Lugoj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este

un municipiu în județul Timiș, Banat, România, format Lugoj
din localitatea componentă Lugoj (reședința), și din
satele Măguri și Tapia. La o distanță de doar 23 de Lugos
kilometri de municipiu se află stațiunea Lugosch
balneoclimaterică de interes național Buziaș. Totodată, — municipiu —
din municipiul Lugoj se pleacă spre numeroase
obiective turistice din zona etnografică Țara Făgetului.

Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării

culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este
cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în
dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare
socială și națională și consolidarea unității naționale a
românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare
națională a românilor din Banat. Astăzi este un
important centru cultural și renumit centru muzical.
Este al doilea oraș ca mărime și importanță din județul
Timiș, după Municipiul Timișoara. Conform
recensământului din 2011, Lugojul are o populație de
40.361 locuitori (2011), iar la 1 iulie 2016 - 47.445
locuitori [5].[2]

Cuprins Stemă

Date geografice Poreclă: Cetatea de pe Timiș

Poziție geografică
Climă și relief
Istorie
Stema municipiului
Populație Lugoj
Economie
Transporturi
Centura de ocolire
Politică și administrație
Lugoj (România)
Cultură Poziția geografică
Obiective turistice
Coordonate: 45°41′10″N 21°54′2″E
Obiective turistice - descriere
 Mass-Media Țară România
Educație Județ Timiș
Sport
SIRUTA 155350 (http://colectaredat
Sănătate
e.insse.ro/senin/classificati
Orașe înfrățite
ons.htm?selectedClassifica
Personalități tion=SIRUTA_AN_2015&ac
Galerie tion=search&resetCount=tr
Bibliografie ue&firstOperator=%3D&ite
mCode=155350&locale=ro)
Note
Atestare
Vezi și 1333
documentară
Referințe
Lectură suplimentară Reședință Lugoj[*]
Legături externe Componență Lugoj[*], Măguri, Tapia

Guvernare
Date geografice - Primar Alexandru-Claudiu
Buciu[*][3][4] ( PNL, 2020)
Poziție geografică
Suprafață
Municipiul Lugoj este situat în V țării, pe malurile - Total 88,05 km²
râului Timiș. Extremitatea sudică a teritoriului
administrativ al municipiului Lugoj se află la 4539'04" Altitudine 124 m.d.m.
lat.N, iar cea nordică la 4545'36" lat. N, fiind situat la
jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. În Populație (2011)[1][2]
longitudine Lugojul este cuprins între 2149'25" long. E - municipiu 40.361 locuitori
în Vest și 222' long. E în Est.
- Urbană 47.445 locuitori
În raport cu localitățile mai apropiate el se regăsește la
58 km de Reșița, 101 km de Deva, 45 km de Fus orar EET (+2)
Caransebeș, 59 km de Timișoara și 490 km de
- Ora de vară (DST) EEST (+3)
București.
Cod poștal 305500
În cadrul județului Timiș, Lugojul este situat în partea
central-estică, fiind al doilea municipiu din județ ca
Localități înfrățite
mărime, dezvoltare economică și populație.
- Assos-Lechaio Grecia
Municipiul Lugoj are două sate aparținătoare, Măguri - Jena Germania
și Tapia, împreună cu care ocupă o suprafață de 9.956
- Monopoli Italia
ha.
- Nisporeni Republica Moldova
- Orléans Franța
Climă și relief
- Szekszárd Ungaria
Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se - Vârșeț Serbia
încadrează în climatul temperat continental moderat, cu
- Corint Grecia
influențe din vestul și sudul continentului, caracterizat
prin ierni blânde și veri răcoroase. Influențele - Kriva Palanka Macedonia de Nord
submediteraneene se fac simțite prin amplitudini
termice relativ mici și apariția celui de-al doilea maxim Prezență online
în regimul precipitațiilor (toamna). site web oficial (http://www.primarialugoj.ro)
Foarte frecvente sunt aici masele de aer ciclonal, care, GeoNames (https://www.geonames.org/833490
venind din regiunea Mării Mediterane și Mării 6)
Adriatice, provoacă dezghețuri și topirea timpurie a Facebook Places (https://www.facebook.com/pa
zăpezii din timpul iernii. Din analiza regimului ges/-/105544859478325)
temperaturii aerului la Stația Meteorologică Lugoj s-a
constatat că temperatura medie anuală este de 10,6
grade C.

Morfologic, teritoriul municipiului Lugoj aparține

Câmpiei înalte a Lugojului și Dealurilor Lugojului.
Situat în zona de contact a acestor unități, orașul s-a
dezvoltat pe terasa inferioară a Timișului, pe ambele
maluri ale acestuia. Unitatea de relief în care se află
Lugojul este Câmpia Lugojului, ce pătrunde adânc în
zona dealurilor piemontane. Altitudinea medie a zonei
este de 124 m deasupra nivelului mării.
Poziția Municipiului Lugoj
Cea mai mare parte a terenului pe care este așezat
localitatea are un relief plat, cu câteva ridicături care nu Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lu
depășesc însă 2–3 m altitudine relativ față de suprafața goj&action=edit&section=0)
terasei. În NV câmpiei se află Dealurile Lugojului,
care fac trecerea spre Munții Poiana Ruscă. La sud de
albia Timișului, teritoriul Lugojului se întinde până la
lunca inundabilă a Cernaborei, cel mai apropiat afluent local
al Timișului.

Istorie
Istoria apartenenței statale
România 1919–
Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor[*]
1918–1919 Lugojul în Harta Iosefină a Banatului,
Regatul Serbiei 1918 1769-72
Republica bănățeană 1918
Austro-Ungaria 1867–1918 Lugojul a fost centrul unui district românesc care și-a
Imperiul Austriac 1804–1867 păstrat și prin privilegiile și diplomele regilor maghiari
Imperiul Habsburgic 1718–1804
autonomia până în secolul al XVI-lea.[6] (Istoria
Imperiul Otoman 1658–1718
districtelor românești din Banatul timișan (https://ww
Principatul Transilvaniei 1570–1658
w.scribd.com/doc/248019212/Istoria-Districtelor-Ro
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Regatul Ungariei –1526 manesti-in-Banatul-Timisean) de Vicențiu Grozescu)

Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic

fortificată, având o importanță mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare
spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că
regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.

Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că
cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Losonczy. La sfârșitul secolului al XIV-
lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând
până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de
Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri,
metereze și palisade.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa și

poposește și la Lugoj, la Hanul Poștei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj-Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în

1658 când Acațiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor
și caransebeșenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighișoara,
supunându-se turcilor. Aceștia au ocupat orașul după scurt timp,
aducând o garnizoană militară condusă de un agă.
Piața Regina Maria din Lugoj
(1804)
Evlia Celebi, cărturar și filozof turc, a vizitat Banatul în 1660,
consemnând în opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") cetatea
Lugojului: „...în formă pătrată, zidită în piatră, întărită cu palisade și înconjurată de pârâul Zeppel, având
o poartă spre răsărit și un pod ce se poate ridica.”.

După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă și ocupă pentru
scurt timp cetățile Lipova și Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între
armatele Imperiul Habsburgic și Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor,
însuși comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci[1] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote
_L.Groza). După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominație
otomană, însă prin câteva stipulații ale tratatului, turcii sunt obligați să dărâme unele fortificații, printre care
și zidurile cetății Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a
început colonizarea germană, iar primii coloniști s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiș (circa 1720),
punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între
care biserica romano-catolică și biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate
monumente istorice (vezi secțiunea următoare).

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a

devenit reședința comitatului Caraș, iar în 1795 Lugojul român și
Lugojul german s-au unificat.

În 1785 Lugoj este descris de către călătorul german Johann

Lehmann :„Pe un drum frumos ridicat și bine făcut, am ajuns la
Lugoj, care în sine este foarte mare. Are o piață frumoasă, cu multe
case frumoase. În piață sunt prăvălii cu negustori greci. Orașul, prin
Lugojul în 1814 râul Timiș este împărțit în două părți. Partea germană este bine
zidită, are ospătării bune, în care sălășluiesc călătorii, deși sunt cam
departe de drum. Trecătorii peste pod, după fiecare cal, trebuie să
plătească vamă. Lugojul este un loc plăcut, cu locuitori joviali. În partea germană se află o cafenea cu
biliard, precum și o vilă de vară care este proprietatea contesei Soro. Doamna aceasta, în Lugoj și în jur,
are multe proprietăți. Partea mare a Lugojului este proprietatea ei, având pământuri și vii. În viile din
Lugoj sunt vițe de vie burgundă ce produc vinuri care în bunătate întrec alte multe vinuri...La capătul
orașului, pe drumul ce duce spre Transilvania, în mâna dreaptă, sunt ridicate 8 furci de spânzurătoare,
apoi urmează un șes plăcut și numaidecât se începe un deal înalt cu vii de ambele părți ale drumulu. Ici
colo se văd locuințe de vară.”

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare națională a
românilor din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin
național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.
În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante
(biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică, ș.a.) au fost distruse
de flăcări[2] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_L.Groza).

Prin rezoluția imperială de la 12 decembrie 1850 Lugojul a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice din
Banat.

Lugojul a fost reședința comitatului Caraș-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări
administrativ-teritoriale din România a fost creat județul Caraș și județul Severin, cel din urmă cu reședința
la Lugoj până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare națională în care s-a proclamat dreptul națiunii
Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război
mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraș liber de sub regimul comunist din România.

Stema municipiului
Noua stemă oficială a municipiului Lugoj a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1005/2013.

Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea
superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu albastru, două turnuri crenelate și un pod de argint,
pe un câmp verde și trei movile verzi. De o parte și de alta se află soarele de aur și luna de argint. În partea
superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup de argint armat și limbat cu roșu, ce privește spre
dreapta; lupul iese dintr-o coroană de aur deschisă cu trei fleuroane și împodobită cu rubine. În partea
inferioară, în câmp roșu, se află o liră de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci
turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate

Lupul reprezintă un vechi simbol medieval, care se regăsește și pe stema acordată lugojenilor la 1551 de
regina Isabella, și simbolizează vitejia locuitorilor orașului.

Coroana reprezintă nobilimea și faptul că stema a fost acordată de un personaj cu demnitate regală.

Soarele și luna reprezintă vechi simboluri ale eternității, bogăției și belșugului.

Lira simbolizează tradiția muzicală și culturală a locuitorilor, localitatea fiind cunoscută în trecut drept
capitala culturală a Banatului.

Cele două turnuri crenelate și podul simbolizează Lugojul Român și Lugojul German, unificate în perioada
1793-1795.

Cele trei movile simbolizează dealurile de la marginea localității, cultivate cu viță-de-vie încă din secolul al
XVIII-lea.

Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

Populație
 Conform recensământului
efectuat în 2011, populația
municipiului Lugoj se ridică la
40.361 de locuitori, în scădere
față de recensământul anterior din
2002, când se înregistraseră
44.636 de locuitori.[1]
Majoritatea locuitorilor sunt
români (79%). Principalele
minorități sunt cele de maghiari
(6,82%), romi (2,3%), germani
(1,85%) și ucraineni (1,29%).
Componența etnică a Componența confesională Pentru 8,33% din populație,
municipiului Lugoj a municipiului Lugoj apartenența etnică nu este
cunoscută.[2] Din punct de
Români (78,99%) Ortodocși (71,66%)
Maghiari (6,81%) Romano-catolici (7,62%)
vedere confesional, majoritatea
Romi (2,29%) Reformați (3,02%) locuitorilor sunt ortodocși
Ucraineni (1,28%) Penticostali (3,64%) (71,66%), dar există și minorități
Germani (1,85%) Greco-catolici (1,83%) de romano-catolici (7,62%),
Necunoscută (8,33%) Baptiști (2,49%)
Altă etnie (0,4%) Necunoscută (8,62%)
penticostali (3,64%), reformați
Altă religie (1,08%) (3,03%), baptiști (2,5%) și greco-
catolici (1,83%). Pentru 8,63%
din populație nu este cunoscută
apartenența confesională.[7]

La recensământul din 2002 Lugoj - evoluția demografică

Lugojul avea o populație de
44.570 locuitori (82,9% români,
9,6% maghiari, 2,9% germani,
2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Împreună cu satele din jur,
populația este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori.

1890 - 12.489 locuitori [3] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_tmzeitung)

1900 - 17.000 locuitori [4] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_tmzeitung)
1910 - 19.818 locuitori [5] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_D.Popescu)
1930 - 23.593 locuitori [6] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_D.Popescu)
Conform datelor recensământului din 1930, din cei 23.593 de locuitori, 9.630 s-au declarat
români, 6.152 germani, 5.397 maghiari, 1.387 evrei, 264 țigani, tot 264 cehi și slovaci ș.a.
Sub aspect confesional populația orașului era alcătuită din 9.790 romano-catolici, 8.344
ortodocși, 1.716 reformați (calvini), 1.474 greco-catolici, 1.418 mozaici, 626 lutherani ș.a.
1941 - 26.328 locuitori [7] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_D.Popescu)
1956 - 30.252 locuitori [8] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_D.Popescu)
1968 - 36.542 locuitori [9] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#endnote_D.Popescu)
2002 - 44.570 locuitori
2004 - 46.540 locuitori

Economie
Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăți comerciale
cu capital privat dintre care: 39 societăți pe acțiuni, 19 societăți în
nume colectiv, 1634 societăți cu răspundere limitată. Din punctul de
vedere al obiectului de activitate: 54 de societăți comerciale sunt de
producție, 2 de turism, 1.636 desfășoară activități de comerț. În
perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create întreprinderi mici și
mijlocii, dar s-au stabilit aici și filiale ale unor concerne industriale,
renumite în Europa: Villeroy și Boch în domeniul ceramicii, Rieker
pune în valoare tradițiile de confecții de încălțăminte, Werzalit în
Biserica ortodoxă „Adormirea
prelucrarea lemnului, Honeywell — sisteme de siguranța vieții,
Maicii Domnului”, în stil baroc
Mondial (lider autohton al pieței de profil) — obiecte sanitare
ceramice (armături, căzi de baie și cabine de duș), Autoliv — sisteme
de siguranță a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori ș.a.m.d.).

Pe piața de retail, supermarketurile existente sunt operate de concerne naționale și internaționale precum
Lidl, Kaufland, Carrefour, Penny Market (Rewe Group), Profi, Unicarm și La Doi Pași. Pe segmentul
leisure & DIY există magazinele și reprezentanțele Dedeman, Altex, Flanco, LEM'S, DM Drogerie Markt,
eMAG ș.a.

Transporturi
Lugojul este străbătut de trei importante rute comerciale: autostrada
A1, drumul național DN 68 către Deva și drumul european E70 către
București. Distanțele către principalele orașe din apropiere sunt:
Timișoara - 60 km; Reșița - 58 km; Caransebeș - 45 km; Deva -
101 km; București - 480 km.

În ceea ce privește transportul feroviar, gara Lugoj se află pe

Magistrala CFR 900. Odată cu darea în folosință a magistralei Lugoj–
Ilia, în 17 septembrie 1898, Lugojul a devenit nod de cale ferată.[8] Podul de fier, simbol al Lugojului,
a împlinit recent 100 de ani
La 52 km distanță de Lugoj se află Aeroportul Internațional Traian
Vuia Timișoara. Rețeaua de străzi însumează în Lugoj aproximativ
97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.

Prin hotărârea Consiliului Local Lugoj nr. 179 din 30.08.2007 se

înființează un serviciu de transport local în municipiul Lugoj. Există
patru trasee, operate de S.C. Meridian 22 S.A. :

Linia 1C. Gară - Liceul Ștefan Odobleja

Linia 7. Tirol - Cartier I.C. Drăgan

Linia 15. Cartier I.C. Drăgan - Tirol Autobuz Ikarus 260 pe linia 1C

Linia 17. Tapia - Liceul Ștefan Odobleja

Centura de ocolire

O etapă importantă în dezvoltarea economică a orașului a constituit-o deschiderea șoselei de centură.

Centura ocolitoare a municipiului Lugoj, situată în partea de est a localității, a fost inaugurată la data de 21
august 2010.[9] Centura are o lungime totală de 9,6 km, 12 m lățime, din care două benzi de circulație a
câte 3,5 m fiecare și 2,5 m acostamente pe fiecare parte a drumului[10]. De asemenea centura cuprinde: un
pod peste râul Timiș, cu o lungime de 100 m, un pasaj peste DN 68 A în lungime de 185 m și un alt pasaj
peste calea ferată Lugoj-Timișoara și DN 6, în lungime totală de 299 m[10]. Contractul de execuție lucrări a
fost de 24,31 milioane euro, din care 18 milioane euro au reprezentat contribuția nerambursabilă a Uniunii
Europene, prin Facilitatea ex-ISPA, diferența fiind acoperită de la bugetul de stat[11]. Perioada de garanție a
centurii este de 24 de luni[12].

Șoseaua de centură a orașului Lugoj este prima verigă a Coridorului IV pan-european din România[13].
Lucrarea reprezintă un nod important care asigură conexiunea în rețeaua trans-europeană de transport TEN-
T cu tronsonul Deva-Lugoj-Nădlac[13].

Tronsonul centurii Lugoj a fost atribuit prin licitație de către Ministerul Transporturilor în 3 martie 2008
unui consorțiu format din companiile MonteAdriano Engenharia e Construcao și Sociedade de Construcoes
Soares da Costa[14][15]. Centura Logoj are o lungime de 9,6 km, 300.000 mc de terasamente, 25.000 mc de
beton turnat, 60.000 tone de asfalt turnat, pentru construcție fiind utilizate 78 mașini și utilaje[13]. În cei doi
ani de execuție a lucrărilor la Centura Lugoj au fost implicați peste 210 muncitori și ingineri, dintre care, în
mod direct pe șantier, 90 respectiv 15 muncitori, maiștri și ingineri portughezi și 75 muncitori, maiștri și
ingineri români[13].

Politică și administrație
Municipiul Lugoj este administrat de un primar și un consiliu local
compus din 19 consilieri. Primarul, Alexandru-Claudiu Buciu[*],
de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2020. Începând
cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[16]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Național Liberal 11
Partidul Social Democrat 4
Uniunea Salvați România 3 Primăria
Partidul Mișcarea Populară 1

În legislatura 2004-2008, primarul Lugojului a fost Marius Martinescu, ales din partea Partidului Democrat.
Viceprimar a fost Iosif Pozsár, UDMR. Consiliul Local a fost compus din 19 membri, împărțiți astfel: 4 -
PD, 4 - PNL (total 8 - Alianța D.A.), 7 - PSD, 3 - UDMR și 2 - PRM.

În legislatura 2008-2012, primarul Lugojului a fost Francisc Constantin Boldea, ales din partea Partidului
Social-Democrat. Viceprimar a fost Ioan Ambruș, PNL. În ceea ce privește Consiliul Local, acesta a fost
compus din 19 membri, împărțiți astfel: 7 - PD-L, 6 - PSD, 3 - PNL, 2 - PRM, 1 - UDMR.

În legislatura 2012 - 2016, primarul Lugojului a fost Francisc Constantin Boldea (PSD), ales din partea
USL (Uniunii Social Liberale). Viceprimar a fost Alin Tech (PNL). Consiliul local este compus din 19
membri: PNL - 9, PSD - 7, PP-DD - 2, PC - 1.

În legislatura 2016 - 2020, primarul Lugojului a fost Francisc Constantin Boldea (PSD). Viceprimar a fost
Alin Tech (PNL). Consiliul local este compus din 19 membri: PSD - 10, PNL - 3, PMP - 2, ALDE - 1 și 3
Independenți.
Cultură
Istoria mișcării teatrale, din Lugoj, a început în urmă cu aproape șapte pătrare de veac, izvorând din setea de
libertate, de afirmare a conștiinței naționale, din uriașa energie a iubitorilor Thaliei, care au năzuit
dintotdeauna spre bine și frumos, spre un loc al lor, unde să-și împlinească idealurile.

Actul de naștere este semnat într-un document intitulat "Ephemerides five Diarum Ven Conventus
Lugossiensis" datat 10 mai 1841, unde apare o însemnare despre un spectacol de teatru școlar, la care și-au
dat concursul și elevi români de la gimnaziul local.

În lunile ianuarie și februarie 1847, "Societatea Românească Cantatoare Theatrale", de sub conducerea lui
Iosif Farcaș, formată din câțiva actori profesioniști, prezintă pe scena Teatrului din Lugoj primele spectacole
în limba română. După cum scriu ziarele vremii, "reprezentațiile date în limba română au fost foarte mult
vizitate".

În ianuarie 1846, meseriașii lugojeni, în frunte cu sapunarul Vasile Brediceanu, joacă o satiră semnificativ
intitulată "Ciutura gâmfată sau Opincarita făloasă", o localizare de Iuliu Neagoe. Această formație de teatru
a venit, în anul 1851, în sprijinul văduvelor și orfanilor Revoluției de la 1848, fondurile realizate vărsându-
se la Brașov, după cum insera "Gazeta Transilvaniei".

Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, la Lugoj își desfășoară activitatea, cu intermitențe,
din cauza unor lungi turnee, în Transilvania, trupa lui G.A. Petculescu, reprezentațiile bucurându-se de mult
succes.

Primul deceniu al secolului nostru a însemnat pentru teatrul românesc, din Lugoj, o etapă de înviorare a
activității organizată în cadrul "Filialei Societății pentru Fond de Teatru Român".

În perioada interbelică, la Lugoj, au activat mai multe societăți teatrale de amatori: "Asociațiunea Româna
de Teatru Thalia", "Cercul Academic Bănățean", "Societatea Dramatică-Muzicală", care au desfășurat o
activitate rodnică de promovare a repertoriului clasic românesc. Demn de menționat este faptul că
"Asociațiunea Română de Teatru Thalia" s-a îngrijit și de editarea unor colecții de piese într-un act, tipărind
și difuzând, în decurs de zece ani, aproape 300 de lucrări.

Expresie a mutațiilor de calitate intervenite în fenomenul teatral lugojean, a fost creat în 1963, teatrul
popular, cu stagiune permanentă, primul de acest gen în Banat. Activitatea se amplifica, fiind introduse, an
de an, în repertoriu, lucrări valoroase din dramaturgia românească și universală. Străbătute de dramatism,
individualizate prin talentul interpretărilor, spectacolele: "Montserrat" de E. Rables, "Să nu-ți faci prăvălie
cu scara" de E. Barbu, "Focurile" de Magda Isanos și E. Camilar, "Broadway Melody 492" de Jura Soyfer,
au cucerit realmente publicul prin sinceritatea și autenticitatea jocului, prin viziunea modernă a regiei și
scenografiei.

Instituții culturale

- Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Lugoj

- Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ Lugoj

- Casa de Cultură a Municipiului Lugoj

- Biblioteca Municipală Lugoj

- Galeria Pro Arte Lugoj

- Cămine culturale - 2: Măguri și Tapia

Continuând importantele tradiții culturale și de spiritualitate
românească, Casa de Cultură a municipiului Lugoj organizează
următoarele manifestări artistice :

Festivalul Internațional Coral Ion Vidu;

Festivalul Internațional de Teatru Neprofesionist;
Festivalul Internațional de Folclor Ana Lugojana;
Concursul Internațional de Canto Traian Grozăvescu;

În fiecare an la 20 decembrie se sărbătorește Ziua Lugojului, amintind Teatrul „Traian Grozăvescu”

că orașul a fost în decembrie 1989 al doilea oraș liber din România.
La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe
Adormirea Maicii Domnului.

Filmul Patima, regizat de George Cornea, a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975[10] (https://ro.wikipedia.o
rg/wiki/Lugoj#endnote_agonia).

Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu și formația rock Anarhia activează la Lugoj.

Obiective turistice
Piața I.C. Drăgan; ansamblul arhitectural central
Hanul Poștei, clădirea datează în forma actuală din anul 1726 și adăpostește în prezent
sediul protopopiatului ortodox român;
Biserica și fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733;
Biserica Adormirea Maicii Domnului ; construită între 1759-1766 în stil baroc, ctitorie a
oberkneazului Gavril Gurean;
Catedrala greco-catolică „Coborârea Sf. Spirit” a Episcopiei de Lugoj, edificată în stil
neoclasicist între 1843-1854;
Turnul fostei biserici „Sf. Nicolae”
Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe fațada fostei școli de fete, operă a pictorului
academic Virgil Simonescu;
Teatrul vechi, construit la 1902;
Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu, și Ion Dragalina;
Casa scriitorului Ion Popovici Bănățeanul;
Casa poetului Victor Vlad Delamarina;
Casa tenorului Traian Grozăvescu;
Casa compozitorului Ion Vidu;
Casa familiei Atanasievici - Bejan
Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Braniște, Victor Vlad
Delamarina și Traian Grozăvescu.
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în Piața
Republicii, fiind creația sculptorului Radu Moga. El a fost dezvelit la 9 iunie 1935.
Piedestalul este masiv, alcătuit din blocuri de granit, de forma unui trunchi de piramidă
pătrată, înalt de 1,5 m, surmontat de o coloană prismatică, de plan pătrat din granit, înaltă de
3,5 m. Pe acesta se ridică statuia din bronz, înaltă de cca 3 m, a unui ostaș în poziție de
atac. Pe fațada principală este atașat un meplat din bronz reprezentând „Lupa Capitolină”,
simbolul latinității poporului român. Pe fațada principală a piedestalului se află o flacără de
granit. Monumentul este înscris la poziția 309, TM-III-m-B-06321 în „Lista monumentelor
istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.
Obiective turistice - descriere

Turnul - clopotnița "Sfântul Nicolae"

Fiind cel mai vechi vestigiu lugojean, acest turn a apartinut fostei biserici - manastire "Sfantul Nicolae" ,
ctitorita - dupa toata probabilitatea - la cumpana secolelor XIV - XV. Anterior a existat un din material
perisabil (lemn). Trecand prin vremuri grele si suferind degradari, biserica a fost renovata de cel putin trei
ori. Cea mai temeinica restaurare este terminata in 1726 de catre administratorul - sef al districtelor Lugoj,
Caransebes si Lipova , romanul ortodox Ioan Rat, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej ii
adauga si turnul pe latura vestica, cu temelia din caramida, avand volutele laterale in stil baroc, original si
reusit amplasate.

Pe fatada acestuia s-au incastrat intr-un chenar adecvat chipul Sfantului Nicolae in basorelief, iar in registrul
de jos o piesa heraldica flancata de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LESIA PER ME
IOANNEM RATZ DE MEHADIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM
DISTRICTU(U)M LUGOS, CARANSEBES ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726, DIE 19(A) JUNII."[17]

Alte manifestări cultural-religioase

- Ruga în localitățile: Lugoj și Măguri (15 august - Adormirea Maicii Domnului), Tapia (20 iulie - Sf. Ilie)

- Ziua Lugojului (20 decembrie)

Mass-Media
Presa scrisa: La Lugoj apar două săptămânale locale, "Actualitatea" și "Redeșteptarea". De asemenea, mai
activează și postul local de televiziune TEN TV Lugoj.

Presa scrisa religioasa: "Invierea Domnului" - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane
"Invierea Domnului", Buletin parohial - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Adormirea
Maicii Domnului".

Presa on-line: www.redesteptarea.ro (http://www.redesteptarea.ro), www.ziarulactualitatea.ro (http://www.z

iarulactualitatea.ro), Lugoj Expres (www.lugojexpres.ro) (http://www.lugojexpres.ro) și www.lugojinfo.ro
(http://lugojinfo.ro/)

Posturi naționale radio: Radio Guerilla, EuropaFM, Radio KissFM, Radio ZU, Virgin Radio,
NaționalFM, ProFM, Digi FM, MagicFM, RockFM.

Educație
Primele școli din Lugoj sunt semnalate în secolele XVI-XVII. În
secolul XIX se consemnează deja o bogată activitate didactică, în
cadrul gimnaziului și liceului, unde predarea se făcea în limba română.
(La Lugoj în 1770 s-a construit prima școală românească din vestul
țării).

În prezent la Lugoj funcționează 17 grădinițe, 10 școli primare

(clasele I-VIII) și 4 licee: 2 colegii naționale - Colegiul Național
„Coriolan Brediceanu” (fostul liceu romano-catolic), Colegiul Colegiul „Coriolan Brediceanu”
Național "Iulia Hasdeu", Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște”
(http://valeriubraniste.licee.edu.ro) și Liceul Tehnologic "Aurel
Vlaicu", precum și Școala de Arte Frumoase „Filaret Barbu”. De la 1 septembrie 2012 Grupul Școlar
„Ștefan Odobleja” și-a pierdut personalitatea juridică, fiind comasat la Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște”.
Dintre liceele lugojene, două au dobândit titlul de "Școală europeană", Colegiul Național „Coriolan
Brediceanu” în anul 2011 și Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” în 2012. În Lugoj există un Club Sportiv
Școlar un Club al Copiilor (http://lugoj.club.edu.ro) și o Școală Populară de Arte.

În ceea ce privește învățământul superior, la Lugoj funcționează din anul 1992 Universitatea Europeană
"Drăgan" din Lugoj, instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate
publică, parte a sistemului național de învățământ din România, cu profilele economic și juridic, care
conferă localității statutul de oraș universitar.

Instituții școlare

- Colegii naționale: Lugoj (două)

- Grupuri școlare: Lugoj (trei)

- Școala de Muzică și Arte Plastice „Filaret Barbu“ Lugoj

- Școli cu clasele I-VIII: Lugoj (șapte) și Măguri

- Școala cu clasele I-IV Lugoj

- Grădinițe cu program normal - 9: Lugoj (șapte), Tapia și Măguri

- Grădinițe cu program prelungit - 6: Lugoj

- Grădinița cu program special Lugoj

- Clubul Copiilor Lugoj

- Clubul Sportiv Școlar Lugoj

Sport
Activitățile sportivilor din Lugoj au ieșit în evidență mai ales prin gimnastică, lupte, volei și motocros,
domenii care au oferit rezultate bune la nivel național și chiar internațional. La gimnastică s-a remarcat
Lavinia Miloșovici, multiplă campioană europeană, mondială și olimpică. De asemenea, Alina Goreac și
Kurt Szlier au fost medaliați cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif
Horváth, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum și Francisc Borlovan, Francisc
Horváth, Simion Popescu și Robert Papp.

Nu putem uita nici rezultatele obținute la nivel național de echipa de volei-junioare a CSȘ Lugoj, aurul în
1990, sub îndrumarea profesorului Dorin Jitaru și revenirea echipei de senioare în Divizia A, începând cu
sezonul 2006-2007, de această dată sub îndrumarea lui Dan Mihai Jitaru, fiul lui Dorin Jitaru. Deși lipsit de
plaja specifică, Lugojul înregistrează succese remarcabile și la voleiul de plajă. Începând cu anul 2004,
voleibalistele lugojene aduc aur și argint la competiții naționale de volei de plajă, atât la junioare cât și la
senioare, aurul balcanic obținut din nou în 2006 la ambele categorii, precum și participarea, ca
reprezentante ale României, la Campionatele Europene de volei pe plajă în 2005 Ucraina, 2006-Austria și
Slovacia. Voleiul lugojan a reușit în 2006 performanța ca pentru prima dată în istoria jocurilor balcanice de
volei pe plajă o echipă din aceeași țară (România), din același oraș (Lugoj), sub îndrumarea aceluiași
antrenor (Dan Mihai Jitaru) să obțină aurul atât la junioare cât și la senioare. Pe drept cuvânt orașul de pe
Timiș își câștigă titlul de capitală românească și balcanică a beach-volleyului.
Sunt practicate cu succes și alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, culturism, artele marțiale (clubul Wodan
Lugoj, sponsorizat de întreprinderea locală SC Mondial) și ciclismul montan. Din 1997, la Lugoj se
organizează anual concursul de ciclism montan "Cupa Concordia", organizat de Clubul de turism
Concordia din Lugoj. Acest concurs regional participă concurenți din Timișoara, Reșița, Deva, Hunedoara,
Caransebeș, Arad și evident din Lugoj și satele din apropiere.

Baze sportive și de agrement

- 3 Săli de sport

- Stadionul Tineretului Lugoj

- 3 Baze sportive

- 2 Terenuri de minifotbal

- 3 Ștranduri

- 4 Săli de fitness

Sănătate
Instituții sanitare

- Spitale - 2 - Lugoj

- Policlinici - 4 - Lugoj

- Cabinete medicale - 9 - Lugoj

- Farmacii - 25 - Lugoj

- Cabinete sanitar-veterinar - 9 - Lugoj

- Farmacii sanitar-veterinare - 6 - Lugoj

Orașe înfrățite
Municipiul Lugoj este înfrățit cu următoarele localități:

Orléans, Franța
Jena, Germania
Szekszárd, Ungaria
Corint, Grecia
Nisporeni, Republica Moldova
Vârșeț, Serbia
Arteră pietonală în centrul
Monopoli, Italia orașului
Kriva Palanka, Macedonia

Personalități
 Eftimie Murgu (1805-1870), jurist și profesor de filosofie,
om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din
timpul Revoluției de la 1848
Vasile Maniu (1824-1901), publicist, istoric, scriitor și
avocat, deputat, revoluționar pașoptist și membru al
Academiei Române.
August Kanitz (1843-1896) - botanist, membru
corespondent al Academiei Române
Coriolan Brediceanu (1849 - 1909) - avocat, politician
Aurel C. Popovici (1863 - 1917) - jurist și politician
George Dobrin (1862-1952), avocat, deputat în Marea
Adunare Națională de la Alba Iulia
Ion Vidu (1863 - 1931) - compozitor și dirijor
Jacob Muschong (1868 - 1923) - industriaș, om de afaceri
Valeriu Braniște (1869 - 1928) - publicist și om politic
român, membru de onoare al Academiei Române
Ion Popovici-Bănățeanu (1869 - 1893) - nuvelist și
promotor al limbii literare bănățene Béla Lugosi
Victor Vlad Delamarina (1870-1896), poet
Antal Horger (1872-1946), filolog
Tiberiu Brediceanu (1877-1968) - compozitor, folclorist, membru
corespondent al Academiei Române, deputat în Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia
Caius Brediceanu (1879 - 1953) - politician și diplomat român
Béla Lugosi (1882 - 1956) - actor
Victor Vlad (1889 - 1967), arhitect și inginer constructor, profesor
universitar la Universitatea Politehnica Timișoara
Traian Grozăvescu (1895 - 1927) - tenor
Aurel Ciupe (1900 - 1988) - pictor
Filaret Barbu (1903 - 1984) - compozitor
Georges Devereux (1908 - 1985) - etnopsihiatru Coriolan Brediceanu
Iosif Constantin Drăgan (1917 - 2008) - profesor univ. dr., om de
afaceri
György Kurtág (n. 19 februarie 1926) - compozitor maghiar originar din
România
Alexandru Szekeres (1926 - 1980), demnitar comunist
Aristide Buhoiu (1938 - 2006) - reporter, realizator de televiziune și
scriitor
Lavinia Miloșovici (n. 1976) - gimnastă, multiplă campioană mondială și
olimpică
Victor Neumann (n. 1953), istoric, filozof al culturii;
Eftimie Murgu
Gheorghe Schwartz (n. 1945), prozator, membru al Uniunii Scriitorilor
din România;

Galerie
Lugoj - centrul Centrul Lugojului Detaliu al bisericii Vedere din centrul
pietonal iarna ortodoxe orașului

Sinagoga Biserica romano- Biserica ortodoxă Biserica ortodoxă

catolică română cu hramul ucraineană
Adormirea Maicii
Domnului

Muzeul Teatrul Lugoj - Podul de Hotel Timiș

Fier
Fosta Prefectura Colegiul Național Centrul Memorial Placă memorativă -
Coriolan Brediceanu Max Auschnitt Aurel Vlaicu

Râul Timiș

Bibliografie
Nicu Dumitrescu, Lugoj, editura Stadion, București, 1971
Liviu Groza, File de istorie - Lupta de la Lugoj, 25 septembrie 1695
Dan Popescu, Ghid turistic Lugoj și împrejurimi, ed. Fundația Europeană Drăgan, 1993
Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural și artistic, ed. Facla, 1975
Gheorghe Luchescu, Lugojul, vatră a unității naționale, editura Europa Nova, București,
1994, ISBN 973-9183-05
http://www.frv.ro

Note
1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe
etnii” (http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip). Kulturális Innovációs
Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în 6 august 2013.
2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie
– județe, municipii, orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/
2013/07/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în
5 august 2013.
3. ^ , Biroul Electoral Central[*] https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-pv-final (http
s://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-pv-final) Lipsește sau este vid: |title=
(ajutor)
4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020 (https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-p
v-final), Biroul Electoral Central[*]
 5. ^
„http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_
(http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domicili
u_la_1_iul_2016_0.pdf) (PDF). Legătură externa în |title= (ajutor)
6. ^ Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31,
Oradea, 1890 passim.
7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune” (http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/20
13/07/sR_TAB_13.xls). Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5
august 2013.
8. ^ Gara Lugoj, 130 de ani de istorie (http://www.banaterra.eu/romana/node/1259)
9. ^ Boc a testat centura Lugojului cu un pahar de apă pe bordul unei Dacii Duster (http://www.
capital.ro/articol/boc-a-testat-centura-lugojului-cu-un-pahar-de-apa-pe-bordul-unei-dacii-dust
er-138352.html), 21 august 2010, capital.ro, accesat la 22 august 2010
10. ^ a b Vom circula pe șoseaua de centură a Lugojului din 16 iulie (http://www.agenda.ro/news/
news/30743/vom-circula-pe-soseaua-de-centura-a-lugojului-din-16-iulie.html), 20 05 2010,
agenda.ro, accesat la 22 august 2010
11. ^ Boc și Berceanu inaugurează lucrările la Centura Lugoj (http://www.ziare.com/stiri/drumuri/
boc-si-berceanu-inaugureaza-lucrarile-la-centura-lugoj-1036651), 21 august 2010,
ziare.com, accesat la 22 august 2010
12. ^ Ministrul Transporturilor inaugurează lucrările la Centura Lugoj (http://www.agerpres.ro/me
dia/index.php/economic/item/25213-Ministrul-Transporturilor-inaugureaza-lucrarile-la-Centur
a-Lugoj.html), 21 august 2010, agerpres.ro, accesat la 22 august 2010
13. ^ a b c d Centura Lugoj, inaugurata înainte de termen (http://www.bloombiz.ro/real-estate/cent
ura-lugoj-inaugurata-inainte-de-termen), 20 august 2010, bloombiz.ro, accesat la 22 august
2010
14. ^ Centura Lugoj, realizata în regim de autostrada, va fi inaugurata după 15 august (http://eco
nomie.hotnews.ro/stiri-companii-7680349-centura-lugoj-realizata-regim-autostrada-inaugura
ta-dupa-15-august.htm), 10 august 2010, hotnews.ro, accesat la 22 august 2010
15. ^ Portughezii construiesc centura Lugojului pentru 21 mil. euro (http://www.zf.ro/eveniment/p
ortughezii-construiesc-centura-lugojului-pentru-21-mil-euro-3101882/), 4 mar 2008, zf.ro,
accesat la 22 august 2010
16. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (https://prezenta.roaep.ro/locale2709202
0/data/json/sicpv/pv/pv_tm_final.json) (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în
2 noiembrie 2020.
17. ^ Gh. Luchescu, V. Muntean, V. Lazarescu - Spiritualitate Lugojeana, Ed. Mitropoliei
Banatului, Timisoara, 1993

Vezi și
Banatul de Lugoj-Caransebeș

Referințe
^ Temeswarer Zeitung, 26 ianuarie 1901
^ Popescu, Ghid turistic Lugoj și împrejurimi
^ http://www.agonia.net/index.php/article/102529/index.html?newlang=ron

Lectură suplimentară
 Unirea românilor din Lugoj: istoricul parohiei între anii 1836 - 1860, Ioan Boroș, Editura
Dacia Europa Nova, 2001

Legături externe
Primăria Municipiului Lugoj (http://www.primarialugoj.ro/)
Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. (http://lcw
eb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&rec
Num=1269)

|} |}

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lugoj&oldid=14609220

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 octombrie 2021, ora 12:31.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.