DIRECȚIA GENERALĂ EVALUARE ŞI

MONITORIZARE
ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

SCRISOARE METODICĂ
Noutățile și provocările noului curriculum pentru gimnaziu
Disciplina LIMBĂ MODERNĂ - anul școlar 2017 -2018

Conform Legii Educației Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, programele

acoperă doar 75% din timpul de predare-învățare-evaluare, cadrele didactice având în plus la
dispoziție 25% din timpul alocat disciplinei Limba modernă pentru diversificarea şi adaptarea
situaţiilor de învăţare, în acord cu nevoile, interesele şi aptitudinile fiecărui elev.

1. Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru

ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017, sunt următoarele:

● Crearea unor premise pentru o concepţie curriculară unitară şi coerentă la nivelul întregului
învățământ preuniversitar. În ciclul gimnazial este continuat modelul de proiectare curriculară
pe competențe implementat deja în învățământul primar.

● Existența unei programe pentru Limba modernă 1 (L1 - engleză, franceză, italiană,
spaniolă), respectiv Limba modernă 2 (L2 - chineză, engleză, franceză, italiană, spaniolă,
turcă). Până la acest moment, fiecare limbă modernă a beneficiat de câte o programă proprie
pentru L1, respectiv L2. Pentru o mai bună adecvare la nivelurile de referință agreate la nivel
european (Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi - CECRL), care constituie baza
de evaluare pentru contextele de mobilitate, grupurile de lucru au asumat dezvoltarea unor
programe comune pentru L1 (nivel A2+), pentru L2 (nivel A1+). Progresia achizițiilor de
comunicare de la o clasă la alta reflectă structurarea nivelurilor de referință menționate mai
sus. Enunțurile competențelor specifice sunt reformulări la infinitivul lung al descriptorilor
europeni. In acest mod, dincolo de declarațiile din Nota de prezentare, construcția curriculară
reflectă documentul european în mod direct, fără a mai fi nevoie de punți de ajustare. Altfel
spus, programele pentru L1 și L2 oferă precizie din perspectiva rezultatelor așteptate, prin
raportare la un referent internațional acceptat, iar aceasta are loc în fapt, prin achizițiile
stipulate și nu doar declarativ prin menționarea în Nota de prezentare.

● Existența unei programe pentru Limba modernă 1 – studiu intensiv (engleză, franceză,
italiană, spaniolă), care a fost construită pentru a asigura progresia achiziției de comunicare
în 4 ore pe săptămână (conform Precizărilor 44961/25.10.2016) de la nivelul A1 (structurat la
finalul învățământului primar) până la B1 (la finalul gimnaziului). Până la acest moment,
studiul intensiv al limbii moderne în gimnaziu a beneficiat de curriculum extins (evidențiat de
cea de-a treia oră din plaja existentă la L1 în planul cadru) și de o oră de opțional. Noul plan
cadru și Precizările mai sus menționate au încurajat o mai mare eficiență în dezvoltarea
competenței de comunicare în limba străină pentru o alocare de timp dublă față de cea de la
trunchiul comun. Astfel, programa pentru studiul intensiv oferă o progresie accelerată a
achiziției de comunicare în raport cu L1 care să justifice timpul dedicat din CDS de către
elevii care au optat pentru această variantă. Prin urmare, studiul intensiv beneficiază de un
standard național racordat în mod explicit la referentul european.

1
● Existența unei programe de Limba modernă 1/ Limba modernă 2/ Limba modernă 1 –
studiu intensiv (germană, rusă, japoneză), care indică în progresie descriptorii A1.1, A1.2,
A2.1, A2.2, B1.1 și B1.2 (CECRL), documentul reglator la nivelul unei clase de elevi fiind
decupat în funcție de numărul de ore, de un factor de ajustare (care depinde de vârstă) și de
grupul concret de elevi cu care se lucrează. Progresia riguroasă din CECRL permite în mod
nemijlocit atât recuperarea (activități remediale), cât și ritmul susținut de achiziție, în funcție
de rezultatele evaluărilor pe nivel.

● Accentul este pus pe competențele care sprijină integrarea tinerilor în epoca globalizării.
Programele de limbi moderne contribuie printr-o serie de enunțuri stipulate la nivelul
competențelor specifice la dezvoltarea sensibilizăriiși exprimării culturale, atât în contextul
culturii proprii cât și al spațiului cultural vehiculat de limba modernă studiată. În această
privință, rezultatele așteptate relevă interdependența dintre achiziții de comunicare și achiziții
(inter)culturale.

● Flexibilizare și inovare. În oferta curriculară pentru limbi moderne este inclusă o programă
alternativă care iese din structura obișnuită prin racordarea 1/1 la CECRL, oferind totodată
libertate și responsabilitate sporite în adecvarea la nivelul de achiziție al elevilor.

● Dezvoltarea competențelor cheie. Beneficiind de racordarea la referentul european

(CECRL), programele pentru limbi moderne propun interconectarea dintre competențele
cheie și achizițiile specifice. Pe lângă competențele digitale și de sensibilizare și exprimare
culturală, programele vizează competențele sociale și civice prin diversele enunțuri de
interacțiune, spiritul de inițiativă și antreprenoriatul printr-o varietate de proiecte (care includ
și elemente de matematică, științe și tehnologii, ca bază sau obiectiv de documentare/
realizare practică/ context de comunicare).

● La nivelul curriculumului actual, competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca

ansambluri structurate de cunoştinţe, abilități şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură
la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale. În această
perspectivă, formulările atitudinale sunt incluse alături de accentele cognitive. Altfel spus,
atitudinile de comunicare se asociază deprinderilor de comunicare în seturi coerente de
achiziții.

● Opţiunea unei racordări sistematice a programelor de limbi moderne la CECRL este

motivată de raportarea achiziţiilor de comunicare în limbi străine la aceste referinţe agreate la
nivel european în majoritatea contextelor de mobilitate. Această opțiune în proiectarea
curriculară accentuează o dată în plus centrarea pe competenţe de comunicare şi nu pe
conţinuturi lingvistice specifice, acestea din urmă fiind privite ca bază de operare pentru
dezvoltarea competenţelor. S-a optat astfel pentru organizarea unei oferte de învăţare
compatibile, care să nu mai necesite şi alte punţi de ajustare sau definiri de concordanţe pe
parcursul şcolar / la absolvirea şcolii.

● Racordarea la instrumentele de comunicare tipice pentru societatea contemporană.

Programele pentru limbi moderne sunt adecvate instrumentelor digitale și noilor media prin
formulările unor competențe, prin activitățile de învățare sugerate, prin exemplele de sarcini
de lucru prezentate detaliat în secțiunile specifice pentru fiecare limbă modernă și prin listele
de link-uri utile recomandate. Integrarea TIC în formularea achizițiilor de comunicare la limbi

2
moderne aduce un plus de actualitate, de motivare pentru învățare și de context semnificativ
pentru tinerii de azi.
● Noile programe școlare reprezintă un sprijin consistent pentru cadrele didactice. În
comparație cu documentele anterioare, programele pentru limbi moderne includ recomandări
referitoare la proiectarea didactică, la strategiile didactice şi la metodele care contribuie
predominant la realizarea competențelor. Sugestiile metodologice, mult mai bogate, de mare
diversitate (pentru a putea fi adaptate într-o varietate de contexte), stimulative pentru elevii de
azi, au rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare pentru realizarea
activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu
particularitățile de vârstă ale elevilor. Multe dintre aceste activități au fost deja implementate
cu succes la clasă și oferă exemple consistente de bune practici didactice.

● Programa şcolară este un document de referinţă, în sensul că stabileşte competenţele care

urmează să fie formate prin intermediul activităţii didactice şi cu ajutorul conţinuturilor şi
reprezintă un exemplu de inovare care poate constitui vector de progres pentru următoarea
etapă de dezvoltare curriculară.

● Explicit sau implicit, în programa şcolară pentru disciplina Limbă modernă (L1, L2 şi L1
intensiv) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare.

Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele din

CECRL, la care se adaugă gramatică funcţională (acte de vorbire / funcții ale limbii, inclusiv
convenții socio-culturale). O parte a evaluării se va referi și la progresele elevului, având rol
de stimulare a implicării active a elevului în desfășurarea orelor și a stimulării autonomiei
acestuia.
Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea
următoarelor metode şi instrumente:

Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)

Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul (Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS
– ALTE )
Autoevaluarea

2. Structura programei şcolare cuprinde: o notă de prezentare, competenţe generale,

competenţe specifice şi conţinuturi, activități şi sugestii metodologice.
2.1. Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au
rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Ele sunt urmărite pe
întreg parcursul ciclului gimnazial.
2.2. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în
dobândirea acestora şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase;
Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.
Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe specifice şi
conţinuturi.

3
 Competențele prevăzute pentru fiecare an de studiu sunt corelate cu o varietate de
exemple de activități de învățare. În acest context, cadrele didactice au libertatea de a utiliza
exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau
de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de
la clasă.
2.3. Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă
competenţele specifice (aceste enunţuri sunt orientative).
2.4. Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor
specifice.
2.5. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului
didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.
3. Organizarea instruirii/ formării cadrelor didactice privind implementarea
curriculum-ului la ciclul gimnazial
Elementul principal al unui proces educaţional de calitate îl reprezintă anticiparea
momentelor acestuia, adică „proiectarea instruirii”. Aceasta cuprinde anumite niveluri,
intervale de timp şi angrenează componentele principale care participă la desfăşurarea
învăţării.
3.1. Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și
desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în cadrul
învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări eficiente, în baza
programelor și planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul inițial al beneficiarilor primari
ai educației și contextul în care urmează a se desfășura activitățile de predare-învățare-
evaluare programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic.
Proiectarea demersului didactic presupune:
a. lectura personalizată a programelor şcolare;
b. planificarea calendaristică;
c. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare).

Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care acesta
își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor (stabilit prin teste predictive la
începutul anului școlar), contextului obiectiv (socio-economic) și contextului motivațional
specific unității școlare și comunității locale în ansamblu. Din acest motiv, prezentarea acestor
planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele didactice în forma prezentată, ci
stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii, prin prelucrarea și adaptarea
de către profesor, prin contextualizare la specificul fiecărei clase sau grupe de elevi.
Din punct de vedere formal, Planificarea anuală are anumite elemente de specificitate
și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos:

Unitatea de Competenţe Conţinuturi Număr de Săptămâna Observaţii

învăţare specifice vizate ore

O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are

următoarele caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
competenţe specifice;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
4
 - se finalizează prin evaluare.

Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura

personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la
competențe generale, la competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă la
activități de învățare.

Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit
modelului de mai jos:

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

specifice învățare
(detalieri)

[se menționează [se precizează [vizate/recomand [se precizează [se menționează

detalieri de competențele ate de programa resurse de timp, metodele,
conținut care specifice din școlară sau altele de loc, material instrumentele sau
explicitează programa adecvate pentru didactic, forme modalitățile de
anumite școlară] realizarea de organizare a evaluare utilizate]
parcursuri] competențelor clasei]
specifice]

3.2. Formarea resursei umane

În managementul strategic al disciplinei LIMBĂ MODERNĂ pentru clasele V-VIII,
s-au prevăzut ținte care vizează formarea resursei umane și care se referă la:

- Formarea profesorilor: cursuri de formare la nivelul C.C.D- urilor/ Centre

culturale/Institute de limbi moderne/CREFECO/GI, activități la nivelul cercurilor
pedagogice, la nivelul comisiilor metodice din fiecare unitate școlară;
- Monitorizare și inspecție școlară.
În documentele manageriale ale inspectorilor cu atribuții de coordonare pentru
disciplina LIMBĂ MODERNĂ care vizează inspecția școlară în anul școlar 2017-2018 vor
apărea cu prioritate obiectivele și acțiunile care vizează calitatea actului didactic la
disciplina LIMBĂ MODERNĂ pentru gimnaziu (în special la clasa a V-a) și modul în
care activitățile de formare continuă își dovedesc eficiența în activitatea profesorului la
clasă și implicit în formarea și dezvoltarea competențelor specifice la elevi, în concordanță
cu cerințele noului curriculum.
Inspectorii cu atribuții de coordonare pentru disciplina LIMBĂ MODERNĂ vor fi
sprijiniţi în realizarea activităților de monitorizare şi de profesorii metodişti ai
inspectoratelor școlare județene/ inspectoratul școlar al municipiului București.
În graficul DGEMIP al inspecțiilor pentru anul școlar 2017-2018 vor fi propuse
obiective și acțiuni de monitorizare, îndrumare și control, orientate cu prioritate, pe
tematici specifice privind implementarea noului curriculum la gimnaziu.

INSPECTORI GENERALI,

Manuela-Delia ANGHEL Rodica-Diana CHERCIU Luminița STOIAN Sorin GIURUMESCU