, recu-

JS- = 19.
 intervenind chiar la investitorul direct
perabilitatea plasamen telor,
ee _ tee atten
pentru care a realizat finanjarea (credit, a aru vote
a r este :
Ge oe succesive de lichiditagi sub
forma
etc.), Valoarea investitiei realizate de interme : : itl), Incasari si beneficii (intrari); pe parcurs
le efective reali- ae fi acceplata © variabilitate a acest
terminata printr-o metodologie specifica pe destinatii or fluxuri cu conditia ca la
F dit, leasing etc. sieehatea ns oan pe ansamblul investitiei un
zate cAstig sub
a ene iret se supune poate celor mai severe reglementari mmuneeicilop caplisfarleg ~ un venit net dupa deducerea tuturor re-
in materie de semnificat ie si determinare a investifiilor sale. sty > inclusiv a limitei inferioare a ratei dobanzii,
resurselor (finan- asa cum vom vedea in capitolul
acesta, investitia apare ca 0 transformare fizicd a II),
In acceptarea semnificatiei investitie
ciare, tehnice si materiale) in active fixe si, ca exceptie, circulante. La i, pot si apara diferente in-
Se peo tre punctul de vedere contabil, cel finan
acest nivel, investitia devine factor de productie ce va fi ciar si cel economic, pe de o
ene te un parte $1 acceptiunea juridica, pe de alta
perioada superioara unui ciclu (de regula, limita parte.
Astfel, unele consumuri considerate ca
forma inca-
an), scopul fiind de crestere a fluxurilor de Tichiditati sub atare in contabilitate
(pentru formarea personalului, pentru campanii publicitare) sunt, din
srilor si, mai ales, a beneficiilor. Contabilizarea acestor investifii se punct de vedere financiar si economic
pentru peri- , investitii.
realizeaz prin mijloace specifice sub forma imobilizarilor ‘ Punctul de vedere contabil pune accen
oada de realizare si a amortizarilor, in principal, pentru perioada de tul pe aspecte
cabile $1 oarecum stabile in timp ca si pe condi cuantifi-
exploatare. / ; ; ‘ tii fixate conventional
la nivelul sistemului contabil respectiv (durata
Din aspectele definitorii prezentate mai sus putem desprind e ca- si valoare, in cele mai
multe reglementiri). La nivelul investitor
ului elementar, care nu
teva caracteristici fundamentale simultane $i complementare ale inves- zeaza decat un plasament al lichiditatilor sale dispo reali-
titiilor : A fet ; nibile temporar sau
permanent, investitia apare numai ca una finan
sau succesiuni de optiuni ale investitor ului = po- ciara, valoarea conta -
"= sunt opfiuni bila a acesteia fiind egala cu valoarea lichiditat
ilor plasate in titluri,
sesor de capital lichid sau in natura, posesor de know-how si structuri depozite etc. Pentru intermediarul financiar sumele vehic
specializate de intermediere, detinator sau creator de idei de proicct; ulate intre
investitorul elementar si cel direct nu sunt inves
titii proprii. Acesta
prima optiune si poate cea mai important este aceea intre consum $i poate realiza la randul lui investitii reale sau financia
investitie; urmatoarele optiuni se refer la procurarea resurselor (iden- re din propriile-i
acumulari sau din imprumuturi devenind, in acest caz, inves
tificarea si apelarea surselor), destinatia investitiilor (construirea por- titor direct
si contabilizand ca atare respectiva investitie. Investitor
tofoliului), definirea si alegerea variantelor tehnice, comerciale, finan- ul direct ad-
mite investitia in contabilitate ca «ansamblul valoric al bunur
ilor mo-
ciare etc., stabilirea parteneriatelor, aliantelor strategice, contractelor bile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau creat
e de
etc.: intreprindere, care sunt folosite pe mai multe cicluri de explo
atare
- se deruleaza pe perioade de timp in care apare o renuntare la neschimbandu-si forma si destinatiay, Intra in aceast’ categorie, fiind
efecte imediate, sigure, in favoarea sperantei obfinerii unor castiguri considerate deci investitii: imobilizarile de exploatare si dinafara ex-
viitoare superioare; investitoru] elementar poate ajunge mai repede la ploatarii, cumpararile de bunuri cu scop speculativ (terenuri, obiecte
un castig oarecare, totdeauna mai volatil si supus unor clase diferite de de arta, imobile etc.), achizitiile de titluri de valoare si, ca exceptie,
rise in functie de natura plasamentelor si modul de construire a por- activele circulante initiale si unele categorii speciale de lucrari si ac-
tofoliului de investitii; intermediarul financiar este mai putin vulne- tivitati (cercetare, prospectiuni, explorari etc.). Retinem deci cA pentru
rabil fata de fluctuatiile pietei financiare a carei calitate o va determina contabilitate investitia este considerati ca o cheltuiala din care se obtin
insa in proportii semnificative; investitorul direct va astepta o perioada bunuri sau servicii ce vor fi exploatate pe durata mai multor cicluri
mai lunga de timp pentru realizarea proiectelor sale, va trebui sa (mai mulfi ani, de regul) si care, in acelasi timp, fac obiect al pro-
aprofundeze a priori realizabilitatea acestora, isi va asuma riscuri mai prietatii agentului respectiv.
mari, iar in schimb va putea castiga mai mult i mai sigur pe perioade Nn sens juridic, investitiile acopera achizitiile sau aproprierea
lungi de timp; oricérora din elementele care pot constitui obiect al dreptului de pro-

-20- SD)
4
 e vat unei
oni u (care formeaza pi italul
patrimoni
patrim
rietate, ca elemente ale unu! i iile rurale sau
" tentele ete., adica elementele care forme
): gospodar aza activul fix al unei intre-
uae fizice sau juridice prinderi. La modul mal general, sunt investitii in sens economic resur-
valorile Se
ial e
ter ele etc.
‘maent
pam Aceste bunun lel
produc tiv e, veh icu $i e,terenur! pot aduce s nem _ it sele (financiare, tehnice, comerciale, materiale etc.) av ansate intr-o
e " perioada cu scopul obtinerii unor efecte sperate
iditagi sau de ee . pe ge int-o perioada vil-
ne remunerare, plasarea de lich s juri * = te ae bees ree superioare platilor efectuate sub forma
de investitii, chel-
lor find investitic in sen
achizitionarea prop: seidvelt hone Sue
este aici rezultatul cresteril
wwwwowownwo

corespondente. Sunt
realizeaz. Cresterea bogatiei oblig atiuni, ediicamionintial ven
j i ‘ atirii acesteia. Cumpararea de ip
a lelile pentru gumpararea de
desi poate aduc e 0 creg-: $i alte unuri productive (care vor produce efecte fizice
este 0 niinve
nu in
mplu,ne s ie in: sens j uridic
investit
pip ex e
aeJe exe $1 admis, de tipul bunurilor $! serviciilor); refacerea capacitatii
rietate va putea fi recunoscut de autofinangare;
tere a bogatiei. Dreptul de prop esr # rambursarea datoriilor pe termen mediu si lung; creare
a de surplus la
carr
in acest caz, numai asupra incasarilor venituri: cheltuieli de promovare, programe de inovare si perfectio-
" fan active echiv: nare tehnica si tehnologica, cheltuieli de formare si conver
prime de emisiune $i sie pro-
inala ctivelor obligatiunt. ; fesionala, cercetare — dezvoltare, creare si lansare de noi
finan ciar, invest itiile repre zinta plasamente pe oe Sensul economic acorda prioritate legaturii dintre investi
produse etc.
ae tii si modi-
renta neconsumate de ee
tele financiare ale excedentelor de wont! al re 3
ficarea stocului de capital ca factor de productie
(considerand im-
degraba
capital financiar. Acesta este un sens mal plicita inlocuirea sau reinnoirea echipamentelor).
se refera la o clasa a acest ora, clas d numité chiar @ inves _ Managementul intreprinderii pune accent pe capaci
tiilor care tatea in-
investitie este sau poate fi pri-
titiilor financiare. In general insd, orice vestitiilor de a genera noi fluxuri de lichiditati (plati sau cheltu
ieli si
resursa financiara avan-
vit si sub aspect financiar ca cheltuiala sau incasari), in special sub forma beneficiilor ca diferent pozitiva dintre
atare , venit url, economit sau castiguri incasari si plati. La acest nivel, apar ca investifii si resurse avansate pe
sati care genereaza, prin explo
are de timp si care se amor tize aza din aceste ve- care contabilitatea le inregistreazA ca cheltuieli curente (cheltuieli pen-
pe 0 perioada oarec
regula, de mai multi
nituri la limita unei perioade de recuperare, de tru publicitate, cheltuieli de formare sau conversie profesionala etc.).
titii le apar ca imobilizari (cu-
ani. Din acest punct de vedere, inves In sens strategic, investitia este cea care consolideaz’, amelioreazA sau
uinta crean d impre sia fals a ca investitia dezvolta Pozitia concurentiala a intreprinderii in scopul crearii de
yantul este folosit din obisn
tempo rar, 0 «slag nare» , prin «imo bili zare ay de resurse valoare si cresterii bogatiei proprietarilor. Investitia este factorul stra-
este, ce] putin
generatd) de resurse si cuprind, atunci cand se refer a la investitorul tegic ce] mai important al managementului intreprinderii.
a de fond de rulme nt, ca ex- Desi aspectul juridic pare a include si dimensiunile financiar& si
direct sau la agentul economic $i nevoi
ceptie. inchirierea ca $i leasi ngul (cred it — bail), din punct de vedere economica a investitiilor, exist& situatii in care trebuie sa avem in
financiar, apar ca modalitati de finantare a investitiilor, iar in sens vedere si excluderea lor reciproc’. Astfel, o imobilizare achizitionata
contabil nu sunt investitii. * si finantat& prin credit-bail, ca si inchirierea oricdror active sunt
Capitalul, in acceptiune financiara, este privit aici ca suma de considerate ca investifii, desi nu acopera criteriul proprietatii juridice.
bani care nu a fost consumatd de proprietar $i, care, plasata pe piata Exist&, mai frecvent, investitii in sens juridic care nu sunt nici eco-
financiara, poate produce o rent. In acest sens, capitalul unui proprie- nomice, nici financiare (cumpararea unui teren sau case de vacant’, a
tar este format din valoarea investitiilor (cotate in bursa), la care se unor bunuri casnice etc.).
adauga valoarea depozitelor si impozitarilor organismelor financiare $i Cump§rarea de actiuni pe piata financiara este o investitie finan-
valoarea imprumuturilor si dobanzilor aferente acestora pentru terfe ciara, dar nu si economica pentru ca astfel nu se transfera decat drep-
persoane. tul de proprietate asupra unor bunuri productive existente, stocul de
Sub aspect economic, investitiile apar ca sume alocate pentru capital economic rim4nand acelasi. in cazul in care cumpararea de
achizitionarea de elemente productive (cresterea activelor de produc- actiuni precede o crestere a capitalului avem de-a face cu o investitie
tie). in aceasta categorie intra: terenurile, cladirile, echipamentele, pa-

=22-
 financiara si economic, in acelasi timp. La fel, poate fi interpretata sj
: obligatiuni. . lurarea portofoliulu
Sek ae g e i de activ), fi
e prin retrocedare catre aportorii de
ete cazuri in care, din punct de vedere economic, unele capital (prin diminuarea
activului).
achizitii sunt investitii, dar nu si din punct de vedere financiar (cum- Scopul fundamental
al Inves
iny titii lor este de a creste bogitia pro-
pararea de factori productivi prin finantare din beneficiile Tefinute), prietarilor (actionarilo
r, inv etitorilor elementari etc.)
Diferentierea intre dimensiunea juridica si financiara a investitii- lorii intreprinderii, Sco si, implicit, a va-
pul imediat al investitiilor poate
lor este valabila numai la nivel microeconomic. Accepjiunea econo- ticular: cresterea Produ fi mai par-
10

ctivitatii, diversificarea activitatilor, imbu

mica are valabilitate atat la nivel macro, cat si la nivel microeconomic. nata-
1

Daca acceptim sensurile stricte la care face trimitere literatura

de specialitate, ca si practica investitionala atunci vom gasi aspecte de n 2 tatea si calitatea informatiilor de care
AAA

diferentiere mai explicite. Astfel, sensul contabil este determinat prin dispune decidentul sicu
riscul asumat de acesta.
sistemul conventiilor cu care se opereaza intr-o tara, ° regiune sau Pentr u © intreprindere, capitalul
productiv apare in activul ba-
intreprindere. Investitie este ceea ce se inregistreaza in conturile cores- lantei, in timp ce in pasiv
sunt inscrise sursele sale finan
tifiile au ca finalitate cresterea ciare. Inves-
punzatoare de imobilizari in conformitate cu reglementarile legale in activului fix si numai ca excep
vigoare. Din aceasta cauza, investitiile pot fi considerate diferit de la o asimilata invest itiilor cresterea activu tie este
lui circulant (bani disponibili
tara la alta si, uneori, chiar de la o intreprindere la alta. casa $i banci, soldul clienti, stocul de in
materii prime, produse in curs de
Sensul financiar si cel economic sunt complementare in raport fabricatie si produse termi nate etc.).
cu volumul investitiilor la un moment dat. Astfel, sensul financiar aco- Cresterea activului circulant este
uneori considerata ca investitie
pera valoarea investitiilor financiare (plasamentele pe piata financiara derivata sau complementara in Taport cu invest
Cresterea nevoii de fond de rulment itia in active fixe.
sub forma de titluri si instrumente financiare, in principal), in timp ce ca urmare a unor fuziuni, aporturi
sensul economic acopera ceea ce este cunoscut sub denumirea gene- in natura, restructurari de active Sau pasive
etc. este si trebuie acope-
rica de investitii reale sau investitii directe de capital. Aceste doud rita prin investitii corespunzatoare,
sensuri sunt complementare si se ofera intr-un sistem relational de
sprijin reciproc. Investitiile financiare se regasesc intr-un perpetuu
circuit de lichiditati (capitaluri pentru investitii) si sunt totdeauna 1.2. TIPOLOGII INVESTITIONALE
multiplu (este vorba de multipli de ordin 2 pana la 8 sau chiar mai
mult, diferente importante existand intre tari, piete financiare etc.) ale in diferitele definitii date investitiilor
se au in vedere anumite
investitiilor reale. Investitiile directe sau reale se consuma ins& intr-un caracteristici relativ generale $i omog
ene ale acestora
in Traport cu
ciclu investitional, devenind apoi active fixe (si circulante, ca modul de formare sau cu destinatia pe care
exceptie fondurile respective o pri-
si in particular) si intrand intr-un circuit de exploatare pentru mesc. Uneori se poate remarca chiar
a pro- o inclinatie prepondere nta spre
duce fluxuri de bunuri si lichiditati, a se recupera din punct unul din aceste doua aspecte ale proceselor
de vedere investitionale. in ultima
financiar si a satisface asteptarile de remunerare ale aportorilor instanta, investitiile nu apar decat intr-un proce
de capital. s complex care priveste
Precizarile anterioare duc la concluzia cA investitiile, atat mecanismul formarii fondurilor, cat si
in sens utilizarea acestora pe
cantitativ, pentru o perioad’ data, nu sunt determinate diferite destinatii. De multe ori se trece chiar
ca diferenfa de cu vederea faptul ca o
stoc de capital intre sfarsitul si inceputul perioadei calitate tehnici, economica sau sociala Cores
respective. Aceasta punzatoare a investitiilo r
diferenta poate fi numita dezinvestitie sau consum nu apare implicata prin dimensjunea valorica a fondu
de capital. rilor alocate pen-
Dezinvestitia urmareste, ca $i investitia, cresterea tru investitii, ci prin caracteristici ale acestora, intre care,
bogatiei actio- pe unul din
narilor (proprietarilor, investitorilor elementari primele locuri trebuie considerata structura acestora in raport
etc.). Ea se realizeazi cu dife-
in masura in care lichiditatile rite criterii. Avem aici in vedere corespondenta dintre nivelu
care pot fi degajate pot capita o destina- l inves-
tie mai rentabild fie prin reinvestire in titiilor si calitatea alocarii lor in Taport cu distributia teritoriala,
intreprindere (prin restruc- ampla-
sament, ca destinatie productiva, tehnico-constructiva etc.
-24-
-2.

an
 Daca ar fi si ne oprim asupra unui singur aspect, considerat de
altfel chiar prin diferitele definitii date investitiilor, trebuie remarcat
faptul ca reflectarea acestora intr-o anumita structura a activelor fixe
tA
(sau circulante, ca exceptie), in care se materializeaza, are 0 influent
determinanti asupra intensit&tii proceselor de crestere economica,
MonNnowo
asupra eficientei economice cu care aceste fonduti sunt consumate,
Astfel, ponderea pe care o detin elementele productive ale activelor fi-
xe (echipamentul propriu-zis de productie) conditioneaza direct efici-
enta economica a investitiilor pe perioade scurte, in timp ce alocarea
unor fonduri pentru invatamént si cercetare stiinfificd are efecte pe ter-
men mediu si lung asupra eficientei economice in general, a inves-
: semne purtatoare de valoare si castig. Operatiunea este ins 0 secventa
titiilor, in particular.
De altfel, poate fi sesizata chiar o anumité dependenta intre tipul
de crestere economicd si caracteristicile structurale ale procesului
investitional. Astfel, cresterea economica de tip extensiv este insofita
de ponderi ridicate ale investitiilor cu destinatie relativ pasiva (infra-
structura, spatii productive si neproductive etc.), in timp ce cresterii
economice intensive ii este caracteristica 0 pondere ridicaté a inves-
titiilor active (in echipamente de productie si in mai buna folosire a
activelor fixe, inclusiv prin cresterea nivelului tehnic al acestora).
O alta tipologie, mai general si mai putin explicita de altfel,
este totusi foarte semnificativa in raport cu eficienta actiunilor econo-
mice din orice sistem. Ne referim la raportul dintre investitiile finan-
ciare si cele reale sau directe de capital. Or, investitiile financiare,
considerate in sens strict, nu sunt altceva decat lichiditati intr-un
circuit cvasi-speculativ. $i totusi, aceste investitii se constituie ca su-
port elementar si eficace al investitiilor reale. Prin investitii financiare
se realizeaza colectarea resurselor lichide pe piata financiara si alo-
carea acestora profitabila cu ajutorul raportului cerere-oferta de inves-
titii. La nivelul pietei financiare se realizeaz& echilibrul dintre inves-
tpiile financiare si cele reale, se fixeaz4 succesiv costurile capitalurilor
si se orienteaza folosirea resurselor de investitii in raport de nivelul si
structura cererij de bunuri si servicii etc.
Necesitatile practice de fundamentare si analizA economica au
pus in evidenté mai multe criterii de caracterizare a structurii inves-
titiilor, c&rora literatura de specialitate le-a adaugat mereu altele noi.
Din multimea acestora ne vom opri doar asupra cAtorva, mai semni-
ficative.
1. Cel mai cuprinztor si general criteriu dupa care pot fi clasifi-
cate investitiile ramane natura (lichidd sau materiala a) destinatiei.
-26-
sicce ie a cele dowa clase de investitii deja
pefareale) da care se aden = sau directe de capital, numite impro-
ficativa,
oe dar interesan
: ee ti pentruee unii; _ Specia
investitor nae
i pasionati ge$1 pce
anume
investitiile cu lichiditate scazuta.
__,_investifiile financiare apar, asa cum am vazut, sub forma dife-
ritelor plasamente lichide realizate de posesorii
de ecogomii sau acu-
mulari, Sensul este aici generic si nu surprinde decat
originea si natura
capitalurilor Investite. Destinatia 0 putem
mai degraba intui decat
preciza, find vorba de cumpirarea de titluri de valoare sau alte in-
a unul proces investifional amplu si complex care merge
pana la
transformarea acestor plasamente in factori de productie la nivelul
investitorului direct. Pentru acesta, definit si functionand
ca intre-
prindere investitoare, investitiile financiare iau forma a ceea ce curent
se numesc investitii extemne.
Investitiile externe sunt investitii financiare ale investitorului
direct (intreprinderii) realizate ca plasamente de capital in scopul par-
ticiparii la formarea capitalurilor altor societati comerciale. Astfel se
recunoaste intreprinderii posibilitatea de a-si diversifica activitatile si
poriofoliile pentru a-si diminua riscurile si pentru a castiga supli-
mentar prin potentarea rezervelor sale de capitaluri lichide.
Investitiile financiare, inclusiv cele interne, ca diviziunea cea
mai activa a acestora, pot fi sistematizate pe clase mai omogene in
functie de caracteristicile remunerarii si pozitia fata de proprietate,
astfel:
- investitii cu venit fix (fixed-income investments) care gene-
reaz& fluxuri de pl&ti sau incasari sub forma de dobanda constants si
venit la maturitate (diferenta dintre valoarea finali sau de rascum-
parare si cea initialé sau de emisiune) pe baza de contract; in aceasti
categorie se includ diferitele categorii de obligatiuni, dar si asa-nu-
mitele actiuni preferentiale, inca putin cunoscute la noi;
- investitii in actiuni (equity investments) care dau drept de pro-
prietate cumparatorului, dar nu presupun o remunerare specificd sau
aduc plati sau incasari variabile sub forma dividendelor;
- instrumente speciale (special equity instruments) prin interme-
diul carora nu se realizeaza propriu-zis si imediat plasarea de capi-
taluri, ci se opereaz4 contractual anumite transferuri la anumite ter-
mene si in anumite conditii; astfei de instrumente sunt de tipul optiu-
nilor, contractelor futures, contractelor la termen etc.
Loe
 Investitiile imobiliare (real estate investment) se refera, in
principal, la diferitele proprietati imobiliare, cladiri, echipamente etc, cazul unor livrari defe
Prin aceste investitii se realizeaza o crestere a proprietatii fizice, mate- Ctuoasa e sau : al modifi
litiile de naturg social cari preturilor si inves-
riale a investitorului. Pentru intreprindere aceste investitli sunt numite , Menite a asigura angajatilor
material si moral, Pen conditii de confort
interne si caracterizeaza alocarile de capitaluri pentru cumpararea de tru crearea unui bun
necesar desfasurarii nor climat social si psihologic
active materiale sau nemateriale (constructil, echipamente, stocuri, male a activitatilor,
Aceste elemente sunt avu
licente etc.) in scopul cresterii capacitatilor de productie (productie, te in vedere, intr-o buna
una din Clasificarile cu o masura. si in
larga circulatie in Romani
cifra de afaceri), consolidarii sau expansiunii pozitiei intreprinderii pe a) investitii a:
in reutilari de intreprin
piata etc. Sensul general al investitiei imobiliare serefera sila achizitii b) investitii in construct deri si sectik
ii de noi intreprinder
care nu au scop economic productiv: case, terenuri, amenajari de ¢) investitii in largiri, ext i;
inderi sau dez
voltari;
terenuri in scop de inchiriere sau speculatii ulterioare, realizare de d) investitii de modern
izare;
spatii sau centre comerciale pentru parteneriate, inchirieri ete. €) investitii de refacere
a unor intreprinderi distruse
Investitiile cu lichiditate scizutA (Jow liquidity investments) mitati naturale sau sociale. de cala-
privesc anumite plasamente a caror circulatie si profitabilitate: sunt Aceasta clasificare are in vedere
numai partea asa-zis productiva
scazute, dar care fie c4 ofera o satisfactie speciala si specifica investi- a investitiilor (in principal industrial
e), ea trebuind deci completata cu
torului, fie c& asigura o securitate suplimentara lichiditatilor astfel pla- alte componente (investitii socia
le si de cercetare — dezv oltare, in mod
sate. Este vorba de plasamentele in achizitii de lucrari de arta, numis- obligatoriu),
matica, timbre, raritati arhitecturale, antichitati etc. La ora actuala, se prefers o tipologie
mai analitica a investitiilor
dupa acelasi criteriu. Astfel, sistemul
2. Unul din cele mai cunoscute si raspandite criterii a fost pro- canadian pe care-I analizeaz’
Halpern, Weston si Brig gham (Economica, 1998) cuprinde
pus de J, Dean in lucrarea sa Capital Budgeting si priveste doar desti- urmatoa-
rele clase de proiecte de investitii
nafia productiva sau cvasi-productiva a investitiilor directe de capital. ale intreprinderii:
- inlocuiri pentru mentinerea nivel
Cele cinci clase de investitii directe sunt : ului cifrei de afaceri;
- inlocuiri pentru reducerea costu
- inyestifiile in inlocuiri, care au ca destinatie acoperirea mate- rilor;
~ cresterea productiei sau exti
riala si financiara a activelor fixe pe care o intreprindere trebuie si le nderea pietelor existente;
- lansarea de noi produse sau intrarea
inlocuiasca, datorita uzurii fizice sau morale; pe noi piete;
~ protectia mediului;
- investitii de expansiune, avand ca scop cresterea activelor
~ alte investitii: cladiri pentru birouri, parca
intreprinderii, crestere determinata de modificarea cererii pentru pro- ri, mijloace de trans-
port pentru personalul executiv etc,
duse existente sau lansarea de produse noi, intentia de castigare de noi
Pentru fiecare din clasele de Proiecte consider
piete etc. Aceste investifii se pot realiza prin extinderea sau dez- ate mai sus se fac
evaluari specifice. Deciziile Tespective sunt atributul
voltarea activelor fixe ale intreprinderii existente, crearea de noi filiale managerilor situ-
ati la diferite niveluri ale ierarhiilor de intr
sau agentil, achizitii de active ale altor intreprinderi, fuziuni, cresterea eprindere, in functie de na-
tura si complexitatea proiectului.
numéarului de schimburi etc.; 3. Dupa structura interna (sau dupa natura activ
- investitii de modernizare sau de inovare, cu rol de asigurare itatilor la Cis-
telecan L.?), investitiile pot fi:
a condifiilor de reducere a costurilor de productie, crestere a produc- a) investitii pentru lucriri de constructii-montaj,
livitatii muncii, ameliorarii produselor, lansdrii de produse noi si, doar alocate
pentru Jucrari de constructii in cladiri, instalatii, constructi
in secundar, cresterii capacitatilor de productie; i speciale si
auxiliare, amenajarea si pregatirea terenului, prec
- investifii strategice, avand ca obiect reducerea riscului deter- um si pentru mon-
tajul utilajelor, partilor metalice ale cladirilor ete.;
minat de progres tehnic si de concurenta; aici se includ, alaturi
de
cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de protejare a intreprinderii
in 2Cistelecan, L. — Procesul investitional, Editura Academiei R. S. Romania,
Bucu-
resti, 1983,p. 15,
-28-
-29-
 b) investifii pentru achizitionarea de utilaje si transportul
acestora: : Rye i
= 0)

c) investitii in lucrari si explerari geologice: prospectiuni si

explorari pentru conturarea si extinderea perimetrelor de zacaminte
descoperite anterior; construirea unor exploatari (galerii,, puturi) si
nnonwowowwos

diverse lucrari in vederea trecerii unor rezerve din categorii inferioare Q ene ”
’
fortei de munca, acestea fiind
in altele superioare, studii si cercetari geologice etc.; investitiile extensive. In mod obisnu
it nu se intalnesc forme pure de
d) alte investitii: cheltuieli de proiectare, piese de schimb si investifii Productive simple sau
largite, intensive sa extensive,
obiecte de inventar — prima dotare, cheltuieli cu obtinerea terenului, combinatii ale acestora. De exemplu, ci
investitiile in sidlonce de trans-
cheltuieli cu pregatirea personalului aferent noilor capacitati, cheltuieli port,
1 incar care-
4 desca rcare etc, asigura c Testerea productivitatii
prin economi muncii
cu plata personalului de supraveghere si control, cheltuieli cu demola- ! pe seama muncii cheltuite si chiar,
in secunda r, cres-
rea $i exproprierea etc. terea productiei. Ele sunt considerate deci
investitii simple intensive,
4. Dupa destinatia obiectivelor la realizarea cdrora participa, desi pot avea si o parte largit& sau chiar una
extensiva.
investitiile pot fi: . 5. Dupa obiectivul Propus a fi realizate la nivel
de proprietar
a) investifii propriu-zis productive, concretizate in active fixe §i management, investitiile apar intr-o Upolo
gie specifica, importanta
care asigura conditiile materiale nemijlocite ale productiei; pentru caracterizarea strategiei unei societati comerc
iale:
b) investitii socio-demografice prin care se realizeazA active fixe a) investitii productive, care realizeaza menti
nerea capacitatii
in domeniile: social, cultural, invatamént, sandtate, cultura si arta etc. de productie si reinnoirea echipamentelor (conservar
ea nivelului po-
La randul lor, investitiile propriu-zis productive au o structurd tentialului productiv al intreprinderii); modernizarea sau_p
erfec-
relativ complexa, structura ce poate fi apreciaté din cel putin doua fionarea echipamentelor (acoperirea nevoii de crestere
a randa-
puncte de vedere importante. mentelor, reducere a costurilor si crestere a rentabilitatii exploatarii)
;
Un prim asemenea punct de vedere a fost cresterea capacitatii de productie prin fuziuni, achizitii de firme con-
exprimat de
|. Romanu, dupa care investitiile productive pot fi:3 curente, crearea de noii unitati productive (pentru cresterea vanzirilor,
- investifii ofensive, care au ca obiect modificarea lansarea de noi produse etc.);
capacitatilor b) investitii strategice, care asigura realizarea strategiilor pe
de productie prin cresterea parti active (investitii active) a capitalului
fix (masini, utilaje, instalatii, constructii speciale) si a termen lung a intreprinderii si produc schimbari importante asupra
partii pasive caracteristicilor si evolutiei acesteia. Investitiile privind realizarea de
(investitii pasive) a acestora (cladiri si alte spatii construite,
cu ro! de filiale in straindtate, diversificarea activitatii prin lansarea de produse
protectie a factorilor ce concura la realizarea productiei);
sau servicii noi, dezvoltarea de programe de cercetare-dezvoltare sau
- investitii defensive, care sunt impuse prin normativele legale,
cu privire la securitatea $i protectia muncii, conditiile de igiena a cumpérarea unei fntreprinderi importante pentru a cAstiga un nou seg-
mun- ment de piata, ca si constituirea unor rezerve de lichiditati si stocuri
cil, poluare etc.
speciale intra in aceasta categorie. Sunt investitii cu un rise ridicat care
Un al doilea punct de vedere poate avea la bazi participarea la
cresterea productiei si a productivitatii muncii. Astfel, 0 parte pot aduce si pericolul disparitiei sau falimentului intreprinderii;
a inves- ¢) investitii obligatorii, incluzind si investitiile cu caracter
lfiilor asigura cresterea directa a capacitatilor de productie,
tocmai social pe care anterior le-am gasit in grupul investitiilor strategice (la
prin partea lor activa, fiind investitii productive largite,
in timp ce o Dean) sau distinct, in forma investitiilor socio-demografice. Aici apar
alta parte nu influenteaza decat mijlocit capacitatea
de productie, flind ins& in mod necesar investitiile impuse prin diferite reglementari si
investitii productive simple (acestea cuprind investitiile
pasive si standarde nationale, regionale, Jocale sau chiar interne pentru pro-
ee Fe tectia mediului, securitatea muncii, formarea si reconversia profesi-
°’Romanu, I. — Econometrie cu aplicatii la eficienta onala etc. Ameliorarea climatului socio-psihologic pe care 0 poate a-
investitiilor, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1975, p. 83-84.
duce realizarea unora din aceste investitii are si efecte importante asu-

-30- 23)
 pra rentabilitagii activitatilor productive ale intreprinderii. Evaluarile
sunt insa deseori dificile si deseori se renunja la ele. = ~ Investifii cu rise ridicat, caracteristice
6. Din punctul de vedere al legaturil cu obiectul principal cetare-dezvoltare; riscul atasat acestor activitatilor de cer-
investijii poate fi moderat,
construit, investitiile au urmatoarea structura: ; atunci cand investitia priveste activitatea sau
productia unei unitati
a) investifii de baz (directe) in care se includ obiectele si do- existente sau foarte mare, in cazul unor activitat
i total noi, pentru care
nu s-a acumulat nici un fel de experienta;
\o

tarile (constructii, echipamente tehnice etc.) care asigura exploatarea

normala a proiectului ce se realizeaza; ; oy - investitii .cu rise alb“, destinate amelioririi
conditiilor de
Oo

b) investitii colaterale (anexe) care cuprind cheltuielile afec- munca, al caror efect este dificil de estimat;
- investitii ,.cu rise impus*, solicitate prin legislat
Oo

tate realizarii unor lucrari legate teritorial si functional de obiectul in- ie si care pri-
vestitiei directe: asigurarea cu retele de alimentare, cai de acces, racor- vesc normele de securitate si Protectie a muncii,
woo

de protectie a me-
duri de utilitati, statii de epurare etc.; diului inconjurator, de asigurare a conditiilor de
locuit etc.
Riscul pe care-I are in vedere aceasta clasificare se refera
Mm

c) investitii conexe care se realizeaza in alte intreprinderi sau atat la

realizarea investitiilor, cat si la exploatarea acestora Ia limita
a

sectoare ca efect al realizarii investitiei de baza, pe linia aprovizionarii duratei

si desfacerii sau acoperirii cu utilitati (triaje cale ferata; largirea bazei de viata considerate.
9. Dupa L. Pack (Betrieb! Investition), investitiile pot avea o
de materii prime; proiecte social-culturale); din necesitati practice, in
Structura particulara, in raport cu mijloacele financiare pe care le
aceasta grup de investitii se includ cheltuielile aferente unor astfel de
presupun:
lucrari, care nu se pot recupera din efectele proprii pe care le-ar putea
- investitii noi, realizate prin transformarea initiald a mij-
realiza.
loacelor financiare in active fixe;
7. H. Peumans pune in evidenta un criteriu, care ar putea fi nu-
- investitii brute, date att prin investitiile noi, cat si prin
mit ,,al complementaritatii proceselor investitionale“, dupa care pot
fondul de inlocuire aferent reutilarilor;
fi identificate urmatoarele grupe:*
- dezinvestitia, care apare ca proces de recuperare a investitiei
- inyestitii induse, a caror realizare este impusa prin factorii realizate, in procesul de exploatare;
economici obiectivi care se refera la: schimbari in nivelul sau structura
- investitii nete, date ca diferenta intre investitia bruta si fondul
activitatilor economice, modificari ale costurilor, preturilor si produc-
aferent inlocuirilor;
tivitatii muncii etc.;
- reinvestitiile, realizate prin mijloace financiare obtinute din
~ investifii autonome al caror suport fl constituie cerintele cres-
dezinvestitii;
terii economice pe termen lung si care se refera la: descoperirea de noi
- investitii limita;
tehnici si tehnologii; lansarea de noi produse, descoperirea de noi sur-
- investitii marginale;
se de energie; cresterea populatiei etc.
- investitii complementare.
8. in raport cu riscul aferent, investitiile pot fi grupate in:
10. Andrés S. Suarez Suarez‘ distinge investitiile dupa relatia
- investitii cu rise similar cu cel al activitatii generale a unitatii
in care acestea se realizeaza:
economice, care se refera, in primul rand, Ja inlocuirea activelor
fixe - investitii complementare, cAnd realizarea uneia conditio-
$i, intr-o masura mai mica, la mai buna folosire a capacitatilor de pro-
neaza realizarea alteia;
ductie existente;
- investifii cuplate, cAnd realizarea uneia impune realizarea alteia;
- investitii cu risc mediu, valabile pentru extinderi, dezvoltari,
- investitii substitutive, cand realizarea uneia induce dificultati
moderizari si chiar pentru obiectivele noi, destinate realizarii
de pro- in realizarea altora;
duse pentru care piata are capacitate de absorbtie;

ee
4 *Peumans, H., Ft ; JAndrés S, Suarez Suarez, Decisiones optimas de inversion y financiacion en la
Théorie et Pratigue des calculs d'investissments, Dunod,
Paris, 1971. empreso, Piramide $.A. Madrid, 1983.
 - investitii incompatibile sau reciproc exclusive, cand una
a! ‘ Mai intai este vorba de o im
exclude automat realizarea celorlalte; plicare constientA in toate fazele pro-
A
AwnWwouwono

- investitii independente, cand intre investitiile respective nu
exista nici o relatie. a .
11. Dupi caracterul incasarilor si platilor, F.si V.Lutz disting:
- investitii cu o singura plata (input) si o singura incasare (output);
- investitii cu mai multe plati si o singura incasare;
- investitii cu o singurd plata si mai multe incasari;
- investitii cu mai multe plati si mai multe incasari.
a
cesului investitional (fixarea Scopul
ui si obiectivelor, analiza condi-
fiilor pietei, analiza si apelar €a surselor, analiz
a variantelor si luarea
deciziei). in al doilea rand, ri ationa
litatea este produsul unei motivatii,
investitorul mizand pe Capacitatea proie
ctelor sale de a genera fluxuri
de lichiditati si a-i spori bogatia.
Prin resurse se intelege, in general, nivelul disgo
nibilului din
diferite categorii de factori (material, financiar, uman)
si'oarecum cali-

tatea _acestora. Potentialul investitional al unui sistem

in cadrul acestor clasificari o importanta aparte o prezintd inves-
titia brut si investitia net’, aceste douad grupe definind doua cate-
gorii economice frecvent utilizate in teoria economica si chiar in prac-
ticile economice internationale. De altfel, pentru asigurarea compa-
rabilitatii pe plan international, O.N.U. recomanda folosirea acestor
doua marimi, ca indicatori de exprimare a volumului sau valorii inves-
titiilor.
1.3. POTENTIAL INVESTITIONAL
Capacitatea unui sistem de a-si propune si realiza obiective la
limita unor orizonturi temporale mai apropiate sau mai dep&rtate este
data prin potentialul investitional al acestuia.
in aparenta, potentialul investitional este determinat prin nivelul
si calitatea resurselor de care sistemul dispune sau le poate atrage
pentru atingerea scopului pe care si-] propune. Astfel priviti pro-
blema, s-ar parea ca sistemele bogate in resurse sunt singurele capa-
bile a-si propune obiective ambitioase. Concluzia ar fi justa dacé am
asimila resurselor toate dimensiunile cantitative si calitative ale fac-
torilor obiectivi si subiectivi angajati intr-un proces investitional, daca
am putea amplifica suficient de mult constientizarea implicarii hazar-
dului in actiunile noastre, dacd am considera actul alegerii ca o con-
secinté a modului de considerare a raportului intre ceea ce dorim si
ceea ce putem angaja pentru satisfacerea acestei dorinte.
Investitia este 0 concretizare a implicarii rationale a posesorului
de capital, de know-how sau de idei in conceperea, fundamentarea,
alegerea si realizarea de proiecte si programe care presupun
angajare
de resurse in scopul cresterii bogatiei sale intr-o anumita
perioada de
timp. Rationalitatea investitorului insemna deci cel putin doua lucruri.
(intreprindere
sau firma, in Particular si in special) nu poate
fi ins& redus la at&t.
Acesta trebuie considerat prin prisma posibilitatilor investi
torului de a
stabili si realiza strategii investitionale in acord cu obiect
ivele propuse
si cu resursele de care dispune, ambele Privite pe perioa
lungi, printr-o implicare corespunzatoare
de suficient de
a unot influente mai mult
sau mai putin dorite, mai mult sau mai putin favorabile. Potent
ialul
investitional este precizat nu atat prin nivelul resurs
elor mate-
riale, financiare si umane, cat prin capacitatea factor
ului uman de
a le transforma in efecte, conform cu Obiectivele pe care si le
propune. El este definit in cadrul unei problematici investitiona
le
deosebit de ample si complexe pe care 0 putem degenera intr-o
triadA
a continuum-ului dezvoltarii:
OBIECTIVE (SCOP) - STRATEGI (POLITICI) — RESURSE
Evolutia sistemului intreprindere depinde de capacitatea
decidentilor de: 1) a alege investitii in acord cu obiectivele gi sco-
purile propuse; 2) de a ameliora strategiile gi politicile de dezvoltare
in vederea credrii de conditii pentru cresterea calitayii investitiilor;
3) de a alege proiecte de investitii care sé permita o valorificare
rationala a tuturor resurselor rare, umane si financiare de care se
dispune pentru atingerea obiectivelor propuse.
Aceasta s-ar rezuma deci in stabilirea de obiective realizabile
prin strategii juste, considerand disponibilitatile de resurse si poten-
tand calitativ contributia investitiilor la atingerea obiectivelor pe care
un sistem si Je propune.
Considerat astfel, potentialul investitional capata o dimensiune
aproape independenta de nivelul cantitativ al resurselor, implicit fi-
nanciare, de care un sistem dispune sau pe care le poate atrage pentru
promovarea intereselor sale. Aspectul este si mai evident in cazul
investitiilor individuale cu caracter financiar pur. Or, pentru un inves-

= 34. 3

a
 titor financiar individual pare de la sine inteles faptul ca potentialul
investitional este proportional, dacd nu egal chiar, cu nivelul lichi-
ditatilor de care'dispune si pe care le poate angaja in investitii. Trebuie
een)
insd constatat ci acest investitor are el insusi o mare varictate de op-
tiuni de plasamente. El poate cumpara numai obligatiuni de stat, sau
mowwowo so
numai actiuni ale unei companii, sau numai certificate de depozit. Dar
el poate recurge si la alte combinafii inteligente intre diferite plasa-
mente incercand fie, de exemplu, o diversificare a portofoliului sau
investitional si diminuarea riscurilor, fie 0 concentrare a plasamentelor
pe titluri riscante pentru a castiga imediat mai mult, fie orice alta com-
binatie. Avem deja de-a face cu un investitor situat intr-un mediu
Ann
optional in care importanta este capacitatea lui de a produce o alegere
favorabila atingerii obiectivelor sale.
Modul in care un investitor major profita de o conjunctura favo-
rabild pentru a se lansa cu sanse de castig ar putea chiar duce la con-
cluzia ca, uneori, nu este nevoie s4 dispui in afaceri dec&t de curaj, fler
si mult& imaginatie. Intuitia il poate ajuta o data pe acest investitor. De
regula ins& intuitia nu este decat o boala a celor care au prea putina
imaginatie.
Modificarea in timp a potentialului investitional explicé aproape
in totalitate aparitia, evolutia si disparitia firmelor. Avem ins& in
vedere potentialul investitional pe care-| poate contura investitorul,
apeland inclusiv la specialisti pentru a construi un portofoliu, a con-
cepe un program sau proiect si a angaja inteligent resursele necesare,
inclusiv know-how, pentru realizarea si exploatarea acestuia.
Potentialul investitional este mai bine definit dac sunt precizati
factorii unei investitii: obiectul, subiectul, costul si beneficiul. Asa
cum se constata, printre acesti factori nu figureaza direct resursele si
nici alte elemente care ar putea fi asimilate factorilor investitionali
(firme sau organisme implicate, progresul tehnic, organizarea etc.).
Elementele-factori prin care este definita o investitie trebuie, in
esenti, sa precizeze:
- cine suferdé actiunea = obiectul, ceea ce devine prin proiect un
produs exploatabil pe o perioada oarecare de timp generand lichiditati
$i cresterea bogatiei;
~ cine produce actiunea = subiectul, cel care concepe proiectul
si, mai ales, cel care realizeazi si exploateazi investitia cu ajutorul
unui know-how specific;
- ce efort este angajat = costul, adicd nivelul resurselor
anga-
Jate, estimate valoric, prin care proiectul este realiza
t pentru a genera
apoi efectele sperate:
7 €e efecte se vor objine = beneficiul este, de fapt, formula fi-
nanciar-contabila prin care se exprimé rezultatul pozitiv al investitiei,
cresterea bogatiei investitorului intr-o anumit’ perioada de timp. -
Primii doi factori ,,boteaza“ investitia, in timp cg ultimii doi
caracterizeaza.
O intreprindere are un potential investifional ridicat in
mdsura tn care, la un nivel dat al resurselor pe care le poate
angaja (considerand inclusiv resursele atrase gi nu numai
cele proprii), poate obtine un beneficiu mai mare in raport
cu alti investitori
1.4, CARACTERISTIC] ALE INVESTITIILOR DIRECTE
Investitiile reprezinta actiuni sau succesiuni de actiuni prin care
anumite resurse disponibile, disponibilizabile sau atrase sunt transfor-
mate in bunuri concrete (materiale sau nemateriale) in scopul obtinerii
de efecte viitoare sub forma de avantaje, nu numaidecat, dar in prin-
cipal, financiare (profit). Prin investitii, se realizeaz efectiv mijlocul
prin care sunt ulterior generate efectele dorite sub forma profitului sau
serviciilor sociale, culturale etc. ce vor fi oferite. La nivelul investi-
torului comun, scopul si motivatia investitiilor apar ca speranta de
crestere a bogatiei, indiferent de natura capitalurilor investite, pe de o
parte si a destinafiilor acestora, pe de alta parte. Cum insa in calitate
de investitor poate s4 apara nu numai individul, intreprinderea sau o
organizatie colectoare de lichiditati (cazul fondurilor de asigurare sau
al aceluia de pensii, de exemplu), ci si guvernele, administratiile cen-
trale, regionale sau locale, scopul poate fi si unul social, cultural sau
militar, aparent fara o legatura directa cu profitul, dar evident construit
in relatie cu bogatia unei comunitati (locale, regionale sau nationale)
sau cu securitatea acesteia.
Investifiile directe sau sunt cele care comribuie nemijlocit la
cresterea, consolidarea sau/si securizarea bogatiei. Asupra sensului
atribuit acestor investitii, cele care constituie, de fapt, obiectul prin-
cipal al acestei lucrari, ne-am oprit succint cu ocazia definirii si clasi-
ficdrii investifiilor. Pentru a-l apropia mai mult si mai precis este ne-
-37-
 voie si de alte precizari. Chiar si dupa marcarea unora din aceste pre-
cizari vor mai raméne aspecte discutabile si putin confuze pentru c& rentabilitatii altor investitii alternativ
investitiile directe nu sunt aproape niciodata pure in raport de criteriile e. Ea va fi in acelasi timp supusa
sO

mai mult unor riscur i. La originea rentabilitatii inves

si diferentierile semantice la care se poate recurge pana la acest mo- afla fluxurile nete generate de titiei directe se
ment. exploatarea activelor (beneficiul
os

con-
mwmwwowowowo

—. ; «a tabil dupa deducerile fiscale), crest

Asa cum am putut constata, investifiile directe, numite uneori si
reale sau imobiliare, au ca destinatie mentinerea (conservarea) saw/si
cresterea patrimoniului si astfel a bogatiei investitorului prin angajarea
de resurse in constructii sau cladiri cu caracter industrial, comercial
sau civil, achizitionarea si/sau realizarea de echipamente cu scop pro-
ductiv sau de alta natura etc. Ceea ce este totusi general pentru aceste
investitii directe este faptul ci resursele, in particular financiare,
angajate in respectivele proiecte sau programe au destinatie lucrativa,
adic& se vor materializa in diferite active (fixe sau circulante, mate-
riale sau nemateriale), din exploatarea cdrora vor rezulta fluxuri de
lichiditafi, in special, beneficiu sau profit. Forma material-fizica a
rezultatului (dedusa din considerarea acesteia ca investitie imobiliara),
exploatarea pe mai multe cicluri a activelor obtinute, ca si detasarea
de investitiile financiare prin caracterul lor concret (ca investitie reala)
nu sunt caracteristici fundamentale ale investitiilor directe. Un inves-
titor care cumpara actiuni ale unei societati comerciale (acoperind,
conform reglementarilor nationale in domeniu, o anumiti pondere
din
capitalu] social) devine coproprietar si, in consecinta, este
aportor de
capital pentru o investitie directa, desi el face un plasament
lichid si
este considerat (si) investitor financiar, Activele circulante
initiale, ca
$i nevoia de fond de rulment nu sunt exploatate pe mai multe
cicluri,
dar sunt asimilate investitiilor fie din nevoia de a le
acoperi dintr-o
sursa (activele circulante initiale), fie pentru
c& sunt considerate mij-
loace de securizare a exploatarii si apar astfel pe
perioade mai lungi
(cazul cresterii nevoii de fond de rulment),
Asadar, investitia directa este un plasament
care se ma-
terializeaza in proprietiti reale si elemente
complementare care asi-
guré exploatarea acestora in scopul obtinerii
unei rentabilitati favo-
rabile a sumei investite. Ea poate aduce un
drept de proprietate In mod
direct sau indirect, dupa cum este alocata
in actiuni sau ipoteci, active
industriale sau comerciale, generatoare de profit, inchirierii
leasingului. Rentabilitatea acestor investitii sau
trebuie si acopere simul-
tan: |, timpul angajarii resurselor; 2.
inflatia perioadei considerate si
3. riscul asumat de investitor privitor la
fluxurile viitoare sperate. Ren-
tabilitatea asteptata a unei investitii directe va trebui sa fie
superioara
-38-
erea valorii bursiere a actiunilor
corespondent e si diferenta pozitiva dintre pretul
initial platit de investitor,
de revanzare si pretul
Pentru a specifica mai exact sensu ;
l si semnificaa investitiilor
directe este importanti Precizarea cator
va din caracteristicile lor de
baz, in raport cu investitii alternativ
e,
1. Nivelul ridicat a] resurselor, in
particular financiare, an-
gajate, obliga la asocieri, parteneriate si recur
suri la resurse atrase prin
diferite mecanisme si supuse unor reglemen
tari specifice, Corelat cu
faptul ca fluxurile generate in faza de exploatare
nu se obtin imediat,
realizarea acestor investitii obliga la o mai lunga
asteptare pentru a
ajunge la profitabilitate. Recuperabilitatea resur
selor avansate este si
ea mai indelungata si deseori Supusi unor varia
bilitdti neasteptate.
Prin participarea unui numar mare de aportori de capit
al, deveniti in
principiu coproprietari, investitia directa impune aplic
area unor prin-
cipii si reguli de participare la control si profit.
2. Derularea temporali a investitiilor se realizeazi pe inter-
vale lungi de timp, fiind insotita de o separare net& a perioad
elor de
angajare a efortului (perioada propriu-zis& a investitiei) si obtinere
a
efectelor. Investitia nu se reduce numai la momentul sau
perioada de
avansare a unei sume pentru a obtine profit (sau alte efecte). Intin-
derea temporala a actiunilor investitionale induce o categorie
speciala
de risc, atat la nivelul cheltuielilor, cat si al incasarilor. In acelasi timp,
decalarea cheltuielilor si efectelor obliga la o echivalare specifica a
elementelor valorice prin care este caracterizata o investitie.
Tehnica actualizarii isi are originile tocmai in nevoia de a
compara valori (cheltuicli, incasdiri si beneficii) investitionale decalate.
in actiunile investitionale pot fi precizate trei perioade distincte,
identificate in raport cu eforturile implicate:
- cautarea ideilor si evaluarea (cheltuieli de proiectare);
- punerea in opera (investifia propriu-zisa);
- obtinerea efectelor (angajarea cheltuielilor de exploatare).
Succesiunea acestor etape este rareori rapida. De regula, si aces-
tea sunt actiuni investitionale propriu-zise, fiecare din aceste etape se
desfasoara intr-un timp relativ indelungat.
 3. Complementaritatea investitiilor este evidenta numai in ra-
re) de care
port cu caracterul limitat al resurselor (in principal, financia
investitorul dispune sau pe care le poate atrage pentru realizarea
sa
actiunilo r sale. In aceste conditii, alocarea unor resurse pentru un pro-
iect diminueazA_ proportional sansele alocarii de resurse pentru alte
© so
proiecte ale investitorului. Comparatia cu vasele comunicante poate fi
wwowowowono
acceptatd, tot ceea ce se adauga la o cantitate data de vlichiditagi :
distribuindu-se uniform in toate ramificatiile legate, dupa cum orice
volum scurs spre o alt& destinatie afecteaza uniform aceleasi ramificatii.
Utilizarea resurselor alocabile investitiilor pentru 0 firma sau un
alt sistem nu se poate realiza in afara conditiei de echilibru impuse
prin complementaritate. Investitiile sunt complementare, deci in raport
cu disponibijul dat de resurse, in general, de resurse financiare, in
particular si in special. Aceasta complementaritate devine fundamen-
tala in conditiile limitarii si/sau raritatii (scarcity) resurselor, mai ales
in cazul in care referinta respectivei investitii este terenul (limitat si
accesibil cu restrictii in functie de zona) sau resursa umana (privita
prin prisma competentelor profesionale necesare, mai ales).
4, Caracterul conex sau indus al investitiilor este determinat de
raporturile de interconditionare ce se manifesta intre proiecte. Numai
la limita teoreticului o investitie se poate realiza prin si pentru ea
insasi. Practic, orice investitie induce nevoia de alte investitii atat in a-
val, cat si in amonte. Asigurarea realizarii si exploatarii unui proiect
este conditionata de realizarea $i exploatarea altor proiecte cu care este
acesta legat pe linia aprovizionarii si vanzarilor.
5. Ireversibilitatea investitiilor se raporteaza la imposibilitatea
recuperarii ca atare a resurselor implicate pentru realizarea lor.
Resursele incorporate intr-un proiect devin pierdere efectiva, in
cazul in care acesta nu va produce efectele asteptate. Chiar si ideea de
recuperabilitate a investitiei se refera numai la acoperirea ei financiara
prin incasarile pe care le genereaza in faza de exploatare.
In sens fizic, material si uneori chiar financiar, 0 investitie nu se
regenereaza, tot ceea ce a consumat, fiind, de fapt, o energie pierduta
sau care trebuie reprodusa printr-un consum suplimentar de resurse.
Ireversibilitatea este sustinut& si prin dimensiunea cvasirigid&
a pro-
iectelor. In sens fizic, majoritatea proiectelor sunt indivizibile,
chiar
daca dintr-un echipament uneori se mai poate recupera
ceva (0 com-
ponenta, un principiu constructiv etc.),
-40-
6. Unicitatea proiectelor
Chiar daca au, in principiu, aceeasi destinatie prin profil, volum,
calitate etc., proiectele de investitii nu sunt identic repro
ductibile. intre
ele apar diferente sensibile cel putin prin amplasament, pozit
ie fata de
furnizori sau consumatori, potential uman etc. In aceste conditii, de-
terminarile si analizele sunt specifice pentru fiecare project.
Implicit,
strategia investifionala a fiecarei firme (intreprin
dere)tva avea coor-
donate speciale, diferite de ale altor firme, chiar cu a simil
ar.
Reproducerea acelorasi proiecte de catre diferite firme nu este
nici de dorit, in conditiile in care spiritul concurential si compe-
titivitatea sunt dimensiuni acceptate pe o piata relativ echilibrat
a.
Diferentierile dintre proiecte nu exclud insa acceptarea unor ele-
mente standardizate, a unor echipamente sau instalagii similare etc. In-
tre acestea pot sa apara diferente prin preturile obtinute, cheltuieli de
le
transport, modalitatile de plata etc,
in sens economic si financiar, diferente importante intre pro-
iectele si strategiile firmelor sunt induse prin modul de finantare si
costurile de oportunitate reale sau anticipate ale acestora. Astfel firma
este intr-o proportie sau alta afectata la nivelul rentabilitatii sale eco-
nomice si financiare,
1,6. ROLUL INVESTITIILOR IN EVOLUTIA INTREPRINDERII
Investifiile sunt esentiale in evolutia oricdrui sistem economic
(societate comerciala, organizatie civild sau institutie publica, sector
de activitate, economie nationala etc.). Prin intermediul lor se asigura
crearea, consolidarea, regenerarea (prin inlocuirea echipamentelor
uzate fizic sau moral), imbunatatirea (prin modemizare, perfectionari
tehnice si tehnologice etc.) si cresterea patrimoniului oricarui sistem.
Intreprinderea insdsi poatefi definitd ca o succesiune in
timp de proiecte de investifii. Prin investitii intreprinderea
(si, in general, un sistem economic sau de alté naturd) isi
acordé un ,,credit" pentru acoperirea unor obtective ale
evolutiei sale viitoare. Scopul fundamental al investitiei va
ramane cresterea patrimoniului $i a bogdtiei proprietarilor.
Ideea de credit pe care intreprinderea si-| acorda pentru reali-
zarea de proiecte si programe de investitii este aici mai generoasa si se
refera la efortul special si costisitor pe care aceasta fl angajeaza, astfel
-4|-
 inclusiv in procurarea $i gestionarea resurselor lichide ale altora (micii
si mai marii investitori financiari care aduc lichiditati pe piafa). Credi-
tul vizat este deci format din capitaluri pe care intreprinderea le detine foarte claborata pentru investitorii directi de
anver
sau/si le procura pentru a realiza programe si proiecte de investifii. Noaste aici un aspect important al investitiilor direct gura. Vom recu-
e: ele obliga la un
De modul in care sunt rezolvate problemele investitionale de- mangement avansat $i la programe de operare zilnicd in materie de
pind, in cea mai mare masurd, proporfiile si, mai ales, calitatea dez- realizare si exploatare. Managementul invest itiei este componenta teh-
voltarii viitoare a micro $i macrosistemelor. nic-operaj ionala angajaté de investitor (proprietaru
:
adunarea generala a actionarilor) pentru l individual sau
intreprinderea poate supravietui in timp, isi poate modifica in a aduce investitia la realizarea
scopului $i obiectivelor Propuse.
ens pozitiv dimensiunea si calitatea activitatilor sale numai daca rev-
; La nivelul sistemelor mari, al €conomiilo
geste sa realizeze proiecte cu o rentabilitate superioara unei limite ac- investitiile se propun si realizeaza
r nationale, in special,
ceptabile (date prin costul capitalului, despre care vom discuta ceva
in cadrul unor strategii ample,
mai tarziu).
finand cont de impactul pe care {| pot avea asupra atingerii obiec-
tivelor propuse de citre acestea, Guver
De altfel, chiar prin definitie, investitiile au ca scop realizarea de nele propun $i realizeaza inves-
titil, mai rar in nume propriu $i cel mai adesea prin
avantaje viitoare, in principal sub forma profitului. in acest mod se incredintarea misi-
unii unor companii specializate sau unor
asigura 0 cregtere a bogatiei proprietarilor (in randul acestora trebuie grupuri de management spe-
cial constituite. Investitiile directe initiate
recunoscuti bineinteles si acfionarii) $i maximizarea valorii economice si realizate de stat ar trebui
s4 vizeze preponderent elemente de logistica
a intreprinderii ca atare, prin cresterea patrimoniului si, mai ales, si infrastructura indus-
a triala, comerciala sau de alti natura, acoper
valorii de piafa a actiunilor sale. irea socialului sau compo-
nentei apararii nationale, formarii $i asigurarii sanata
Prin investitii firma poate urmiri si atingerea unor obiective pe tii etc., elemente
de un interes mai general, care obliga la investi
termen scurt: cresterea productivitatii sau reducerea costurilor, tii de mare anvergura,
imposibil de realizat de investitori Particular chiar
intr-un context Strategic mai amplu, investitiile pot fi gi in parteneriat sau
supuse asociere. In plus, aceste investitii au rol de incita
unor obiective maj ambitioase: castigarea de noi segmente tor al dezvoltarii,
de piata, favorizand initierea gi realizarea altor proiec
te de investitii directe mai
intarirea pozitiei fata de concurenta, lansarea sau consolidarea interesante si profitabile pentru investitorul elementar.
pozitiei Cele doud zone
pe piaja a marcii de fabricatie etc, ale investitiilor, micro- si macro-economicé se intéln
esc prin interese
Practic nu exista objective fundamentale si motivatia profitului.
(inclusiv, supra-
viefuirea) pe care firma sa si le poata propune Posibilitatile de restructurare economica, de creste
in afara strategiilor sale re a produ-
investitionale. La aceasta concluzie se ajunge cu sului national, de modificare a pozitiei pe piata mondiala,
atat mai mult, cu cat de echili-
investitiile trebuie considerate si ca suport brare a balanfelor depind, la nivel national, de modul de conce
al asigurarii cercetarii-dez- pere $i
voltarii si climatului psihologic si social realizare a strategiilor investitionale si de atractivitatea creaté
al existentei si evolutiei intre- pentru
prinderii, furnizorii de idei si de capitaluri fata de investitii.
Pentru investitor, pentru un sistem sau intreprinderea devine acum o componenta a sistemului, care va
organism, investifiile isi
produc acjiunea in cadrul unor interdependente fi supusa unui grup de restrictii sau stimulente prin intermediul parghi-
complexe pentru care
nu este usor de delimitat domeniul cauzal ilor economico-financiare (subventii, politica fiscala si vamali, im-
de cel al efectelor. Recu-
Noasterea $i implicarea in determinari pozitare etc.) de care statul dispune si pe care le poate utiliza, Piata
$i analize a pozitiei reale a in-
vestitiilor, in raport cu alti factori aj apare astfel ca un spafiu al contactelor, supus unor reglaje naturale $i
activitatii intreprinderii sunt tot-
Geauna necesare si in acelasi
timp complexe,
artificiale, prin care se incearca echilibrarea intereselor participantilor
Investitia este o succesiune de si evolutia pozitiva a ansamblului economic si componentelor sale.
actiuni de natura economica, fi-
nanciara, comercial, tehnica,
constructiva, socialé si, nu in
Principalul element regulator este totdeauna regasit in strategiile in-
rand, politica. ultimul vestitionale. Investitorul direct ramane insa principalul factor al aces-
Abordarea ei poate fi simpla sau relativ mai putin ela-
borata in cazul investitorilor individuali lor strategii.
elememtari sau complexa si

-42.
«Fx
 Coneluzii

Prin importanta lor pentru orice sistem economic (intreprindere,

organizatie sau institutie publica, sector de activitate sau economie na-
tionala) investitiile depisese cadrul unor actiuni comune. Ele se situ-
eazA la limita interferentelor dintre economic, financiar, comercial,
tehnic, social, politic etc. Capitolu! Il
Antrenate prin implicarea unor importante resurse, investitiile
presupun succesiuni de actiuni pentru transformarea acestora in bunuri
concrete, de naturé materiala sau nemateriala, in scopul realiz&rii de FORMAREA FONDURILOR DE INVESTITII
avantaje viitoare, in principal, sub forma de profit.
Pentru intreprindere, investitiile reprezinta principala cale de
crestere a bogatiei si, implicit, a valorii de piata a activelor acesteia.
Din necesitati mai ales practice, investitiile trebuie clasificate, 2.1. Identificarea surselor financiare ale investifiilor
structura lor din diferite puncte de vedere sugerand multe din aspec- - Cum se formeazé si procuré capitalurile pentru investitii pe pia-
tele calitative ale actiunilor investitorilor, managerilor si antrepre- to financiard; cirevitul financiar si componenta investitionald a acestuic
norilor. La nivelul intreprinderii, investitiile apar mai ales sub forma - Originile si destinatiile posibile ale investitillor in sens financiar
lor reala, purtand denumirea de investitii directe sau imobiliare. Aici, 2.2. Transferul capitalurilor. Piata de capital
~ investitorul elementar, intermediarul financiar si antreprenorul
investifiile au preponderent destinatii industriale sau/si comerciale
> mecanismele transferurilor de capital pe piata financiara (a
(sunt destinate crearii de active fixe si circulante cu scopuri pro-
capitalurilor)
ductive, utilizabile pe mai mult decat un ciclu de exploatare), dar si
- securizarea investitorilor
strategice sau financiare. Societatea comercial, corporatia ea insasi isi 2.3 Cresterea capitalului propriu (emisiunea de actiuni)
poate construi portofolii de investitii mixte, achizitionand actiuni
ale - Cresterea externa a intreprinderii prin emisiuni de actiuni (noi
altor intreprinderi in scop de control sau chiar pentru 0 viitoare
achi- actiuni, mobilizarea rezervelor, conversia datoriei)
zitie integrala, - Reguli, mecanisme, avantaje, dezavantaje ale producerii actiunilor
In abordarile concrete, in fundamentarea si alegerea 2.4, Imprumutul pentru investitii
proiectelor,
considerarea caracteristicilor inv: estitiilor (derula - Avantajele si dezavantajele apelului la surse exterioare intre-
rea temporala, com-
plementaritatea, unicitatea etc.) obliga la rigoare prinderii ~
si rationalitate cura-
joasa, la implicarea unor determinari si analize Mecanismele imprumutului pentru investitii
particulare, bazate pe
tehnici special concepute si aplicate, - Estimarea valorii economice a imprumutului pentru investitii
Problema investitiilor se pune in mod diferit - Imprumutul obligatar
la nivelul siste-
melor mari, unde accentul cade pe aspecte 2.5. Credit-bail (leasing)
sociale sau politice si nu
humaidecat pe cele economice, financiare sau comerci Leasingul ca modalitate de acoperire financiard a investitillor
ale. Pentru cor-
poratii, Societati comerciale (intelegand Avantajele pentru participantii la operatiunea de credit-bail
aici acele organisme care au Reglementari si estimari specifice
patrimoniu si un scop lucrativ) ceea
ce se TealizeazA dominant sunt in- 2.6. Autofinanjarea sau sursele proprii
vestitii directe, chiar si atunci cand
plasamentele acestora iau si alte Ce cuprinde si cum functioneazé autofinantarea ca sursG pro-
forme (titluri de valoare, inchirie
ri sau leasing etc.) prie de investitii
- Care sunt factorii de care depinde capacitatea de autofinantare
- Avantajele si dezavantajele recursului la autofinantare pentru investitii
 2.7. Structura de finanfare a investitiilor
- Necesitatea diversificarii si ierarhizarii surselor de investitii si
construirli structuril optime de finantare
- Efectul de levier determinat de recursul la diferite surse de investitii 2.1. IDENTIFICAREA SURSELOR FINA
NCIARE ALE INVESTITIILOR
- Determinantele psihologice si economic-financiare ale costului
capitalului si efectului de levier
_Investitiile Presupun alocarea de resurse tehnice
Concluzii , materiale, fi-
Aplicatii nanciare $1 umane intre care trebuie s4 existe anumite raportu
functie ri in
de natura, anvergura si alte elemente specif
ice,ale proiectului
sau programului. Astfel, acoperirea financiara a
investhiilor nu poate
deveni normala in afara unei acoperiri tehnice, materi
ale si umane.
Neconsiderarea unor astfel de Taporturi poate
Netto)

duce la aparitia de
dificultati in procesul de realizare $i exploatare
a investitiilor si chiar
la dezechilibre economice, afectind Proportiile
7

si calitatea dezvoltarii
micro si macrosistemelor. Problema este general8,
privind si pe inves-
ttorul pe care |-am numit elementar si care nu face
altceva decat si
plaseze lichiditati in titluri oarecare, pentru el relativ neutre,
inter-
mediarul financiar fiind, de fapt, in majoritatea situati
ilor, cel care
structureaza portofoliile. Dincolo de acest investi
tor exist& o structura
determinata a proiectelor de investitii directe in care vor fi incorp
orate
plasamentele lichide, la fel de neutre si indiferente fata
de indivizii
care le-au realizat. La acest nivel, al realizirii proiec
telor si progra-
melor, corecta structurare pe resursele necesare este import
antd pentru
demararea realizarii si exploatrii,
In cadrul acestor raporturi este evident c& totdeauna consti
tuirea
resurselor financiare necesare proceselor investitionale este un act
ce
precede orice actiune de acest gen. Aceasta constituire
se realizeaza
ins& numai prin considerarea obiectiva a Taportului necesar-resu
rse
(tehnice, materiale si umane). O data precizat un asemenea
raport se
poate trece la constituirea fondurilor alocate pentru investitii in limite
obiective, date prin contributia potentialé a diferitelor surse si
prin
acoperirea cu resurse tehnice, materiale si umane ale acestor
a.
Desi acoperirea financiara a investitiilor este foarte importanta,
procesul investitional nu poate deveni realizabil, in conditii de renta-
bilitate minimala, fara o apreciere justa a disponibilitatilor valorifica-
bile de resurse tehnice, materiale si umane.
in conditii normale, nivelul, structura si calitatea resurselor teh-
nice, materiale si umane de care dispune si pe care le poate potenta un
micro sau macrosistem economic pot fi evaluate cu suficienti precizie,
intr-o situatie oarecum similar& sunt si resursele informationale si cele
privind know-how-ul necesare realizarii si exploatarii investitiilor.
Astfel, decidentul in materie de investitii ramane in fata sa cu pro-

=hPs
 acoperire financiarg ‘
bleme legate de identificarea posibilitatilor de
obeelac't oramelor sale investitionale. In cadrul acestei problede.
tiilor
eee " aii surselor financiare, in sensul propor
ac fia penal in care acestea devin dispon ibile, devine
copa Decza
de finantare
prioritar.
Oo

2.1.1. Cireuitul financiar al intreprinderii

oo

Investitiile sunt decise, realizate i exploatate in cadrul unui cir- Praja financara
cuit financiar complex cuprinzand trei cicluri: de finantare, de Inves-
Aporton de
titii si de exploatare (fig. 2.1). Circuitul financiar al intreprinderii
mnmwvo

capital
este, el insusi, incorporat int-un sistem financiar general dominat de Befionari
regulile si mecanismele pietei financiare de pe care orice societate co-
creaneri financiasi
mercial isi procura capitalurile necesare pentru proiectele si pro-
gramele sale de investifii. :
~ fncadrul ciclului de finantare, intreprinderea, pe baza unei struc.
turi financiare acceptate, decide asupra surselor de acoperire, moda- Fig. 2.1, Structura circuitutui financiar
al firmei
litatilor de formare a fondului de investitii si distributiei acestuia. jn Contactul pe Piefele financiare se realizeazs fie
cadrul acestuia, centrul de decizie financiara este intr-un permanent direct, fie
mijlocit, caz in care intervin intermediari financ
contact cu piafa financiara de pe care-si poate procura fondurile nece- iari si organismespe-
cializate (burse), operatiunile realizate
sare realizarii programelor sale investitionale. parand a se realiza in sens
neutru. Forfa economica si financiara a
De obicei, pe piata financiara sunt procurate cele mai importante intreprinderii este esentiala
pentru obtinerea capitalurilor necesare realiz
fonduri de investitii prin: vanzarea de actiuni, contractarea de impru- rii proiectelor si pro-
gramelor sale de investitii.
muturi si credite, operatiuni de credit-bail etc. Fondurile colectate pe Piefele financiare sunt
Legatura cu piata financiard este important chiar pentru con- alocate pentru
achizitionarea de active fie industriale sau
comerciale, fie financiare,
turarea unei structuri corecte de finantare a investitiilor, in principal emise de alte intreprinderi sau institutii financiare
pentru a putea stabili cel mai bun raport intre resursele proprii si resur- (operatiunea de in-
vestifii).
sele atrase pentru finantarea investitiilor. Ulterior, intrep
rinderea poate ceda aceste active primin
Pe piaja financiara se realizeazi confruntarea direct sau mij- d in
schimb lichiditati (dezinvestitia),
locita intre cererea si oferta de capitaluri, Agentii economici Activele achizitionate vor fi folosite pentru a obtine
care dis- fluxuri de
pun de lichiditati ofera capitaluri necesare intreprinderilor lichiditati (operatiunea de exploatare). in acest Scop
pentru rea- sunt necesare si
lizarea programelor de investitii. Pentru capitalurile alteactive (stocuri, creante, clienti etc.). Fluxurile
obfinute, intre- de lichiditati de ex-
prinderea emite titluri (active financiare) de proprietate ploatare sunt completate prin fluxurile provenind
(actiuni) sau din gestionarea
de crean{a (obligatiuni etc.), Piata financiaré activelor financiare.
apare astfel ca o con-
fruntare a cererii si ofertei de titluri de valoar Fluxurile de lichiditati, rezultate din exploatare, sporite
e, de fapt, intre cererea si prin acti-
oferta de capita
luri. vele financiare si prin dezinvestitii si diminuate prin
prelevarile fis-
cale, pot fi utilizate fie pentru remunerarea (prin
dobanzi) si rambur-
sarea creantelor, fie distribuite actionarilor (prin divide
nde), fie rein-
vestite in intreprindere.

- 48
-49-
 Remunerarea si rambursarea sunt operatiuni de finantare, in timp
ce reinvestitiile sunt atét operatiuni de finantare, cat si de investitii.
Investitiile se transforma in active fixe (imobilizate), in raport cu ~ SUTSe atrase ( Cred
care se dimensioneaza activele circulante. alti 5 parteneri : ete.), i ite sa i ‘
SimPrumuturi, subventi,
23
In raport Colaborari cu
in activele fixe sunt cuprinse imobilizarile corporale, necor- talului,; sunt idendetifi
Moda i tea in
cabilita
le nak artic i
care partici Pp la modifi
porale si financiare si sunt asociate operatiunilor de investitii. Obser- tegorii mai de gra carea capi-
vam si aici faptul ca investitiile directe pot include si plasamente fi- Cresterea capita ba tehnice ale surselor:
lului;
nanciare ale intreprinderii in cauz& $i nu numai elemente material-fizi- imprumuturi si cre
dite;
€ in care se transforma resursele investitionale prin realizarea de pro- autofinantare in
cadrul aceluiasi exe
subventii si subscriptii rcitiu; &
lecte si programe. publice:
Activele circulante (in principal, stocuri si creante, clienti) sunt credite de asociere.
necesare desfasurarii operatiunilor de exploatare, fiind supuse unei
rotatii rapide. Intrucat nivelul si structura acestor active sunt deter- eS
Impozite, ,
[| Subven
SeSntinco | Stubventeea t | —+] Gers
| el cp a
minate prin nivelul si structura activelor fixe, determinarea lor este 0
dimensiune important a deciziei de investitii. Pentru intreprindere, foo Actiuni noi
eee __ee
Irorumutri
ee

[——>|
nivelul acestor active este dedus dup’ diminuarea stocurilor si crean- J ee artciparea
Cresterea > nnn
nl Capitee
al
elor clienti cu datoriile necesare operatiunilor de exploatare si, din 5 a Capralulut prop} -——>] Autofinanjare
aceasta cauza, sunt numite active nete de exploatare. De fapt, intregul Scuperea Weide -—>
Tne >| Dezinvestigi +——>| jenere
activ circulant al intreprinderii se constituie din investitii, in urma unei et Reinvestii sles rtenis
Participare capital —— }——_—__—__|
decizii de investitii. Capital extem -——> alte societati Cresiers f
a a [—| pinanst cee
Fig. 2.2. Contributia diferitelo
r surse de Sinantare
2.1.2. Structura si desiinafia surselor de finanfare a investifiilor la regenerarea si cresterea
capitalului
Desi nu sunt considerate prop
La originile oricarei investitii se afla totdeauna acumulari ante- riu “zis surse, ci mijloace de
nantare, credit-bail sau leasingul, fi-
rioare ale investitorului direct sau ale altor investitori dispusi a-si an- cesi unile imobiliare si inchirierile
acopera uneori in proportii importan
gaja economiile, in diferite forme, in realizarea proiectului in cauza. te necesarul de investitii al firmei,
Intr-o pozitie particulara apar $i dezin
Putem aprecia c& chiar si subventiile si sumele rezultate din vestitiile, care aduc supli-
mentare la fondul de investitii prin
Tecuperari de sume din lichidarea
recuperari ale investitiilor anterioare sunt la origini tot economii. Pe unor active, revanzari de active fixe etc.
circuitele economice succesive aceste economii (acumulari) se trans- Natura surselor de investitii poate fi recu
noscuti numai in pro-
forma si le vom putea identifica cu mai mult precizie in raport cu cesul de formare a fondurilor, Prin destinatie
, fondul de investitii aco-
(vezi si fig. 2.2): pera: cresterea capitalului propriu, regenera
rea activelor proprii,
- originile fafa de proiectul in cauza (investitorul direct); investirea in cresterea activelor altor intrepri
nderi (cumparare de
- modalitatea in care participa la realizarea investitiilor; actiuni sau obligatiuni, credite pe termen lung pent
ru beneficiari,
- participarea la regenerarea sau cresterea capitalului etc. leasing etc.).
in sens financiar, sursele investitiilor sunt clasificate, mai frec- Pentru a fixa oarecum mecanismele prin care se real
izeazi alo-
vent dup origine si participarea la modificarea capitalului. carea $i procurarea resurselor (in principal si in special, financia sau
re
Dupa origine, sursele investitiilor pot fi: lichide) de investitii, trebuie si abordam si problema transferur
ilor de
capitaluri si a participantilor la aceste operatiuni de transfer, Astfel
- surse proprii (rezultate din exploatarea capitalului propriu sau
vom putea realiza mai corect natura si originea diferitelor surse de in-
de autofinantare):
vestitii, destinatia finala a acestora si modalitatile de conversie a resur-

~45]-
selor in active de exploatare care produc efectiv valoare. Investitia va
apare astfel ca principalul factor creator de valoare si, implicit, de
bogatie pentru orice sistem economic. 3 Asa Saaigiete
tit sistem cum S€ poate decj
et constata, :
Procesul investitional
vestitori. presupune
Ul Ce se realizeaza intre
wei categorii de in-
aR; Investitorul
2.2, TRANSFERUL CAPITALURILOR, PIATA DE CAPITAL
care detine capita
l gj
Ponibil pentru a
fi j it i
Asa cum am putut constata, resursele lichide pentru investitii
sunt la origine economii sau acumulari. Ele sunt potential disponibile
pentru a fi plasate si a participa la realizarea de proiecte si programe
concrete, concepute in acest scop. Intre posesorul de economii sau
acumulari, in principal, lichide, dar nu numai, si investitorul direct
care va valoriza ideile prin punerea lor in opera, se realizeaz un trans- 1 tiilor din tara de rim
fer de capital care poate lua diferite forme pe baza unor mecanisme si acestui investitor est i re. Motivatia pentru a inve
e oferita fig Speranta sti a
reguli adecvate. Acest proces de transfer al resurselor investitionale Superioare altor pla obtinerii unei remunera
samente Corelate cu riscu ri
intre investitorul elementar (posesorul de capital) si investitorul direct respectivei piete de Cap l general si specific al
ital.
(posesorul de idei si know-how) are loc in cadrul pietei de capital.6 Pe pind
= investitorul antreprenorial
aceasta piata se intdlnesc cererea si oferta de capital prin cei doi pur- a ane ori a ideilor de proiect Sau
reali
-
te programelor de inves-
latori pe care i-am evocat anterior: posesorul de capital (economii sau Pp remunerare pentru capitalu
l folosit, Acestia au
acumulari, determinand nivelul ofertei) si posesorul de idei (inves- inanfare pe care nu le pot
acoperi din propriile resurse sau
utorul direct, cel care are nevoie de capital lichid pentru a realiza rtunitati de acoperire prin
surse atrase mai
proiecte sau programe de investitii si care determina cererea). Inves- € avantaje potentiale pe term
en mediu sau
titorul elementar si cel direct nu se intalnesc decat rareori pe piata de le noi active, restructurar
i etc.). Recursul la
capital. Ar fi nevoie ca investitorul elementar sa aiba informatii de de- calizeazi prin intermediul piete
i de capital cu
t $1 Instrumente specifice. Pent
taliu asupra caracteristicilor si termenilor emisiunii de titluri pentru ca sesla unor astfel de resurse exte ru a intra in po-
el sa fie dispus a cumpara direct (pe piata primar) cantitati din res- rne, investitorul direct recurge
‘haste la emi-
= ‘uneinea an = valoare de uipul actiunilor si oblig
pectivele valori. Pentru a facilita intdlnirea dintre cererea si oferta de
I a-
capital si a proteja relatiile dintre investitorul elementar si cel direct, xploatarea altor instrumente financiare.
Pentru a obtine resursele respective,
investitorul direct trebuie si pro-
pe piata de capitaluri functioneaza structuri institutionale specializate mita Prolecte si programe de investi
tii care s& realizeze rentabilitate
numite de intermediere financiara sau chiar investitori institutionali. Superioard, cel putin, remunerarii pe care
0 datoreaz investitorului de
capital. In calitate de emitenti de titluri
de valoare si, implicit, de in-
vestitori directi pot s& apari institutii public
e (care emit obligatiuni
6 Conceptul de ,,piati de capital nu este el insusi totdeauna suficient de explicit. pentru acoperirea deficitului bugetar si realizarea
de proiecte publice)
Vom admite aici sensu] comun pentru teoria si practica economico-financiara din Si societatile comerciale (emitente de actiuni pentru
cresterea capita-
Roménia, dup& care piata de capital sau a valorilor mobiliare este ansamblul lului propriu saw/si de obligatiuni pentru atragerea de imprum
uturi).
relatiilor, regulelor si mecanismelor prin intermediul carora resursele lichide tem- 3. Investitorul institutional sau intermediarul financiar
porar disponibile se transfera intre posesor (investitorul elementar) si realizator (in- este
un investitor special care colecteaza si ofera capital, realizeaz& trans-
vestitorul direct) cu ajutorul unor instrumente specifice (titluri de valori mobiliare) si
ferul de capital intre investitorul elementar si cel direct asigurdnd, in
cu ajutorul unor operatori specifici (intermediari financiari). Piata de capital apare
aici ca componenta a piefei financiare, cea care mai cuprinde piata monetarA si, acelasi timp, conditiile functionarii normale a pietei de capital. Exis-
eventual, cea ipotecara. tenfa acestei categorii de investitor aduce economii la nivelul cos-

-52-

in
ww
'

'
turilor de tranzactionare, un plus de profesionalism in atragerea $1
orientarea capitalurilor, in construirea $i gestionarea portofoliilor de ee Relatiile
investitii ale clientilor si executarea tranzactiilor in conditii de secu- dintre cele trei
implicarea aces cat €gorii de i invest
ritate maxima. Cu calitatea de investitor institutional apar pe piata de tora in derulare itori (avem in vy ede
~Oficial recuno a Procesului Invest re
capital bancile comerciale, casele de economii, uniunile de credit, so- itional si nu cal itatea
cietatile de asigurari, fondurile mutuale si cele de investitii. In unele me Ll
fluida $i eficace, fn pentru a putea
cadrul i i i
lari, sunt organizate si functioneaza banci de investifii cu rol si functii i sist cee
capital, rolul intermedi ae ee
complexe, asigurand stabilitatea si evolutia normala a pietei de capital. actiunilor de Teglement 1 mai —
Investitorii institutionali emit titluri specifice (polite de asigu- are. ee
organi] sm
Interm edi aru ee et
rare, certificate de depozit, librete de economii, polite de asigurare, stu sta nyl sifj nanciai r, numitit sii
shh ote $1 Investititor or stt
institut
utiional, este ace]
certificate de investitor sau chiar actiuni, in anumite conditii), numite cu activita te reglementata care
pital, in principal, lich colect
eaza resur-
si titluri indirecte, pe care le ofera posesorilor de economii sau acu- ide, pentru a le gestio
mite
scant itii sprin
i pri ; es na si oferi, in anu-
asumarea
mulari contra unei remunerari specifice pentru a colecta fonduri tem- Twiul direct in vederea unor restrictij explicite sau implicite, in-
porar disponibile si a le pune la dispozitia investitorilor directi, care, la realizarii de
Proiecte si programe
tahoe Recunoastem de
un intermediar financia
randul lor, vor plati un cost caracteristic. Capitalurile colectate sunt fo- cteaza Tesurse lichide, Pent r ca fiind acel
ru a le oferi apoi investitoril a care co-
losite deci pentru cumpararea de actiuni sau obligatiuni (titluri directe) dispun de idej si know-h or directi care
ow si Prom it o buna gestionare pent
ale investitorilor antreprenoriali. . ; ru a obti-
in timp ce nivelul ofertei este determinat oarecum rigid de nive-
lu! economiilor sau acumularilor disponibile, nivelul cererii de capital
este dependent de o mare varietate de factori, unii cu influenta siste-
matica si de lunga durata (structura economiei si pietelor, politicile si
strategiile macroeconomice, antecedentele investitionale in domeniu
etc ), altii de natura conjuncturala, cu influenta pe termen scurt si
foarte variabila (evolutia preturilor si a inflatiei, dezechilibrele comer- : Prin functia de subscriere,
intermediarul financiar isi asum
putin partial Tiscuri ale modifica a cel
ciale, modificarea ratelor dobanzilor, schimbari ale pozitiei sectoarelor rilor de pret sau de cotatie a
titlurilor
pe perioada de distribuire a titlu
sau intreprinderilor in cauza etc.). rilor dintr-o emisiune. Consulta
este 0 activitate specifica a inte nta
Oferta de capital, determinabila la un moment dat sau pentru 0 rmediarului prin care acesta ofer
investitorului direct sau celui elem a
perioada determinata de timp este ea insasi supusad influentei unor entar (ca exceptie) informatii perti
nente privind momentul emisiunii, -
factori sistematici (evolutia veniturilor populatiei si societatilor co- caracteristicile si termenii acesteia
pentru ca emisiunea sau plasamentul
merciale in dependenta cu preturile si inflatia, nivelul disponibilitatilor sa aiba succes. Distributia este o
functie prin care intermediarul isi asum
de finantare ale institutiilor de finantare, nivelul general al inclinatiei a de fapt vanzarea titlurilor
emise de investitorul direct. Aceste trei functii ale inves
pentru a investi — dependent semnificativ de cultura de afaceri si cea tutional trebuie sa aiba o bund acoperire prin
titor
ului insti-
experienta, personal cali-
investitionala a zonei sau locului etc.) sau altora cu caracter con- ficat si o buna reputatie in evaluarea titlurilor
si selectarea cumpara-
junctural (in principal, din zona incitatorilor sau amotivatiei pentru a torilor titlurilor.
investi: rata dobanzii, rata rentabilitatii capitalului, politica de distri- Asadar, transferurile de capital intre posesori (cei care econ
omi-
buire a dividendelor, calitatea si stabilitatea reglementarilor in dome- sesc sau acumuleaza) si cei care au nevoie pentr
u realizarea de pro-
niu, calitatea si credibilitatea garantiilor investitionale, calitatea si cre- iecte de investitii se pot realiza fie direct (ca lichiditati si valori mobi
-
dibilitatea proiectelor si programelor de investitii oferite, modificarea liare), prin intermediar de tip dealer (“investment dealer‘) sau prin
amplorii si caracteristicilor concurentei etc.). intermediar financiar (“financial intermediary“). Transferurile directe
se realizeaza mai rar din cauza lipsei de informatii si know-how (este

uy
a
'
'
vorba de un know-how al operatiunilor de gestionare si de transfer a
capitalului) a celor doi participanti. Existenta unor organisme specia-
2.3. CRESST
TEEREA CAPITA
lizate de investitii poate ajuta mult buna si corecta derulare a acestor LULUI PROPRIU
(EMISIUNEA DE
operatiuni de transfer direct. Cazul dealerului investitional este intalnit ACTIUNI)
doar in cateva tari unde de altfel piata de capital este consolidata si
suficient de stabila. Dealerul investitional (o banca de investitii) este 2.3.1, Caracteristi
cj
cel care cumpara titlurile emise de intreprindere pentru a le revinde Cres
aii inv tere a
esttilor cap}pitalului i nu e
investitorilor elementari. Acest tip de intermediere asigura 0 mai buna Ste de fapt 0 Sursa, ci i
un efect a] Teali-
protectie a investitorului direct care va primi oricum pretul emisiunii, Conceptul ,.cre $ter
eaei cap:
anse
ak amblu nt italului a intrat insd
dealerul fiind de fapt cel care preia cea mai mare parte a riscului de surseph ig in kz definind un
$I atra se, “are sunt acoperite
emisiunii respective. reheat tae Pea prin titluri de
G 0 pee! pozifie
Soe a proprietarilor fata de
Pentru stabilirea elementelor de baza ale transferurilor de capita- 1, EsteU deci vor) ba de
Cunoaste un mecanism 0 accepti eptiune tehnici a prin
luri si, in mod special, a preturilor titlurilor si operatiunilor respective Specific de crestere a i
cial. prin apelarea sanitabulni ao.
functioneaza piata valorilor mobiliare. Aceasta este organizata in prin- it i i unorTr surs e specific
Surse i e ide:
j
lden i cate
titi ca atare prini
cipiu pe doua niveluri. La primul nivel se emit titlurile de valori mo- anu-

biliare si se vand aceste titluri primului cumparator, investitorul de ° Aparent, cresterea cap
€a neimplicand nici
capital sau intermediarul investitional. Pe aceasti piaté. au acces o plata ulteri
numai societatile comerciale care au dreptul de a emite titluri de
valoare. In Romania, au drept de emisiune si pot deci intra pe aceasta
piata societatile comerciale deschise, definite, conform Legii nr. sament.
52/1994 ca societati comerciale pe actiuni constituite prin subscriptie Cresterea capitalului se real
publica sau societati comerciale pe actiuni care au emis valori mobi- 1zeaza prin aport in natura (acti
fixe, imobilizari, stocuri, crean ve
liare din care cel putin una a facut obiectul unei oferte publice regulat {@) sau in numerar, Precum si prin
corporarea de rezerve, in-
promovate si incheiate cu succes. Aceasta este piata primar si la acest / Aportul in natura este specia

Acepen
fic fuziunilor- absorbtiilor unor
nivel incepe de fapt circuitul producerii si realizarii investitiilor. Veni- Societati $i restructurarilor intre fi lale apart alte
turile obtinute din vanzarea directa a titlurilor intra in bugetul emi- inand aceleiasi societati. |
acest caz, capitalul permanent si imobi

We
lizaile cresc i onciee
tentului. fondul de rulment raménand ins’ nesch
imbat. ceea ce ar putea deter.
Al doilea nivel este format din asa-numita piaté secundara. Aici mina 0 crestere a necesarului de finan
tat pe termen lung.
se vand si se cumpara titlurile care au facut deja anterior obiectul unei __Aportul in numerar se realizeazA prin
emisiuni de noi actiuni sav
tranzactionari. Aceasta este propriu-zis piata valorilor mobiliare si aici prin depunerea de capital lichid, Tespectiv,
prin adaos la capitalul pro-
se tranzactioneaza titluri de acest tip listate sau permise, conform re- priu al unor economii ale proprietarilor.
Astfel are loc 0 crestere a
glementarilor fiecarui organism care functioneaza pe o asemenea pia- lichid
itatii intreprinderii si, aproape implicit, se realizeaza
o intdrire a
ta. In Romania, pe aceast4 piaté secundara, functioneazi Bursa de fondului de rulment (capitalul permanent creste
, in timp ce imobiliza-
Valori (BVB ) si Piata RASDAQ. La nivelul burselor se realizeaza rile raman neschimbate). Operatiunile de acest gen sunt insA tem-
tranzactii de valori mobiliare in conditii organizate, cu asigurarea prin- porare, fondurile flind ulterior investite in imobilizar (mai
i ales), dimi-
cipiilor de transparenta, securitate si exactitate. Aici se constata, de nuand astfe] fondul de rulment.
Emisiunea unor acfiuni in contul rezervelor constituite din rezul
fapt, nivelul cererii si ofertei de capital, calitatea raportului dintre -
tatele exercitiilor anterioare produce doar o restructurare a capitalului
acestea si, implicit, pretul activelor tranzactionate. Bursa devine astfel
propriu si nu o crestere propriu-zisa a acestuia. Acelasi efect se reali-
cel mai important barometru al economiei si investitiilor dintr-o tara.

-56- aS]
zeazA prin incorporarea datoriilor catre furnizori, prin regularizarea
conturilor curente sau a dividendelor.
in general, cresterea capitalului este insotita de un ,,efect de dilu-
lie, marimea dividendelor fiind distribuita pentru un numar mai mare
de actiuni. Efectul de dilutie este anulat atunci cnd suma dividendelor
de distribuit creste in aceeasi proportie cu numarul actiunilor.
Recursul la cresterea capitalului prin emisiune de actiuni este
motivat prin nevoia de investitii pentru intreprindere. Viitorii actionari
au interesul s& subscrie pentru cresterea capitalului unei societati a-
tunci cand pozitia acesteia este puternica sau in evolutie pozitiva, ceea
ce se reflect intr-o politica atractiva de distribuire a dividendelor sau 2.3.2. Emisiunile
de noi acfiuni
int-o crestere regulat& a cotatiilor bursiere. ; Actiunea este un
Societatile necotate in bursa intampina unele dificultati in cres- titlu de valoare D
unei fractiuni din ¢-ap rin care se stabileste nive
italul social al emi lul
terea capitalului, partenerii potentiali accepténd mai greu angajarea functiona un anum tentului in raport de care
it raport juridic intre va
unor fonduri in intreprinderi ce nu participa la piata financiara de detinator (actionar) si soci
e-
mitenta. Fj i une are o valoare nomi
titluri. Aceste societati isi pot asigura resursele de investitii din acu- Stabilita intr-un anumit nala
raphe gh Be capitalu
mulari anterioare, prin atragerea de capitaluri private sau prin impru- functie de care Poseso l social subscris si in
rul (actionar) beneficia
muturi. Principal de proprieta za de anumite drepturi, in
te si de remunerare, Majori
in conditiile in care exista restrictii privind atragerea capita- tajul conferit prin dreptul tatea anticathe pre-
de Proprietate din care decu
lurilor pentru investitie, cresterea capitalului propriu ofera un suport rge 0
suplimentar pentru o eventuala crestere a imprumuturilor. Cresterea
capitalului propriu reduce rata indatordrii, ceea ce majoreazA sansele
de acceptare a imprumutului pentru firma.
Un alt avantaj important al finantarii investitiilor prin cresterea
graba o exceptie pentru Pietele
capitalului este dat de faptul c4, spre deosebire de imprumuturi, acesta de capital evoluate si stabile. Acea
st&
situatie este considerata in pract
nu afecteaza fluxurile de numerar dect in masura in care simultan se icd prin asa-numitele actiuni prefe
-
rentiale (care existi si in pract
realizeaza o crestere a sumei dividendelor. ica din Roma
mentarilor fixate prin O.G. nr, 32/
Cresterea capitalului se poate realiza prin mai multe procedee 1997) care
mai drept prioritar la dividende fara
tehnice puse la punct cu ajutorul unor reglementari uneori destul de un drept corespunzator de vot,
Aceasta este, de altfel, principala deose
sofisticate. Dintre acestea, cele mai rispandite sunt emisiunile de noi bire dintre aceste actiuni si cele
comune sau ordinare care pozitionea
actiuni (crestere zi egal toti actionarii fata de
efectivaé a capitalului), emisiunile de actiuni prin proprietate, drept de vot si remunerare (nepr
ioritara, in cazul actiunilor
mobilizarea rezervelor (care produce o restructurare a capitalului prin ordinare),
incorporarea rezervelor si/sau primelor de emisiune) si conversia da- Posesia actiunilor este in sine purtatoare de
bogatie, ceea ce
toriei. Alte procedee au fie caracter exceptional in evolutia unei intre- motiveaz& pe detinatorii de capital sa cumpere aseme
nea titluri. Bo-
prinderi (aportul in natura prin fuziune sau prin absorbtie), fie sunt gatia unui actionar va creste o data cu valoarea de piata a actiu
nilor
mai putin frecvent apelate sau nu sunt cunoscute decat in anumite tari: detinute, adic& pe masura cresterii pretului respectivelor titluri. Pretul
plata dividendelor in actiuni, conversia obligatiunilor in actiuni, emi- actiunii este evaluat pe piata de capital si este, in principiu, dependent
siunea de valori mobiliare compuse (obligatiuni cu subscriere in acti- de pozitia societatii la un moment dat, de preturile celorlalte actiuni si
uni in Franta) etc. Sunt cunoscute si procedee si instrumente speciale de modul in care investitorii gestioneaza viitorul societatii comerciale
prin care se consolideaza de fapt fondurile proprii ale societatii comer- respective i promit realizarea de proiecte rentabile. Alaturi de aceasti

- 58- -59-
 crestere a averii prin nivelul pretului, actionarii beneficiaza de o remu-
nerare specifica sub forma dividendelor, mai putin sigura si mai putin
motivanta in acelasi timp. 41em—isval oare, a de piat
iuni i ftg Nei ij actiunj in
Emisiunile de noi actiuni sunt supuse unor fundamentari rigu- momentyl lansGrij
roase $i reglementari precise. Ele se fac la valoarea nominala a acti- No — numarul
actiunilo P Societ
unilor, decidentul din intreprindere stabilind un pret tinand cont de a — pretul uni atii inainte 7 Se
tar a] ac, ftu
nilor nou emise;
ae emisiune:
doua cerinte: Ne — numaryl
Actiunilo, nou >
"—nu emise;
- pretul sa fie interesant pentru cumparatorii potentiali, adica sa : maruae
l actfu
iyy
TU ni;lor emise,
ise, ini acelasi
fie inferior cursului ultimei cotatii, daci societatea comerciala este tim, iP, prini mobiliil zarea
cotata;
- pretul sa fie peste o anumita limita, data de regula prin valoa-
Tea nominal a actiuniJor care compun capitalul social pentru a nu
dispersa prea mult capitalul.
plecare in aceasta actiune. B Sus nefiind decét un punct de
Diferenta dintre valoarea de piatd (pretul obtinut la emisiune) si
valoarea nominal& a actiunilor nou emise constituie ,,prima de emisi- Wy, In cazul
in care nu exist]
i
emisiunea se va realj . 2
une“. Prin aceasta, se pot acoperi diferitele cheltuieli ocazionate de Re Graph Preferential de Subscriere,
cresterea capitalului (reuniuni ale adunarii actionarilor, publicitate
etc.) sau se poate proceda la incorporarea in cresterea capitalului.
Emisiunea de noi actiuni apare ca o crestere a capitalului prin
aport in numerar si se realizeazi cel mai frecvent pe baza unui drept
preferential de subscriere (care deocamdata nu se practicd pe piata de 2.3.3. Mobilizareg reze
rvelor
capital din Romania) sau fard un asemenea drept preferential.
Operatiunea de mobiliza
Subscrierea pentru cumpararea de noi actiuni este, de regula, re a Tezervelor sau de cres
lului propriu prin atribuir tere a capita
supusa unor reglementari specifice. in mod normal, pe 0 piata evo- e are loc prin emisiuni
mar de actiuni oie
luata de capital, subscrierea se realizeaz4 pe baza unui drept de sub- : esc valoarea zeacapiltalului. intreprinderea tre
importante de lichiditate. Se buie nsainsa sisa aiaiba prrezerve
Se
scriere prin care trebuie acoperite eventualele pierderi de valoare pen- realizeaza astfel un transfer
societatii din postul de ,re al pasivului
tru fiecare actionar. Acest drept de subscriere este, acolo unde exista, zerve in posturile capital si
emisiune“. Nefiind vorba prima de
decat de ° redistribuire, acti
© valoare mobiliara supusa tranzactionarii. Un actionar poate subscrie contul rezervelor sunt atribuit unile emise in
e gratuit vechilor actionari. Operat
pentru un numér de noi actiuni prin care-si poate acoperi pierderea de poate fi realizata si prin crestere iunea
a valorii nominale a vechilor actiuni.
valoare a actiunilor vechi pe care le poseda, pierdere produsa prin ; in cazul in care mobilizarea reze
rvelor are loc printr-o emisiune
,-diluarea“ valorii unitare, ca urmare a cresterii numarului actiunilor suplimentara de actiuni, gratuitatea
are la bazi un asa-numit ,,drept de
oferite spre cotare dupa noua emisiune. atribuire“, care este sustinut prin acel
easi argumente ca si ,,dreptul de
Pretul dreptului de subscriere poate fi stabilit cu ajutorul unei re- subscrie re“, ;
latii de forma: Pretul ,,dreptului de atribuire“ (A) poate fi
negociat, punctul de
plecare putand fi stabilit pe baza relatiei:
ss !
aio Not
aimo™ acne
ae} \Mo 0 +N, ,
(2.1)
\
NoT Hr No~ Nr Ne) Ny ano \n
A> [a-
unde: Not Hn, ) Ny

S —prejul dreptului de subscriere; unde semnificatiile simbolurilor sunt aceleasi ca si in cazul dreptului
de subscriere.

-60-
 Folosirea rezervelor pentru cresterea capital
ului este o dovada a
capacitatii si fortei financiare a societatii
(firmei).
In foarte multe situatii, cresterea capitalului
se realizeazi ape- 2.4, iMPRUMUTUL
land simultan la ambele forme. PENTRU INVESTIT
I
Cresterea capitalului prin emisiunea de asian Des*i
ac tiuni este potrivita sien i
pentru societatile a cAror activitate este
cotata in bursa si pentru care
Sorii ca cea Mai cos
deseor
teat te Sean vuor, Imprumnutul tisitoare sursa de
poate fi anticipata o crestere a cotatiilor. (pe term €n mediu fi-
inp Importante in acest diu gi si lung) este uti-
Scop. - AtatAlat jin sens teor i
practic, imprumutul etici, cat i
normal (ne referim la
creditul bancar in par
2.3.4. Datoria ca sursi de finanfare a imprumuturi mai mul toutes
investifiilor t say mai Putin'pca
© un Cost de remunerar zionale si
e inferior altor surse.
De regula, pentru Exista
o societate (firma, intreprindere) cu rol de
antieri apar furnizorii (pentru aprovizionarile cre-
curente. dar si pentru
echip amentele necesare realizirii investitiilor) si bancile.
Datoria
pentru realizarea investitiilor poate fi asociaté de
fapt unei cresteri a
capita
lului, in masura in care crea nfierilo
r fi se remit actiuni pentru
anularea datoriilor (creantelor).
Aceasta sursa este folosita de intreprinderi cand velul acestei rentabilitati a capitalului,
au dificultati de rentabilitate care
devine, in
trezorerie (insuficienta lichiditatilor) sau cand povara condifii normale, rata a rentabi
financiara deter- litatii cerute de actionari. Pentru
acti-
minata de imprumut devine prea grea. Daca un imprum Onari, nu numai sub aspect psihol
rentabilitate superioara costului ogic, investitia trebuie s4 produca o
ut este inlocuit
printr-o crestere a capitalului, oOperatiunea mai datoriei, cost care ar putea deveni
este numitd ,.conso-
lidare a datoriei“. pentru el o remunerare minima si fara rise
daca ar realiza un plasa-
Cresterea capitalului realizata prin conversiunea ment intr-un depozit bancar oarecare.
datoriilor deter- © a doua explicatie de baz’ ce trebuie
mina, de regula, renuntarea la dreptul preferential de acceptata provine din
subscriere din faptul ca investitia directa este interesanta
partea vechilor actionari. Datoria este trecuti pe posturi $i motivanté numai daca
le ,,capital*' si Promite 0 rentabilitate superioara oricaror altor
prima de emisiune‘. in farile occidentale, crester plasamente mai sigure
ea capitalului prin (obligatiuni, certificate de depozit sau carnete de econom
datorii este destul de frecventa la intreprinderile mici ii, de exem-
si mijlocii (unde plu). In plus, rentabilitatea investitiei directe trebuie sa
este totusi limitata la dimensiunea contului curent credito acopere si cos-
ri de asociere tul suplimentar de tranzactionare care va fi platit interm
sau actionare) si chiar la marile intreprinderi. ediarului fi-
nanciar. in acelasi sens, costul imprumutului in sine trebuie sa incite
in cazul acestora (intreprinderi mari), paritatea de schimb pe posesorul de capital a cduta plasamente in proiecte care promit o
a obli-
gatiunilor in actiuni este fixata dinainte prin contractul de imprum
ut. remunerare superioara si care reprezinta, de altfel, singurul loc unde se
Obligatiunile ,,convertibile“ pot fi inlocuite, la cererea obligat realizeaza propriu-zis si direct profit.
a-

+ eon imecpacetirs
rului, prin actiuni emise de firma la momentul emisiunii imprumutul de tip credit bancar pe termen mediu sau lung, cel
sau atunci
cand aceasta operatiune este ceruta. care prezinta importanta pentru investitii, trebuie sa aiba un cost de re-
munerare (sa-] admitem deocamdata la limita ratei normale a do-
banzii) interesant pentru investitorul direct pentru ca altfel acesta va
recurge la alte surse, mai ieftine. Bancherul este el insusi interesat de
acordarea de imprumut pentru investitii directe pentru a avea ee
recuperarii si remunerarii corecte a capitalului astfel oe oe :
bancherul devine mai mult decat un intermediar financiar obisnuit.

-63-
B6oS
preia din prerogativele unui investitor de capital interesat de corecta
gestionare a capitalurilor atrase de la investitorii elementari si de obti-
herea Unei cat mai bune remuneriri pentru aceste capitaluri,
Recursul la imprumut depinde de multi factor, intreprinderea
Tabelul nr. ]
trebuind sa aleaga o strategie corecta de finantare, in cadrul
acesteia pF | 8 9
imprumutul avand un loc bine precizat. Decidentul investitorului ESR | EPR | ESR | BOR
di-
Tect poate alege intre banci diferite, dar si intre modalitati diferite
de
plata si de esalonare a imprumutului respectiv. (E-6Ryd | (E-7R)d | (E-BRG | Ee
Fara a intra in detalii de tehnic& financiara trebuie si precizim R | RleR
ca pot exista mai multe modalitati de imprumut (pe termen mediu
sau (E-6R) | (E7R) | (EBR)
lung, mobilizabil sau nemobilizabil, participativ, obligatar GR | Gr | aR os
etc.). De Asadar, intr-un an oarecare t. im prumutul E induceo anuitate de:
fapt, in sens tehnic, bancile si uneori anumite organisme specializate
stabilese formele si conditiile de acordare es (E=(-)R. se anuitate . :
a imprumututilor. Practic,
imprumuturile se negociaza. d fiind rata anuala a dobanzii, iar R cota
j\mprumuturile afecteaz rezulta E : anual
ual ious
tele generate de exploatarea de renuDursat
' (aici ara)
investitiilor prin platile curente aferente: rambursiri
(amottizarea im- {
prumutului), dobanzi, comisioane, reduceri de impozite. Intrepri ea si cel care o imprumuté pot conveni
. ; i anuitati egale, nder
caz in care se poate folosi o nce eri ae
Astfel, la un imprumut de marime dat’, platile anuale in sarcina
investitiei pot fi determinate prin cumularea cotelor dls d Jr
de rambursat |
(amortismentul), cu dobanzile si comisioanele aferente. Dacé A= (R,+ D, rE ET (2.4)
mutul atrage o reducere a impozit impru- ‘ 7 .
ului, aceasta poate fi dedus& din . (td Y’-1
{ in care Dy este dobanda platita in anul
plati, insa acest efect este practic indirect. Impozitul t iar n perioada de rambursare.
de care este scu- ’n acest caz, insi, marimile R, si D,
tita societatea, ca urmare a Strategiei sale de inves pot fi variabile in timp,
titii (a structurii de ; ates
finantare), va mari corespunzator beneficiul net de repar = cn ee Esalonarea cotelor de
tizat, respectiv i; facuti succes iv tinand cont de
cota de rezerva si dividendele. , in primul
dobanda platita n a e
3 an.
Platile pe care trebuie5 s& le facd anual intreprié nderea Vom avea deci:
in contul eee
imprumuturilor contractate (mai putin comisioanele
; ae ) formea zi asa- D,=E.d R=A-D,
numitele anuitati. Acestea pot fi calculate rini functi : e A D,=(E-R,)d
e de marimea im- R:=A-D)
prumutului si conditiile de rambursare (termene scaden D3=[E-(Ri+R,)] d R3=A-D3
te, cote de D.=(E-SR)d
rambursat, rata dobanzii, marimea ..perioadei de gratie“ etc.). R=A-D
Astfel, ‘ a
considerand plata dobanzilor la valoarea ramasd a imprumutului gio : .
perioada de gratie nula, pentru o rambursare in 10 ani in cote anuale Platile determinate de imprumuturi trebuie incadrate in specifi-
| citatea acestora, De exemplu, pentru un imprumut obligatar, rata do-
egale, iesirile anuale vor avea urmatoarea esalonare:
| banzii devine o rata actuarial, care se calculeaz tinand cont gi de di-
ferenta dintre pretul obligatiunii la termenul de rascumparare si cel de
la emisiune (vanzare) ca si de marimea perioadei la limita careia se
| face rascumpararea. Astfel, daci po este pretul la emisiune, iar p; este
pretul la rascumparare al obligatiunii, d fiind rata dobanzii, iar n nu-
marul anilor de rambursare, rata actuariala va putea fi calculata pe ba-
za relatiei:
 Dir d Pi Po
as aero
aera (2.5)
. Py np,
sis ae categorie este em
Mai ales in cazul imprumuturilor obligatare pot s& apara foarte isa Ja
ee enta la un Pret Valoarea ni ominala
multe particularitati de care va trebui tinut cont in calculul platilor 1 sare superior, Difere dar ram-
$1 Valoarea Homi ntafa Int
i re. pretul de
anuale aferente, atat in a nala este numits ram-
Cat si in sens cont sPrima de ramb
Imprumutul contractat prin obligatiuni are 0 mare extensie in ursare*,
e obligaele
tion dou=a carapa abil
tarile cu piete de capital evoluate. Emisiunile de obligatiuni ii ig combinina atte, caz iin care av
sunt si ele em de- a face
reglementate, intreprinderile care pot apela la aceasta forma did In iprat
de impru- ctia
ca iarg a Unor societletati
mut trebuind sa indeplineasca anumite conditii. ati sj si Organisni
i e apar si alte
Obligatiunile sunt titluri de valoare negociabile care ~ obligatiuni in Joturi
care pot fi emise num
Precizate prin lege; ai in anumite conditii
conferé aceleasi drepturi de creanta pentru aceeasi
valoare ; - obligatiuni participant
nomonala, in cadrul aceleiasi emisiuni. e pentru Care capitalu
in Taport cu piata intrep l rambursat variaza
ri inderii (cu cifra de afac
imprumutul prin obligatiuni se realizeazi prin vanzar beneficiului); eri sau cu marimea
ea unui nu-
mar mare de asemenea titluri catre persoane private, - obligatiuni indexate
banci, institutii fi- Ja care capitalul rambur
sat este in functie
nanciare, organisme de asigurare etc. De regula, imprum de un element variabil
aflat in relatie directa cu
utul obligatar (indicele Pretului construc activitatea societitii
se realizeaza prin apel public. imprumutul obligatar tiilor, indicele pretului
privat este destul graului);
de putin utilizat pentru c& presupune formalitati _ 7 Obligatiuni inregistrate in
si cheltuieli ad- moneda strain sau in ECU pentru
ministrative mult mai mari decat cele necesare derular emisiunile cu caracter inte
ii unui credit rnational;
bancar. Jar un imprumut obligatar nu este altceva ~ obli| gatiuni ram
rambu
burrssabile in actiuni sau cu bonu ,
decat 0 modalitate Regimul obligatiunilor este ri de subscriere etc.
de a contracta o datorie Ja un anumit cost si in anumite Stabilit prin lege, soc ietatea putdi
conditii. nd
in principiu (daca exista o lege in acest sens), emisiu general, perioada de viata a unui
nea de obli-
gatiuni poate fi realizat numai de societatile pe actiuni
al caror capital la care obligatiunea devine purtatoare
este in intregime liber, avand o anumita perioada de
existenta (in Fran- bursare a ultimei obligatiuni in circulati
ta 2 ani, cel putin) si care au elaborat un anumit numar e€. Remunerarea imprumutului
de bilanturi (2 obligatar este data tocmai prin marime: ratei actuar
in Franta) aprobate de actionari. in plus, de regula, Sus, raté egala cu rata dobanzii respe
iale estimate mai
pentru reusita ctivului imprumut daca obliga-
imprumutului este solicitata acordarea de garantii viitoril tiunile din emisiune sunt vandute si rascu
or obligatari. mparate la acelasi pret (situ-
Aceste garantii pot fi date de societatea emitenta sau de terti. atie putin probabil pentru un emitent norma
l care incearca sa ofere si
Valoarea nominala a unei obligatiuni apare ca o cota alti incitanti, decat dobanda, pentru cumpararea
parte din obligatiunilor).
suma totala a imprumutului contractat prin aceasta. in functie
de ma-
niera de evaluare a valorii de piata fata de nivelul valorii

a
nominale si
in raport cu modul de recuperare a imprumutului contrac 2.5. Credit-bail (leasing)
tat, exist& do-
ua categorii de obligatiuni: Lansat si in Romania, prin literatura de specialitate, dar foarte
- cu prima de emisiune; frecvent utilizat in practica multor f&ri dezvoltate, credit-bail a aparut
- cu prima de rambursare., ca © varianta franceza a sistemului american de leasing. La ora actuala
Prima categorie este emisA si vanduta sub valoarea practica leasingului este deja destul de cunoscuta si la noi, fara ca
nominala.
Diferenta intre valoarea nominala si pretul de vanzare reglementirile sa fi fost puse la punct intr-o maniera potrivita.
este numita
»prima de emisiune‘ (in sens juridic) sau »primai - Leasingul a aparut si s-a dezvoltat mai intai in Statele Unite un-
de rambursare“
(in sens contabil). de a cunoscut 0 evolutie spectaculoasa chiar dupa lansarea sa in 1952.
A fost adaptat apoi in multe alte tari, Franta punand la punct regle-

266 -67-
mentarile corespunzatoare in 1966, desi practica i] recunoscuse cu
ceva mai bine de sase ani inainte sub denumirea de credit-bail. Denu- perioada de exploatare,
mirea franceza face expres trimitere la semniftcatia de ,,credit* a aces- utilizatoru] plateste o
putul fiecarei perioade. chirie, de regula, la ince
-
tei operatiuni, ceea ce obliga institutiile ce-si propun un asemenea Utilizatorul realizeazy astf
obiect de activitate s& obtina statutul corespunzator unui asemenea organism. el 0 economie de investit
suma avaVE nsului si a platatililo r ulte ii, chiar dacd
Fara a fi propriu-zis 0 surs& de finantare a investitiilor, credit- pretului integral de achi rioare ssuccesive depasest
zitie a bunului, in plus, e e vy. aloarea
bail creeaza posibilitatea pentru intreprindere de a dispune de anumite ae bunul la un pret are posibilitatea dea
$i termen convenite. Risc
bunuri fara a fi obligatd sa le cumpere (fara a deveni proprietara lor). pt impartit intre cele trei ul operatiunii este
organisme.
Pentru utilizator (investitorul direct, de fapt) credit-bail este 0 modali- : In sens relativ, credit-bail asig &
ura si Posibilitati suplimentare
tate de finantare a investitiilor care nu-i afecteaza capacitatea de inda- imprumut pentru utilizator, sumele platite de
torare nefiind vorba de un imprumut in sensul clasic al acestui cuvant. neafecta nd rata indatoriirii.
: Furnizorul are avantajul ca
incaseaz& suma de ia organism
De aici si obligatia de inregistra distinct in contabilitate chiriile cores- credit-bail, fara a-si asuma riscu ul de
ri suplimentare.
punzatoare operatiunilor de credit-bail. In plus, operatiunile de credit-bai
l »-imping“ cererea la bunurile resp
Conform legii franceze, credit-bail este definit ca ,.o operatiune tive de echipament, ceea Ce este un ec-
avantaj important pentru fumizor.
de inchiriere 2 bunurilor de echipament, a utilajelor si bunurilor Organism ul! de credit-bail pare a fi mai supus
lor respective. Acesta insA nu este riscului operatiuni-
imobiliare de folosin{{ comuni, cumpirate special pentru a fi Supus riscului de faliment al utili-
inchiriate de cdtre intreprinderea care le pastreazi in proprietate, zatorului, el ramandnd in continua
re proprictarul bunului. Pentru ,.ser-
Gand dreptul locatarului de a achizitiona integral sau partial bu- viciul™ oferit, el primeste un comision
si, in plus, revinde utilizatorului
nurile respective la un pret convenit in functie de varsimintele bunul la termenul si pretul convenit
, recuperdnd astfel din suma anga-
efectuate sub forma de chirie“. Jat& anterior.
in efectuarea unei operatiuni Credit-bail apare astfel ca un substitut al impr
de credit-bail intervin trei orga- umutului.
nisme: intreprinderea care are nevoie de bun, furnizorul (vanzator) si Determinarea costurilor implicate prin cred
it-bail este o opera-
tiune destul de complexa. Aspectul este impo
organismul financiar de credit-bail. rtant, mai ales, in sta-
bilirea structurii de finantare a investitiilo cand
Spre deosebire de o inchiriere obisnuita, credit-bail confera loca- r se pune problema
alegerii surselor, a contributiei acestora la form
tarului dreptul de a deveni proprietarul bunului la sfarsitul contrac- area fondului pentru
realizarea proiectelor sau programelor firmei.
tului, la un pret convenit. Astfel credit-bail apare ca un substitut inte-
resant al unei surse de finantare a investitiilor.
Credit-bail prezint& avantaje importante pentru toate cele trei 2.6, AUTOFINANTAREA SAU SURSELE PROPRII
tipuri de organisme implicate. Aceste avantaje sunt create, mai ales,
prin atenuarea sau chiar eliminarea efectelor riscului indus prin opera- in structura surselor de finanfare a investitiilor, capitalul propriu
tunile de finantare si investitionale clasice. ramane permanent pe primul plan. Capacitatea de autofinantarea este
Evident, principalul avantajat al operatiunii de credit-bail pare a conceptul tehnic prin care se exprima situatia acestei surse. Acest con-
fi utilizatorul, care poate beneficia de efectele folosirii bunurilor res- cept are 0 acoperire relativ precisa, desi in practicd este dificila si
pective fara a angaja integral suma, asa cum ar trebui si faca aproximativa estimarea sa. Ceea ce capata sens si dimensiune explicita
in cazul
cumpardarii. Utilizatorul alege bunul de care are nevoie de si destul de precisa este autofinantarea efectiva, considerata in conta-
la un
furnizor, depunand o documentatie completa apoi organismului bilitatea societatii comerciale. Elementele cuprinse in capacitatea de
de
credit-bail cu care incheie un contract. autofinantare nu pot fi determinate cu precizie din cauza relativitatii
Organismul de credit-bail este cel care acopera financiar opera- estimarilor pentru fluxurile generate de activitatea intreprinderii in pe-
jiunea fata de furnizor. Uneori, acesta obliga utilizatorul la plata rioada viitoare considerata pentru realizarea de proiecte si programe
unui
avans care insé nu reprezinti decat o parte din valoarea bunului. de investitii.
in
- 68- - 69-
 in principiu, pentru investitor autofinantarea pare a fi o sursa
gratuita, deoarece nu presupune nici un fel de plati. A pleca de la o
asemenea premisa este 0 eroare pentru investitor, pentru ci inseamna
a admite faptul ca exista si capital care nu trebuie remunerat. Capitalul
propriu are un cost de remunerare superior chiar altor surse. Prin acest
cost sunt atrasi actionarii sa investeascd. Ceea ce se constituie ca
rezerve din exploatarea capitalului propriu va avea acelasi cost de re-
munerare Ca gi acest capital.
Ca o parte a capitalului propriu (sau rezultata din exploatarea
acestuia), autofinantarea are deci si ea un cost sau, mai degraba, un
cost de oportunitate, dat la limita ratei de rentabilitate, cerute de actio-
nari (de proprietari). Aceasta pentru ca autofinantarea este posibild
alata timp cat actionarii renunti la o remunerare suplimentara in sco-
pul asigurarii de resurse financiare pentru dezvoltarea viitoare a firmei Determinarea cap:acitapii de
(intreprinderii). autofinantare este teoretic relat
simpla si se realizeaz4 prin dedu iv
cerea beneficiului de distribuit
Prin autofinantare intreprinderea evita un anume ,,.control din clusiv salariatilor cu tith lu de parti (in-
cipatii) din cash-flow net (beneficiu
partea creantierilor si chiar actionarilor. Aceasti sursd ofer& si brut inainte de distribui re). Or, asa l
alte cum se poate constata, elemente
avantaje importante, Este vorba de securitatea si flexibilitatea actiu- fluxurilor de numerar considerate prin le
acest mod de calcul al capa-
nilor investitionale pe care le realizeaza intreprinderea, dar si de o pro- citatii de autofinantare au caracter previ
zional, fiind supuse unor vari-
tectie semnificativa fata de riscurile externe, in principal cele prove- atii care} nu pot
ot fif anti cipate cu precizie. Doar amorti
zarea ca parte a
nind din relatiile cu investitorii de capital. Costul suplimentar de re- acestel capacitati de autofinantare este determ
inabilé cu destula pre-
munerare a acestui capital este deci compensat teoretic prin aceste cizie. Oricum, estimarea Capacitatii de finantare
furnizeaza o imagine
avantaje. Practic ins& intreprinderea va trebui sa-si stabileascd o stra- asupra fondurilor proprii pe care poate conta
intreprinderea jntr-o ac-
tegie cat mai corecta si realistA de finantare a investitiilor tinand cont tiune investitionala.
de impactul asupra echilibrului su economic si financiar. in sens practic, pot fi puse in evidenté doua modalitati
de eva-
Autofinantarea pentru investitii se realizeaza pe baza fondurilor luare a nivelului posibil al autofinantarii efective (determinare
a pos-
proprii de origine interna: rezerve si amortizare (provizioanele intra in teriori).
Prima modalitate, numita comercial sau deductiva, sugereaza
autofinantare pentru realizarea sau cresterea activelor circulante). Ald-
mai degraba o determinare de principiu a nivelului posibil al autofi-
turi de aceste doua surse, autofinantarea poate cuprinde gi alte rezul-
nantarii. In acest sens, capacitatea de autofinantare apare ca dife-
tate ale exploatarii capitaiului propriu, cum sunt sumele din cesiuni de renta intre totalul vanzarilor (incasdrilor) si totalul cheltuielilor
active, fondurile din rambursari ale unor imprumuturi pentru filiale prevazute pentru o perioada (un an). Trebuie precizat ca in totalul
precum, sume obfinute prin lichidari de active (inclusiv revanzare) si
cheltuielilor nu se include amortizarea. Rezultatul obtinut anterior tre-
subventii pentru investitii. Aceste surse, avand caracter ocazional si buie corectat, atunci cand este cazul, cu veniturile financiare si excep-
dimensiuni relativ reduse, sunt deseori cuprinse intr-o clasa distincta tionale de incasat, cheltuielile financiare si exceptionale de plat& si im-
numita pur si simplu ,,alte resurse interne“, pozitul pe profit.
Considerarea autofinantarii ca sursa distinct poate parea lipsita Sensul financiar-contabil practic este surprins printr-o a doua
de sens atata timp cat elementele ei constitutive sunt incluse practic in modalitate de calcul, care poate fi dezvoltata pe baza unei relatii ge-
mobilizarea rezervelor, operatiune realizata prin emisiune de actiuni nerale de forma: f
distribuite vechilor actionari cu titlu gratuit. Totusi, autofinantarea evi- CAF = (P-C-Cf)-(P-C-Az) T (2.6)
dentiazé explicit aportul capitalului propriu Ja realizarea de proiecte si unde:

-70-
 P — total incasdri;
C — total cheltuieli (fara amortizare);
* Az— amortizarea anuala;
T = rata impozitului;
— cheltuieli financiare.
autofinan-
ie CAF a 2 definité aici capacitatea bruta de
tare a intreprinderii. Din aceasta, deducand divid endel e sau venitul
va a unei
proprietarilor se obtine autofinantarea prevazuta sau efecti
perioade. cach . distri-
© estimare contabili mai detaliat& poate fi realizata cu ajutorul
\atiei:
i. CAF = RNE +Az- Rp - Sr + Re (2.7)
unde:
RNE - rezultatul net al exercitiului;
Az —amortizari si provizioane calculate;
Rp —reluari asupra provizioanelor;
Sr —subventii virate in contul de rezultate,
Re — diferenta dintre valoarea neta contabila a activelor cedate si
veniturile din cedarea activelor.
Asadar, nivelul potentialului de autofinantare este influentat prin:
~ cifra de afaceri;
- politica de imprumut;
- politica de amortizare; ' Dincolo de toate acestea existd o legislatie specifica prin care se
- politica de distribuire a dividendelor.
Este evident ca cifra de afaceri, in conditii normale, favorizeaza
obtinerea unor rezultate brute de exploatare (beneficiu brut) importante.
Amortizarea este, prin ea insagi, un factor de influenta pozitiva
asupra autofinantarii. Pe de o parte, ea insdsi este o sursd a auto-
finantarii. Pe de alt& parte, prin marimea amortizarii este influentat (in
sens diminuativ) impozitul. Asa cum vom vedea, prin reinvestire,
amortizarea devine o sursi de finantare prin care potentialul activ al
intreprinderii poate fi majorat in proportii importante. Pentru a-si im-
bundtati strategia sa financiara, intreprinderea poate adopta politici po-
trivite de amortizare (utilizand metode liniare, progresive sau degre-
sive de amortizare) in masura in care legislatia permite acest lucru.
Intre politica de imprumut si autofinantare, \egatura este mai
complexa, aceasta flind atat 0 conditie necesara a imprumutului, cat si
un mijloc de rambursare (desigur, legislatia, pe de o parte si strategia
$i politica bancii au rolul lor in aceasta legitura).
Astfel, de obicei, bancile nu accepté sd
Vestifii decat i Taport cu masura in care intre
imprumute pentru in-
parte din resursele Propril pentru aceasta.
prinderea insasi alocd o
Autofinantarea este de cele
mai multe ori o buna garantie pentru banci
.
; Prin autofinanjare, Se asigura ins si potentialul de rambur
imprumutului. imprumutul insusi, folosit pentru investi
sare a
tii, furnizeaz’
ulterior lichiditati, inclusiv surse de autofinantar
e.
Nivelul autofinantarii este direct legat si de odltice de
buire a dividendelor sau de Tepartizare a beneficiului
oo si pentru rezerve). Legatura este si de aceasti
(in contul pro-
data com-
plexa.
. O politica avantajoasa de distribuire a dividendelor atrage actio-
narii (atrage, de fapt, investitii pentru cresterea capitalului),
ceea ce
este echivalent cu o sporire a capacitatii viitoare de autofinantare.
Pentru un anume moment, cresterea dividendelor (veniturilor pentru
proprietari) diminueaza posibilitatile de creare a rezervelor si, implicit,
capacitatea de autofinantare.
Politica de repartizare a beneficiilor este insd dat’ prin pozitia
actionarilor (proprietarilor). Influente ale unor nevoi personale ime-
diate sau de perspectiva, ale inflatiei sau conjuncturii determina
schimbiri importante in politica de repartizare a fiecdrei intreprinderi
Si, deci, in pozitia acesteia fata de autofinantare.
impun de reguld conditii privind insusi modul de constituire $i
proportiile autofinantarii. Tot in aceasta categorie trebuie considerate
si reglementarile speciale ale bancilor sau altor organisme financiare.
2.7. STRUCTURA DE FINANTARE A INVESTITIILOR
Proportiile in care intreprinderea isi acopera finantarea proiec-
telor sale prin diferite surse pot fi diferite. In principal, doua sunt de-
terminantele acestei structuri:
- posibilitatile de acces la fiecare sursa;
- costul specific al fiecdrei surse.
In conditii de acces nelimitate la oricare sursa, cea mai buna
structura de finantare a proiectelor este aceea prin care intreprinderea
poate realiza un cost mediu minim al capitalului.
Practic, deci, structura de finantare trebuie adoptata in raport cu
acesti doi factori determinanti. Reglementarile in materie pot aduce
+
i
rs)
modificari substantiale atat in politica de finanqare, cat si in stabilirea
strategiei de investitii. ‘
Daca intreprinderea va urmari sa-si diminueze costul capitalului; In raport cu struct
urafin
ei antge
arii,
n Pot apare dou
atunci pare normal ca ea sa apeleze la diferite surse in ordinea descres- ~ proiecte realiz \ a catilegori
egoi rii de de proiec
ate
ae ~Jlnantare (inlocuir projete:
cte-
catoare a costurilor specifice de remunerare. ~ proiecte cu fin: ile, in principal);
a = Fe (in
rezervele de autofi terna Si externa),
Pentru o piat& financiara relativ echilibrata sursa cea mai ieftind nan u ondurile Imprum care combina
este Imprumutul. De aici nu trebuie si rezulte cd imprumutul este si de actionari pentru utate si fonduri adu
cre: Sterea capitalului se
Unele proiecte bee re ete.
cea mai avantajoasa sursa. Autofinantarea este o sursi mai sigura si e leg ate de
lim
aitaend libertate un anume mod de finant
mai flexibila. in plus, nivelul surselor proprii este determinant pentru a in €pr) inderii in alege are.
- or, Este cazul gerea unei€1 struqturi i ,.opti
accesul la surse externe. Orientarea intreprinderii spre finantarea pro- Prolectelor de credit ime*me* aa
i ® Prin emisiuni de -ba il sau al dbhichionact de
iectelor sale prin imprumut este ins normala in masura in care astfel i
obligatiuni convertib
ile.
tructura optima de fin
sé poate obtine un castig suplimentar care poate spori beneficiul de antare Poate fi stabilita
analizind modifi-
€a costului capitalul
distribuit si, implicit, dividendul. Acest castig suplimentar motiveazd ui in Taport cu rata indato
Pot aparea doua situatii: rarii
ins& considerabil intreprinderea in a cduta o buna structur’ a surselor a) Cand atat costul icapita
de finantare a investitiilor sale. Posibilitatea obtinerii acestui cAstig lul
Nt ui propriu (ke), cat
si costul da-
toriei (kd) tind s& crea Sca
este estimata cu ajutorul unui asa-numit .efect de levier“ (pozitiv, da- numai dupa o anumiti
datorari i (L) (fig. 2.3), limita a ratei in-
ca remunerarea sursei externe este inferioara celei a propriului capi- kt

tal), efect care cuantificd cresterea relativa a beneficiilor si, implicit, a

beneficiilor de repartizat.
Efectul de levier poate fi determinat cu ajutorul relatiei:
l=L(r-@ (2.8)
D
unde: in7= rata indatorarii (D fiind datoria pe termen mediu si lung

iar K —nivelul capitalului permanent al intreprinderii);

r—rata rentabilitatii economice a capitalului;
€—costul remunerarii imprumutului (rata dobanzii).
Tentatia intreprinderii spre imprumuturi este temperata prin ris-
cul propriu, pe de o parte, si prin solicitarea de garantii din partea ce-
lui care acorda imprumutul, pe de alta parte. In aceste conditii, rata
indatorarii, calculata ca raport intre datoriile pe termen mediu si lung
si capitalul propriu, nu va putea fi acceptatd peste o anumita limitd,
Uneori, reglementérile fixeaza limita 1 pentru raportul dintre datoria
pe termen mediu si lung $i capitalurile permanente ale intreprinderii,
Respectand asemenea restrictii, intreprinderea va trebui si caute
© structura echilibrata de finantare, care s&-i asigure procurarea resur-
selor la cel mai mic cost.
Modul de finantare a proiectului va avea consecinte asupra flu-
xurilor anuale de fonduri ale intreprinderii.
t
50% Lopt 100% t
Fig. 2.3. Modificarea costului capitalului
in report cu rata indatorarii (intreprinderi cotate)
Cresterea costului capitalului propriu si al datoriei dupa o anu-
mit limita poate fi explicata prin cresterea riscului financiar ce poate
afecta intreprinderea. Dupi o asemenea limit’, bincile si organismele
financiare pot refuza noile imprumuturi, constatand diminuarea sol-
vabilitatii intreprinderii, iar actionarii vor cere o suplimentare a
veniturilor, proportional cu asumarea unui risc suplimentar. Costul
mediu al capitalului (c 1) va avea un punct de minim care fixeaza rata
optima a indatorarii si, implicit, structura optimala a finantarii.

~7he
 b) A doua situatie este caracteristici intreprinderilor neco-
tate in bursa (fig. 2.4).

Concluzij
Fie ca provin
din Xploatarea ca
atrase, Sursele de Pitalului propriu,
fin: fie ca sunt
clara, find domina ‘antare a invese titii] or se formeaza Pe
te de regulil e si piata finan-
Mecanismele aceste

Acotsensnbeamecelot
ija.
putin pentru al
e legatura cu
a sau Poate fi depasi
ta. Practj ins& nici un
nand cont de faptul E ); ti-
c4, in fond, aceast
tlu optional, dar invest a operatiune se real 1ze
itorul y. a ave aza cu ti-
furniza un minim crit a un reper al acestei Pie
eriu de alegere. te care-j va
t - i idm Optiunea pentrusi un
50% Lopt 100% hemod ¢ de finan fare sau
altul, pentru o sursa

Pe
Fig. 2.4. Modificarea costului capitalului financiara (de capital).
Ace:
in raport cu rata indatorarii (intreprinderi necotate)
Pentru acestea, pe masura ce costul capitalului atras (impru-
mutat) creste, proprietarii vor fi pusi in situatia de a investi din pro-
priile venituri realizate anterior.
In acest caz, costul capitalului propriu scade, iar rata indatorarii
va fi adusa la un nivel dat prin minimul costului mediu al capitalului, taluri, nu inseamna cA sistem
de regula, situat la un punct mai indepartat decat cel pentru intre- ul de emisiune si vindere a titlur
valoare este pus la punct, nu ilor de
Imseamna ca piata financiara este
prinderile cotate. Aceasta poate fi doar o aparenta teoretica, deoarece solidat&,
i ci doar cd mecanism ele acesteia con-
retinerile bancilor de a imprumuta fata de aceste intreprinderi pot de- incep s& functioneze intr-o
maniera reglementati. Bancile Opere
aza in cadrul acestei piete oferind
termina o crestere a costului imprumutului dupa un nivel mai redus al imprumuturi in diferite conditii, efect
uand Operatiuni de licitare valu-
ratei indatorarii. tara etc. Intermediarii financiari Opere
aza deja si in Romania in con-
Practic, stabilirea unei structuri optime de finantare a proiectelor ditiile unei precaritagi metodologice si
reglementare, ceea ce perpetu-
este o operatiune relativ dificila, simultan existand mai multe categorii €az4 anumite vulnerabilitati ale Pietei noast
re financiare. Pe aceasti
de fonduri atrase. Mai trebuie precizat faptul ca structura de finantare piata financiara, in conexiune cu piafa finan
ciara international, soci-
a unui proiect trebuie strict corelati cu structura financiara a intre- etatile comerciale realizeazi acoperirea nevoii
lor de capital lichid,
prinderii. apelul la autofinantare, la datorii sau la imprumut
in functie de avan-
tajele sau dezavantajele pe care fiecare investitor le intuie
ste sau le
determina cantitativ, de ceea ce aduce raportul dintre cerere
a si oferta
de capitaluri la momentul respectiy.
Pentru intreprindere, exist doud mari surse de finantare a inves-
titiilor sale: proprii (rezultate din exploatarea capitalului propriu) si
externe (atrase).
Clasificarile cu care se opereaz in practica au la origini moti-
vatii, mai degraba, financiare si contabile. De altfel, denumirea unor

= Tike
- 76 -
 a
7

surse (cresterea capitalului prin emisiuni de actiuni, de sen) poate

deruta. Mai mult. observam ca aici sunt incluse, de fapt, oud surse:
una intern (mobilizarea rezervelor) si alta initial externa (emisiunea In aceste Cond
it! ii,', pretpretul
de noi actiuni). valoarea mini Noilor actiacti
unun;i va pute.
ma, 4, dai data. pri
(10.000 lei) si Va n Valo ilit 7
os si dezavantajele recursului la o sursa sau alta de fi- loarea Maxima area nominal 1a 4 vechilo or e
nantare sunt evidentiate cantitativ prin costul specific. Efectul de le- lei/actiune, in , fixats prin actiuni
e azul nostru). ultima Cotatie
noile actiuni par 5 in ac €st caz (28 .000
vier apare atunci cand investitorul apeleaza o sursa de finantare, de € a fi 25.000 le , un Pret int
eresant pentru
b) Prima de emis i/actiune.
regula externa, mai ieftina, avand deci un cost specific de remunerare iune (Pe) ap
inferior surselor proprii. pentru actiunil © no are ca diferenta
intre pretul obtinu
: u emise si valo
‘area nominala a t
deci; acestora. Vom ave
Combinarea surselor da nastere unei structuri de finantare a pro- a
lectelor, pe baza careia se formeaza un cost (mediu) al capitalului. Cea P be a ~_ 10.000 (25.000 - 10.000) =
mai buna structura de finantare a investitiilor este aceea care, in con- . : ACOpera 0 crestere a ca; ital 1.500 000.000 tei
$10 prima de emisiune ului : )
ditii date de acces, asigura minimizarea costului (mediu) al capitalului. de 1.500. 000.000 tei ore S
feinc) Pent
anrue a pu a IO
Corelarea structurii de finantare a investitiilor cu structura financiara subscrie la o noua act:
ea iune, un actionar vec
generala a intreprinderii este o conditie de asigurare a echilibrului ‘umit num
uméar de actiuni, i care hi ya
Proportie intre num poate fi stabilit
financiar al acesteia. arul actiunilor vec ili ca
hi ale Societatii si
actiunilor nou emise numarul
Pentru cresterea capital 7K
ului (“£). Vom avea deci :
100000 7} no
500000 = 3 Ceea ce inse .
APLICATII amna c4 dreptul de a subs
crie pentru o noua
Determinarea pretuiui si dreptului de subscriere pentru noile actiuni actiune este dat de detinere
a a § actiuni vechi.
Aplicatia 2.1. Dre; tul de subscriere
Poate fi vandut, iar Pretu
negociat. In principiu, pretu l acestuia
Societatea ,,ALFA“ dispune de un capital distribuit in 500.000 l dreptului de subscriere treb
Pierderea pe care ar Suporta- uie s& acopere
actiuni, avand o valoare nominala de 10.000 lei/actiune si o valoare o vechiul actionar prin »€fectul
produs in urma emisiunii, de dilutie*
cotati la bursa de 28.000 lei/actiune. Adunarea actionarilor decide : Z
Astfel, in cazul nostru, emisiune
cresterea capitalului printr-o emisiune de 100.000 noi actiuni. a va duce la o diminuare a va-
lorii actiunilor, care va fi data ca
diferenta intre valoarea ultimei co-
Sa se stabileasca: tatii si valoarea medie a actiunil
or dupa emisiune.
- pretul noilor actiuni; Valoarea medie (g, ) @ actiunilor dupa emisiu
ne, pentru socie-
- nivelul primei de emisiune; tatea ALFA, va fi de:
- dreptul de subscriere; a gy pO
= Mtataur, _8 26000-500000%+25000-
eee 100000 275
5
- valoarea capitalului unui actionar care posed 100 de actiuni res 500000 + 100000 /
ot
actiune
vechi si decide sa subscrie pentru a cumpara 10 actiuni noi. Un actionar care a detinut anterior 5 actiuni vechi
si nu ar
cumpéra 0 noua actiune ar pierde, prin emisiune: 28.000 x 5-27.50
Rezolvare 0
x S= 2.500 lei.
a) Conform regulilor acceptate, pretul noilor actiuni se stabileste Pentru a nu suporta aceasta pierdere, actionarul respectiv va pu-
astfel incat s& nu afecteze negativ valoarea capitalului si sa fie inte- tea vinde dreptul de subscriere la un pret de 2.500 lei pentru fiecare set
resant pentru potentialii actionari. ete 2 de 5 actiuni detinute anterior.
Important& este $i evolutia anticipata a situatiei firmei si a
cursului actiunilor sale.

a7Re =e:
 d) Actionarul care detine 100 de actiuni vechi a caror valoare
cotata era de 100 x 28.000 = 2.800.000, are dreptul de a subscrie pen-
tru inca 20 de noi actiuni (100 actiuni detinute anterior: 5 = 20). ° Rezolvare
Daca nu ar cumpara nici 0 actiune, actionarul ar avea dupa emi- a) La nive} ul valorii no
siune un capital evaluat la nivelul anterior: 2.800.000 lei, avand ins o mar de actiuni minale, Soci
e om
£alin; al etat £4 Va put
cu s rap
¢ ort
uy yl di ea emite un nu-
alt4 structura: lei) si valoarea n saint
c, re rezeryzervele
mobiliilizate (0,5
mild.
100 actiuni x 27.500 lei/actiune + 10 x 2.500 lei drepturi de =500000000
~ 20
2000
0000
25000 actiuni
subscriere = 2.750.000 lei in actiuni + 50.000 lei lichid
(obfinut din vanzarea drepturilor de subscriere). s ne
lui nu s-a schi (in co nty ] Tezervelor)
mbat, Modifica
ndu-se d ‘Oar str
vitoarea Capita-
Preferand s& cumpere 10 actiuni noi, el va vinde in acelasi timp unitara a unej act uctura acestuia,
iuni va ajunge la: valoarea
dreptul de subscriere pentru celelalte 10 actiuni, avand acum un capi- =. 25000000
00 2 Ks
" To000000000 =+ >e
tal evaluat la: : 00n0 20000 leisein /ac ok
25na
; tiune
Prin aceast& em |
[110 actiuni x 27.500 lei/actiune + 10 drepturix 2.500 lei/drept] isiune, SOciet
nilor la nivelul val atea ja adus de fapt
orii lor nominale valoarea actiu-
(in acfiuni) + 25.000 lei lichid= 3.050.000 lei. oi i . Est; € doar 0 exceptie,
; de a
alorii capitalului det sigSura acti
A onaril Or vechi i cons
in cazul in care actionarul ar fi profitat de dreptul de subscriere inut ant erior emistunii, Prin e:
pentru 20 de actiuni noi, capitalul sau ar fi ajuns la o valoare de piata de: atribuirea plies

120 actiuni x 27.500 = 3 .300.000 lei (in actiuni) nodil a = et =

subscriere, dreptul de
eee Huth ‘aru! ace on atribuire este dat de ra-
Evident ca intre valorile prestabilite (pretul noilor actiuni, pretul actiunilor emise $! numérul vechilor actiRe
dreptului de subscriere) si valorile obtinute in operatiunile de vanzare- uni.
cumparare (cotare) pot s4 apara diferente. _25000_]
7 * 100000
at entra a beneficia de 0 acti 4
Determinarea pretului si dreptului de atribuire une gratuita, un actionar
efind 4 actiuni vechi. Dreptul trebuie sa
in cazul mobilizarii de rezerve de atribuire poate fi vandut
care sa acopere ,,pierderea* la un pret
de capital care ar putea s& apar
Aplicatia 2.2. menul de dilutie datorat emis a prin feno-
iunii. Folosind relatia (2.2), vom
obtine:
Societatea ,,SIG“, dispunand de un capital evaluat la 2,5 mild. A =|2 25000- 100000
(25000 a mooans ssmne | =§
=5000 lei/i/ actiacti une- 4=20,000
lei, distribuit in 100.000 actiuni, decide folosirea a 0,5 mild. lei din lei
rezervele sale pentru cresterea capitalului. Valoarea nominala a actiu- Pentru a beneficia deci de o actiune
gratuita un actionar trebuie
fie sa detina 4 actiuni vechi, fie
nilor acestei societati este de 20.000 lei/actiune. s& cumpere un drept de atribuire,
platind, pentru aceasta, 5.000 lei x 4
Sa se stabileasca: actiuni = 20 000.
c) Inainte de emisiune, actionarul detinand
- valoarea unitara a actiunilor dupa emisiune; 160 actiuni avea o
valoare a capitalului de: 160 x 25.000 = 4.000
- dreptul de atribuire; .000 iei.
Dupa emisiune el va define acelasi capital, care
- valoarea capitalului unui actionar care dispune de 150 actiuni vechi. ar putea avea
diferite structuri:
- fie (160 + 40) actiuni x 20.000 lei/actiune = 4.000.000 lei;
- fie 160 actiuni x 20.000 lei /actiune + 40 drepturi x 20.000
lei/drept = 3.200.000 lei (in actiuni) + 800.000 lei lichid = 4.000.000 lei;

-80- -8]-
 - fle o alta structura decisa de actionar prin vanzarea unui numar
diferit de drepturi de atribuire.
Pretul med
£(200.000 x iv 2 al
unei actin;
*23.043 leifactiang 8) * SHuni
Cresterea capitalului prin actiuni simultane de mobilizare dupa emisiune
a rezervelor si emisiune de noi actiuni 20.000 x 15 000)7 y:34 Son
Aplicatia 2.3
* (10.000 + 20.099)
7
O societate, aflata intr-o situatie financiara favorabila si care are
un program de investitii important, poate realiza cresterea capitalului filme:
ne 20.000; Vactiune = 210.0000
sneer: sant:
5.300.000. 900 lei + i(in caleute auActiuni noj 5;x verte actiuni x
procedand simultan intervenit 15 yak
eign x
Ja mobilizarea rezervelor si emisiunea de noi
actiuni. ! c¢) aloare
capital-v Un action: ar deting Qproxtnari),
de. Ctinand fi
Societatea ,.ZIT“ dispune de un capital incorporat in 200.000 100 de actiuni
actiuni, avand o valoare cotat& de 25.000 lei/actiune. Valoarea nomi- Re - an
x 25.000 lei/actiu
sebd
- hegn ne = >
nala a actiunilor sale este de 10.000 lei/actiune. Pentru finantarea
pro-
mobiin
liza sezerye OF acesta 500.000 lei
ereahare
a put
co k ut benefi
a cia de 5 actiun
gramului de investitii al societatii adunarea actionarilor decide: i
(100 + 3) acti
- distribuirea gratuita a 10.000 de actiuni in contul rezervelor; unix 23,
i
~ 9 emisiune de 20.000 noi actiuni la un pret de 15.000 lei/actiune.
Sa se determine: cumpara 52 100 actiuni
noi.
- dreptul de atribuire si dreptul de subscriere;
El va avea acum un
- valoarea capitalului dupa crestere; capital de:
2 Bes
~ valoarea capitalului unui actionar care detine 100 de actiuni vechi; 105+ a 100 actiun
i- 23043 leV/actiune
- nivelul primei de emisiune. = 264] 000 lei
(aproximare in calcul
e Succesive),
a) Dreptul de atribuire este I : d) Prima de emisiune
de es (0 actiune gratuita in obtinuta de societate va
20.000 Qctiuni nou emi fi de:
se (15.000 — 10, 000)
contul rezervelor la 20 actiuni detinute anterior). P ene a obtinut astfel O crestere = J 00.000. 000 lei
Pretul ,,atribuirii gratuite“ va putea fi negociat la suma: © 300.000.000 lei din care pri efectiva a valorii capi
ma de emisiune reprezint talului
25.000 - [(200.000 x 25.000) : (200.000 + 10.000)} = 1.190 acelasi timp S-a Produs
Si 0 modificare a Structurii 3 1/3, fn
lei/actiune mobilizarea unei parti din capitalului prin
rezervele sale.
Valoarea unei actiuni dupa mobilizarea rezervelor va fi de:
(200.000 x 25.000) : 210.000 = 23.810 lei/actiune Evaluarea anuitétilor pent
ru imprumut
Dreptul de subscriere va fi acum de: 20000 _ 2 (un actionar Aplicatia 2.4,
2100000 2] Pentru acoperirea programului de inves
care detine 21 actiuni poate cumpara 2 actiuni noi sau poate vinde ti tli, societatea | EFE“ isi
Propune sa recurga la un imprumut de
100 mil. lei pentru care con-
Greptul de subscriere pentru 2 actiuni noi). ditiile sunt urmatoarele:
Pretul subscrierii pentru o noua actiune va putea fi negociat la ~ perioada de gratie: 1 an;
valoarea de: - rata dobanzii: 60 % / an;
23.810 - {[(200.000 x 25.000) + (20.000 x 15.000)] : (210.000 - perioada de rambursare: 5 ani;
+ 20.000)} x 767 lei/actiune. - comisionul bancii: 0,5 % din valoarea imprumutului.
 Rambursarea imprumutului se face trimestrial, nivelul anuita-
tilor putand fi stabilit, la alegerea societ&tii, intre doua variante:
- anuitati constante; ase ~ dobanda Pe
ntru perioad
a de gratie-
- anuitati stabilite prin aplicarea dobanzii la valoarea rambursata 190000009 60 ale;
a imprumutului. ay: ; at 0 ei

SA se stabileasca nivelul anuitatilor si valoarea totala a impru-

mutului contractat de societatea ,,EFE“, admitind ca toate platile se
vor face conform angajamentului initial.

Rezolvare
a) Anuitati constante 20000000 60000000
in acest caz societatea va plati: 20000000 80000000! 2
- la angajarea imprumutului: comisionul de 0,5%, 20000000 : 68000000
20000000 56000000
adic 100.000.000 x 0,005 = 500.000 lei :
44000000
- dobanda pentru perioada de gratie de | an:
1000000002 = 60000000iei, platibila in rate trimestriale cz Asa cum Se poate
constata, valoarea tota
perloara in cazul la a imprumutului este
anuitatilor constante
creeaza aparenta c& (391.4 00.754 lei), ceea
egale: a 15000000 lei acest mod de rambursar ce
e este mai putin avantajos.
- anuitati egale pentru fiecare din urmatorii 5 ani, care, conform Efectul de levier $?
Structura de Sinan fare
a , (1+ 0,6 )'-0,6 a investitiilor
relatiei (2.3) vor avea nivelul: 4= 100000000————_—_ Aplicatia 2.5,
pe) (1+ 0,6)°-1 on ara: F .
eee de un capital permanent
Anuitatile pe cei 6 ani vor avea urmatoarea structura: 4 - 1 lei, in valoare de
mul. : lel reprezini ta datoria e
Hi Seas pe terme Nn mediuiu si si
Programului sau de Investitii
Anul | Rambursare Dobanda Anuitate Rata trimestriala
1 Imprumut in valoare de 200 mil. _ impune contractarea
imprumut Anuala a anuitatit lei, cu o raté anuala a dobanzii
de 10%/ao/an,
n, aceeasi$ ca $1si pentru iimpr
1 - 60 000 000 60 000 000 15 000 000 umuturilie pe te iu
lung existente. si
2 6 347 000 60 000 000 66 347 000 16 586 750
Societatea realizeazi anual un benef ee
5 10 155 200 56 191 800 66 347 000 16 586 750 iciu de 130 mil. lei (dupa
4 16 246 520 50 100 480 66 347 000 16 586 750 impozit),
5 25 994 432 40 352 568 66 347 000 16 586 750 S& se determine efectul de lev ier obtinu
6 41 256 848 24 754 109 66 015 748 16 503 937
t de intreprindere in
urma acestui imprumut.
Total | 100000 000 291 400 754 391 400 754 - a) Calculul ratei indatorarii

b) Plata dobanzilor la valoarea rambursata a imprumutului. Situatia indatorarii este caracterizata prin rata p=?
(D fiind
in acest caz, platile vor cuprinde: K
nivelul datoriei pe termen mediu si lung, iar K, valoarea
capitalului
- la angajarea imprumutului: comisionul 0,5 % adica: propriu al intreprinderii).
100.000.000 x 0,005 = 500.000 lei.

-84-
\
: 100
Societatea ., VIS“ are deci o rata de indatorare Lm T0 0,25,

care, dupa contractarea imprumutului va ajunge la

100+ 200 oe
nt
400
Dupa contractarea imprumutului, intreprinderea va avea datorii Propriu, pe d
€ 0 parte, sia costuln;
Poate anula
financiare anuale (sub forma de dobanda) de 200 = 20 mil. lei. Me negativa efec tul de le Vier), Sau chiar trai nsfo ma intr-o mari-
Situatia in care j
saltilor financ 2 impPru
rum
in aceste conditii, beneficiul net va ajunge la 130 - 20 = 110 mil. icl iare (dobanzil i o atra Se numai 0
mutul on creftere a cheltu-
lei/an. termina $I cresterea
beneficiulyi
b) Evaluarea ratei rentabilitatii economice a actiunilor: tfel, si cazul aceste
i aplicatij
ni
_B,_ 110 0,275 costului capitalul tructurd de finantare
d deveni chiar negati
Poate fi evidentiats
v.
K- 400 ui, asupra caruia pri n analiza
ne y Om Opri putin
mai tarziu.
In situatia anterioara contractarii noului imprumut, rata rentabili-
tatii economice avea nivelul:
== 130 0,325
"0400
Beneficiul net, in acest caz, nu a fost afectat prin cheltuielile
10
financiare (dobanzi) anuale aferente noului imprumut G00 20).

c) Calculul efectului de levier:

- inainte de contractarea noului imprumut
1= 0,25 (0,325 - 0,1) = 0,056;
- dupa contractarea noului imprumut
1 = 0,75 (0,275 - 0,1) = 0,1275.
Se observa ca prin cresterea ratei indatorarii s-a obtinut un efect
de levier superior, desi rata rentabilitatii economice a scdzut (de la
0,325 la 0.275). Aspectul este mai bine evidentiat prin calcuiul ratei
rentabilitatii financiare care va avea nivelul dat prin relatia:
r=L(r-etr
Vom avea deci:
- inainte de noul imprumut:
rp = 0,05625 + 0,325 = 0,38125;
- dupa nou] imprumut:
rq = 0.1275 + 0,275 = 0,4025.
Diferenta pozitiva dintre rata rentabilitatii capitalului propriu si
rata dobanzii (costul datoriei) atrage deci un efect de levier prin care
este realizata cresterea nivelului ratei financiare a rentabilitatii.

-87-
-86-
 Capitoiul
il
\
Mo DIFICA
PRIN INVESTIT REA CAPITALULU FIX
II DIN AUT OF
INANTARE
3.1. Folosireg
am ortizarii ca
Sensuri si functi sursa de invest
i cle amortizérii ifii
- Factori ai
Potentarii Sreste
amorizare rii capitalului fix
Prin investitit din
~ Relatiintre metodg
de amortizare si
- Politica de amo Mod ificarea capitalul
rtizare si nively! ui fix
- Traiectoria cap autofinant&rii Pen
italului fix in func tru investitii
investitii tie de amortizare
ca sursé de
3.2. Cresterea cap!
- Componentele inves
titii
~ Condifii supliment
are Pentru o relat
investitiei nete in spor
de capital fix
- O ecuatie g enerald
a traiectoriei Capitalului
nivelul investitiei nete fix in functie de
Coneluzii
Aplicatii

-89-
—

Dincolo de scopul lor general (cresterea bogatiei proprietarilor si

a valorii intreprinderii), investitiile realizeazi direct o modificare fie a
Structurii capitalului, fie a marimii acestuia. Originile investitiilor ca
Sursa si ca mecanism tehnic de transfer intre caracterul lor lichid (ca- 3.1. FOLOSIREA: AMO
RTIZARII CA SURSA
pital colectat si alocat pe piata de capital) si forma lor fizicd (cladiri, DE INVESTITII
echipamente, instalatii, cunostinte, brevete etc.) isi pierd importanta
intr-o actiune de estimare a unei relatii dintre nivelul (variabil al alo- 3.1.1. Caracteristici ale
amorfizarii
carilor de capital financiar $i valoarea activelor fixe (capitalului fix) al
Prin amortizare, > ji Intrepri
unei societati comerciale oarecare. intr-o asemenea relatie, aspectele . tose i nderea realizeaza,
izeazi, d
inveintrare
ca ;stitiilorde real
.
izate itanterior. Ea apa
importante privesc semnificatia si valorile variabile (investitia ca vari- lichid pare astfel cu o .dubla
i ificatie:
.
semnific
ema Seaatie:
t
abila exogena, pe de o parte, modificarea capitalului fix ca variabila mA (recuperare), , pe de 0 Parte, $i i ca o cheltu i
(reflex al unei cheltuieli, de fapt) pentru exercitiul curent iala
endogena, pe de alta parte).
U
. Iata de ce
ducti bila din incasa
rile totale ale exercitiului
Revenind la destinatiile investitiilor, vom recunoaste ca investi- pentru determinarea rezultatului
tiile de inlocuire urmaresc ,Tegenerarea* capitaluiui fix, in timp ce in- brut de exploatare (cash flow brut),
dar este dedusa din acesta pentr
u calculul impozitulu
vestitiile de expansiune realizeaz&, in general, 0 crestere a acestuia. Recuperarea investitiilor prin amortizare i.
Aceste efecte pot sau nu sa fie insotite de modificarea structurii probeazi capacitatea
acestora de a fi reluate cel putin in aceleasi proportii,
capitalului fix. in raport cu sursele de formare a capitalului investit, Altfel spus, prin
amortizare se poate asigura regene| rarea
capitalului existent (a acti-
cele doua destinatii devin indiferente. In sens tehnic, este cu at&t mai velor fixe). ,,Economiile“ ay ansate initial pentru
investitii sunt si ele
dificil de stabilit vreo relatie intre cresterea capitalului (social) propriu reproduse, in cazul in care circuitul se Opreste normal
(la incheierea
si modificarea (fizicd) a capitalului fix. fntr-un asemenea sens, impor- unui ciclu complet de amortizare), investitorul putdnd
dispune de
tanta prezinta operatiunea contabila si cea financiara prin care lichidi- lichiditati echivalente obtinute prin amortizare.
tati disponibile la investitorii de capital sau constituite ca rezerve la Amortizarea apare insi ca 0 surs& principala de investitii. Rezul-
nivel de intreprindere sunt sau pot fi trecute in categoria investitiilor tand din exploatarea capitalului propriu, amortizarea este asimilati
directe (potentate acum prin activarea lor reglementara). Pentru intre- surselor de autofinantare.
prindere este ins foarte important s& cunoascd suficient de precis in Ca recuperare a unei investitii anterioare, amortizarea se
ce sens $i in ce proportii se va modifica nivelul si structura capitalului ofer& ca suport esential al regenerarii capitalului. Astfel, conside-
sau fix prin recurs Ja aceste investitii. rand o investitie I, recuperabila integral in m ani, amortizarea va fi
in raport cu structura surselor de finantare, participarea la reali- capabila s4 reproduca valoric nivelul capitalului de la care provine sau
al unui capital echivalent valoric.
zarea investitiilor nu mai poate fi recunoscuta decat pe plan teoretic.
in procesul de amortizare a capitalului si de reinvestire a su-
Analiza pe care 0 vom dezvolta mai departe va pune in evidenta deci
melor astfel recuperate intervin insi cateva influente importante care
contributia teoretica pe care diferitele surse 0 pot avea in modificarea determina posibile decalaje intre sumele recuperate prin amortizare si
structurii $i marimii capitalului. Practic, concluziile desprinse dintr-o nivelul si structura capitalului. Aceste influente se produc prin:
astfel de analiza pot fi utile pentru a putea stabili strategia investitio- - progresul tehnic;
nala si de finantare a unei intreprinderi. - frecventa inlocuirilor;

oR tehnic induce schimbari pe planul apheriadsae-

de calitate si exploatare (uzura moral 2), pe de o parte, si al preturilor
(uzura morala 1), pe de alta parte.

-90-
 De fapt, aceste schimbari se produc simultan, fiind dificil
de se-
parat. Pentru evidentierea impactului acesto
r schimbari asu pra capi-
talului putem ins& admite succesiv diferite ipotez
e.
a}. Inlocuirile se fac succesiy, in conformitate
cu ciclurile
normale de exploatare, cu echipamente
avand acelasi pret, dar su-
perioare ca randament.
Sa consideram pretul de achizitie P,
constant in timp, pentru
echipamente similare ale c&ror Tandamente
cresc ins de la o inlocuire
la alta,conform unui indice i,. aiper investitia initiala
in aceste conditii, dupa un ciclu integr cu pretul de achiziti e P al acestuia si,pentinrufiecunareechi i arent 5
al de exploatare, prin re se ne en
amortizare se recupereaza intreaga invest titie pentru ¢; amortizare a este
itie (egala cu P). ceea ce face i i
posibila cumpararea unui echipament
similar care are insi un ran-
dament super ior cu (in 1). Printr-o astfel de invest
itie de inlocuire, Sa considerim Aa,
valoric nivelul capitalului se regen investitia initial si A,,
ereaza, dar fizic acesta va produce an pentru aceasta inve amortizarea primului
suplimentar (i, - 1). Se realizeaza stitie. in al doilea an
deci © economie de investitii egala A, =A)> Au, si va capit alul va ajunge la Ay +
fi amortizat lao coti
cu A= Pi,-1).Cuo investitie e crestere valorica a capita A, > Au. Se asigu
ra astfel o
gala cu cea recuperata prin amor- lului pe intregul cic]
tizare se asigurai deci o productie crestere Corespunzatoare u, ceea ce determina o
Suplimentara, investitia aferenta a amortizirii,
acestui spor fiind economisita,
a2. Investitiile se fac succesiv la interv Au<An<..... <Am
: ale fixate prin duratele
normale de exploatare, cu echipamente Prin investitii acoperite din
amortizare se realizeaza astfel
ay And acelasi randament o
(i, = 1) dar preturi inferioare (Pi < Pp). crestere a capitalului Am-
A1=0A. inceputul ciclului
marca ins& modificarea capitalulu urmator va
in acest caz, la fiecare inlocuire achizitia se i in functie de diferenta pozitiva,
face la un pret infe- negativa sau nula dintre Aum $i Ai (Am
Tior, diferenta p,-p,= A y°2 aparand ca un supliment fiind amortizarea disponibila
la fondul de Pentru inlocuirea capitalului Aj).
investitii prin care se poate asigura regenerare
a valo ric& a capitalului c) Inflatia are ca efect si o Crestere general
si crest
erea potentialului fizic al acestuia. a preturilor echipa-
a3. inlecuirile se fac la intervale fixate mentelor, Astfel, regenerarea valorica a capitalului
prin duratele normale nu poate fi reali-
zata decat asigurand o crestere a acestuia Proportional
de exploatare, cu echipamente avand a cu rata gene-
randamente superioare (i, > rala a inflatiei. Recurgand insa la amortizarea iny estitiei initiale
1) si preturi de achizitie modificate (Po O , capi-
Py). Amortizarea y a talul nu mai poate fi reconstituit valoric si, implicit, fizic.
recupera integral investitia anterioari (Po).
putand regenera Doua actiuni sunt initiate, de regula, pentru depasirea acestor
valoric acest capital. dificultati: St
sens fizic. modificarea capitalului va fi acum data - reevaluarea periodica a activelor si amortizirii;
prin diferenta:
- accelerarea amortizdrii pe perioade mai scurte decit cele
Po-—=P,(I t)= Al (ip fiind indicele preturilor la echipa-
ie in normale, » © *.,
mentele ce fac obiectul inlocuirilor). Prin prima actiune se incearcd aducerea recuperarilor prin amor-
Se observa asadar c&, abstractie facand de alte tizare la nivelul valorii de inlocuire. : - Fe a
influente, pro- A doua actiune incearca sa limiteze efectele riscului si, implicit,
gresul tehnic are ca efect 0 economie sau un suplim
ent de investitii ale unei inflatii galopante.
proportional cu indicele randamentelor si invers proportional
cu
indicele preturilor echipamentelor.

-92-
 in sensul in care abordam aici problema amortizarii, efectele in-
flatiei trebuie considerate pentru a putea regenera succesiv capitalul, Desi problema amo
- in sens fizic. rtizar ij este, in gen
prinderea are Posibilit eral, Tegle; Mentata, intre-
Considerand simbolurile anterioare, intreprinderea va trebui sai atea s% _ S©se Pronunte
de amortizare Prin car asupra une i politic?
e s§- 8! echilibreze anume
detina o amortizare capitalizata la nivelul valorii de inlocuire Py, pe Sens, opfiunea se prezin Situatia fin; anciara. in
care trebuie s-o anticipeze. O intreprindere care procedeaza la reeva- t4 m ai ales sub forma me acest
todej de amortizare,
luari corespunzatoare ratei inflatiei, va obtine prin inlocuire economii
sau pierderi de fonduri pentru investitii egale cu diferenta: i in 10 ani si avand o valo
are de 50 mil. lei face
urmatoarele
Po® ir Po®= Poli
In tn
Al - materiale: 30 mil. lei;
~ transport: 5 mil. lei;
(i flind indicele general al inflatiei).
- dobanzi: S mil. lei;
in aceast’ estimare, s-a presupus decj ca reevaluarea (si implicit
- salarii: 20 mil. lei.
recuperarea prin amortizare) se realizeazi permanent in raport cu rata
Beneficiul brut va fi deci de 8
generala a inflatiei. 0 - (30+5+5+20)=20 mil, lei/a
Pentru calculul impozitului vom n.
intreprinderea va beneficia de efecte pozitive in politica sa presupune doua ipoteze privind
amortizarea:
investitionala atunci cand: - amortizarea proportionala (linia
- preturile echipamenteior cu care se realizeazi inlocuirile ra), anual aceasta ridicandu-
se la 50 :5=10 mil. lei. Beneficiul
au evolutii marcate prin indici inferiori indicelui inflafiei (i, < ij); impozabil va fi deci de 20 - $ = 15
mil. lei. Daca rata impozitului este de 50
%, atunci beneficiul net dupa
-noile echipamente au randamente cel putin superioare
impozit va fi de 5 7,5 mil. lei. Valoarea adaugata va fi de 10
echipamentelor inlocuite.
Apar si alte combinatii intre cele trei elemente (ii, ip si ip) prin mil. lei (amortizare) + 20 mil. lei (salarii) + 7,5 mil.
lei = 37,5 mil.
care intreprinderea poate obtine economii la fondul de investitii (in lei”, T.V.A. (18 %) = 375-7 6,75mil. lei. Beneficiul net devine
general, este necesar ca ;,,!),
acum 7,5 - 6,75 = 0,75 mil.lei. Lichiditatea se va ridica
dn la 10 + 0,75 =
10,75 mil. lei.
- amortizarea degresiva, caz in care in primul an trebuie recu-
3.1.2. Politica de amortizare perat 50% din valoarea echipamentelor (25 mil. lei).
in acest caz, se observa imediat ca intreprinderea nu va mai plati
Prin amortizare. intreprinderea obtine efecte importante oarecum impozit (are un beneficiu net negativ: 20 - 25 = - 5 mil. lei). Daca va
contradictorii:
plati T.V.A., aceasta ridicindu-se la: a ps 20 + (-5)]= 7,2 mil. lei,
~ Cresterea amortizarii asigura lichiditati importante pentru
79
acoperirea programelor de investitii: atunci intreprinderea va ajunge la un beneficiu net negativ de - 5 -7,2
- printr-o amortizare ridicati se diminueazi benefici mil. = - 12,2 mil. lei, care, de fapt este suportat din amortizarea
ul net
impozabil si, implicit, impozitul platit, ceea ce aduce recuperata (pe planul lichiditatilor). Suma lichida rimasa in acest caz
un beneficiu
net dupa impozit suplimentar (marind dividendele
va fi de 25 - 12,2 = 12.8 mil. lei.
si rezervele
pentru investitii);
- cresterea amortizirii mireste valoarea adaugata si, im-
plicit, taxa asupra acesteia, care ar putea aduce fntreprinderea 7 in aceasta aplicatie vom considera ci T.V.A. se 4 deduce din beneficiu as 8
r=
inta inca i ¢
tic: noastrastr come
la : valoarea vanzArilor, asa cum se intampla inca in practica
;
intr-o situatie dificia. dauga;
ciala.

205%
-94-
 un dispo-
Se observa ca, desi fara beneficii, intreprinderea are’ de amor-
a doua metod
nibil superior pe planul lichiditayn folosind ierea primului ciclu de exploatare, Cunoasterea proport
iilor in care
amortizarea poate contribui la cresterea capitalului este importanta
pentru,
reze stabilirea structurii de finantare a programelor de investitii
eee paltick de amortizare 2 unel intreprinderi trebuie sa se incad ,
amortizare
in strategia sa economica si financiara generala. Metoda de
Vom dezvolta estimarile in conditiile in care intreprinderea re-
; curge la amortizarea liniard, respectiv la cea degresiva, pentru activele
retinut de intreprindere va tine cont de acest deziderat.
a fixe pe care le detine. In ambele situatii, vom admite cateva premise
Dou’ metode de amortizare sunt mai frecvent folosite: metod
de baza:
linia’ si cea degresiva. O a treia metoda (progresivit) este prezentata ,
i, activele fixe ale intreprinderii au o structura omogend din
deseori in lucrati de specialitate, dar foarte putin utilizata in practica.
punctul de vedere al duratelor de exploatare (toate bunurile de
Amortizarea liniara se calculeaza repartizind uniform valoarea
echipament au aceeasi duratd m de exploatare);
bunulu de activ pe intreaga perioada de exploatare. In lipsa anticiparii
i
ii. amortizarea se foloseste integral ca sursa de investitie;
unei valori reziduale, amortizarea anuali se determina prin raportul
iii. investitiile se transforma integral in spor de capital fix,
2. A fiind valoarea bunului, iar m durata de exploatare acceptata fara decalaj (in anul urm§ator celui in care a fost realizati amor-
m
tizarea); ,
pentru acesta.
iv. inlocuirile sunt strict determinate in raport cu durata de
in cazul amortizarii degresive, abstractie facand de valoarea exploatare stabilita (dupa m ani);
reziduala, valoarea bunului se repartizeazi descrescator in timp, con- v. preturile echipamentelor se modificd dup un indice anual
form unei reguli stabilite sau acceptate. ip, in conditiile in care rata anuala a inflatiei este caracterizati
Daca procentul anual de amortizare este egal cu a%, atunci prin indicele ij;
; ; fH
amortizarea dintr-un an oarecare t va fi: A, -(4-S4,)}-% vi. randamentele echipamentelor se modifici anual dupa un
. De
a 100 indice i,, cunoscut;
obicei, dupa 3-4 ani, amortizarea ramasa se repartizeaza liniar pana la vii. situatia intreprinderii nu este afectati de alte influente
incheierea ciclului de exploatare a bunului. (piata acopera integral cererea) pentru produsele intreprinderii.
Exemplu: Un echipament care are o valoare de 100.000 lei gio Marimea capitalului fix al intreprinderii va fi, in aceste conditii,
durata de exploatare de 5 ani va putea fi amortizat in una din determinata valoric si fizic prin nivelul existent, sporit in fiecare an cu
urma-
toarele doua modalitati: amortizarea transformata prin investitii: 4,= A,.)+ Az.
Sa presupunem un capital fix initial Ay pentru care durata preva-
‘Anal {_ Amortizarea Jiniara |_Amortizarea degresiva (a= 50%) | zuta de exploatare este de m ani. Considerand valoarea reziduala nula,
| Valoarea ramasi__| Amortizare| Valoarea ramasi
{_ Amortizare _ |
_ 80 000 20 000 amortizarea anuala va fi determinata intr-o proportie constanta egala
50 000 50 000
2 60 000 20 000 25 000 25 000 cu 2 din marimea activelor fixe. Pentru primul an vom avea deci
: 40 000 20 000 12 500 12 500 m
20 000 20 000 6 250 6 250
> : 20 000 Ar—amortizare, prin care, conform premiselor acceptate, se va
- 6 250 m
realiza un spor de active fixe echivalent cu:
3.1.3. Cresterea capitalului l in
fix prin folosirea amortizarii
¢a sursa@ de investifii mi,
x Admi
Admitar
tand ca intreprindere: a In principiu, daca reevaluarea activelor se face in acord
foloseste a i
investitii, capitalul va putea fi absolut cu rata inflatiei, aceasta din urmd nu va afecta in
maj Orat succes
roves iy,
SG cel putin pana he
la inche-
-96- “07%
nici un fel echivalentul cresterii capitalului. Aceasta pentru
cd, presupunand 0 reevaluare a activelor proportionald cu
rata inflatiei — i; — amortizarea anual va trebui adusa la -a-y
ANUL |SCOATERIDIN|
FUNCTIUNE _ =
NIVELUL CAPITALULUI AMORTIZAREA
nivelul Aritem ceea ce fata de momentul initial este — : 7X ANUALA
m
'
f A(l+af"'+ 4(l+aP"-a- Aif+ay"-1p--
i: 1 1
echivalent cu Ay#-—= Ar—-
ii m m
-A= Al+af"-I)
m+2 a Al A;[0+a)"-I]+ Ay Ait a)f(1+ a” -
Notand: e=—*, in anul urmator, vom avea un capital fix de -[+a)"-Ta-04,= _2atT
m i, - +1
A;* Ay @= A;(1+a) . Amortizarea acestuia va fi deci, pentru al doilea = a(+a0+a y=", eee
atl
‘ I é m3 (1+a)-a@ / + tay e
an de exploatare: 4,(7+ a . Pe baza acesteia se va putea realiza un a : Av +a} (ap i Alva [O40y
a+I'| 3a+!l 1
spor de capital fix de: 4,(1+ “eo
m
i= 4,(1+a)a. at+l m
te
SA urmarim evolutia capitalului fix pe perioada primului ciclu de
exploatare: mt | 4(+as?-a | 4,+af"[d+ay"- | Aji+a)"- [a+ay-
ta+1 tat] we

ta
\ Anut | Nivel capital fix | Amoriizarea anuald| Spor capital fix
atl a+l im
| | 7 | 1 Ar @
I —Ai
° | : eS
2 A:*@A)= A,(1+ a) | 1 A,(1=a)-a
| : Ai(1+ = Alea. (a+ty. | Ad taymat+I,
m
[040s
I
3 Aj(1+ it a)+ar 4;(1+
A; aa= : vn 1 | ear ma+1 = a+] ce m
. | Ail +aj 2!= 6 6|| A,+ay-a
1 J
\" | = Al+ay at]

Se observa deci ca evolutia capitalului fix in al doilea si urma-

t : toarele cicluri depinde de evolutia diferentelor dintre intrarile si iesi-
F,(i+a)?+ 4,(l+aj?@= rile din functiune.
| et S ) atta m in primul an al celui de al doilea ciclu iesirile din functiune (Aj)
| = Ajfl+ay
sunt net superioare intrarilor in functiune ( 4,(1+a Jr'-a), ceea ce va
produce o scadere destul de pronuntata a volumului capitalului fix
m
A;(l+a}
. m-2
“+ Al+a j"?.g= 4 ] (vezi fig. 3.1).
fn anii urmatori ai celui de al doilea ciclu, diferenta devine
= 4,(l+ap i m paar ‘ favorabil& intrarilor in functiune, astfel incdt evolutia capitalului fix
(consi-
capata o alura usor crescatoare, cu tendinta de asimptotizare
incepand cu pri es
evohitia capital sf primul an al celui de al doilea ciclu de exploatare derand ca = 21).
evoluie va Malulut UX va fi afectata si de scoaterile din functiune Aceasti
He'va puteafi caracterizaté prin urmatoarele traiectorii formale:
',

- 98-
 Astfel, dupa ce in primul ciclu, capitalul fix a crescut €xpo-
nential, cu o rata anuala egala cu (1 +a), in ciclul al doilea si in urma-
toarele, nivelul acestora tinde sa se stabilizeze (vezi fig, 3.1).
Aa

Aceasta Solutie a
este ace eptabila
i numai
suficient de mari (m28), i entry valori
i
: re

Spre exemplu, daca volum

ul total al activelor fixe avand
duraté de exploatare este A aceeasi
si dac& acesta este format din
ponente m com-

Ai= Az=.= Ai= An= A, atunc

ak:

i este evident cA amortizarea,

calculata in conditiile unei norme
de amottizare egala cu

3
Fig. 3.1. Traiectoria capitalului fix ,
—YV; a fi de:
m
in conditiile folosirii amortizarii ca Sursa
de investitii
Aceasta tendinta de Stabilizare (care Aceasta inseamné ci in fiecare an se creeaz
are loc evident numai in a prin amortizare un
conditiile enuntate initial) rezulta din
studiul dinamicii capitalului fix, fond de inlocuire A, care acopera in exact
Studiu bazat pe indicele acestuia: aceleasi proportii marimea
valoricé Aa activelor fixe avand © duratd ramasa
de exploatare nula
A(+a)"| +a)" se i (deci, care trebuie inlocuite). Se creeazi o stare de
ru a echilib
pith oe \ intrarilor in si iesirilor din functiune, ceea ce deter
a+l'] (+a) (a+1)0+a)” ~(ta+}) mina stabilizarea
i nivelului activelor fixe (este desigur vorba de reprod
Faves
- - 2 a(t-l
)+1 | et “(a+l+a) :
"jal—)-41 } uctia valorica a
A(i+ay \(+ay" "> wart aki active
i lor fixe), Inj sens fizic,
ic, iins’, fondu | de inlocuire creat prin
a) la { amortizarea anuala Apoate determina
Stabilizarea nivelului capitalului fix poate o modificare a nivelului
avea loc numai daca
acest raport devine unitar, ceea ce duce la ideea rezolvarii ecuatiei:
activelor fixe proportional cu raportul “.
Astfel, pentru *y 1,
i
(+a)
( (1+ a)" (a+ 1)-(a-1+1) tp tp
ee a = activele fixe cunosc 0 crestere, iar pentru we J acestea cunosc 0 des-
(+a "(a+ 1)-[a(t-1)+ 1] Ip
in raport cu t.
Daca aceastA ecuai le admite crestere, in sens fizic.
o Solutie, atunci acea solutie Daca 0 asemenea stare de omogenizare a structurii activelor fixe
caracteriza tocmai anul t* al celui va {
de al doilea ciclu in care capitalul se realizeaz&, atunci, in orice moment al unei perioade, valoarea con-
fix se stabilizeaza (ramane la
un nivel relatiy constant). servata a acestora va putea fi caracterizata prin dezvoltarea:

- 100- - 101-
 442A Ag g MA AL mtd mt
mmom m m 2m Sa
urmarim deci t Talect
Daca in perioada considerata, cresterea activelor fixe ‘a avut la oria capitalului
mortizari degresive, fix in Conditiile
baza numai folosirea amortizarii ca sursi de investitii, valoarea unei a
con- Intreprinderea care-s
servata a acestora este egala cu valoarea lor initiala, deci: dispune succesiy, pri
: i incC epe activitat
ea cy un cay pital
N reinvestirea aMorti fix Ay va
qmtd ale acestui capital: zarii, de urmai toar
ele niveluri
=A)
De unde rezulta: aa ———_ eS
A
A.
Ge 2A! aa
\ aea
m+] 2 a 2
Cum volumul activelor fixe in acest moment
ponente A cu durate ramase de exploatare
cuprinde m com-
diferite, rezulta ca:
ale) a
: .
A=mA=m24L :
A i+ $+ 4 EY) hese
mt+I] 2 4 2! 1st
. ease
In conditiile unui . m sufici.ent de mare, raport m .
ul way inde s&
devina unitar, ceea ce inseamna c& nivelu m m 7
l de stabilizare a activelor A(r+$s.Am=0)
2 at A
fixe tinde cel mult spre dublarea activelor 2”
fixe initiale (Aj), deci: mt] a 2a.
a($+ ma m+1
A +24, 22...me Aa
Cu cat m este mai mare, cu atét mai mult
se apropie nivelul de m+2
stabilizare de valoarea sa maxima (2A)). ( 3a (e+e) m+2
De altfel, se observa usor ca, 4; —t—s
4 8h. A 7 pm? >
pentru un m = 1, stabilizarea se realiz tet Plas
eaza la cealalté extrema (Aj).
Sigur ca, dac& premisele pe care le-am 2m ma (m+Ija — (2m-I)a
formulat initial nu se 4, emt 2m
concretizeaza, starea de echilibru a intrar
ilor si iesirilor fie ci nu mai eT Ai im
este atinsa, fie c& se realizeaz3 la un
nivel de stabilizare a activelor Asa cum se poate constata, capitalul fix creste, in acest caz, pana
oricum inferior aceluia evaluat anteri
or (2A)). aproape de triplare, la sfarsitul primului ciclu (anul m) de exploatare.
n cazul in care activele fixe nu sunt
omogene din punctul de incepand ins cu anul m+1, nivelul capitalului fix cunoaste © scddere
vedere al duratelor de exploatare, stabil
irea traiectoriilor de evolutie a aproape continua, din cauza scoaterilor din functiune. ;
nivelului lor valoric poate recurge
la dezvoltarea secventiala, pe fie- Poate avea loc o stabilizare a acestei diminuari, ins’ la un nivel
care component cu durate de exploatare
m diferite pct, e pte
Vom considera acum ca amorti zarea inferior
infer celui i initial igur,
inifi (Ay). Desigur, i
influenta raportului —: ram: ramane im-
se realizeazi dup’ metoda
degresiva, mentionand celelalte prem ise P
fixate initial. portanta atat pentru evolutia valorica, cat si pentru cea fizicd a capi-
Pentru a putea ajunge la 0 gen eraliz
are acceptabila, s4 admitem talului fix.
= .
© coté anuala de amortizare .
egala cu
I i . ,
5 din valoarea ramasi,
chiar
aii de tye favorizeaza deci
Folosirea amortizarii degresive favorizeaza deci pro
pro-

daca astfel se ajunge la o perioada gramele de investitii pe perioade scurte (primul ciclu de ex-
nefinita de exploatare a bunurilor
de echipament Asigurarea cresierit $i chiar a stabilizarii gone
. Pentru cazuri Particulare, asa
cum se intémpla in prac-
ploatare).
tica economic, fixarea unei perioade de lului nu se pot realiza decat prin inserfii de investifii din alte
exploatare finite are ca efect SUrse.
Tecuperarea in ultimul an (sau in ultimii ani)
a diferentei neamortizate.
- 103-
- 102-
 in determinarile concrete se pot considera diferitele elemente
Particulare ale realizarii investitiilor din amortizare.
Niv elul $l Cialitateg
nod Inv es tiilor
sential | nete rea!
3.2. CRESTEREA CAPITALULUI FIX PRIN Propo tlile Crester Zate deter;
RECURS om aborda aig fin Ne] mung nsa in
LA INVESTITI NETE asupra nivelulu doar Problema
j activelor fixe influent
misa Ca piata ale unei intr eprind ej investitiilor nete
este Teceptiva eri, plecand de
Daca prin destinatia de principiu, investitiile Prinderea (noj la tot ceea ce va la pre-
tisfac conditia regenerarii activ din amortizare sa- Produse say Serv
ic ii etc.),
aduce suplimenta
r intre-
elor fixe, pentru cresterea propr Pentru aceast
a capitalului trebuie folosite alte iu-zis% a, vom Presup
surse. Aceste alte surse acopera ceea crestere a Volumu une, in Primul
ran
lu i activelor fixe are
Ce este cunoscut sub denumirea ulterior o evolutie
de investitie neta. Ca determinare
se losiri i amortizaii, ca simi
Sugereaza 0 relatie de principiu
de forma: unica gun
is rdI, = A;
unde:
é
In : nivelul investitiilor nete:
Js: nivelul investitiilor brute; pentru primul sau ciclu Ata)
A; : valoarea amortizarii. de exploatare si,
De fapt, pentru o anumit&
perioada investitiile nete apar A(l+a fas ape ik
diferenta intre investitiile ca +a
brute Si investifiile de inloc in ciclul al doilea.
fondul de inloc uire Fi). uire (sau
In al doilea rand, retinand
Asa cum am mai constatat, fondu premisele avute in vedere
l de investitii nu este alocat amortizarii ca sursi de inves la folosirea
destinatii (inlocuiri $i cresterea pe titii, vom considera cA in
activelor fixe, in general) in rior primei puneri in functiun fiecare an ulte-
sursele. Implicit nici diferenta raport cu e se realizeaza un spor de acti
Ij, - F; nu are decat rolul de a seama investifiilor nete de mar ve fixe pe
surprinde ime constanta A.
cresterea capitalului fix care Astfel, daca intrarea initiala de
Poate fi realizaté prin investitiile active fixe in exploatare a avut
Perioade, Deci, numai in sens unei m&rimea Ay si dacd in fiecare
teoretic se poate spune ca invest din anii urmatori au loc si cresteri
itiile a‘ ‘
de
nstituite anterior, subventii, active fixe pe seama Inves am
parea salariatilor etc. partici- titiilor nete de mari3 me A (raportul A
—=¢
Conversia datoriilor poate fi asimilata surs Mentinandu-se la un nivel constant pe Ai
nete in masura in care aceasta elor pentru investitii atunci nivelul activelor fixe in fiecare an
intreaga perioada considerata),
are loc prin acoperirea cu acti al perioadei considerate va
imprum utul (obligatar, prin credite uni. putea fi descris prin marimile:
amortizare (rambursare), desi etc.) presupunand el insusi o
méreste investitia neta, nu va Anul 1 2 3
Crestere propriu-zisa a capitalu asigura o t = a
lui decat pe masura platilor Nivelul Ar Aj(It+a) A,(I+a)’—Aj(1+a) Aj(I+a)
imprumutator. facute cAtre activelor fixe
Investitiile nete apar deci ca A ns
A(I+a) A(i+a) ——A(L+a)
fix. Prin intermediul acestora. A A(Ita) A(1+a)°
j

A A(I+a)'
nu depinde de natura surselor
si, cu atat mai putin, de acti
vele pe
iasaaaaas
seama crora au fost acoperit
e ac este surse.

- 104- - 105 -
 jntr-un an oarecare t din primul ciclu de exploatare, nivelul glo-
bal al activelor fixe va fi dat de marimea: 24
sseama investitu iilor nete au
“Almay” + A(I+ay +... +. nt ; : e an i, sporul
in fiecar
| O¢ intrtraarir de
noi active fixe de mi
Folosirea simultana a celor doua surse de investitii are deci ca aferen t flecdrej cre rime A,
ste ri se Va stabiliza
efect o crestere mai accentuata a nivelului activelor fixe de la un an la 2 Ai ae 1
——.. Aceasta inse la un nivel
amnd oc unei i creste
altul de exploatare. Pentru ca in momentul trecerii de la un ciclu de rj i a Tatei investitiilo
alocate anual ii va cores pun
r nete
exploatare la altul, nivelul activelor fixe si nu mai fie afectat in sens de un spor Stabilizat
$i deci o crestere genera 14 la un nivel mai Tidicat
negativ de scoaterile din functiune, intrarile de noi active fixe prin mai accelerata a valori
in- t i activelor fixe,
vestifii nete trebuie sa depaseasc o anumita limit’. ¢ mica importanta esje ins %
; herea unul anumit rap : men ti-
Aceasta limita poate fi determinata prin compararea nivelului ort intre cresterea valori
tabilitatea investitiilor. i activelor fixe si ren-
activelor fixe din anul ultim al unui ciclu, cu nivelul
acestora din anul Or, in conditiile enuntate anter
prim al ciclului urmator. i Or se observa (vezi fig. 3.2)
realizeaz4 o crestere permanen cd se
Astfel, intre primul si al doilea ciclu vom putea ti a ni Vvelului activelor fixe,
Astfel, du-
descrie limita pa n intrari succesive de active fixe
, nivelul acestora tinde sa ajun
prin rezolvarea inegalitatii: ga la
0 valoare ce poate fi caracteriz
ata de expresia:
Aj(l+a jy"! + A+)" 4+. 44< Aj(1t+a)"+ A
2(Aytn- A)
+a j""'+,4A- 4,
din care, inlocuind pe A cu valoarea cAy (rezultat& din egalitatea
2a a), vom obtine limita precizata
Ar
prin solutia in ¢:

ese.a
(+a)
Deci daca raportul Bing nu depaseste o asemenea limita,
Ar in
primul an al celui de- al doilea cicl
u nivelul activelor fixe va cuno
o descrestere, aste
general, insa, se observa ci orice
functiune are ulterior o evol
noua
intrare de active fixe in
utie similara aceleia realizat Fig. 3.2. Evolutia nivelului activelor fixe
sire
a amortizarii ca unica sursi de e prin folo-
investitii. Aceasta inseamna ca
care componenta ce desemneaz fie- in cazul recursului la investitii nete le = .
i 0 nous intrare de active fixe
prin in-
vestitii nete (A) tinde s& se
stabilizeze la un nivel egal
cu 24 pe Daca rata rentabilitatii capitalului ramane neschimbata la un ni-
ansamblu ins& are loc 9 cres a i vel r, atunci efectele ce se vor realiza (si, in primul rand, beneficiul)
tere continua a nivelului
ceea ce se stabilizeaza find activelor fixe vor avea 0 crestere proportionala cu cea a activelor fixe. In oe >
doar cresterea anuala, Aceast
i crestere v a care r se modifica este evident ca si efectele respective ea aris
fi data tocmai prin marimea 24—™ in sens pozitiv (la o crestere a lui r) sau negativ (la o reducere a lui r).
(vezi fig. 3.2),
m+]
¢ %
In cazul in care raportul Phas A
se mentin3 e la un nive
:
l constant,
1
este evident ca nici sporul
anual nu se mai stabilizeaza.
Astfel, daca pe

- 106- - 107-
 Concluzii

Sursele folosite pentru autofinantarea programelor APLICATII

au rolul de a garanta Tegenerarea, modi de investitij
ficarea structurii si/sau creste- Aplicatia 3.) °
Tea capitalului,
Fara a putea face o Separare pract pa Punerea in fun
ica a influ
entei amortizarii, res- Ctiune, intrepri
pectiv, a rezervelor Capital fix in valog re nderea »CO-
din be neficii asupra evolutiei nivel va putea aiu
firmei, vom recunoaste ca, capitalului (fix) al p junnoge Capitalul fix al de 500 milioane
lei. La ce
in principiu: 25 de ani stiind ca: ace: Stel ij intrep
rinderi in urmatorij
~ amortizarea asigura Tegenerarea
capitalului, la nivelul anterior, ~ intregul Capita
l fix este omo
prin inlocuiri; gen din punctul
telor de exploatar de vedere al dura-
-frezervele din benefic ii spore e, m fing de 12
~ Smo ani:
se valoarea capitalului prin folo- a rtizar
zatea se foloseste
Sirea lor ca surse de investitii ~ InVestitiile se integr2al pent in Vvesti
fii,iti,findflind uni a
Prin succesiunea, modu! de urmator declararii i tal
realizare si unele influente exte- lor prin fondu! aferen inal fs diat
rioare, amortizarea poate sa apar _ , 7 Scoaterile din t:
a si ca o sursa pentru cresterea functiune se Tealiz :
Tica, cel putin) a capitalului. (valo- tei de viata a fiecar eaza numai Ja epuiza
yi echipament, rea dura-
In conditiile folosirij integrale Exist un mome: nt de
a amortizirii ca sursé de inve stabilizare? fn Caz afir
titii, fra a considera influenta s- mativ, care este acesta
?
modificarii Preturilor, randamen
inflatiei; aceasta surs& poate telor si Rezolvare
duce la o dublare a capitalu
lui fix al 1. Pentru situatia partic
firmei intr-o perioada egala ulara Surprinsa prin aces
cu Im+(1+ay"*! ey ani. Un tea stabili traiectoria cap t enunf, vom pu-
raport italului fix folosind relati
ile:
Supraunitar intre indicele randamentelor a ~ pentru primul ciclu de
si indicele exploatare:
favoriza depasirea acestui nive preturilor va putea
l (2 Aj) si chiar 0 crestere A= A,(1+e
acestuia. continua a
m
Folosirea rezervelor din bene ~ pentru al doilea ciclu de explo
fic’ ii alaturi de amortiza atare:
investitii repentru
accelereazy cresterea capital ului
tarea unei conditii de Crestere fix. Mai mult chiar, respec- Ames = A142 tyqg
m
st ymmet ,
a capi talului prin folosirea unei m ms]
rezerve Anul 25 de exploatare este situat in al
treilea ciclu. Vom avea deci:
anuale de cel putin c-4,, cu ¢>— ry! 1
@7/ fy!
fem dat a Aled) Zn soft2) [14 1) “Tas
{
asigura ry 2412,
qd +aj"! depasirea unor ] )

momente de posibilé scddere a ¢ apitalului din cauza ;

unor scoateri
masive din functiune. - end pee We dice
s au

so 1+4) ‘ae 901442000 lei ,

Inflatia are, in general, un
rol de stimulare a cresterii
capitalului si de inhibare a crest valorice a La aproximativ acelasi rezultat se poate ajunge pas cu pas.
erii fizice (randamentelor) a
Analiza traiectoriei activelor fixe acestuia.
in raport cu autofinantarea 2. Existenta unui moment de stabilizare a capitalului poate fi
pentru investitii poate furniza dovedita verificand incadrarea solutiei:
elementele de baz ale strategi
litionale a firmei. Aceasta disp ei inves-
une astfel de primele determin f= (m+ D+
i
stabilirea structurii de finantar ante in —)"-2m
e a Programelor sale de investitii m
.

- 108- - 109-
@ ecuatiei: ra vl
Ami =}
‘art t-T Rezolvare
in limita dati a duratei
m de exploatare. intr-o dezvoltar
Vom avea: matoarele relatii de calc© secventia$ ly a , atl,
ul pha vom putea
adopia ur-
Pd Anfe>e Anarg yt
+ ?-2.1929,97 «12 4A)
Capitalul fix al intreprinder A Ai= 1-09
ii se va stabiliza in al 22-l
exploatare. ea an de T= 0,25 Ag+ 0,2 gh4 0,0745
3. Nivelul de Stabilizare Ay=—4i1
va fi egal cu: ,
m \
m
A=
2 4, = 2500- ie 923 mil. lei B= —
i_ TA: An
m+] 13 1000 Fe
i
aceste relatii, simbol
Aplicatia 3.2. urile au urmatoarele
semnificatii:
An = nivelul cap
italului fix din com
La nivelul intreprinderij anul t; pon ena structurald
i, in
»ST
AR*, capitalul fix are 0
600.000.000 lei Si urméto valoare de
area structura din punctu 4An = sporul de ¢ ‘apit
duratei de exploatare: l de vedere al al fix realizat pentru
componenta
Structurald i, in anul t;
Al= 200 mil.4, cu m; = 10 eS investitiile alocate
ani; in anul {, pentru componenta
Aj= 300 mil.5, cu m2 = 15 capitalului fix; i a
ani;
Aj= 100 mil. 6, cu m3 = 20 Az = amortizarea componentei i a
ani. capitalulufix,
i in anul t;
Pentru urmatorii 20 de ani, Bi = beneficiul anual realizat pe seama componentei i a
in treprinderea trebuie si real
crestere a capacitatii proprii izeze 0 capitalului fix;
de pr oductie cu 25 % Ja fiec
Pentru aceasta, unitatea poat are 4 ani. Ait = capitalul fix din componenta i inlocuit in
e rec urge la urma&toarele surse anul t:
perire a investitiilor: de aco- ry = beneficiul la 1000 lei capital fix.
- 30% din amortizarea anuala; Pentru estimarile Ja nivelul intregii intreprinderi se va putea
- 20% din beneficiul anual real Proceda prin insumarea componentelor,
izat;
- sumele realizate din lichid ari Conform acestei proceduri (adoptate deoarece sunt necesare
care sunt de 7% din valoarea
capitalului fix inlocuit. determinari ale valorii pentru fiecare an al perioadei) calculele sunt
Se considera ca investitiile se pot dezvoltate pe fiecare componenta intr-un mod simplu gi relativ ee
transforma in spor de capital
fix, intr-un an, in proportie de 90% (k Dezvoltarea calculelor gi rezultatele determinarilor sunt usor de
= 0,9). urmarit in tabele adecvate (3.1, 3.2, 3.3 si 3.4). Sa exemplificam,
S& se estimeze evolutia posibila a
nivelului capitalului fix, con- pentru componenta 4}:
siderand ca investitiile se alocd de fiecar
e data pentr u cresterea com-
ponentei A’ pe seama careia s-au format. ; I
Se apreciaza ca iesirile din exploatare
Az}= a 20
se realizeazi in concor- 0,25 Az! = 0,25: 20= 5 mil.lei (col. 2)
dan{a stricté cu durata de exploatare prev:
azuta, iar parametrii renta-
bilitatii raman neschimbati pe intreaga pe: tioada )_ Arty _ 200-400_
(beneficiile la 1 000 80 mil. lei
Jei capital fix sunt de 400 lei). ‘7000
1
1000

-lll-
-110-
 0,2 B= 0,2-80= 16 mil.lei (col. 3)
I= 0,25 4z}+ 0,2 B}= 5+ 16= 21 mil.lei (col. 5)
Aga cum se observa, pe primii 10 ani nu apar sume din lichidari, Traiectorig
componente}
deoarece in aceasta perioada nu se fac inlocuiri (m; = 10). A} it

4 A;= 0,9- T= 0,9: 21= 18,9 mil.lei (col. 6)

Ai = 200 mil; m;=10 anj
Astfel ajungem la 45: Tabel 3.1.
A= Al* AA}= 200+ 18,9= 218,9 mil.lei (col. 1).
Seg ea ga
Se ajunge astfel in anul 10 la 48,7 mil. lei capital fix. in anul al ee ee
8 eS ee ag
'1-lea nivelul capitalului fix va fi afectat si de inlocuiri. Vom avea astfel: 2 2189 54
Ali= Alot A Ajo- A}= 448,7+ 42.3 -200= 291,0 mil.lei 3 239,5 5,9: 19,1
17,5 -:: 22921 18,9
206 |
|
in anul al 12-lea: 4 262 6,5 20,9
25 06

Ai2= Alt A Ay
A A}= 291+ 40,10-18,9= 312,20 mil lei 5 286 71 28 ~ |
"174
6 3129 78 ies
in anul al 11-lea (primul dup inlocuire), elementele 7 25 : 28
de detaliu 3424 8.5 27,3
se calculeaza astfel: 8 374.7 , 35.8
: 93 29,9 : 302
0,25 Az},= 0.25.29].
9 410 10,2 32,8
= 7,275 mil.lei 10 448.7 12 35,8 8B
11 291 - a
291-400 728 23,28 = 14,00 904.56
0,2 Bi = 0,2- = 23,28 mil. lei 12 312,20 781 24.98
1000 13 322,30 132 34.11
806 25,78 1,44 35,28
Ath,= 0,07- 4)= 0,07-200= 14 mil. lei 14 -331,5 8,29 26,52 138
Ih = 7,275+ 23,28+ 14= 44,555 mil lei 15 339,62 8,49 36,39
16 27 173 37,39
AA}= 44,55-0,9= 59,01 mil.lei
346,37 8,66 27,71 188 38,25
: 17 351,29 8,78 28,10 2,07
Pentru 18 354,05 38,95
calculul sumelor din lichidari, este necesar
a se tine 885 28,32 226 30,43
seama, in fiecare an, de sporul de capital fix
realizat cu m ani inainte. 19 354,24 886 2834 247 39,67
Deci pentru anul al 12-lea, sumele din lichidari 20 351,24 8.78 28,10 271___39,59
vor fi:
0,07 Ai}, = 18,9- 0,07 = 1,32
Traiectoria componentei 43
in anul 13, vom avea:
0,07 Ai}, = 20.6-0,07 = 1,44 ete. Tabel 3.2
Calculele se continua dupa aceeasi procedura Aj = 200 mil.; m= 15 ani
si pentru urma-
toareledoua componente. Anu | 4? | 0,254? | 02B? | 0074.)
0 I 2 z =
T{ 300 5 :
24 |
2} 326] 54 26 sl
3| zs3544 28,3 >| S25
342
5,9 . 37.2
4] 385.2 6,4 one
aad
5| 4186 6,9 ‘-| 403:
pu -| 438
6| 454.9 75| 363 =| 477
7| 4944 82] __ 39.5
-112- -113-
 Anul Al 0.2547 | 0,2B? | 007A | 72 44|
ERO Se! 1 2 3 4 5 6
8] 5373 8.9 42,9 - 51,8 46,6
9} 5373 9,7 46,7 -| 56,4
10| 634.6 50,7
10,5 50,7 -| 612 55,1 9 188 - 148 35
11] — 689,7- 11,4 55,1 a oe - 159
12]
-| 66,5 59,9 10 203,6 1433
749.6 12,4 59,9 so.) 723 65,1 25 162 Bhage e
13] 814.7 13,5 1] 220,5 2,7
65,1 -| 78,6 70,8 12-2388 17,6 a 203
14] ggs.5 14,7 70,8 29 19] i - |
1S} -| 85,5 76,9 13-2586 Mnss re
962.4 16 76,9 -| 32 ee =506 238
16] 7460 12,43 59,68 21,0)
92,9 83,6 14280 35 4 214 |
17] 803,70 13,39
93,11 83,8 15 3033 37249 259 2331 |
64,30 1,83} 79,52} 71,57 16 3284 > 279 954
18| 846.97 14,12 67,76 1,98} 83,86 | 17
4162 303 273
19| 891,64 14,86 71,33
75,47 355,7 44 284
20 | 937,76 2,16 | 88,35] 79,52 18 385.2 4,8 30,8 32,8 295
15,63 75,02 2,34 | 19 35,6 32
92,99 | 33.69 417.2 52 333
Pentru A? sume obtinute din lic hidari 20 451.9 5.6 38,5 34,7
apar de abia in anul 16: 36,1 = 417375
0,07Ai= 0,07 4'= 0,07- 300 = 2] mil.lei Traiectoria capitalului Six pe total
in anii urmé
atori, in calculul acestor sume intreprindere
sporurile de capital fix realizate se va tine seama de
inainte cu 15 ani. Tabel 3.4.
Asa cum se poate constata, in Anul Al A
cazul lui 43 nu mai apar sume Al A;
lichidari, durata de exploatare din 0
a acestui capital fix fiind egala cu 1 2 3
oada de calcul considerata, peri- i 200 300 100 4
2 2189 600
Pe total intreprindere, traiectoria
capitalului fix va putea fi stabi- 3 326.1 1083 653,3
239,5 3544
lita prin insumarea componentelor 117,2
_4! pe fiecare an (vezi tabelul 3.4.). 4 262,0 385,2 ry
711.1
5 286 4186 136,9 oe
S41,
3
6 5
A= Ai 312,9 454.9 148.2
i=l 7 342. 4 494,4 a
Traiectoria componentei
g 374. 7 537,3 laos
173,7 2,7
1085
410’
Al
583,3 9 188
9
1181.9
a
634,6 203,6 1186,9
Tabel 3.3. ulAY po
Pa 689,
wae7 20,5 1201,2
Ai= 100 mil. : m3 = 20 ani 2 312,2
2388 1300.6 |
Anul Al 9,254; 3 322,30 ped
; a5 1395,6 |
_0,2B3 —0,07A,_,, i 4A 14 on. wens
0 1 2 3 4 15 331,56 ig 303.3 1605.32 |
5 6 339,62 3284
] 100 1,25 8 - 9,25 8,32 16 346,37 - 1420,77 |
2e 10832 135 8,6 - 17
355.7 _-1510,69 |
9,9 8,9 351,29 946.97
3 117.2 1,4 9,3 385.2 158 =.
- 10,7 9.6 18 354,05 % 417.2. 163,08 |
4 126,8 1,5 10,1 - 11,3 10,1 19 354,24 eae
5 1369 1,7 10,9 : 12,6 [20 451.9 __1740,90 |
11,3 351,24 87,
6 148.2 1,8 11,8 - 13,6 122 ee
“115+
-114-
 Aga cum se poate constata, mai ales prin reprezentarea grafica
(fig. 3.3), evolutia capitalului fix nu este uniforma si stabila.
Aceste determinari pot fi un sprijin real in strategia intreprinde- cereriPe
,intnrruepria ndSaertiea
sface necesititite
Tilor. in acest mod, anticipand posibile ,.ruperi* ale capitalului fix, ie Peari: S
in- e in peRasyrspectiva a
citatii dupa primi
|
:
\reprinderea poate si-si formeze din timp fonduri si s realizeze adu- $aSe ani
é de fun ct
unctionare, ee
‘4 Marimii cang-
|

cerea acestora, cel putin, la nivelul minim al anului Cresterea marimi me

|
pe flecare com ponenta. In aceste
anterior, pe total si an, prin investitiai de ' Capacitay lis e Poate realiza. j
e de cate
rationamente s-a considerat c& nive- m Odernizar e si un
Se poate constitui un extindere, entru Pe
lul capacitatil or de productie este fond realj
dat prin nivelul capitalului fix dis- : : de investitii pes ca :
Ponibil, rentabilitatea acestuia ramanand consta ~ 20% din amortizare ma urma ee se: rit
a anuala;
nta pe intreaga perioada, - 15% din beneficileanuale piss
K
~ intreaga
1 valoare a sume] OF
rezultate q
\
la 5% din valoarea capi
talului

S& se stabileasca talect

ori
a capitalului fix al firmei
echilibrarii necesarului cu cu conditia
disponibilul de investitii, in
gurarii cresterii solicita vederea asi-
te a capacitatii de productie,
putea realiza in urmatorul mod: Echilibrarea se va
~ eventualul prisos se constitu
ie ca rezerva;
~ deficitul se acoperi prin cred
ite bancare, iar in cazul in care
apare un deficit pentru inlocuiri, aco
perirea se realizeaz’ din rezervele
constituite anterior. Pentru credite ban
care Se percepe o dobanda de 50
% pe an.
4234 5678 8H Rauber Bom Rezolvare
Fig. 3.3. Modificarea nivelulu
i fondurilor fixe
in raport cu sursele de acoperir Determinarile vor putea fi dezvoltate in acelasi mod ca
e financiaré a investitiilor si la
aplicatia precedenta. $i de aceastd dati se va considera cA investiti
ile
Aplicatia 3.3. se aloca pentru cresterea capitalului fix pe seama ciruia au fost cons-
La inceputul exploatarii sale, Utuite prin fondul respectiv al intreprinderii. Vom avea astfel, de
intreprinderea Quasar este exemplu, pentru componenta A! (vezi tabelul 3.5.):
posesia unui capital fix in valo in
are de 650 milioane lei, avan 1
toarea structura: d urma- Di
4 Ali=fee 0,2- Hoe 4} gh < 0,9= = 0, 0,2-450-—0,9 = 4,5 aia mil.lei
ade
10
A;8 = 250 milioane lei, cu 0
durata de exploatare de 10 ani; 500 a
A, 9 = 300 milioane lei, cu
o durata de exploatare de 15 A Ah)= 015+ Ayr, -0,9= 0,15-250 ang 09= 169 mille
aes = 16, i le

ani;
A} 10 = 100 milioane lei, cu AAI= A dl+ A Aly= 4,54 16,9= 21,4 mil.lei
o durata de exploatare de 20
Conform studiilor intreprinse, ani.
firma va tealiza anual o ciffa b= 4)+ Aal= 250+ 21,4= 2714 mille’ @xs
ti de 1500 lei la 1000 lei capi de
tal fix, cu o rentabilitate a aces = =the ip acelasi mod, se observa ci se poate ajunge in anul
capital de 50% pe an. tui 6 la 375,6 mil. lei capital fix, iar inal 7-lea an la:
Ab= Abt A Ab= 375,6+ 34,9= 410,5 mil.lei

-116- -117-
 Deoarece in acest al 7-lea an intreprinderea ar trebui s& ajunga la
© dublare a capacit&tii, considerand ca cifra de afaceri la 1000 lei
capital fix ramane neschimbata, nivelul capitalului fix ar trebui sa
fie:
AL= 4} 2= 250-2= 500 mil.lei Parte, Tealizeaza productie si
platite pentru credite,
Fat& de nivelul de 410,5 mil. lei la care poate ane; 'si diminu eaza dobanzile
ajunge intre- Pentru anul 7 si urm
prinde rea, fara a tecurge la credite bancare, ato ii, intreprinder
apare un deficit de 500 - activitatea cu un Capital ea poate si- Si
410.5 = 89,5 mil. lei, fix d © 500 mil. lei, continue
realizeze noi investitii. fn ace ne mai fi ind nevoit
asta situatie, fondul a sa
Acoperirea acestui deficit de capital fix care l-ar putea constitu anual de investitii pe
pentru anul al 7-lea se i, ne mai fiind necesar,
poate realiza prin credite bancare. rezerva sau distribuit acti poate 1
Valoarea acestor credite va putea
diferita in functie de anul in care intre fi onarilor. Pentru a pune in ev constituit ca
prinderea incepe si pune in func- litatea de crestere a capitalu identa posibj-
lui fix, s- a luat in consid
tune investitia pe seama lor. care intreprinderea isi Cons erare si cazul in
tituie in Continuare fond
Astfel, daca investitia se va realiza realizeaza proiecte, conform date de investitii: si
in anul al 6-lea (de la pune- lor Dp recizate in enunt. Se obs
rea in functiune a unitatii), devenind si in acest caz, in anul al 1 J-lea poa ervi ca,
spor de capital fix la inceputul te Sd apara un deficit datorat scoa-
anului al 7-lea, creditul ce trebuie solicitat (Cy) terii din functiune a Capitalu
va fi de: lui fix dat in exploatare cu 10 ani
Pentru aducerea capitalului fix inainte.
Crs = 89,5- a = 99,5 mil. lei la nivelul minim solicitat de 500
mil. lei, pot fi avute in vedere doua situatii:
a) intreprinderea si-a sporit valoarea
capitalului fix, prin inves-
tifii, acestea ajungand in anul al 10-lea la 639.3
mil. lei. In anul 11,
prin scoateri din functiune, nivelul capitalului
fix poate scddea la:
639,5 + 54,6 - 250 = 444,1 mil, lei
Reducerea nivelului capitalului fix la cel putin 500 mil. lei va
putea fi acoperita prin investitii (de inlocuire), realizate cel mai tarziu
in anul 10, in valoare de:
A 4!
aeeT (500- 444, 1). - = 62,11 mil.lei
—1 0,2+0,5-0,15<+]
7 0,9%
10
b) intreprinderea isi mentine nivelul capitalului fix la 500
Angajarea unui credit pentru ri ealizarea de
investitii in anul 4 mil.lei, inclusiv pentru anul 10. in acest caz, deficitul de acoperit va fi
(pentru anul 5 si urmatorii) va putea duce
la o diminuare corespun- egal cu valoarea inlocuirilor:
zatoare la: 500 - 250 = 250 mil. lei wD - 7
IgAAs I
Np oe as
iar investitiile necesare, cel mai tarziu in anul 10, —
ca si in acest caz coeficientul de transformare este de 0,9, vor fi de:
(1455 0,2+0,5-0,157 99 1 ee
250-—= 277,78 mil.lei
In general. se observa deci 0,9
ca angajarea creditului inainte
ani va diminua valoarea acestuia cu t Calculele se dezvolta in acelasi i mod si i pentru celelalte dou a
| a nivelul: / i 3.7). . mice
Cor4= 154=
Aw ~ hate ee de capital fix ce trebuie acoperit, cel
yi
(Ot -0,2+ 740,15 J" mai tarziu in anul 6, pentru anul 7, hea
0,9 + 34,1) = 128,9 mil. lel oo
600 - (437 fi
redite in anul 6 vor
Investitiile ce vor trebui realizate p!
deci de:

-118- -119-
 = Che 128.9-——= 143,22 mil.lei
ON
Echilibrarea necesa
Se observa ca pentru aceasta componenta, continuarea cresterij rului I cucy didis ponibilyl de
capitalului fix si pentru anii urmatori poate asigura un nivel investitij pentru
al acestuia A?
superior necesarului (600 mil. lei) si in primul an : :
(783,6 mil. lei). in cazul in care nivelul capitalului fix
dupa inlocuire Anul
Ai
2 | av= | agony = Tape] Tabel 3.6
se mentine la 00 as. a A4°= | Necesar ] ——ay—
600 mil. lei, in anul al 16-lea va apare un deficit 9 |
(scoateri din funcfiune) ce trebuie acoperit prin investit
de 300 mil. lej fg, | “48 Yaa? ey +)
ii de cel putin
1| 300 22) 20, |
300: Ee = 333,3 mil.lei 2 323.4 a er
0,9 3.5| 229 a
3[348.9[ 3.8) 255 | _ aap +
in anul al 10-lea (cel tarziu). 4] 376.2
Pentru componenta 4°, deficitul ce trebui 4[ 253 “| S293| a
e acoperit prin credit 5| 405.5 oS
pentru anul 5 este de cel mult 49,22 mil. lei g = 315 2
(tabel 3.7). 46 a | 341
; 300| -148,29
Echilibrarea necesarului cu resursele de investi 8| 646 5 | 467 600] 467
tii pentru A? 7 44 | 51]
S| 697.7 7.6 ooo) |
47 -| 546]60014
Tabel 3.5. 10] 7523 811 50.8 |
Ant 4/1] a= aa 2ib = 1 811.2 589 600
Ad! . ot Al 88] 54.7 | 635 600
~ Ar. Be “003. YAdi 12| 8747 95 60 | |
0.9 0.9 “0,9 deca 13] 944.2] 695 600
1
pacitate _10,1| 63,7 1 738 600
250 4,5 16,9 - 21,4 250 14]_1018 Ul 687 -|_79,7
2 271,4 4,9 18,3 15[1097,7| 600)
3 294.6
- 23,2 250 11,9 74 1859 600|_+183,6
4
$3 19 - 24,3 250 16| 783,6 8.6] 52.9) 135 75 600] 4258.6
318,9 5,7 21:5 - 27,2 250
5 346,1 6,2 23,3 - 29,5 250 Echilibrarea necesarului cu disponibilul de investit
6 375,6 6,8 28,1 - ii pentru A?
34,9 250 -99,5
7 500 9 33,7 - 42.7 500 +42,7 Tabel 3.7.
g 542.7 9,8 36,6 - 46.6 500
9 5891 10,6 Anul) 43 A= | Ava Adi= | Ad? = |Necesar] al
39,8 - 50,4 500 0,2+ 0,35. 0,05- | Yaa?
10 639,5 11,5 |decapa-| (+,-)
43,1 - 54,6 500
ll 444,1/50 -62,11 » Az- +B. |-A_- "| citate
9 33,7 12,5 55,2 500 = +55,2 09 | .09 | -68
12 0 10,0 37,5 0,96 48.46 500 1 100 0,9 6.7 - 7,6 100
‘ 555.2 ‘i P 4 2| 107.6 0,96 717 - 8.13 :
3 115,8 1,10 7,8 - 8.95 -
4 124,8 1,2) 8.5 - 9.6 -
5 134.4 1,3 9 : 10,2 : sa
6 144.6 14 9,7 - 11 100 49.22
7 200 1,8 13,5 - 15.3 200) +153
8} 215,3 1,9 14,5 - 16,4 -
9] 231,7 2 15,6 : 17,6 :
10) 249.3 22] 16.8 19

- 120- -121-
 |
> 3 JL 3 3= | Necesar Al
a “ao. | Os 15 Sad} de capa-} (+) Se con; sidera3 ouurmatoare
- Az - B- a Citate le premisi e iv toare
09 09 | -09 exploatarea investitiej: TVi
i i
Ui] 2683 L. - parametrii tehnic : la realizarea :
24] 181 -| 20,5 - o-economici Tam
| 12] 2888 durata de exploatare; rama
an nes chiimba
mbati
2,6] 19.5 | 22,1 : i
13| 310.9 28 21 2. - investitia necesarg Teal re
+ 23,8 Z izarij unui leu capita
l fix esta de 1,1 lei;
14] 334.7 3|_ 22.6 -|_ 25,6 3. - investitiile se transf
- orma in spor de
capital fix in
1s] 3603 3.2] 243 -| 27.5 dupa declararea lor prin fondul
afere: nt;
:
16| 387.8 3.5] 261 -| 29.6 4. - intrarile in si Scoateri
17|__417,4 - raport cu durata de exploatare;
le din functiune se a
er strict in
3,8] 28.1 -| 31.9 -
18| 4493 4| 303 -| 343 5. - sporul de capital fix pentru
19] - fiecare Componenta se
realizeaz4
483.6 4.2] 32.6 -|_ 368
in raport cu sursele la originea carora
20] 520.4 : stau acesteg,
SA se stabileasca evoluti @ capitalu
4,5] 35,1 -| 39,6] -200/ +2204 lui fix si sa se echilibreze
21] 4204 3,9] 286, 4.5 37/200)
cesarul cu disponibilul de inv estit
ii in conditiile minimizarii efor
ne-
+2574 investitional. tului
Aplicatia 3.4. Sa se estimeze modificarile ce se
produc in procesul echilibrarii
La inceputul perioadei de functionare, necesarului cu disponibilul de invest
intreprinderea »CORO- itii in conditiile in care renta-
LA“ dispune de un capital fix avand bilitatea capitalului fix, cifra de afaceri
urmatoarea structura: si beneficiul la 1.000 lei capi-
tal fix cresc cu 5% pe an.
A_- 100 mil. lei cum, = 10 ani
A? - 100 mil. lei cu m; = 12 ani Rezolvare
A®- 100 mil. lei cu m3 = 15 ani
intreprinderea Teuseste sd ajunga la Prima parte a aplicatiei se rezolva in mod similar
parametrii proiectati inca din cu aplicatia an-
primul an, astfel: terioara, singurul element care intervine suplimentar
fiind decalajul de
timp ce apare intre formarea fondului de investitii si transf
- cifra de afaceri(c,) = 1400 lei/1000 lei capital fix; ormarea
- beneficiu net (r,) acestuia in spor de capital.
= 600 lei/1000 lei capital fix. :
Avand in vedere cererea de Acest decalaj va trebui deci considerat in calculul sporului de
acoperit pentru perioadele urma- capital fix realizat in fiecare an:
toare, intreprinderea trebuie S&-Si
sporeasc& capacitatea de productie 1
cu cel putin 20% la fiecare 3 ani.
4, =4,.,
laieer 28
ARG OEE B OS Lg 8
Pentru a atinge acest obiectiv, i, 5 s
intreprinderea isi poate constitui
fonduri de investitii inlimita urmatoarelor surse: = aw ae ate GAS
1
1. - 20% din amortizarea anual 7-1 M-2 m i, +L5°
a; ce)
2. - 15% din beneficiul reali s i,
zat;
3.- sumele din lichidari, care Calculele pot fi dezvoltate si de aceasta data tabelar (vezi tabe-
sunt de 5% din valoarea capita- lele nr. 3.8; 3.9; 3.10). Se a. aaa
lului fix scos din functiune.
Diferenta nefolosita din fond in aceste tabele, rezultatele au fost inscrise dupa determinari pe
ul de investitii se constituie baza relatiilor de mai sus pe fiecare eoiopancatts A.
zerva, iar investitiile neaco ca re-
perite prin fondul astfel const Pentru componenta 4’ avem, de exemplu:
acoper! prin credite bancare, ituit se pot
cu o dobanda anual de 50%
ramasa. Ja valoarea AL= s 100= 10 mil.lei
 Deoarece, prin enunt, amortizarea devine sursa de investitii in
proportie de 20% si aceste investitii se transforma in capital fix intr-un
an, rezulta ca, pentru anul 3, in anul 2 se realizeaza, pe aceasta cale, un dezvolta ca alcnuleele 7. Parale
spor de: ° Sterii l; : Pe de o par
1 la limita Plaf te pentru
pentru investitii si, oanelor Sursel
pe de altaParte, or
A4b= Ay 0.2. = 1,82 mil.lei de capacitate (incep la nivelul Consid
erat al necesa
and cu | 44 mil. rului
lei Pentru anu] al
Echilibrul necesa 7-Jea),
Asa cum se observa 44}, 12 este o dezvoltare rului cy disponibi
secventiala dupa lul Pentru compon
relatia initiala: enta 4!

A da= A m
+4.0,2
i,
Anul Al Spor posi bi] de realizat
abe lul nr. 3.8
4A |’Necesar cin

Sporul de capital realizat din beneficiul anului 445 | au! Ad} fix
1 in anul 2, pen- 1 100 af ye ae ep a
tru inceputul anului al treilea va fi: 2 100] 8.18 1,82 ee i..
3 110,0 8.18
ee
1,82
9
A A= | 10
Al- Ma 0,15=100- ma 0,15= 8,18 mil. lei 4 120.0] 9.00, 2.00 Paral
,0. og
5 131.0] 9,80 10
218 i
in anul al doilea, nivelul capitalului
fix rimane neschimbat, ceea S| 142,98] 10,722.38 [13 a10) 5
ce fa ce ca sporurile realizate pe 7) 156,08/]
seama amortizarii $i beneficiilor afe- 11,70 2.60 5 14,30
rente sa se realizeze la acelasi nivel 144.0 144
ca si in anul al doilea, de data 8) 170.38]
aceasta in anul trei, pentru inceputul anului al patrulea, 12,77/"2,84/2,62 - 15,61/
144.0 11,78 144]
Comparand necesarul de capacitate 9 185,99/|
14,4
cu efectivul (in echivalent 13,94/| 3,1/2,62 - 17,04/
capital fix) se observa c4 ar putea 144.0] 11,78 144
sa apara un surplus de fonduri 14,4
tru investitii, care ar trebui inclus in pen- 10} -203,03/| 15,21] 3,39/2,62
rezerva (+ 11,0=0- 7,1) in anii - 18,60/ 172.8
doi si trei de exploatare. Folosind insd 172,08] 11,78 14.4
aceste fonduri pentru investitii, il} 121.63/| 16,60/] 3,70/3,14 4,55 24,85/
Poate fi acoperita cresterea anticipata 172,8}
a Capacitatilor de productie pen- 87.2] 14,14 21,83
tru al patrulea an, prin autofinantare. 172.8
Din aceasti cauzi, marimile
pozitive ce apar pe ultima coloani 12] 197,65] 14,14
in ani i 2 si 3 sunt anulate. Calculele 3.14 : 17,28
Se continua in acelasi mod $i pentru
ani i urmatori. De aceasta data se
13| 214,93] 16,17 3,60] 0,45 20,22
14] 235,15]

cat mrcape
consiata ca, folosi
nd integral fondul de i nvestitii pentr ‘17,58 3,91] 0,45 21,99
u cresterea nive- 15] 257,14] ‘19,24 4.28] 0,50 24,02
lului capitalului fix, intreprinderea
aju nge in anul al saptelea la un 16] 281,16] 21.03 4,68] 0.54 26,25
surplus de capacitate (156,08, fata
de ] 44 mil. lei). Daca aceasti depa- | 17] 307,41[ 23,00 5.12] 0,60 28.72]
sire nu este anulaté prin decizii propri 18] 336,13 25,15 5.59] 0,65 3139
i, intreprinderea poate continua
aceeasi strategie (considerand ca 19 367,52 27,50) 6,12 0,71 34,33
are Cererea asigurata pentru produ
Danmpowrer
sele sale). In caz contrar, pentru a atinge - 20 401,85 30.06 6,69 0,77 37,52
numai nivelul de 144 mil. lei
capital fix, intreprinderea isi poate dimin
ua efortul investitional astfel: Asa cum se poate constata (tabelul 3.8), continuarea ene
-Al= -Ad-],J= -(156,08
- 144). 1,1= 13,29 mil.lei investitiilor prin depasirea necesarului minim
de capacitate poise
Aceasta diminuare p oate fi realizata prin an asigura o mai buna protectie a intreprinderii fata de anii er s :
anularea partia la a in-
vestitiilor din anul al 6-lea (13,29 mil. necesare scoateri masive din functiune. In _ on i ie
lei) constituite din sursele anu-
lui al cincilea. In acest caz, activitatea se
continua din anul al saptelea asigura astfel, pentru anul al A1-lea, cel putin 12 : es es 7
incepand cu 144 mil. ej capital fix pentr fix, fata de numai 67,2 mil. lei la cat s-ar ajunge prin ment
u componenta A’, Pentru

- 124- -125-
 Citafii la nivelul minim solicitat. in acest al doilea caz, intreprinderea
ar fi obligata sa solicite si credite bancare pentru acoperirea deficituluj
de capacitate in anii 11, 12 ete: : Echilibrarea neces,
Echilibrarea necesarului cu disponibilul pentru
A°
Gruul j cu dispon
- Ay
ibitul pentru 43
— =
Tabel nr. 3.9 nul Tabel 3.10
Anul a Ae Ai Ad} Total
* =
Total Necesar | + Ay Necesar | + ay
- - 44? Capital fix
2 2 2
Le Ads 44; Adj Ad;
2
4
?
=
1 100 : 1} 100] | “40 || Adi
- a
j 2 100]
[ree eee
210 0] 8.18 132 : 9.70
8.18 12[ |. 4
}—_
|__3]
“|
109,701
: : ni 0.66 3|_109,38|
8 18 1.52 a 9.70
:
100
=U,
818) 13 : ss 4
4) 1 19.40] 8.97 1,66 - 10,63
(he Be Be eee:
eee
e ee
120
3130.63]—__!20
| 5} 130.27] 9.82) 145.) pe 7735; ——- +__|
6] 142.27)
9.82 1.82 |e 120| +12,04 sf 141.54] 10.66 1.38)——] 4 ao 1075
10.69 1,98 z 12,67 1) 153,781 11,58) 1,71. ——]
7| 154,94: 7) 1164 2,16 120 43.99) ——ut —
? 13.80 14 4 Ls
144 + 3 : 8] 167,07
B 7 12,587
2. 1,86/ - 14,44/]
Z 5
8) 168,74/[ 157,29] 11,78 +
12,677 2,35!) - 15,02/ 144 1,74 13,52 eee
157.8] 11,78 218 abe 9] 181,51/) 13,677 2,027 4 15,69/] 144] 30,53
9] 183,76] 13,807 I - 170.01} 12.87] 1,90 14,77
Pi” weil “so | Males 10[ 197,207] 14,85) 2,07 | _17,05/ 172,08
[10] 200,171 tsa rent 30 172,80| 13,97] 2.07 16.04
neal . - 17,81) 172,8 NY 217,93 _16,37/) 3,03/ | 19,407
a : 2.60 189,45} 14.14] 172.8] -16,23
16.65 2.62 16,76
217,93/| — 16,37/ 3,03/ - 19,40/| 17,8] -53,79
12) 232,777 __17,53/) 2,59/ | 20,12/ 172,8] 40,75
189.45] 14.14 2.62 16.76 205,07] 15.45} 2.28 17,73
12) 237,33/| 17,83/ 3,30/ a 21.13/
13] 252,897 _17,04/) __2,82/ | 21,867 207,36
172.8 7
206.21 15.50 2,87 18,37 , 207,86} 16,77 2.48 19,25
13] 158.46) 19,41/ 3.60) = - 14] 274,75/| _20,69/) _3,06/ | 23,75) 207,36 a
I 121.58] 16,87 3,13 “1399
226.61) 16,96] 2.51 19.47 89
ir! 15] 298,50/[ 22,47/]—3,32/
: . -|— 25,79/ 207,36
Ta S057 TS 246.08} 18.54 2.74 21,28 a
207.36 16] 224,29) 24,42/|
< / 6,96 3,14 4,55 2 __3,61/ + ae 248,83
Ae 7h 65)
2
207,36 167,37| 20,13 2,98 23,
15) 255.0 T8553
252.0}2 18,
18.60 843,49 7
3.44 | 22337]
22.04 207,36 17] 276,86) 20.35) 3,01) 4,5] 27,86] 248.83] 727.2
16] 277,3
, 271,94
735/ 3,86/ 0,44 =
248,83 3
248.83 25,16/| 248.83 Seal
3,82 24.87 , 18) 304,72/| 22,65/) 3,335 y 26,01
ae
297,80] 22,24 3,29 25,5 SEHD
39370 0,44 : 19] 330,72/
398.601) _24,9
27,33/)
24361 3/|_3,69/)
248.83
5 —— 24,56 3,60 0.43/ 29,05]
28,39) (298.6
aa !
18 coise 29,81] 248,83
i= sal
2 eee
59,77/| Sane!
27,05/ 4,0/
wl 0.43 31,48/ 298, !
aes
5 7 27,36
x
| | Sagoo! a4as| al S
28,47 }
| 1? ee ee 32.51/| 298.60 : % - . z ss ‘
fix p pentru componentelele / A°
In estimarea traiectoriel ae . <
> oe oct | 29.45
} 20) 392,16] 29.42/ 5.44/ 0,58 35,44/ si A* s-au considerat 2 cazuri distincte:
| 328.05] 24.43 4,52
298.60
O53}
 a) intreprinderea continua realizarea investitiilor in proportiile Sa urmarim ce se intémp
4 cada | a acum fn si
date prin alocarea posibila a celor 3 surse, fiind preocupata doar de de- se modifica pe perioada de expl stare, in situa Ha ia j in care Tentabil7:itateg
:
pasirea plafonului minim admis al necesarului de capacitate pe fiecare Cresterea rentabilitatii are, in
5 ; 3 : | egaturg a
componenta; tionale la nivel de intreprindere, Consecinte an Strategiile investi.
b) intreprinderea realizeaza investitii, astfel incdt la fiecare in- -+ reduce : ante:
necesarul Suplimentar de capacitate
terval dat (3 ani) sA se incadreze in necesarul minim de capacitate pen- cereril; Pentru acoperirea
tru fiecare componenta (cifrele inscrise sub linia despartitoare pentru ~ mareste beneficiul si, pe aceasty
fiecare an).
.
tare al intreprinderii, = Pel de autofinan-
in aceste conditii, asa cum rezulta din determinari, intre- Necesarul suplimentar de capi
prinderea poate sa-si foloseasca integral fondurile pentru investitii in tal fix ce va trebyj realizat
.
acest Caz, prin investitsees
.

primii 3 ani, avand nevoie de credite bancare de numai 0,66, respectiv ii, va putea fi Caracterizat prin indicele % mM
: Si
;,< pe
1,4 mil. lei, in anul 2, pentru a-si asigura minimul de capacitate de
unde: leg
(120 + 120) mil. lei la inceputul anului 4.
jn urmatorul interval de 3 ani (anii 4-6) intreprinderea poate iy—indicele capitalului fix pentru
acoperi ii cifre?
constitui rezerve de 12,04 mil. lei daca adopta strategia descrisa prin afaceri la nivelul dat prin indicele
rh ee
cazul (b) — numai pentru componenta A‘. ig — indicele cifrei de afaceri la
un leu capital fix.
oe Aproximana d cresterea capaciti
Pentru determinarea rezervei sau deficitului se poate folosi relatia: tiit de productiiee pr prin crest:
cifrei de afaceri vom avea, in cazu
£Al= [Al -(A,-y+ 4A Tris l aplicatie| noastre, Hee 100, )
Indicele cifrei de afaceri la 1.000
in cazul componentei A’, pentru anul al 7-lea, avem: lei capital fix va fi conform
datelor din enunt, de 115,76%. in
aceste conditii va trebuiasigurat un
+ Al? -|4 a( Az |: i, =| 144 - (142,27 + 12,67)]- 1,1 = 12,034 mil lei indice al capi talului fix (la fiecare 3 ani): .
(in tabel apare aproximarea prin 12,04). 120 -100=
is
i;= Tyg 7g 10 103,66% 2
Avand in vedere decalajul in realizarea investitiilor inseamna c&
acest surplus poate fi trecut ca rezerva in anul al 4-lea, Cum fondul . Marimea i= 115,76% rezulta din multiplicare
a indicelui renta-
creat in anul 4 se materializeaz& in investitii in anul 5, surplusul apare bilitatii capitalului fix, care in enunt este dat Ja nivelul
105% (cresterea
in cadrul acestui an. cu 5% a cifrei de afaceri la 1.000 lei capital fix de la un
an la altul).
Continuand, in acelasi mod, rationamentele si determinirile, se Asigurarea unei cresteri a capitalului fix cu doar 3,66% la
observa c& intreprinderea poate avea surplus aproape in fiecare an fiecare 3 ani va angaja desigur un efort investitional mult mai
redus
pana in anul primelor scoateri din functiune, respectiv al primelor din partea intreprinderii,
inlocuiri. Pentru acoperirea financiara a inlocuirilor si aducerea nive- S& urmarim cum poate fi realizata Strategia intreprinderii in
jului capitalului fix la minimul solicitat se poate recurge la surse acest caz, considerand ca scopul este incadrarea in plafonul de capa-
exterioare (credit bancar, de exemplu). Astfel, pentru acoperirea nece- citate stabilit pentru fiecare an in parte (vezi tabelele 3.11; 3.12; 3.13).
sarului din componente A’, acoperirea prin surse externe intreprinderii
este de 91,06 mil. lei (cazul b), deficitele respective fiind marcate in
anul 11, pentru a realiza investitiile in anul 12.
In cazul componentei A’, deficitul de acoperit in anul 14, pentru
anul 15, va fi de 2,7, respectiv 89,6 mil. lei.
Se observa deci avantajul folosirii continue a fondului de inves-
titii pentru realizarea de proiecte faté de mentinerea la un nivel minim
impus al capacitatilor de productie (aici, in echivalent capital fix).

- 128-
 gar sgtanuths ; Echilibrarea necesarului
Echilibrarea necesarului cu disponibilul pentru componenta A cu disponibilyl Pentru comp
onenta enta A?A“
Tabelul 3.11
. = - Tabel ul nr. 3.12
31)
Anul ty 44! Lai |Nece-| + Ay Anul At 4A L442 | Necesar[
sar
, i 44ib 44AG 44; 2 a oe
Adi AAs 44) 4 -—] 100/100] 0,600 2,124 1,515 3
| 100/100] 0,600 8,184 1,818 5 10,002} 100] -/+ 11,002 yi7 100/100] 0.630
—
.5932[ 1,515] ;
9,699]
10.83]
100] 10,665
100) a6
1 — 0.630] 8.593 1,818 + 10,411} 100] -/+ 7.426] 3] 109,697100] _ 0,662 0.905} 1,662) T1359 ce =
[3] 110.002/100] 0,662] 9,9328' 1,999) | 11,9318] 100) -/+13,125 +—4]119.80/103,66] 0,695] 11.357/8,827] 1,81571,57] -| 13,17210,397]103.66|-411 a
c | es 2,189/1,88) -| 13,6039/11,7]103,66] 7+12,88} ts] 131,374/103,66] 0,729] 13,063/10,307] _1,99/9.57]
3 “| 15.053719.877] 108 4 8,896
1
6 144,546/103,66] _0,766]15,103/10.802] 2,19/1,57 [17295772400] 105.66) 13
| 4 \" ean 0,729] 13.1597/10,31| 2,406/1,88 -) 15,565/12,19]103,66] _-/+ 9,24] [J] 159,599/107.45] 0,804) 17,503/11,784] 2,418/1,628] -|{ 19.931713,412/ 107,45]-/=14,753
Ys 176.892/107,45| 0.844 20,364/19,37] 2,68/1,628] -| 23,044/13;988] 107,45] 7#11,004
| ‘ 145,947/103. a 15.248/10.83] 2.653/1,88 -| 17,901/12,71/103,66] -/+13,98} 9 196.813/107,45} 0,886) 23.785/12,985| 2, 98211, 628] -|[ 26,767/14,613] 107.45|s>16.075
10 219.857/111,39] _0,931|27,919/14,145] 3,331/1,683] “| 312515853) 1139] 1741
| ' 16aeenA 0.804] 17,712/11.78] 2,936/1,95 ~| 20,648/13,73]107,45] _~/+15,11 Ti] 246,624/111,39[ 0,977] 32,866/14,84] 3,736/1,688] -| 36.60416.532] 117,39] 7.96293
2) 277,874/111,39] 1.026] 38.887/15,589] 4,2171,688] -] 43097717276] 111,39] 919,003
| 179, anor 0.844) 20,654/12,37| 3,261/1,95 -| 23,915/14,32]107,45] ~+11,421 13] 214.4761 15.46] 1,078]31,33616,977] 3.249/1,249] 4,541] 39,32603,267] 118 4g] 25 504
14] 257,573/115,46] _1,131]39,735/17,812] 3,902/1,749 -[_43,637/19,56] 115,46] 16,864
| ‘ saa 0.886] 24,177/12.99| 3,637/1,95 -| 27,814/14,94]107,45| -/#93,566] 13] 287,3/115,46| 1,187, 46,5/18.694] 4,351/1,749 0,441] $1,292/20,443]115,46/-722.487|
16] 320,729/119,69} 1.247/51,928/20,358) 4,859/1,813] 0,450/0,1] 57,246722,341 ins |
" 223 aS 0,931] 28,442/14.15] 4,0718/2,03 -| 32,513/16,18]111,39) _ -/#17,79 7
17] 360,454/119.69} 1,310} 64,407/21,387] 5,461/1,813 0,526] | 70,394/23.20] 119.69] 720,867]
ny 151, pe 0.977) 20,227/14,84| 2.759/2.03] 4,545] 27.531/21,42|111,39| _-/+19,09 18} 404,528/119,69} 1,375] 75,869/22,448} 6,129/1.813 0,599] 82,597/24,26] 119,69] 26,687]
| 19} 459,869/124.07| 1,444]90,576/24,437| 6,967/1,88 oe nd 124,07] -/*+29,136
12| aH 1.026] 27,59/15.59] _3,35/2.03 -| 29,14/17,62|111.39] _ -/+19,38) 7
20) 525,173/129,07} 1,516 108,596/25.655] 7,956/188} mt 117,338/37, 4 =e ~ |
a 201,832/115,4] 1,078] 29,677/16.98] _3,670/2.5 0.45] 33,347/19,08]115.46| _ -/420,99]
5
6
14] 2205611546] 1,131[ 34,026717,81] —_4,0172,1] 0.468/0,17| —38,50/20,08)115,46] -/+17,44 Echilibrarea necesarului cu disponibilul pentru componenta A’
15| 241.98/115.46| 1,187| 39.18/18,69] 4.40721 0,542) 44,12/20,79]115,46| _ -/+22,87
16] 266.87/119.69] 1,247] 46.39/20.36| _4,85/2.18' 0,62} 50.85/22,54]119,69] _-/#24,79 Tabelul nr. 3.13
17] 295.43/119.69] 1,310] 52,79/21,39] 5,372.18] 0,71/0,17| 58,87/23,74]119,69| _ -/+21,30
Anul 4A ry AA | yag | Nece tA/
18] 328.38/119,69] 1.375] 61,59722.45] 5,972.18 0,81] 68,37/724,63]119,69] _-/+27,09]
19] 366,60/124,07| 1,444] 7221724.44[ 6,662.26 0,94) 79,81/26,7|124,07| _ -/+29,37| 44 | 44 | 44}| sar 4°
20] 411,06//124.07] 1.516] 85,0/25,66] _7,47/2,26] 1,09/0,18[ 93.56/28,10]124,07 1 1} 100 0,600[ 8.184 1,212| =| 9,396] 100)
2 100] 0,630] 8.593 1,212] -| 9,805] 100|
3] 109,396] 0,662] 9.8748] 1.325] =| _-(11.199]__—100
4] 119,208] 0,695] 11,300] __1.444 =| _12,744] _ 103,66]
5] 131,191] 0,729] 13,045] __1,590 -|_14.635] _103,66]___ |
6] 143,935] 0,766] 15.038 1,744 ~|_16,782|__ 103,66] _|
7] 158,570] 0,804[ 17,389] __1,921 =]_19,310| 107,45
8] 175,352] 0,844| 20,186] 2,125 -| maul ras] |
9] 194,662] 0,886] 23,524] 2,350 ~] 25,883] 107,45]

- 130- -131-
JAnul] 43 | ry yas | Nece- |+ Al
sar A”
»

| A | 44
= 4

2,629 -] 30,182] 111,39

{_10| 216,973] 0,931|__27.553 111,39
2,943 -| 35.306]
11] 242.856| 0,977|__ 32.363 111,39
12| 273,038] 1,026| 38.210 3.309 ]_ 41,519] Capitolul IV
3,737 -| 49,075] 115,46
13] 308,344[.1,078| 45.338
4,240 -| 58.212] 115,46
14] 349.863] 1.131] 53.972
69,425] 115,46 \
15] 398,938] L.187| 64,090 4.835 -| ACTUALIZAREA VALORILOR
16|_357,15| 1.247|__ 60,748 4,329] 4,545] 69.622| 119,69
17] 426,575] 1310] 6,222 5,170 -| 81,392] 119,69
18] 486,801 1,300| 91,300 $,900| 0.427] 97,300] 119,69
19] 558,388] 1,444| 109,981 6,768] 0,445] 116,817] 124,07 4.1. Factorii actualizarii
20| 644.816] 1,516] 133.337 7.815] 0.509] 141.661] 124,07 - Aspecte economice si psihologice ale actualizérii
fix, in noile conditii, evi- - Conditiile productiei si calitatea factorilor
Estimarea traiectoriei capitalului
- Disponibilitatea de resurse
dentiazA clar avantajele pe care le creeazé cresterea rentabilitatii (ex- 4.2. Principiile si dezvoltarea formala a tehnicii actualizarii
primata prin beneficii la 1000 lei capital fix, in cazul nostru). - Principii si reguli
Astfel, pe de o parte, se reduce mult necesarul de capital fix pen- - Actualizarea in conditiile acceptarii influentei calitatii factorilor
tru acoperirea cresterii capacitatilor de productie si, pe de alta parte, se de productie
asigura o crestere considerabila a disponibilitatilor financiare pentru - Actualizarea prin acceptarea influentei disponibilitatii de resurse
investitii. 4.3 Corectivele actualizarii
Urmarind, de exemplu, cresterea potentiala a capitalului fix prin - Corective de baza
investitii realizate din beneficii (44, ), in cazul componentei A’ se - Corective pentru actualizarea sumelor de valori decalate: fac-
observa diferente care evolueaza cresc&tor, ajungand in al 20-lea an de torul de actualizare si factorul de compunere
exploatare la 72,21 mil. lei, fata de 30,06 mil. lei. - Corective pentru estimarea anvit&tilor: factorul de anuitate
Rezultatul este o crestere potentiala mult mai importanta a 4.4. Momenie de referinfaé
capitalului fix in cazul cresterii rentabilitatii sale, fata de cazul men- - Fixarea momentului si localizGrii: triunghiu! actualizarii
tinerii neschimbate a acesteia. In cazul in care intreprinderea se limi- - Momentul normal al actualizGrii: luarea deciziei
teaza doar la mentinerea capacitatii de productie in limitele stabilite - Conventia comund: momentul punerii in functiune
(cifrele de sub bara de demarcatie pe fiecare coloana), surplusul anual - Alte momente semnificative
este net superior atunci cand rentabilitatea este in crestere. 4.5. Coeficientul de actualizare
In tabelele 3.11, 3.12 si 3.13, sporurile 44,, 4Ag$i 44) S-au - Semnificatii curente si probleme importante
- Estimarea costului mediu al capitalului si estimatorii costurilor
plasat in chiar anii de la care provin sursele de acoperire financiara a
specifice de remunerare
investitiilor. De aceea, sporurile respective corespund, de fapt, anilor
- DificultGti de estimare si solutii propuse
imediat urmatori. - Un estimator general al costului capitalului
4.6. Rata dobanzii si rentabilitatea capitalului
Coneluzii
Aplicatii