1.

Dicţionar
2. Fundamentele teoretice ale
concepţiei iluministe
3. Trăsături şi forme de manifestare
4. Reprezentanţi
5. Despotismul luminat
6. Ţările Române şi Epoca Luminilor
7. Fişă de evaluare
 Ateu – persoană care respinge ideea existenţei divinităţii.
Despotism luminat – regim politic specific secolului al XVIII-
lea, caracterizat printr-o serie de reforme economice, sociale,
religioase şi politice, care îmbină formele feudale de guvernare
cu noile idei ale iluminismului.
Emanicipare – eliberare, câştigarea independenţei.
Fiziocraţi – adept al fiziocraţiei, teorie economică potrivit
căreia agricultura era principala sursă a bogăţiei.
Iluminism – orientare filosofică antiabsolutistă care a
dominat în secolul al XVIII-lea.
Intoleranţă – atitudine ostilă şi agresivă la adresa celor care
au alte opinii sau credinţe (religioase).
Raţional – conform cu cerinţele raţiunii, logic, bine chibzuit.
Ateu
 Clasă socială aflată în plină ascensiune în secolul al XVIII-
lea, burghezia şi-a creat o ideologie aptă să îi fundamenteze
aspiraţiile politice, economice, sociale şi culturale.
Această concepţie se baza pe rolul raţiunii în cunoaşterea
lumii, pentru că raţiunea îi oferea omului argumentele
necesare fundamentării locului său într-o societate aflată în
continuă schimbare.
Cunoaşterea fiind instrumentul cel mai important în
înţelegerea lumii, gânditorii iluminişti au văzut în cultură o
“luminare” a tuturor membrilor societăţii.
 Iluminismul, ca o mişcare intelectuală specifică secolului al
XVIII-lea , s-a distins prin potenţarea aspectelor raţionale şi
antimistice ale organizării lumii şi existenţei sociale. Concepţia
iluministă avea, prin definiţie:
caracter raţional: iluminiştii explicau lumea cu ajutorul
raţiunii şi erau adversari ai fanatismului şi superstiţiilor;
caracter antibisericesc: iluminiştii fără a fi atei (cu unele
excepţii), contestau puterea Bisericii ca instituţie socială şi a
religiei oficiale şi se pronunţau pentru toleranţă religioasă;
caracter antiabsolutist: iluminiştii demascau neajunsurile
regimului absolutist şi criticau abuzurile acestuia (injustiţia,
corupţia, proasta administrare a statului).
 În domeniul economic, principalele idei vin de la fiziocraţi,
pentru care dezvoltarea agriculturii trebuia aşezată la baza
activităţii economice. În acelaşi timp, alţi economişti se arătau
interesaţi de activităţile industriale, comerţ, perfecţionarea
reţelei rutiere.
În domeniul religios, iluminiştii se plasează în poziţii foarte
diverse, însă toţi condamnă intoleranţa.
În plan politic, filosofii secolului al XVIII-lea combat
absolutismul monarhic şi se arată admiratori ai Angliei, unde
s-a putut ajunge, fără vărsare de sânge, la noi structuri
politice, caracterizate prin cooperarea suveranului cu
Parlamentul.
 Dreptul de Egalitate în
a fi liber faţa legii

Suveranitatea Separarea
Valori şi principii
poporului puterilor în stat
ale iluminismului

Teoria contractului social prin care monarhul

se angaja să respecte drepturile şi libertăţile
supuşilor
Iluminismul s-a dezvoltat cu precădere în Franţa având ca
reprezentanţi de seamă pe : Voltaire, Montesquieu, Rousseau.

Voltaire (Francois-Marie
Arouet)
a dezvăluit lumii stările de
lucruri negative care
caracterizau statul absolutist:
inegalitatea oamenilor în faţa
legii, despotismul şi tirania,
incorectitudinea justiţiei,
ignoranţa şi intoleranţa
oamenilor Bisericii etc. El
propune pentru Franţa
despotismul luminat, dar în
acelaşi timp şi-a exprimat
 Charles de Montesquieu
consideră că fenomenele
(naturale, omeneşti, divine
etc.) sunt guvernate de
legi. În lucrarea : “Despre
spiritul legilor” el a
teoretizat principiul
separării puterilor în stat,
dând ca exemplu
monarhia engleză.
 Jean – Jacques Rousseau
susţinea că oamenii , care de
la natură sunt buni, egali în
drepturi şi liberi, în
societate trăiesc în sclavie,
datorită existenţei
proprietăţii private. El era
adeptul republicii
democratice, în care
democraţia să fie exercitată
direct. Ideile sale sunt
cuprinse în lucrarea
“Contractul social”.
 Enciclopediştii
Între 1751-1772, la iniţiativa
gânditorilor Diderot şi d’Alembert
a apărut “Encilopedia” sau
“Dicţionarul raţional al ştiinţelor,
artelor şi meseriilor”, un veritabil
tezaur al cunoştinţelor şi
concepţiilor iluminiştilor. La
redactarea ei au participat cei mai
de seamă oameni de cultură ai
epocii. Conţinutul “Enciclopediei” a
constituit o armă ideologică a
Frontispiciul burgheziei ce urmărea cucerirea
“Enciclopediei” puterii prin doborârea
absolutismului monarhic.
 Critica absolutismului l-a condus pe Voltaire la elaborarea
teoriei “despotismului luminat” , înţeles ca o aplicare în politică
a teoriilor filosofice despre organizarea statului. Principalii
despoţi luminaţi au fost: Frederic al II-lea, regele Prusiei, Iosif
al II-lea, împăratul Imperiului Habsburgic şi Ecaterina a II-a ,
împărăteasa Rusiei.
Frederic al II-lea: măsuri pentru centralizarea statului;
organizarea sistemului de învăţământ de şapte ani;
îmbunătăţirea situaţiei şerbilor; legislaţie care garanta
egalitatea cetăţenilor în faţa legii, drepturile civile;
Iosif al II-lea: libertate şi egalitate religioasă tuturor supuşilor
săi; secularizarea averilor mănăstirilor şi transformarea
preoţilor în salariaţi ai statului; încearcă să realizeze o
administraţie centralizată; desfiinţarea şerbiei pe domeniile
coroanei ( reformă anulată datorită opoziţiei nobilimii);
Ecaterina a II-a: reformă administrativă; unificarea
 Iosif al II-lea

Frederic al II-lea Ecaterina a II-a

 Iluminismul în Ţările Române
Iluminismul românesc este reprezentat de cărturarii Şcolii Ardelene:
Samuil Micu , Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu.
Cărturarii acestui curent au adus argumente ştiinţifice pentru
afirmarea drepturilor românilor din Transilvania.
Învăţământul a contribuit şi el la răspândirea ideilor iluministe.
Academiile domneşti, întemeiate în Tara Românească între 1678-1688
şi în Moldova la 1707, au reprezentat un însemnat focar de cultură în
această parte a Europei..
O altă formă de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul
pentru tipărirea de cărţi. Între 1700 şi 1800, s-au tipărit de către
români 799 de cărţi dintre care 617 în româneşte.
Gheorghe Petru
Şincai Maior

Samuil Micu Ion Budai-

Deleanu
 Domnitori luminaţi în Ţările
În secolul al XVIII-lea,Române
în Ţara Românească şi Moldova a fost
instaurat regimul fanariot.Pentru a obţine cât mai multe
venituri, unii
domni fanarioţi au încercat să reformeze statul feudal. Prin
eforturile
lor , ei s-au încadrat în curentul despotismului luminat.Se
remarcă
Constantin Mavrocordat care a realizat :
 reforma fiscală prin care se urmarea o evidenţă strictă a
contribuabililor;
 reforma administrativă care introducea salarizrea
dregătorilor şi moderniza justiţia;
 reforma socială care desfiinţa şerbia .
În Transilvania, răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan
(1784) a fost urmată în 1785 de desfiinţarea şerbiei, în spiritul
măsurilor reformatoare întreprinse de Iosif al II-lea (anulată
după moartea iniţiatorului ei).
1.Din următorii termeni, precizaţi care au legătură cu iluminismul:
fiziocraţi, anarhie, intoleranţă, revoluţie industrială, centralism,
enciclopedişti, ateism.
2.Arătaţi care enunţuri sunt corecte:
a.Fiziocraţii pun la baza economiei agricultura;
b.Iluminiştii aveau puternice convingeri religioase;
c.Montesquieu a pledat pentru sistemul parlamentar.
3.Studiind citatele din lecţie, exemplificaţi modul în care iluminiştii
definesc :
-rolul raţiunii;
-importanţa şi rolul legilor în organizarea lumii şi a vieţii sociale;
-inegalitatea socială;
-importanţa separării puterilor în stat.
 Bibliografie:
1. Berstein, S., Milza, P., Istoria Europei, vol. III, Iaşi, Institutul
European, 1999.
2. Ciachir, N., Istoria universală modernă, vol. I, Bucureşti, Ed.
Oscar Print, 1998.
3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii. De la
Renaştere până la Iluminism, 1492-1789, Editura Rao, 2003
4. Băluţoiu, V., Vlad, C., Istorie, clasa a VI –a, Editura All, 2002
5. Pippidi,A., Dvorski,M., Grosu,I., Istorie, clasa a VI-a, Ed.
Corint, 2001
6. Burlec,L., Lazăr,L., Teodorescu,B., Istorie, clasa a VI-a,
Editura All, 2005
6. www.wikipedia.ro