Județul Botoșani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Botoșani este un județ în nordul regiunii Moldova din

România, ce face parte din regiunea de dezvoltare Botoșani
Nord-Est. La nord județul se învecinează cu Regiunea
Cernăuți din Ucraina, la est se învecinează cu — Județ —
raioanele: Briceni, Edineț, Rîșcani și Glodeni din
Republica Moldova, la sud cu județul Iași și la vest cu
județul Suceava. În județul Botoșani se află 148 de
iazuri, care se desfășoară pe o suprafață de 3.600 ha,
ceea ce face ca județul Botoșani să ocupe locul II pe
țară, după județul Tulcea, ca suprafață ocupată de
luciul de apă.[1]

Cuprins
Istoric
Politica
Diviziuni administrative
Municipii Pe verticală: Biserica_Sfantul Nicolae din
Orașe Dorohoi; Prefectura Veche din Botoșani,
Comune Biserica din lemn de la Brăești; Monumentul
Geografie răscoalei din 1907 de la Flămânzi; Clopotniţă
în stil gotic din Săveni; George Enescu;
Demografie
Ștefan Luchian
Economia
Edificii culturale
Cultură
Sport
Fotbal
Volei Stemă
Note
Legături externe
Vezi și

Istoric
În perioada secolelor XIV - XVIII pe teritoriul
actualului județ existau ținuturile Dorohoi și Hârlău.
Ținutul Hârlăului este atestat documentar într-un act
dat de Iuga Ologul undeva între 2 iulie 1398 și 28 Botoșani (România)
noiembrie 1399, în acest document este numit boierul Poziția geografică în România
„Bârlea de la Hârlău”, unul dintre membrii sfatului Coordonate: 47°50′N 26°49′E
domnesc,[2] iar Ținutul Dorohoi a fost menționat
pentru prima dată la 6 octombrie 1407 într-un act în
care, la Liov, boierii Țării Moldovei reînnoiesc Țară România
jurământul către regele polonez, Vladislav Iagello, iar Regiune Nord-Est
printre aceștia este menționat „Mihail de la
Dorohoiu”.[3] SIRUTA 74 (http://colectaredate.insse.ro/s
enin/classifications.htm?selectedC
Ținutul Botoșaniului a fost atestat documentar într-o
lassification=SIRUTA_AN_2015&a
listă de încasări ale goștinei (darea de porci) în 1757.[4]
ction=search&resetCount=true&fir
Acesta a apărut ca urmare a decăderii târgului
stOperator=%3D&itemCode=74&l
Hârlăului și a creșterii importanței Botoșaniului și a
încorporat mare parte din teritoriile fostului ținut al ocale=ro)
Hârlăului. Pierderile teritoriale suferite de Moldova în
1775 și în 1812 duc la noi modificări ale limitelor Reședință Botoșani
ținutului. Componență municipii
orașe
În 1834 apar pentru prima dată județele ca formă de
organizare administrativă în Moldova, iar în urma Comune
acestei reforme rezultă județele Botoșani și Dorohoi. În
1938 ca urmare a reformei administrative județul Guvernare
Dorohoi va deveni parte a Ținutului Suceava, iar - președinte
Botoșaniul va deveni parte a Ținutului Prut. La al
organizarea administrativă în ținuturi se va renunța în Doina Elena Federovici (PSD,
Consiliului
1944, iar începând cu 1950 se vor desființa județele 2020)
Botoșani și Dorohoi acestea vor fi înlocuite de Județean
Regiunea Botoșani. Această regiune va supraviețui o Botoșani[*]
scurtă perioadă de timp deoarece în 1952 a intrat în - Prefect Dan Nechifor
componența Regiunii Iași, iar în 1956 a fost transferată
Regiunii Suceava. Suprafață
Județul Botoșani în forma actuală a fost înființat în - Total 4.986 km²
1968 prin Legea nr. 2/1968 ce stabilește reședința în
municipiul Botoșani. La acea dată se organizează 66 Populație (2011)
de comune, 3 orașe (Darabani, Dorohoi și Săveni) și
- Total 412,628 locuitori
un municipiu.
- Densitate 83 loc./km²

Politica - Locul
după 21 locuitori
Județul Botoșani este administrat de un consiliu populație
județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor
locale din 2020, consiliul este prezidat de Doina Elena Fus orar UTC+2
Federovici de la PSD, iar componența politică a Prefix
Consiliului este următoarea:[5] 31
telefonic
Indicativ
BT
autovehicule
 Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social
Prezență online
15
Democrat http://www.cjbotosani.ro/
Partidul GeoNames (https://www.geonames.org/684038)
Național 12
Liberal
Partidul Alianța OpenStreetMap (https://www.openstreetmap.or
Liberalilor și 3 g/relation/2256729)
Democraților
Partidul PRO
2
România

Președintele Consiliului Județean ales în 2020 este

Doina-Elena Federovici (PSD).

Consiliul Județean Botoșani

Componența Consiliului Județean Botoșani (32 de

consilieri):

Harta României cu județul Botoșani indicat

Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ju

de%C8%9Bul_Boto%C8%99ani&action=edit&section=0)

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social
40,13% 15
Democrat
Partidul Național
36,53% 12
Liberal
Partidul Alianța
7,21% Liberalilor și 3
Democraților
6,01% PRO România 2

Diviziuni administrative
Hartă politică a județului Botoșani
Județul este compus din 2 municipii, 5 orașe și 71 de comune
(2005).

Municipii
Botoșani
Dorohoi

Orașe
Bucecea (2004)
Darabani
Flămânzi (2004)
 Săveni
Ștefănești (2004)

Comune
Drăgușeni Rădăuți-Prut
Adășeni
Durnești Răchiți
Albești
Frumușica Răuseni
Avrămeni
George Enescu Ripiceni
Bălușeni
Gorbănești Roma
Blândești
Havârna Românești
Brăești
Hănești Santa Mare
Broscăuți
Hilișeu-Horia Stăuceni
Călărași
Hlipiceni Suharău
Cândești
Hudești Sulița
Concești
Ibănești Șendriceni
Copălău
Leorda Știubieni
Cordăreni
Lozna Todireni
Corlăteni
Lunca Trușești
Corni
Manoleasa Tudora
Coșula
Mihai Eminescu Ungureni
Coțușca
Mihăileni Unțeni
Cristești
Mihălășeni Văculești
Cristinești
Mileanca Viișoara
Curtești
Mitoc Vârfu Câmpului
Dersca
Nicșeni Vlădeni
Dângeni
Păltiniș Vlăsinești
Dimăcheni
Pomârla Vorniceni
Dobârceni
Prăjeni Vorona

Geografie
Așezare: regiune cuprinsă între râurile Siret și Prut, în extremitatea de nord-est a țării, la
granița cu Ucraina (la nord) și Republica Moldova (la est). La vest și sud se învecinează cu
județele Suceava și Iași;
Suprafață: 4.986 kmp (respectiv 2,1% din teritoriul țării);
Populație: 412.626 după recensământul efectuat în anul 2011;
Orașe: Botoșani – reședința de județ, având 106.847 de locuitori, se înscrie în istoria
noastră națională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificație pentru
trecutul poporului nostru, ci și cu o inestimabilă contribuție pe care fiii acestor meleaguri și-
au adus-o la patrimoniul culturii naționale și universale. Istoria Botoșaniului începe din
vremuri îndepărtate. Numele reședinței de județ "Botoșani" este menționat în documente,
pentru prima oară, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul
Botoșaniului au purces nenumărate acte și hrisoave purtând pecețile unor domnitori ca:
Petru Rareș, Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu, Eremia Movilă și alții. Celelalte orașe
ale județului sunt: Darabani, Dorohoi, Săveni.
Relieful: predominant deluros, care deși nu este prea variat, este un tărâm al frumuseții
blânde, ale unei naturi trainice și prietenoase, etalând o netulburata armonie. Unitățile sale
 sunt: Dealurile Siretului și Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a
câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depășesc 200 m), spre est (câmpia de lângă Prut) și
spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estică a
Podișului Moldovei, cu înălțimi de 300 m);
Clima: este temperat - continentală, influențată puternic de masele de aer din estul
continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în
restul țării (8-9 °C), cu precipitații variabile , cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim
scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord-vest și sud-vest;
Cursurile de apă: au o direcție nord-vest, sud-est, fiind formate din Prut la est și Siret la
vest, Bașeu și Jijia în centru, cu afluenții importanți: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formează
culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brăzdează județul, determinând crearea
artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigații, alimentare cu apă,
piscicultură. În zona localităților Stânca - Costești a fost construit un important nod
hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din țară, cu un volum de 1,5
miliarde mc apă, cu o suprafață de 1.600 ha și o lungime de 70 km.
Lacuri: Din mulțimea iazurilor, ce conferă o frumusețe aparte putem aminti: Drăcșani (440
ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Bașeu), Cal Alb; Hănești; Mileanca, Havârna;

Demografie
Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011, județul Botoșani avea o populație
stabilă de 412.626 de persoane, din acestea 209.440 de femei, reprezentând 50,76% din populație, și
203.186 de bărbați, reprezentând 49,24%, înregistrâdu-se o densitate de 83 de locuitori pe km2. În mediul
urban locuiesc 167.772 de persoane (81.487 de bărbați și 86.285 de femei), reprezentând 40,66% din
populația județului, iar în mediul rural 59,34% din populație, adică 244.854 de persoane (121.699 de
bărbați și 123.155 de femei).[6]

Structura populației stabile după limba maternă în județul Botoșani se prezenta astfel: română 390.424
(94,62%), maghiară 36 (0,01%), romani 2.513 (0,61%), ucraineană 419 (0,1%), germană 19, turcă 19, rusă
159 (0,04%), italiană 20, greacă 16, armeană 3, idiș 16, altă limbă 52 (0.01%), nedeclarată 18.924
(4,59%).[7]

Județul Botoșani - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economia
Industria confecțiilor textile din județul Botoșani este cea mai mare din țară, atât după numărul mare de
angajați din sector, cât și al fabricilor existente.[8] În anul 2014, în județ existau aproximativ 10.000 de
oameni care lucrau în cele aproximativ 100 de fabrici de confecții, care aveau de la 10 la 800 de salariați.[8]

Prima fabrică de îmbrăcăminte a fost inaugurată pe 8 noiembrie 1948, după ce un grup de 30 de evrei
stabiliți atunci în Botoșani a decis să pună bazele societății comerciale Republica.[8]
 Pe timpul regimului comunist, industria textilă a cunoscut o nouă
dezvoltare, Botoșaniul având două mari fabrici, fiecare cu peste 2.000
de oameni, una la Botoșani, iar cealaltă la Dorohoi, dar și o fabrică de
țesături cu peste 10.000 de angajați (Uzinele Textile Moldova) și mai
multe filaturi.[8]

În anul 1979 a fost inaugurată Centrala hidroelectrică de la Stânca -

Costești. Centrala hidroelectrică de la Stânca-Costești este o
hidrocentrală pe râul Prut, construită în dreptul localităților Stânca
(Ștefănești), Botoșani, România și Costești din Republica Moldova.
Barajul Stânca - Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul
României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei
Componența etnică a hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu
Județului Botoșani același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de
acumulare din România).
Români (94,6%)
Rromi (0,6%)
Necunoscută (4,5%) Edificii culturale
Atelierul de ceramică, aparține familiei Iacinschi din Botoșani.
Aici se produce și comercializează ceramică tradițională de tip Kuty și Cucuteni. De peste 3
decenii meștera Sonia Iacinschi, realizează platouri, farfurii, ulcioare, căni, vaze, cahle și
multe alte obiecte necesare omului în casă sau obiecte de decor. La Botoșani, ceramica de
tip Kuty, se lucra cu mult timp înainte de 1970, într-un atelier din cartierul Barbu Lăzăreanu.
În data de 23 aprilie 2000, Doamna Sonia Iacinschi primește titlul de Cetățean de Onoare al
Municipiului Botoșani, pentru merite deosebite în promovarea valorilor spirituale și imaginii
Municipiului Botoșani pe plan național și internațional.
Casa Memorială „Mihai Eminescu” - Ipotești [1] (http://www.eminescuipotesti.ro/) , (la 8 km
de Botoșani), casa în care a copilărit luceafărul poeziei românești, genialul Mihai Eminescu
(1850 - 1889), care a dat culturii românești și universale o operă de mare valoare artistică;
Casa Memorială „George Enescu” din Liveni[9], casa natală a marelui compozitor, dirijor,
pianist și violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilăriei sale, oferind
vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale jucării, desene, creații muzicale, cu cărțile
și manualele anilor copilăriei și a primelor sale studii, alături de pianina celor dintâi
compoziții. Totodată, fotografii și manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George
Enescu la Liveni, în satul natal.
Casa Memorială „Nicolae Iorga” - Botoșani[10], organizată în una din casele în care s-a
născut și a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Două încăperi ale casei sunt alocate unei
expoziții foto - documentare și unei săli multifuncționale unde sunt expuse primele ediții ale
operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din
carte curentă achiziționată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând din ultimele
decenii ale secolului trecut;
Capela "Sfântul Teodor Sicheotul" din Stâncești - monument istoric construit în anul 1837 de
vornicul Alexandru Callimachi
Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi [2] (http://www.dorohoi.org/) . Sălile
expoziției de bază ale Muzeului Memorial " George Enescu" din Dorohoi (înființat în anul
1957) oferă vizitatorului un bogat material documentar enescian, constituit din instrumente
muzicale, partituri, programe de concert ținute în țară și străinătate, fotografii, cărți, lucrări de
artă contemporane și postume, redându-l pe marele muzician român;
Muzeul memorial „Octav Onicescu” din Botoșani [3] (http://www.blogtosani.info/a-fost-octav-
onicescu-0714-blog.html) , înființat în octombrie 1995 (desființat în 2006), adăpostește piese
de mobilier care au aparținut matematicianului și filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de
asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărți din biblioteca personală, fotografii de familie,
decorații, redând imaginea unor încăperi intime matematicianului;
Muzeul județean (Secția de etnografie) - Botoșani [4] (http://beta.jurnalulbtd.ro/articol-Zestre
a-Muzeului-de-Etnografie-vegheata-cu-dragoste-de-Steliana-Baltuta-17-1702.html), clădirea
este un valoros monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII și
reprezentând casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat
și deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifică cele mai importante elemente ale
civilizației rurale a Botoșanilor: principalele ocupații(agricultura, creșterea animalelor,
vânatoarea, pescuitul, albinăritul), meșteșugurile tradiționale ( torsul, cusutul, cojocăritul,
olăritul), costumul popular, datinile și obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuință
readuce în prezent ideea de viață tradițională, prin mobilier, obiecte de uz casnic și prin
locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele
tradiționale, măștile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu.
Muzeul județean (Secția de istorie și arheologie) - Botoșani (judetean botosani.html (http://w
ww.comeinromania.com/va-1196256499-muzeul) ), monument istoric a cărui clădire
datează din anul 1913 prezintă în cele 17 săli de expoziție, dispuse la parter și etaj, cele mai
semnificative momente ale evoluției zonei Botoșanilor din preistorie până în
contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizației, paleoliticului,
neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului și fierului. Sunt expuse unelte și arme din
piatră șlefuită și os, ceramică pictată, figurine antropomorfe și zoomorfe, peceți ce au
aparținut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoabă, etc. Reține atenția, în mod
deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni și
reconstituit parțial.
Muzeul de Științe ale Naturii din Dorohoi - 21k (http://www.dorohoi.org/). Acest muzeu a luat
ființă în anul 1953. Clădirea - monument arhitectural în stil baroc, a fost construită în anul
1887. Patrimoniul muzeului cuprinde piese naturalizate din toate grupele sistematice:
minerale, plante, moluște, pești, păsări, mamifere, păsări exotice (din Africa), etc
Muzeul de Arheologie din Săveni (atractie-ro-Botosani-1-Muzee-Muzeul de Arheologie
Saveni-3620-S a %EEnfi... (http://hartabotosani.ro/detalii)). Acest muzeu înființat în anul
1964, cu sălile expoziției de bază consacrate arheologiei, prezintă vestigii arheologice
descoperite în așezările și necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăgușeni, Hănești și
Săveni din epoca paleoliticului și până în aceea a marilor migrații.
Galeriile de artă "Ștefan Luchian" - Botoșani id=169&localit id=114 (http://www.ropedia.ro/in
dex.php?mod=obiectiv&obiectiv), reprezintă Secția de Artă a Muzeului Județean. Aici este
valorificat patrimoniul artistic botoșănean, patrimoniu ce cuprinde lucrările artiștilor plastici
Ștefan Luchian, Octav Băncilă, precum și a numeroși artiști plastici contemporani, lucrările
unor renumiți graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai bună ilustratoare a poeziilor
lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onilă și Dan Covătaru sau tapițeriile create
de Cela Neamțu, Aspazia Burduja și Ileana Balotă;
Teatrul "Mihai Eminescu" - Botoșani[5] (http://www.teatrulmihaieminescu.com/) ; clădirea a
fost inaugurată în anul 1914, distrusă parțial în timpul bombardamentelor din anul 1944 și
refacută ulterior în 1958 și anii '90. Aici activează o talentată echipă de actori a căror
evoluție remarcabilă a fost încununată în anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului
Internațional de Teatru de la Piatra Neamț. Sala mare a teatrului găzduiește numeroase alte
activități culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice susținute de
Filarmonica de Stat din Botoșani.
Teatrul de Păpuși "Vasilache" - Botoșani (body?i org id=100314&i city id=86&i county
id=-1&i cntry... (http://www.port.ro/pls/th/theatre.theatre)), trupa de actori păpușari botoșăneni,
deosebit de apreciată atât în țară cât și în străinătate (laureată a Festivalului Internațional de
Păpuși de la Silistra - Bulgaria în luna iunie 2001) a adoptat o manieră originală de
prezentare a spectacolelor în cadrul manifestărilor publice organizate tot mai des la
Botoșani. Reprezentațiile actorilor păpușari botoșăneni reprezintă o încântare pentru cei mai
devotați spectatori: copiii. O dată la doi ani se organizează Gala Internațională a
 Recitalurilor Păpușerești, care prilejuiește întâlnirea la Botoșani a celor mai prestigioase
colective de actori păpușari atât din țară cât și din străinătate;
Filarmonica de Stat - Botoșani [6] (http://www.cimec.ro/Muzica/Inst/fbotosani.htm) , clădirea
filarmonicii denumită și vila Ventura a fost construită la sfârșitul secolului XIX în stil
neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botoșani este recunoscută și în afara județului,
artiștii fiind invitați în mod permanent să participe la diferite spectacole în țară și străinătate.
Filarmonica botoșăneană este principalul organizator al manifestărilor omagiale dedicate lui
George Enescu, manifestări care se bucură în fiecare an de prezența unor personalități din
lumea artei și culturii românești;
Orchestra "Rapsozii Botoșanilor" - Botoșani [7] (http://www.infocompanies.com/Ansamblul-F
olcloric-Rapsozii-Botosanilor-65350.htm), instituție ce numără mai multe decenii de
activitate, are în repertoriul său o multitudine de cântece populare moldovenești, romanțe,
etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezența unor artiste remarcabile
cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artiștii ansamblului
sunt recunoscuți pe plan național și internațional prin numeroasele premii câștigate;
Inspectoratul pentru Cultură - Botoșani [8] (http://www.botosani.djc.ro/), este o instituție care
pe plan local și-a asumat sarcini deosebite legate de manifestările omagiale dedicate
personalităților botoșănene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum și în
derularea de proiecte și programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoilui -
Copalau, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândră grădină", Festivalul
național de muzică folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbările pădurii"
de la Vorona, etc
Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din Botoșani [9] (http://www.bibliotecabotosani.ro),
clădirea bibliotecii, cunoscută și sub numele de "Casa Moscovici", este o adevărată bijuterie
arhitectonică, construită la sfârșitul secolului al XIX, îmbinând într-o sinteză armonioasă
elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca deține un valoros fond de
carte cu peste 380.000 volume;
Centrul Vechi din Botoșani id=174&localit id=114 (http://www.ropedia.ro/index.php?mod=obi
ectiv&obiectiv), este partea cea mai veche a orașului din punct de vedere arhitectonic, care
grupează un număr mare de clădiri cu destinație comercială datând din secolele XVII-XVIII.
Clădirile sunt dispuse sub forma de L, iar fațadele spre stradă au forme arhitecturale din cele
mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiționale, specifice
acestui tip de construcții. Curțile interioare prezintă ordonanța clasică a caselor de târgoveți,
cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat și geamlâcuri susținute de console de
lemn profilate.
Principalele destinații turistice din Botoșani (http://www.turismbotosani.ro) În județ există
numeroase alte construcții cu valoare arhitectonică deosebită, printre care menționăm:
1. Casa "Antipa", sfârșitul sec al XIX-lea
2. Casa "Bolfosu", începutul sec. al XIX-lea
3. Casa "Silion", datează din jurul anului 1900
4. Clădirea Primăriei, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea în stil eclectic, de influență
germană
Așezarea fortificată de la Stâncești

Cultură
Printre personalitățile județului Botoșani se regăsesc:

Grigore Antipa (1866 – 1944), naturalist

Emil Bobu (1927 – 2014), politician
Demostene Botez (1893 – 1973), poet
 Dimitrie Brândză (1846 – 1895), botanist
Mihai Eminescu (1850 – 1889), poet
George Enescu (1881 – 1955), compozitor
Nicolae Iorga (1871 – 1940), istoric și politician
Ștefan Luchian (1868 – 1916), pictor
Gheorghe Moroșanu (b. 1950), matematician
Dimitrie Pompeiu (1873 – 1954), matematician
Galaction Cordun (1883 – 1959), cleric ortodox
Teoctist Arăpașu (1915 - 2007), patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Scriitori botoșăneni contemporani: [10] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dicționarul_scriitorilor_botoșăneni)

Sport

Fotbal

Orașul Botoșani este reprezentat in Liga I de fotbal a României, de echipa F.C. Botoșani. AJF Botoșani
organizează la nivel județean Liga a IV-a Botoșani și Liga a V-a Botoșani de fotbal.

Volei

Echipa de volei Pro Volei Botoșani reprezintă județul în primul eșalon valoric al voleiului feminin din
România

Note
1. ^ Prefectura Botoșani (http://www.prefecturabotosani.ro/comune/PREZENTAREA%20JUDE
TULUI%20BOTOSANI%202010_ro.pdf)
2. ^ Documenta Romaniae Historica.A.Moldova, vol. I, ed. C. Cihodaru, I. Caproșu și L.
Șimanschi, București, 1975, pp. 10-11.
3. ^ Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, Iași, 1932,
p. 628.
4. ^ Istoria românilor, vol. III2, București, 1946, p.487.
5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (https://prezenta.roaep.ro/locale2709202
0/data/json/sicpv/pv/pv_bt_final.json) (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2
noiembrie 2020.
6. ^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_31.xls
7. ^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_10.xls
8. ^ a b c d Peste 10.000 de angajati din Botosani ii imbraca pe Putin sau Obama (http://www.w
all-street.ro/articol/Companii/164865/peste-10-000-de-angajati-din-botosani-ii-imbraca-pe-p
utin-sau-obama.html), 22 aprilie 2014, wall-street.ro, accesat la 28 iunie 2015
9. ^ „Casa Memorială "George Enescu" - Liveni” (https://muzeu.btlife.ro/sectii/muzeul-memorial
-george-enescu-dorohoi-2) (în engleză). Muzeul Județean Botoșani. Accesat în 29 iunie
2021.
10. ^ „Casa Memorială "Nicolae Iorga" ” (https://muzeu.btlife.ro/sectii/casa-memoriala-nicolae-ior
ga) (în engleză). Muzeul Județean Botoșani. Accesat în 29 iunie 2021.
Legături externe
Consiliul Județean Botoșani (http://www.cjbotosani.ro)
Prefectura Județului Botoșani (http://www.prefecturabotosani.ro/)
Biblioteca Județeană "Mihai Eminescu" Botoșani (http://www.bibliotecabotosani.ro/)
Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Botoșani (http://www.eur
oavocatura.ro/institutii/search/botosani%20-%20Deputati/page/0/)
Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Botoșani (http://www.euroavocatur
a.ro/institutii/search/botosani%20-%20Senatori/page/0/)
Centrul de informare turistica al Județului Botoșani (http://www.turismbotosani.ro/)
Locuri de legendă la Botoșani. Iazul lui Vodă și știuca năzdrăvană, mormintele uriașilor sau
locurile haiducilor (http://adevarul.ro/locale/botosani/legenda-stiuca-nazdravana-1_51adf0d
2c7b855ff5658a63e/index.html), 4 iunie 2013, Miruna Luca, Adevărul
Harta turistică a județului Botoșani (http://www.hartis.ro/jud/botosani.html)

Vezi și
Județele României BT
SM MM SV
Județele interbelice ale Regatului României BH
SJ BN
NT
IS
Listă de localități din județul Botoșani CJ MS
HR BC VS
AR AB
Listă de comune din județul Botoșani TM SB BVCV VN GL
HD
Lista monumentelor istorice din județul Botoșani
CS GJ VLAG PHBZ BR TL
DB
Lista rezervațiilor naturale din județul Botoșani MH IF IL
OT B CL
DJ CT
Galeria de steme și steaguri ale județului Botoșani TR GR
Județul Botoșani (interbelic)
Listă de publicații din județul Botoșani

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Botoșani&oldid=14311266

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 august 2021, ora 15:28.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.