Sunteți pe pagina 1din 8

Lugoj

Asezare geografica:
Municipiul Lugoj este situat n SV rii, pe malurile rului Timi.
n raport cu localitile mai apropiate el se regsete la 58 km de Reia,
101 km de Deva, 45 km de Caransebe, 59 km de Timioara i 490 km
de Bucureti.
n cadrul judeului Timi, Lugojul este situat n partea central-estic,
fiind al doilea municipiu din jude ca mrime, dezvoltare economic i
populaie.
Municipiul Lugoj are dou sate aparintoare, Mguri i Tapia, mpreun
cu care ocup o suprafa de 9.956 ha..

Conditii naturale :
Forme de relief:
Morfologic, teritoriul municipiului Lugoj aparine Cmpiei nalte a
Lugojului i Dealurilor Lugojului. Situat n zona de contact a acestor
uniti, oraul s-a dezvoltat pe terasa inferioar a Timiului, pe ambele
maluri ale acestuia. Unitatea de relief n care se afl Lugojul este
Cmpia Lugojului, ce ptrunde adnc n zona dealurilor piemontane.
Altitudinea medie a zonei este de 124 m deasupra nivelului mrii.
Cea mai mare parte a terenului pe care este aezat localitatea are un
relief plat, cu cteva ridicturi care nu depesc ns 2-3 m altitudine
relativ fa de suprafaa terasei. n NV cmpiei se afl Dealurile

Lugojului, care fac trecerea spre Munii Poiana Rusc. La sud de albia
Timiului, teritoriul Lugojului se ntinde pn la lunca inundabil a
Cernaborei, cel mai apropiat afluent local al Timiului.
Relieful, din punct de vedere altimetric, jos si n cea mai mare parte
neted, constituie componenta major care a favorizat aparitia si
dezvoltarea orasului.
Solurile:
Campia Lugojului este acoperit cu soluri brune i brune podzolite,
favorabile culturilor agricole.
Hidrografie:
Municipiul Lugoj este strabatut de raul Timis ( afluent al Dunarii pe
teritoriul sarbesc), care il imparte in doua jumatati aproximativ egale.
Dezvolatarea asezarii urbane a fost influentata in mod direct de artera
hidrografica a Timisului, separand pentru o vreme grupurile sociale care
s-au individualizat aici: pe o parte a raului Lugojul German iar pe
cealalta Lugojul Romn.

Clima:
Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se ncadreaz n climatul
temperat continental moderat, cu influene din vestul i sudul
continentului, caracterizat prin ierni blnde i veri rcoroase. Influenele
submediteraneene se fac simite prin amplitudini termice relativ mici i
apariia celui de-al doilea maxim n regimul precipitaiilor (toamna).
Foarte frecvente sunt aici masele de aer ciclonal, care, venind din
regiunea Mrii Mediterane i Mrii Adriatice, provoac dezgheuri i
topirea timpurie a zpezii din timpul iernii. Din analiza regimului

temperaturii aerului la Staia Meteorologic Lugoj s-a constatat c


temperatura medie anual este de 10,6 grade C.
Vegetatia si fauna:
Suprafaa de 8805 ha care ncorporeaz zona locuibil se mparte astfel:
53% teren arabil, 38% paune, 5% vii, 2% livezi, 2% fnee. Vegetaia
zonei este caracteristic silvostepei. n est predomin pdurile de brad,
molid i fag, iar n celelalte pri se ntlnesc mici pduri de stejar. n
lunca Timiului se gsesc salcii i plopi, iar vegetaia de mlatin este
reprezentat de stuf, nufr i papur. Fauna este cea caracteristic stepei
i silvostepei.
Populatia:
Dup Revoluia din 1989 numrul cetenilor oraului Lugoj a evoluat
negativ. Astfel, numrul maxim de locuitori s-a nregistrat n anul 1990,
cnd n Lugoj triau 54.890 de persoane. n perioada 1990-2005,
populaia municipiului scade treptat pn la 49.549 de locuitori n 1995
i 45.679 de locuitori la sfritul anului 2005. Aceast scdere se
datoreaz, pe de o parte, deficitului demografic caracteristic pentru
judeele din sud-vestul rii, iar, pe de alt parte, fenomenului emigrrii.
Populaia stabil a municipiului Lugoj a fost la data de 1 iulie 2010 de
44.510 locuitori din care 20.950 (47,1%) brbai i 23.560 (52,9%) femei.
Potrivit datelor furnizate de recensmntul efectuat n anul 2002, proporia
era de 53,24 % femei i 46,75 % brbai.

Structura etnic arat procentual n felul urmtor: romni (82,9%),


maghiari (9,6%), germani (2,9%), rromi (2,4%), ucraineni (1,6%), altele
(0,6%).
Dup religie, situaia este urmtoarea: ortodoci (76%), romano-catolici
(10%), reformai (4,1%), penticostali (3,1%), baptiti (2,6%), grecocatolici (2,4%), altele (1,8%).

Municipiul Lugoj este cunoscut pentru spiritul tolerant al comunitii,


locuitorii si fiind oameni primitori, harnici si pstrtori ai tradiiilor.
Habitatul( vatra localitatii):
Este o asezare de tip urban. Cea mai mare parte a spatiului urban este
asumat de locuintele individuale cu gospodrii si terenuri proprii, n
care agricultura de tip urban gseste conditii optime de desfsurare.
Amprenta regimului comunist este evident prin constructia cvartalelor
de blocuri standardizate cu nivel mediu de nltime. n general, acestea
ilustreaz modul de viat centrat spre uniformitate si omogenitate
social, care a fost si este nc departe de alinierea la standardele actuale
ale calittii vietii.
Locuirea medieval este atestat n configuratia actual a peisajului
urban prin statornicia si prezenta cldirilor monumentale, care, n
prezent, functioneaz ca si locuinte colective sau ca structuri
ce intersecteaz functiunea de locuire cu cea de servicii.
Strazile au o dispunere radiar-concentrica.( Fig. 2)
Mediul urban de locuit evidentiaz mostenirea istoric de care dispune
orasul, dar si particularittile unor moduri de viat distincte, adaptate
dinamicii socio-economice a orasului n decursul timpului.
Din punct de vedere etimologic, toponimul Lugoj a primit mai multe
accepiuni. ns cea mai plauzibil este aceea dat de Simion Dnil:
lunc, pdure de mlatin. Un document, care dateaz din anul 1376,
emis de regele Sigismund al Ungariei, afirm c cetatea lugojean este
atribuit comitelui de Timi. n alte documente, din 1379, Lugojul apare
cu statutul de ora-cetate. Oraul se dezvolt i ajunge un important
punct strategic, fiind aezat la rspntia unor importante ci de
comunicaie

spre

Transilvania.

Pe

vremea

cnd

Iancu

de

Hunedoara(1441-1446) era comite de Timi, dispune refacerea i


ntrirea cetii lugojene. n 1522, Lugojul era reedina comitatului

Severin i avea n frunte un ban. Este apoi capitala comitatului Cara


(1779), cnd se nregistreaz aici peste 500 de case i 5000 de locuitori.
La sfritul secolului al XVIII-lea l gsim la districtul Timioara, ca n
1873 s fie capitala comitatului Severin, iar n 1889, ca o consecin a
dezvoltrii sale economico-sociale este declarat municipiu. Un trector
prin aceste locuri preciza, n 1658, referindu-se la fortificaia lugojean,
urmtoarele: Este o cetate din lemn i pmnt [...] aezat ntr-o
cmpie ntins, pe malul rului[...]. anul din jurul ei e plin cu apa
rului [...]. Cetatea are o singur poart. n cetate sunt 300 de case [...],
unele acoperite cu stuf, altele cu scnduri [...]. Cetatea interioar e [...]
ptrat; e o cetate mai mic de piatr, cu an separat. n 1701, cetatea
este drmat.
Se formeaz, pe malul stng al Timiului, comuna Lugojul German, cu
un primar separat, cu administraie, sigiliu i biseric proprie. Cele dou
comuniti, cea romn i cea german, vor coexista separat pn n anul
1795, cnd se vor unifica.
Dup 1990, n Lugoj se construieste putin, individualizndu-se noi
tendinte de locuire reflectate prin zone rezidentiale situate la marginea
orasului. Aici se remarc locuinte individuale specifice societtilor
avansate.
Activitati economice:
Economia reprezinta una dintre cele mai importante sectoare ale
orasului. Actualmente, n Lugoj sunt nregistrate 1.692 de societi
comerciale cu capital privat dintre care majoritatea desfasoara activitati
de comert. Alaturi de societati traditionale precum LUGOMET si
MONDIAL au fost create mai multe intreprinderi mici si mijlocii.

Tot aici s-au stabilit si filiale ale unor concerne industriale renumite in
Europa: VILLEROY & BOCH in domeniul ceramicii, WERZALIT
prelucrarea lemnului, HONEYWELLE- sisteme de siguranta a vietii,
Primos si Rieker- incaltaminte, Riva Intima si Scholler- lenjerie intima,
Autoliv, Hella , Schieffer si Eybl in domeniul automotive.
Momentan, rata somajului in municipiul Lugoj este de sub 2%.
Calitatea si protectia mediului inconjurator:
La ora actual, orasul Lugoj este perceput ca un spatiu urban sigur, ca un
oras linistit ce nu iese din tiparele asezrilor urbane obisnuite din punct
de vedere al mrimii, taliei sau rangului. Prin extrapolare, si n
raport cu alte localitti romnesti afectate de fenomene majore de risc
(inundatii,poluare, accidente tehnologice grave etc), municipiul Lugoj a
fost absolvit de astfel de evenimente cu impact direct asupra comunittii
si nu a nregistrat distrugeri si pagube majore in ultimii 50 de ani. Acest
fapt ns, nu exclude posibilitatea de producere subit a unor riscuri cu
grad ridicat de pericol pentru comunitate in viitor.(Fig 1)
Poluarea apei:
n ultimele cinci luni s-a constatat o cretere semnificativ a cantitii de
detergeni preluat de canalizarea public, care trebuie filtrat prin Staia
de Epurare de la Jabr i care ulterior ajunge n apele Timiului.
Poluarea fonica:
Odat cu deschiderea diferitelor antiere, s-a constatat i o sporire a
gradului de poluare fonic. De exemplu, n cartierul Micro 3 se
construiete o cldire cu destinaie incert, pe locul fostului deponeu de
colectare a resturilor menajere. Construcia se execut n mijlocul zonei
n care se afl cel puin 800 de apartamente locuite de cel puin 2400 de
persoane. Poluarea aerului i cea fonic a nceput din februarie i
continu n ziua de azi.
Poluarea solului:
Groapa de gunoi a orasului ramane o problema.

Fig.1

Fig. 2