Anul CVI Nr. 71. 10 LEI EXEMPLARUL Sâmbätä 26 Martie 1938.

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL PARTEA I-a

LEGI, DECRETE
JURNALE ALE CONSILIULUI DE MINISTRI, DECIZIUNI MINISTERIALE, COMUNICATE,
ANUNTURI )1IDICIARE (DE INTERES GENERAL).
ABONAMENTE IN LEI
IN TARA
PARTEA I-a salt a II-a Desbahri le
parlament
I an 6 laid 3 lunill lunit sesiune
PUBLICATII IN LEI
.

JURNALELE CONSILIULUI DE MINISTRI

_.,

-
USIA
hoarse m. 0.

Pentru acordarea avantajelor legil - pentru ineurajarea

Particulari . . . . . . . . . . . . . . . 1.800 900 450 150 1.200
. .... .
industriel la industrlasi $ i fabricanil . . . . 3.000 -.
bane . . . . . . . . .... . . ....
Autorititi de Stet, Jude' si co.mune ur-
Autoritifi comunale ramie .
1.500
1 000
750
500
375
250
.-. 1.200
1.200
Idem, la meseriasi $ i mod tarinesti
Schimbitri de nume, incetilenirl
700
1.000 --*

IN STRAINATATE 4 000 - - - 2.400

CITATIILE
Curfilor de Casafie, de Contnri, de Apel $ i TrIbunalelor.
Judecktorillor
-
300
150
Un exemplar din anul curent lei 10 part. I-a I 15 part. II-a 10

atilt trecuti . . . 39 20
PUBLICATIILE PENTRU AMENAJAMENTE DE PADURI
Marl Intro 0 - 10 ha. - --
100
.
.et .tt 100,01- 200 ,,
10,01 20
20,01- 100 ,
200
300--
---
Abonamentul la partea III-a, (Desbateri e parlamentare) pentru sesiunile 1 000
prelungite sau èxtraordinare se socoteste 200 lei lunar (minimum 1 lunii) , 200,01- 500 1.500
2.000
Abonamentele $ i publicatiile pentru autoritilti $ i particularl se plitesc " 500,01-1000 .
anticipat. Ele vor fi insotite de o adresi din partea antorititilor si de o ,
: peste 1000 3.000
cerere timbrati din partea particularilor.
Institufla nu garanteazii transportul ziarulut
PUBLICATII DIVERSE
Pentru brevete de invenfiuni 70 --
Pentru trimiterea chitanfelor sau a ziarului $ i pentru cereri de limurirl , schimbári de name 150
-
- -
petilionaril vortritnite In plus suma de 10 lei spese de biron $ i porto slmplu libera practici profesionali 300
pierderi de acte 100
15
t.AMURIRI: Toate publicafille se milsoarii cu liniametrul corp 10. Linia Diferite pentru autoritil.fi
M. 0. se socoteste aproximativ 6 cuvinte. Wit:dui-11e necomplete se cake-
leazi ca linii intregi.
, particulari
Coni erclale, bilanturi, tabele, citafii de hotiirniele
-
- 17
25

Publicatiile primite Ora la ora 10 dimineata se insereazi In Monitorul Of icial din a treia zi
Toatá corespondenta se va trimite pe adresa : Monitorul Oficial, Bucure§ti I. - Bulevardul Elisabeta, 29
Telegrame : MONITOFICIAL = Telefon 5-1820, 5-1828, 5-1829 = Cont C. E. C. 201

Nr. publicatiei Pagisa

Nr.'pablieatiei SUMARt Pagiait

Mesaje Regale si Comunicate ale Casei M. S. Regelui -1540 Ministerul Apcidirii Nationale 1592
1540 2.121, 2.122, 2.125, .2.150. Retrageri t indeprirfriri
.Dejunul la Nita din seoli 1592
Decrete Regale 1540-1591
Ministera Aerului Marinet 1592
h ist Hun( ii, 0.erotirilor $0- 719. 7-- Rectificare 1592
(Arlo 15401541 1592
Ministerul Lueraritor Publice $ i al Colnunicatiilor
1:081. - Mipare In pèrsonalul tehnie superier ... 1540-1541 1592
9.399. Reetificare
Ministerul Apettyldi Nationale 1541: 1592
Ministerul Mwncii, Santittitii si Oerotirilor Sociale
.373. Rectificriri 1541 1592
166.518: - Numire 'de comisiune ioterimarri
Ministerul Edacatiunti Nationale 1541=1591 Ministerul de Industrie Comert 1592-1593
174. - Programele analitice de materiile de culturg ge- 124.043, 119.641i, 124.129. Nuihiri de comisiuni in-
neualti si a eelor de Specialitate, predate. in gimnaziile terima e 1592-,-1593
si li3eele inchistriale de fete 1541-1591
1.064 Numire in .fUnctiune 1591 Deciziuni si Comunicate al Institutiilor Publice
Autonome 1593
Ministeral Cultelor i Artelor 1591'
Autorizare de a aceepta legat 1591- Regia Autanoim 1 C. F. R. 1593
Modificare- de' t6rif 1593,
- Deciziuni Ministeriale 1591-1593
Ministerul Cultelor si Adelor 1591-1592 Comunicate si Circuläri Ministeriale 159$
11»10, - Infiintriri de parohii 1591-1592 Ministerul Edueatiunii Nationale 1593
12.156, 12.157. - Pensionriri 1592. Posturi vacante rectifieriri de publicriri ca pwituri
Ministerul Agriculturil Pomeniitor 1592 cante 1593
67.765. Efe:etuarea coutestatinnilor lit exeentarea lu- 1593
eriirilor de mAsuriltuare F,;i la. aplicarea liniilor de de- Anunturi Judiciare
faleare 1592 (Teri de schimbare moue 1.593
4.852. - Prelungirea valabilitii permiselOr de Vânii: Or(lonfl jt1(lcc(71c<di
toare 1592
71.843, 61.302. - Nnmiri, dc membri transferilri 1592 Sumarul pal-0i a II-a 1594
1-1144-11-k

www.digibuc.ro
 1540 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
MESAJE REGALE boeni: din jud. Muscel pe ziva de 1
COMUNICATE ALE CASEI Aprilie 1938.
D-1 dr: Duinitrescu COnstantin, medic
M. S. REGELUI
stagier al Cire. Brosegutii Vechi din
Comunicat Nr. 37 jud. Storojinet, se transferg in aceeasi
Mare§alul Curtii Regale comu- calitate in postul de medic al Cire. Vo-
loca din jud. Cernguti pe zina de 1
nicA urratoarele Aprilie 1938.
In zina de vineri 25 Martie D-1 dr. G. E. SolermeSeu, medic defi-
1938 a avut loc la Palatul Regal nitiv al Cire. Pojorâta din judetul
mi dejun la care au luat parte Câmpulung, te transferg in aceeasi ca-
litate in postul de medic al orasului
Maiestatea Sa Regele. &dine pe zma de 1 Aprilie 1938.
D-1 colonel Bengliu C., prefec- D-1 dr. Dumitru Voiculesen, medic
tul jud. Hunedoara ; 'definitiv al Cire. ComAuca din jud.
Romanati, se transferg în aceeasi call-
D-1 colonel Ionescu Vasile, pre- tate in postul de medic al orasului Co-
fectul jud. Storojinet; rabia pe ziva de 1 ApriHe 1938.
D-1 colonel Dobrescu D., pre-
D-1 dr. Victor Pogorelt, medic deft-
fectul jud. Cahul ; nitiv al Circ. Sgeelu din jud. Gorj, se
D-1 colonel Florescu Vasile, transferg in aceeasi calitate in postul
p-refectul jud. Bihor ; de medic al Circ. Sibiu rural din ju-
detul Sibiu pe ziva de 1 Aprilie 1938.
D-1 colonel Camenitk Petre, Vornicesen Nina Schioprt in postul de
D-1 dr. Dmnitreseu Cornelia, medic medic secundar la Spitalul de conta-
-
prefeCtul jud. Arge; definitiv al Spitalului Bratca din jud. gios'. din Craiova, d-sa urmánd sg,
D-1 colonel er.134neseu C, pre- Bihor, s transferg in aceeasi calitate,
fectul jud..Hotin; in postul. de Medic al SPitalului i Cire.
D-1 colonel Cretoiu Vasile pre- Babadag din jud. Tuleea pe ziva de 1
Aprilie 1938.
fectul jud. Baia ; Medieii mai jos mention*, care au
D-1 colonel Dobriceanu Mi- remit
la concursul de -seeundariat in
hail, prefectul jud. Arad; specialitatea chirurgie", se numese pe
D-1 colonel CernAianu I. pre- un stagiu de 4 ani in posturile de me-
fectul jud. Dâmbovita ; diei seeundari la spitalele notate in
D-1 colonel Petrini -C., prefec- dreptill fieegruia. dung cum urineazg:
tul jud. Trei-Scaune ; pe zina de 15 Martie 1938:
D-1 dr. Dulipovici Boris la spitalul
D-1 lt.-colonel Mironescu Vir- _din Constants,.
gil, prefectul jud. Orhei, §i D-1 dr. Ovanez Ioan la spitalul din
Adjutanttil Regal de serviciu. Câmpina. easi calitate inpostul de medic prhnar
Bucuresti, 25 Martie 1938. D4 dr. Siindeseu A. la spitalul din' al seetiei de Ochi delta Spitalal Filan-
Câmpulmig, jud. Mused.
D-1 dr. Brmeseu Gheorghe la spitalul
DECRETE REGALE din Thrgoviste.
MINISTERUL MUNCH, SANATATII D-1.dr. Iorguleseu St. la Spitalul
SI OCROTIRILOR SOCIALE lantropia" din Craiova.
Prhi decretul regal, NI% 1.081 din 3 D-1 dr. Pang Dumitru la .Institutul.
Martie 193$4 se face uringtoarea mis- pentru profilaxia cancerului, Cluj.
care in Personalul tehnic superior din D-1 dr., Mucuta Adrian la spitalrtl
serviciile dependinte de Ministerul din Turda
Muneii, SgnAtli i Ocrotirilor Sociale, D-1 dr. Roesin Sever la spitalul din
in conformitate cu dispozitiunile legii Sighetul Marmatiei.
sanitare Si de ocrotire i inbaza avizului
D-1 dr. Pop Iuliu la spitalul din
dat de eoinisinnee' administrativg ce Baia-Mare al easel centrale a . asigu-.
furicioncaz pe lângg acest minister, rgrilor sociale.
prin procesul-verbal eu Nr. 3 din se-
dinta dela 28 Februarie 1938 i anume: D-1 dr. Mosoiu Vasile la spitalui or-
topedie din Cluj.
dr: Dimitrie Cazana, actual medie
stagier Cire; Donmita, Maria din D-1 dr. Klima Francisc la Spitalul.
jud. Tulcea, se transfer în aeeeasi ca- Pietrosani al Çasei centrale a asigu-
litate în postul de medic. al .Cire.. Ar- ritrilor sociale.
sache, jml. Vlasca,...pe ziva de 1 Aprilie D-1 dr. Russu Lilian la spitalul din
1938.
,
Tg.-Mures.
D-1 dr. Mihail C. Paraseu-Parascopol, Medicii mai jos mention.* care au reu-
medic stagier al Circ. Demsus din jud, sit la concursul de seeundariat in specie-
Hunedoara, se transferg in aceeasi ea. litatea medieing interng", se numesc pe
Mate, îri postul medie al Cire. Pri- lin stagiu de 4 aui in posturile de me-
www.digibuc.ro
26 Martie 1988
diei secundari notate in dreptul fie*
&Arnie, dupg, cum urmeazg, pe ziva de
15 Martie 1938:
D-ra dr. Sumea Maria la spitalul de
boli mintale din Sibiu.
D-4 dr. Szentpaly Iuliu la spitalul
Oradea-Mare, sectia dermato-venericg.
D-1 dr. Constantineseu Mihail la -Sa-
natoriul Savadisla", Cluj.
D-ra dr. Leza Cornelia la Spitalul
de eopii din Arad.
D-1 dr. Mielea Tiberiu 1a Spitalul
epidemic din Tindsoara.
D-1 dr. Faur Emeric Teodor la Spi-
Wu]. de Stet din Thnisoara.
D-1 dr. Carol Gernot Pirtzinger la
Spitalua de boli mintale din Cernäuti,
in locul d-nei Tfimpeseu-Drucker care
ocupg postul in mod provizoriu.
D-1 dr. Ieronim Stoian la Spitalul
de boll interne din Ploiesti.
Se revine asupra nundrii d-nei dr.
functioneze in postul dc inedc al Ore
Tvardita din judetul Tighina, pe care
îl ocupg definitiv.
D4 dr. Mutsu Eugeniu, medic cu 10
ani veehime in invatamintul .nniversi-
tar si cu concurs in specialitate,, se nu-
meste, in beza art. 203 din legea sani-
targ, si de oerotire, in postul de medie
primar definitiv al MaternitAtii din
Chisingu, pe zina de 10 Martie a. e.
D-1 dr. Traian Bendescu, actual me-
die priMar definitiv pe bazg. de Con;
curs la sectia de ochi dela ambulate-
rn1 din Tg.,Mures, e transferii in ace.:
troPia" din Craiova, pe ziva, de 1
Aprilie a. c.
Medicii mai jos mention*, care au
implinit stagiul cerut de lege, in urma
examenului de capacitate ce au depusi
se. confirmii definitivi in posturile ce
ocupA, dup.4 cum urmeazg
D-1 dr. Truia M. Ilie la Circ. Arge;
toaia din judetulDolj. ,
dr. L. Pasculcseu la Circ. Vi-
sina-Veehe din judetul Romanati.
D-1 dr. Niculescu Al. la Spitalul
Cire. Novaci, judelml Gorj. -
D-1 dr. PârvAnescu AI. la Cire.
ju.detul Valcea.
D4 'dr. Iuliu Manu la, Cire.
judefUl Bihor.
"
D-1 dr. Eremia Bodeanu la Cire.
Bod din judetul Brawv..
D4 dr. Adrian Rusu la Dispensarul
POeni din plasa Model Tome§ti, jude,
till Iasi.
D-1 dr. N. Olgnescu li Cire,
jUdetn1 Videea. *
D4 Vatile Teodpra, farmaeist la
 26 Martie1MS MONITORUL OFICIA ,Nr.'11 1541

Spitahd, Filantropia din Craiova,- se
confirma.definitiv in postul ce ocupa.
D-ra 'Sion Georgeta se confirma de-
in postal de farmacista la Casa
Asigarardor Socia le din Iasi.
D-ra Sita Mihaileseu, chimistä la
Policlinica Poulopol din Giurgiu, se
confirmil definitiv -in postul ce. ocupa
D-1 dr. Staneescu Cornet se eonfirma,
in 'Irma seindarii Spitalului Preda
din Craiova, in postal de medie pri-
mar definitiv al Sectiei de boli interne
dela azel spital, pentru care a optat,
conform dispozitianilor art. 554 din le-
gea sanitara si de ocrotire.
D-1 dr. Salvator Vuia se ineadreaza
definitiv in calitate de medie primar
director la Institutul Obstetric din
Arad, dupa cum postul de medic pri-
mar ocupat de d-sa, a fost prevaizat
prin bagetal pe anal 1937-1938.
D-na dr.. Elena Negus-Benea,. medic
seeundar la Spitalul din Satu-Mare, se
pune in retragere din oficiu pentru a-si
aranja drepturile la pensie, pentru caz
de boalg, pe ziva de 1 Aprilie 1938.
.
D-1 dr. Nieburg Alexandru, medicul
Cire. Raeajdia .din judetul Caras, se
pune în retragere din akin pentru ai
aranja drepturile La pensie, pe ziva de
1 Lillie 1938, pentru limith de varstä.
D-1 dr. Hauslieh Abraham, medic
primar al. judetului Campulnng, se
pane in retragere din oficiu pentra
a-si 'aranja drepturile la pensie, pe ziva
de 1 Lillie 1938, pentra de
varsta.
MINISTERUL APARARII NATIONALE
RECTIFICARE
In decretul regal Nr. 373 din 8 Pe-
bruarie 1938, publieat 'in Monitorul
Oficial Nr. 46 din 25 Februarie 1933,
la pag. NT. 1026, coloana I, randul 25
de sus in jos, se va citi : Todor P. loon,
in loe de: Teodor P. loan", cum din
eroare de manuscris s'a publicat.
Nr. 61.840. 1938 Martie 22.

MINISTERUL EUCATIUNII NATIONALE Copio de pe avizul Consiliului de Indrumare

inreg. la Nr: 169.152 din 13 Oetoinvrie 1937.
CAROL al II-lea, . . . . ,

Prin gratia lui Dumnezeu si Vointa Nationala, Rege al Ro- Domnule Ministru,
nianiei; Avem onoare a vä inainta, in forma definitivä programele
La top?: de fatä ti viitori, seinittate: analitice ale invatamantalui secundar industrial pentru fete,
Asupra raportului ministrului Nostra secretar de Stat la atat cele pentru cultura generala, cat i cele pentru luerarile
Departamentul Edneatiunii Nationale inreg. la Nr. 214.629 practice la cursul preparator i pe specialitäti.
din 1937; -
Aceste programe au fost intocmite de ciitre condsiuni de spe-
reväzute i discutate In Consiliul de Indrumare", sec-
-

Avand in vedere avizul Consiliului Superior de indrumarea :a ,Invätämantului".

inVatAmantulni industrial dat prin procesul-verbal Nr. 5 dia
Ing:ner Arapu, Alex. Laerifeanu, prof. pedagogic; El. Apostoleanr,
26 Julie 1937;
nsp. generali; El. Raeovitd, inspectoare; El. Musean, inspectoare.
Avand in vedere avizul Consiliului permanent al Ministe- Tereza Popeseu, insp. generalii,
rului Edueatiunii Nationale, dat eu Nr.-1.782 din 15 Decem-
vrie 1937,
Tablou de materiile predate 0, orele pe elase
_Am decretat i decretam:
GIMNAZIUL INDUSTRIAL
Art. I.,Se aprobil prOgramele analitice de materiile de cul-
turagenerala si a eelor de speeialitate predate in gimnaziile Orele i clasele Totalul
liceele,industriale de fete, necesitate de noua organizare data MATERIILE DE PREDAT orelor pe
invatamantului secundar-industrial de baieti si fete prin legea - sAptiianatui
promulgata eu iaaitul decret regal Nr. 908 din 9 Aprilie 1936.
Art. II. Ministrul.Nostru secretar de Stat la Departamentul Religa 14
Edneatiunii Nationale este insareinat -cu aducerea la indepli- L. Romana 3 3 12
nire a prezentului decret. L. Francezii 3 3 3 12
Dat în Bucuresti lá 21 Ianuarie 1938. Aritmetica i geometrie 2 2 1 16
--
Ministrul edueatiunii nationale,
CAROL Contabilita re si devize
Fizico-chimiee - 1
1
1
1
2
2
L Petrovici.
N. 174. Istorie
Geografia .. . ... . .
1
1
1
1 - - 32
1

1-3
Stiinte-naturale 1 1
Copie de pe avizul Consiliului permanent Nr, 1.782 din 1937, Inregistra Higiena -- 1 1
la Nr, 214,629 din 1937, Instructia civica si legislatie mun-
18, Decemvrie 1937.
Se aprobá avizul,
citoreaseil
Teehnologie . . .... .. . ..
-- 1
1
1
1
Desen (geometric si aplicat) 28
Dr, Angelescu,
Consiliul permanent, dupa ee a studiat in mai multe sedinte
Caligrafia
Gospodária .
2
1
2 2
2
1 - 2

3 3 10
2

programele diferitelor materii ale invatamantului induStrial Muzica 1 1 4+2 an-

petitru fete, a facut câteira modificari In text si sub aceasta samblu
forma, propune aprobarea lor. Edueatia fizica I
1 1 1 44-2 an-
In ce priveste urmätoarele materii, Consiliul permanent face samblu.
propunerde urmatoare: TO- 19 19 19
a) PrOgrama limbii germane sa fie, cu adaptarile necesare, Desen de speeialitate teoria me-
cea dela invatamantul indiaStrial pentru baieti; seriei) . 1 1 2 2
b) La istorie, in ennui saperier, sa se facii istoria Roma- Praetica ineserii 17 17 19 19
nilor în legátura eu eveniMentele impertante ale istoriei mii- 18 18 21 21
voi-sale
Clasele I si II In total 37 ore.
loan ?,loro, D, N. Burileann, Alex, Eadelwsau, Clasele III si IV o o 40

www.digibuc.ro
 1542- MONITORUL, OPIOIAL Nr. 71 26 Martie 1938

Tab lea de materine predate orele pe doe - La clasa II-a, ant previzut Parabolele i invAturile Maii .
.

.LICEUL INDUSTRIAL tuitorului, care propriu zis aunt esenta scopului, ee urmArinii
IMMMNIIIV elevele intrând direct In legiturA eu invAtAtura Domnalui
Orele i elasele Totalul Rimurindu-si parabolele de- valoare eterni in care se refleetA
MATERIILE DE- PREDAT I orator pe sublima invAtAturA.
saptiimiina
Am adAugat chteva elemente de catechism, socotind oportun
ea dupA o cunoastere a sublimei invAtátari, eleva insu-
Religia seaseA si dogma invAtAturii care se va im¡wima mai favorabil
L. 'Românti- 2 2 2 7 in sufletul predispus al ei.
L. Francezil 2 2 2 7 In clasa III-a am prevAzut în cadrul istoriei bisericei uni4
AritmeticA si geometric 2 versale, istoria biserieii romane, ca toate elementele care s5
Conta.bilitate i devize 1 2 demonstreie vieata nobilti a neamalui nostril, nascut crestin,
Pizico-chimiee -ea i desfAsurarea eroick la umbra bisericii a istoriei poporuld
Intreprimleri industr. comere 1 ca si a limbii, literaturil i artclor nationale.
Istorie .. 2 In clam; 1V-a, am prevazur Morala creStinâ in cadrul impus
Istoria artelor lndustriale 2 de ,,araCterul colij industriale de' fete:
Geografia 2 In clasa V-a am prevazat un material de probleme religioase
Stiinte-naturale menite sâ, rgspundii diferitelor intrebAri ce-si pipe eleva de
Higiena 1. clasa V-a la vârsta cand siintAmantul de curiozitate este mat:
Pnericultura 1 2 viu i cand in mod 'inevitabil, land pontaet cu diferite curente
Pedagogia 2 6 ideologice, s'ar paten ca lipsa lAmuririlor ce se va gasi in pro-
Drept i economie 1 1
gramul Au de religie la ciasa V-a, sit rAtâceascA pe &Ai pericti .
Technologic 1 2 loase atat péntru ea cat si pentru societatea in care va intra.
Desen (ornamental si aplicat ). 2 2 2 2 8
2 2 2 2 8
La materialul problemelor acestora sa adaogat cateva
GoSpodtiria biecte privind exclusiv industria l artele hi eadral crestinis-
Muzica 1 -4
4+1 an- nlului, al bisericii 0 al istoriei nationale..
Educatia 1 1
16 16 16 16 sambla Lectiunile vor trebui A. fie completate ca leeturi adecuate
materiel i seopului urratirit de diferitele
Desen de speeialitate (teoria. me
scriei) 2 2 2 2
Iii felul acesta &pert= sit fi realizat an program eorespun.
Practica meseriei' i mulajc-incer- Zator necesitittilor in care trebue sä se clesirolte 'preetirea vi .
cat 27 27 27 27
itoarelor mame, conducAtoare ale -Operii de continuäre a arteler
I.'
nationale.
475, 45 45 45 ore pe Apt
Expunerea chestianilor inmanualele ce se Vor aleAtui va. tre-
bui sti fie asoara, i snuplit, evitându-se ckt mai Inuit stiinta.;
PROGRAMA ANALITICA rece, care va fi folositti numai'pentru atingerea scopului aratat
mai sus. Ar putea fi cat mai multe leeturi, mai ales atunci câncli
PENTRU
pot fi luate direct din .Sfânta- Seripturti, pentru ea astfel sA:
6IMNAZIRE SI MERE DiDUSTRIAL.E DE FETE se poatti eastiga cat mai malt teren, en, mijloacele cele
RELIGIA usoare, fAcand astfel ea elevele lubeasca, i mai malt inviltIt .
mântul religios i practicarea vietii crestine..
La aletituirea prOgramei analitiee pentru liceele si gimnaziile AceastA laturti a practictirii vietii erestine, trebue sA eon.
industriale 'de fete, avand în vedere scopul pe care trebue stitue o parte tot atat de inwortantg ca si prpgramul propritt
atingti aceste scoli, am urmArit realizarea until program de edu- zis; 'daa având hi vedere cit sunt viltoire sotii i manie n'ar
catie moralA mai malt, i nationalrt: De aceea, fArA sA neglijitm trebui thiar ehte odatrt -q fie depAsit, sau subordonat, vietiiJ
interesul stiintific, am eAutat.sA faeem din el, considerând va- religioase pe care elevele trebué sa, se ebisnuiaseti a practica
loarea sa divmit 3. letern5,, namai çadrul ii care materia edu- intens 'lima, din scoalii.
eativii-moralA a programului se incadreazA. AceastA preocupare insti putând sit constitue obiectul und
Considerând apoi faptul c obiectul religiei este prevAzut în ore de educatie moralA, ar fi cea mai fericitit destinatie ce s'ar
programal general mimai la clam ILa,- HI-a, IV-a V-a da acestei ore in cazul And ar putea exista in invAtamântul
numai eke o orii pe sAptAmânti, a trebuit sit recurgein la o industrial.
condensare a materialuirk asa fel A nu se scape din vedere Ne avâncl aceastA posibilitate, profesorul va cAuta, prin mij-
aproape nielun element ea earacter pronuntat- edneativ din loace personale, sâ, destepte interesul, neeesitatea sufleteascA a;
disciplinele religioase. elevelorde a pratica vieata religioas1 i pentru aceasta pot face
i materiel, am' observát eu
TJrniitriiid o desfasurare Iogieti cat mai multA lecturA religioasâ in legiturA, eu 'diferitele su.
strict* o succesiune care A inlesneAel cat mai fericit capta- biecte i consecutiv a supraveghea cu puterea sa duhovniceascit
rea datelor folositoare seopulai arMrtrit, pleeand dela cunoscut aceasta implirtasire i evoluare a vietii crestine, care in defi-
chtre necunoscut. nitiv trebuo sa, constitue scopul final al infatAmantului re-
In clasa I-a, pornind dela 'necesitatea de a cunoaste si a nr- ligios.
mAri planal mântuirii ()milli din pAcat; si deci predispozitia
lui cAtre perfectiune: fiti desAvarsiti precum i Tatra Vostru LICEUL INDUSTRIAL .DE FETE
eel din ceruri desilvarSit este', am prevAzut hi cadrul catorva, CLASA
date din vechiul testament, in care incepe planul mantuirii, Repetarea rugticiunilor Imptirat ceresc i Tatril Nostra.
desfAsurarea istoriei noului testament in care se plineste man- 2-3. Serviciul divin i momentele lui principale.
tuirea, dand elevilor din clasa 1-a istoria vietii i activitAtil 4-5. SArbAtorile crestinesti.
Domnului Nostril Isus Hristos. 6 .Profetii despre vénirea Mantaitoralui. .

Acest material va constitui temelia pe eare se va broda apol. 7. sfautul Than notezrttorni. Nagteren. aetivitatea si 'mars
$ntregurinviltAmant al claseler urMatoare. tea sa.

www.digibuc.ro
 Martie 13EI MONITORUL OFICIAL Nr. 71
- 8. Buna Vestire. Nasterea DoMimItti Nostru Isus Hristos. In.
fhinarea magilor.
9. Intampinarea Dommilui..Fuga in Egipt. Copiartria luE
Tsus.
10. Botezul Domnului, pregAtirea, postul i ispitirea lui Isus.
rAlegerea apostoilior.
Minunile Mântuitorului.
12. Viudecarea slAbänogului de 38 ani, Orbul din nastere.
SlAbAnogul din Capernaum. Sluga sutoului.
13. Invierea fiicei ltd Iair, a fiului viduvei din Nain si a
Iui Lazär.
14. Intrarea triumfalä a -Mantuitorului in Ierusalim. Alun-
garea vânzAtorilor 'din templu. IncercArile fariseilor de a
prinde pe Isus en. vorba..
. 15. Cina cea de TainA. Sprilarea picioarelor ucenicilor. Ru.
giciunea din grAdina Ghetsimani. TrAdarea i prinderea Dom-
nului.
16. Judecata lui Isus. Mantuitorul adus la Ana i Caiafa. Isus
inaintea lui Pi lat. LepAdarea lut.Petru. Meartea lui Lida van.
eatorul.
17. Mistignirea Mantuitorului. Moartea i inmormantarea
Domnului.
18. Invierea Mantuitorului., Ariltarea dupi -inviere femeilor
mironosite i apostolilor. -
19.:ArAtarea Donmului dupg inviere Marie Magdalena. Arr.
tarea îii zina invierii Luca si Cleopa pe drumul attre
Etna us: s
20. ArAtarea Donmului eätre menial in ziva înveriL Ara-
Mântnitorului la marea Gaüleii Aducerea lui Petra in
annul apostolilor. Mantuitorul dä urmasilor si .puterea de a
Conduce _biserica; ultimele,sfaturi, -
21. Iuältarea DoumuluI la ceruri. CoMpletarea numiirului
.0postolilor. Pogorirea Duhului Sfânt.
LICEUL INDUSTRIAL DE FETE
CLISA II-a
(0 ori pe
Parabolele i itri1 Domnuluf Nostra Isus Cristos si elemente
de Catechism
1. Taus ca.invätätor i felnl.lui de a infiita. Invritätura dea .
dreptul prin parabola ai invätäturà directA.
2. Parabola. semiinlitorului (Motel. 13. 3-23) 'a se compara
ea Luea 8. 5-15. -
3. parabola semintelor si a neghinelor, Matei 13, 247-30.
Pomul bun si pomul rau, Matei 7. 15-20.
4. Parabola grAuntelui de Mustar i a aluatului, Matei 13.
31-33. Parabola nAvodului. Mate'. 13.47-50.
5. Parabola talantilor, Matei 25.- 14-30. Smoehinul nero-
ditor. Luca 13. 6-9.
6. Parabola eu oala. si drahma pierdutä, Luca 15, 1-11.
Parabola fiului risipiter, Luca 15. 11-32.
'7. 'Parabola impäratului indurAtor si datornicului
nemi-
lostiv, Matei 18. 21-a5.
8. Parabola begatului memilostiv i saracul LazAr. Luca
16: 19-31: Parabola color 10 fecioare. Matei 25.
9. Parabola .samarineanulni milostiv, Luca 10. 25-37.
Invitäturi. deadreptul
10. Predica de pe numte. Matei 5. 1-12.
. 11. Invätätnra: mAntnitorului despre iubirea aproapelui,
inilostenie, rAsbunare, rugäciune, post, lAcomie si clevetie.
Matei, cap. VI.
12. Mântuitorul s'a rugat. Luea .11. 1-13. RugAciunea
DomneaseA, TatAl Nestru,' Matei 6. 6-15,
Piistorul eel bun. Ioan 10.'1-21:Nita si mläditele. loan
15. 1-11.
www.digibuc.ro
1543
14. Isus 'si copiii. Marcu 10.-13-17.
15. Simbolul CredinteL Dumnezeu Taal.
16. Dumnezeu Insemnitatea cuvantului isus Cristos.
Santa Cruce.
17. Dumnezen Duluil Want. Sfintele Taine inijloace de
mantuire.
18. Judecata de apoi. Vieata vapid.
19. Biseriea local de inchinare. Obieete sfinte, vestminte.
20. Sft. Liturghie. Explicarea celor mai insemnate momenta,
GIMNAZIUL INDUSTRIAL DE FETE
MAU. III-a
(0 ork pe siiptimind)
Eterneate de istoria bisericli universale ei tontine
1. Intemeierea bisericii crestine.
2. Activitatea apostolilor. (Lectura Sf. Arhid. Stefan :F. A.
Cap. 6. 7).
3. RASpandirea crestinismului. Perseeutiile ft martiri Di.
mitrie Gheorghe. Sft. Mucenicii Ecateriaa i. Cuvioasa Pa.
raschiva.
4. Triumful bLsericil crestine. Constantin cel Mare.
5. Sinoadele ecumeniee. Fixarea invAtaturii. singurA
bisericä
6. Crestinarea paporului. roman. Sft. Apostol Andrei. Ve.
chimea crestinismului la Roinani.
7. Biserica romanA panä la inceputurile de organizare.
Yieata
8. Intemeierea Mitropoliiler in Wile romane.
9. Nicodim. 111tunistirile i roM lor in vieata neamulni.
10. Biseriea din Moldova in epoca lui- Stefan eel Mare. .
11. Patriarhul Nifon; Organizarea bisericii lu tan romtt-
neasci de &litre Radu eel Mare. Neagoe Basarab.
12. Mitrepolitul Varlaam. .
13. Sinodul dela Iasi. Peru
14. Mitropolitul Stefan Teodosie. Biblia,romaileasc5.
15. Mitropolitul Dosoftei. Psaltirea îu versnri. Lecturi diii
16. Mitropolitul Antim Ivireanul.
17. Biserica din Ardeal panit in veacul XVIII. Irnirea ett
Roma.
18. Mitropolitul Grigorie, Dasellul, Veniamin Vostache.
19. Mitropolitul Saguna ai opera lui
LICEUL INDUSTRIAL DE FETE
CLASA IV-a
(0 aril pe sAptrimiina)
Morala crostini
1. Vieata crestinulni. Merala i religia. Legea
2. Legea vechiului testament si legea noului testament,
3. Constiinta moralä. Libertatea
4. Virtutiile. teologice : credinta, nädejdea si dragostea.
5. Dragostea tiara Duninezen si dare aproapele.
6. Virtutiile morale. Intelepciunea i dreptatea. Cuinpta-
reai curajul.
7. Pkcatul. PAcate capital& Minciuna.
8. Vitiul i felurile lui.
9, Datoriile dare Dnmnezeu. Cultul dirhi. Venerarea
tilor si icoanelor. Rugaciunea. Jurrunantul, :
10. -Datoriile ciltre noi insine; dare corpul nostru, sruiätato,
hrana, imbrildiminteay huírnicia, econoMia, luxul. Sinuciderea.
11. Datoriile cAtre sufletuI nostril : inAltarea sufletului prin
cultivarea facultätilor sufletesti, .
12. Datoriile eiltre aproapele nostril. Datoriile fa-tä de slugi;.
' a patronilor fatil de, ucenici i luerAtori, a mai marilor fatä de
supusii loL
13. Datoriile inferiorilor fatä de superiorirucenici i liter&
 aj.1814 MONPIORUL- OFICIAL Nr. -71 26 Martie 1988

tori fatg, de patroni; elevilor fatA de profesori; servitori. 3. Cunoatinte de gramaticii

stAptini. A cetAtenilor fa tg. de autoritAti.
14. Vieata i onoarea. aproapelui. Respectul proprietAtii.
ITeiderea.
.15. Familia. Datoriile dintre soti, care copii si ale copiilor
&Are pgrinti.
16. Femeia i biserica, Datoriile femeii'ea-sot,ie i mamg.
17. Femeia, patria ai Statul. Datoriile femeii &Are patrie
si Stet. Supunerea la legi.
18. Femeia; eldavia cresting si arta bisericeaseA.
19. Rolul moral ai social al femeii in desvolvarea industriei
artistice, religioasä i nationalg.
20.,3iseriea institu-tie diving. Supunerea la legile bisericesti
datorille crestbailor fatg: de preot.
LICEUL INDUSTRIAL DE FETE
CLASA V-a
(0 orä, pe sAPtilmânâ)
Elemente de religie generalä
1. Religiunea. Originea i felurile ei. Politeiam i. molloteisra.
4. Puting teorie literarg.
5; Mona literaturii,
6. Compuneri.
Citirea va fi partea fundamentalA pe care se vor sprijini
exereitiile de vorbire, teoria'ai analiza literarg. i compunerile.
Trebue sg. se dea o inaportantA deosebit5, leeturii arta.
de a citi nu e numai. o artg de plAcere, ci i o artA util5. in.
societate.
Elevele trebue sg. cuanaseg, cat naai multe ereatii lirterare
românesti, care realizeazil, frumosul ai care vorbese inimiL
BucAtile delecturg.in cursul inferior pot cnprinde i subiecte
din vieata eomercialg i industrialA, eu conditia de a indeplini
cerintele unei opere literare. Ca pregAtire, lectura va fi pre-
coata la nevoie de seurte intrebgri.
Poeziile mu vor fi prea .mult fgrAmitate i nici date ca
teme de exercitii gramatieale. Se va avea intotdeauna ve-
dere cA seopul esential al lecturii oriegrui fragment de operä
sau a operii intregi, este priceperea i gustarea frumosului,
risunetul ei în sufletul tinerimii. -

2. Religiune i atiinta.
3. Religiunea i arta.
4. Relighmea i morale.
.5. Cunoaatereit lui Dunmezeu.- Mijloacele Cunoasterii.
6. Fiinta omnlui. Trup i suflet.
7. Nenyurirea suifletului:
8. Duninezeirea lui Islas Cristo& Creatinismul.
9. Tudaisni-si Mahomedanism.
10. Biserica ortodoxg, romano-catolicA i protestantismul.
11. Superioritatea bisericii ortodoxe fat5, de eelelalte confe-
siuni. Credinta i necredinta.
12. Teismul, ateismul i indeferentismul religios.
13. Seetele religioase: baptismul, adventiamul, ete.
-
14. Influenta erestinismului asupra omenirb.
15. Crestinismul i mestesugul.,
16. Desvoltarea artelor in mânistiri.
17. Femeia i desvoltarea artelor nationale.
18. Rolyd bisericii n istoria neamului.
LIMBA ROMÂNA
INsTRUCTIUNI
I. Prin noua lege pentru organizarea i functionarea in-
In prima desk ideile principale din bucAtile de leeturg 'se
pot indiea prin mnnerotare, ca al ajute pe eleve la intocmirea
planului bucAtii, nici odatA insA nu se vor fonnula im manual,
pentrucA ateasta. rgpeste, atilt profesoarei cht i elevei ini.
iativa i activitatea proprie in asirea i formularea lor. In
'fieeare an, odatA cu ultima bucatg, dinteun autor mai de
seamg, se vor iraprospita îii mintea elevelor; titlurile operilor
citite din acel au:tor in anul respectiv i sentimentele trezite
in sufletele lor, asa in eat an eu an, prin edunarea materia-
nou, elevele s5aai poatg. intregi uaor pemonalitatea an-
torului. Dela el. III inainte, se vor da i notiuni elementare
de teorie liiterarg.
III. Exereitiile de vorbire suet menite s.A. dea elevelor de4
prinderea de a expune uaor, coreet, inteo desfAsurare ordo-
natA, cu ineredere in ele, dar in mod natural, ceea ce au de
comunieat altora.
Ele vor consta din: a) reproducerea liberg a buegtalor de
eitire; b) recitgri de poezii; e) intrebAri i rgspunsuri cat
mai precise in legAturg eu.eunastintele de limbg ai en anas
liza bucAtilor de lecturg, ai a compozitiilor; d) - desvoltarea;
unor aeme luate din materia cititA, ori de alurea, cu salt fArA
plan dat de profesor. .

vAtiimântului secundar-industrial -de fete,- se hotArgste intre Poeziile de recitat trebue mai intttiu sA fie citite de profe-
materale dc culturg generaig comune .pentru toate sectiile soard.
unei'aceleiasi scoli i istoria, .geografie, fizico-chimice, stiin- Recitirea trebue sA fie un model de dictiune si de forma-
tele naturale, .igiena, dreptul. Toate aceste materii cram pre- tiune exterioarg; ,tinufa, pronun-tare, ton natural, vorbire
date inainte de aceasta lege, in notiuni sumare la enrsul .de inteligentg.' Ele nu vor fi invAtate pe dinafarA decAt numai
limba românA. Stabilind.u-se prin noua lege ore pentru fie- dupg ce vor fi tratate in clasg, i deei vor fi fost bine price-
'cafe din aceste materii, cursul de limba römâng se va preda pute i sinatite de eleve. Exercitiile de memorizare in primele
in aceste co1i, eu mici transformári i adaptgri ca la gimna- clase, se vor face in elasA,Pentru a se deprinde elevele &A me-
ziile i liceele teoretice. morizeze, urmArind ordinea logieg a ideilor nu immai a cu.
industriale de fete, invitgmântul limbii române vintelor.
va avea de scop sA deprindA pe eleve sA serie i sg, vorbeascg. Ohestiunea reeitgrilor se leagg de o problemg loarte inte-
bine româneate, &A le integreze ea sentiment, eugetare i vo- resantil; cultivarea memoriei ; este absolut necesar sg. se dea
intg in totalitatea neamului românesc, sg. le asigure cunoaa- ,cat mai multA importantA memorizgrii poeziilor, atát in
. terea gramaticii cum si (ehiar intr'o mAsurg, redusA) a litera- eursul inferior cat si in cel superior, pentru cultivarea me .
turii noastre poporane si culte. moriei, imbogAtirea vocabularului i pentru insusirea fign-
Pentru atingerea acestui scop invatgingartul limbii române rilor i expreaiilor peetice, proprii limbii române. - 1
va deprinde pe eleve : Nu se vor inggdui nici in elasA si mai eu seanaI la serbgrile
1. SA citeascA curent i expresiv, iitsusindu-al o dictiune aeolare, reeitAri de poezii lungi, ori tendentioase, ori bucAtil
corectil. in care se batjocoresc sau se ridieularizeazA clase sociale, ca-
2. SA capete dragostea de a .citi singure, spre a-ai putea tegorii profesionale sau natiuni straine.
forma ai desvelta gustul literar. Temeiul exercitiilor. de vorbire în elasele inferioare, va
3. Sä-si poetA exprima corect frumos icleite i stArile povestires liberg a celor citite sau trgite. hi clasele I si II
sufletesti, atit prin idu grai 6,1 i prin seris. la nevoie .si mai târziu, se vor stabili, prin diteva intrebAril
4. sa aiM o cuneatintA mai desvoltatil si aft mai precisA a de orientare, punetele prineipale. Chiar si la simpla repro'.
yoeabularului i conStruetiilor originale. ducere a celor eitite in deg sau acasii i mai târziu in cursul
II. Materia..InvAtAmântul linabij romine va. cuprintle: superior, la darea de searna despre o buestg mai intinsg
1. Citirea; despre .o intreagA operA, acolarii trebue &A fie deprinsi a
Exereitii de vorbira. intr'e farmg, personalA eele ce au pia.

;$
www.digibuc.ro
 26 MartielM8 MONITOMIL OFICIAL Nr. 71 t 150
IV. Cunostinte le de ramatic î de limbit se vor refer' la: manualului clase1, ele sit fie crescute hi sufletal scoláralui
: .0) categoriile gramaticale; b) sintaxa ordinea ,euvintelor lectura direct:it a seriiterului sit aibit teineinl îa própria'ju-
,
R propoziti.une; c) expresiile particulare limbii romrine; d) decatä.si simtire a scolarilor. Aceastii, camas-bore proprie trei
;exereitii de sinonime si de manta, cuvintelor; e) evolutia. bue sit se hitemeieze atilt pe lecturile din maul inferior, crit
aultd miui cuvrint earacteristie. si pe cele din cursul superior, Mute in elm/
Profesoara va dints si insufleteascii leetiunile- de grama- Lecture particularil va fi neeesarg pentru eompletarea ou-
, ttieg prin exemple .vii din vieata de toate znele, acana apel nostintelor. Este neaparatil nevoie si se formeze biblioteci de
tot timpul la cunoatintele elevelor. simte nevoia de clasit din carti alose, care pot cuprinde i lucritri de lecturI
fi aetiv i tudiul gramaticii trebue sit deving activ, folo- distractivä.
sindu-se inteo mäsurg eta mai mare de toate mijloacele de Din varietatea lectUrilor oferite, ea tinde la un dublu aeop :
,
cristigarea de cunostinte noi i desvoltarea gustului literar. Pro-
Copiii avand inei din cursul primer cunostinte gramati- fesorul, fitril a forte alegerea ciíilor pentru eleve, trebue sk
.
tale elementare, în. el. I i a II inclustria1A se va stärui au- le indrepte spre lecturi care riispund eu totul nevoilor bor.
pra întririi i eompletkii lor, iar îi clasele tirmiltoare se va Va da sfaturi pentru. ca leetura sä Tie serioasg,
continna exthidere i adrincirea cunostintelor despre limki. fAeutit asa ea sit lase urine trainice.
Invätitrariatul gramaticii nringreste undabla scop : pe de o Le va înva sit ia note.
parte sit admit pe acolari in stare de a vorbi i :scrie coreet, VII. Compuncrile se vor fate in primii ani, mai ales, in
. pe de altä, parte sit conluereze u celelalte ramuri de invktil*
mânt la scapul edueatiunii, adieg s desvolte puterile inte- Inceptind en scurte capieri si
ileetuale ale elevelar, drindu-le ounostintele necesare san fo- ajungrind piing la
tompuneri personate, hicigrile scHse fleas Paralel cu exer-
- lositoare. citiile de vorbire i eu eeleialte pgrti ale cursalui, an meni-
Invätamitntul gramaticii va fi de obieeiu regulat -sau sis- .rea de a ajuta. pe ,1;colari sg se deprindg a scrie en ingrijire,
tematie, crite oat oeazional. Procedeul intrebuintat en pre- collect din punet de vedere al limbii i al punetuatiei, clar
Terintii este inductiunet. Pentru variatie,' crite dat i cle- precis, in ce priveste intelesul u Valearea tern:le:whir, ordonat
,-.duetitmea; pentru oriee categorie san formg 'gramaticalä, ex- ai logic in desfäsurarea cagetirii.
plicarea mud euvânt a. unei expresii san a imei censtructii, In el. I se vor face in primal rrind o série de scurte copied
, se va porui totdeauna dcla o propazitie sau frazg, ea unitate reproduceH libere a cuprinsuhli unor miei pews-
organicii, tiri, imediat dupg eitirea ion in elasti. Din el. I. vor incepe
Tot- dela, frazit se va porni spre a se pricepe semnifiearea descrieri Ware. In el. III, nUmärul eompunerilor dupg un
logicii a senmelor de panctuatie. plan dat va fi sporit pe miisura iniicrii copiilor hi aka seri-
Cartea de Citire a elasei Va- Cuprinde la tiring partea de
granmtiert indicati de programa analitieä, inipreunä, en Par- Dietkile n'au drept scop sit se invete ortografia
:tea. tratatg in elms& piTeedente,firg bacitti speeiale de amt- cea gramaticalä. Ele nu pot cleat sil controleze ennostintele
. lizat. vocabUlarului rämrine ocazienal ai nu se elevelor sub acest indoit report, desi im se poate tligidui-eg
yor da explicatti de euvinte nici in manual ai nici pe caiete procedrind in mod Metodic, dictkile fae sit se inkiidiléineze
speciale, sub form ä. de dietionar. in eleve deprinderea de a.Seie ortografie. Profesoara va avea
V. Teoria i analiza literarg. Analiza literarg este unal diu grUe sk dea ea dietare o bucatk care a fost predatii. Dictiirile
exereitiile Cele niai felasitoare. Prin fond formeazg ratinnea trebue Sit fie atfit dia &net de vedere fondului cat si
pleyelor .stinima lor ; priu forma ea, treieste imaginatia -lor, formei, în report cu desvoltarea intelectuali a elevei. Sg fie
:0 hritneste, attagrindu4e atentia asupra paginilor frumoase instructive, sit prezintes subiecte foarte variate, asa ca prin
ale Marilor scriitori, le formeazg guStul i inlesneate astfel ele sit tread, in scrisul eopiilor an numar destul de mare de
progresele in rodaetäri orale salt scrise. cuyinte. Sit fie searte, relativ ware i in text :continua.
Teoria i apaliza bitea.r îi cursul inferior va cuprinde In el. II, vor incepe ai deserieri ware. 'Prin descrieri se
cunoaaterea eritorva forme literare, pe temeini bucittilor _ei- perfectioneazg simturile elevelor, se desvolti in ele spiritul
-ate; iar in eel superior completarea cunoasterii genurilor; a de observatitme, se invatil sit analizeze eu metodit un obiect,
speciiior si a prineipaleler eurente literare, tat pe -bag de un animal, o pIant, up mineral ei sí aerie eu preciziune 'asu-
lecturi. - Pra tot eeea ee le Ineonjoarii. In felul aeasta, obianuindu-se' sit
Pentru ea elevele s pgtrundit mai adrine adevkata vieatit - observe esentialul, se Pierde obiceiul ciintärii amgnuntelor
a poporului nostru, pentru cunoasterea ií.rii i a. sufletului fiirg'iMpOrtántg si ah Vorbitriei.
natiunii, se va da o deosebitil .atentie literaturii noastre po- In el. III, numiirrd compunerilor
pulare. fi Sporit pe mäsura initierii.copiilor in dapil au plan dat, va
arta scrisului, in orice
caz téniele de compazitie liii yor ft hota rite la intrimplare.
VI. Istoria limbii si a literaturii va. caPrinde: a) notiuni Trebue ea elevele srt so twee, färg sfortare, dela simplu
Sumare asupra oiiginii linLbii i evolatiei ei; b) dialectele la
limbii romrine 1111Mai exemple, färg amitannte si fiír. analize,
, campus. Stgrile lor sufletesti sii fie atritate pe rfind dela sa-
bieete Care atrag atentia asupra perceptillor fizice,
c) formarea limbii, literare.
Istoria literaturii remâne: a) istoria literaturii religioase 7 miSea sufletul si dau sbor inlaghiaii1or, prefesoara se care
. dice putin crite- pupa printr'o- gradare:haturalg la sabiecteva ri-
si istorice vechi; b). istoria literaturii pân în zibele noastre. . care exercitä judecata, proveacil grindirea i asent spiritul
Dia literature contemporanil se vor studia numei autorii critic.
consacrati, ale dror opere nu ,contrazie rolul cducativ al in- La inceput subieete din vie* si medial
vätämrintului. Nu se va pierde niciodatit din vedere c scopul locale si nationale, de pildg: Cräciunul in élevei. srulogtori
principal nu este catalogarea, ci clasificarea. serierilor, ter-
Minologia i. defuniii1e. ci imhogiutirea sufletului tierimii :proyinciale, brilciari si ttirguri, exeursinni, familie, legende
sului i ale regiunii, muzee, ,piete, nzine San monumentele ora-
prin cugetarea. i siintirea euprinsä in operile sau bueätile
. .
paos si in activitate, aspectele mancii Seeiale. ateliere in re-
Tot la cursul de'llinba reanring se vor'da
Tot astfel, cunostintele despre iímb, *despit - desvoltarea mare din eoreSpondenta eon,elG,sl canostinte su
litcraiurii romrine, despre rolul si valoarea opérilor, -a :scrii- piing la sfrirsitul el. IV, eleVele trebue InCeprind. din cl. III,
;;,..-toriior, a carentekr din diferite'epoci, mi trebue sit aibe ea- corespondent:I comerciála, fmll msii preî cuaniasekferme de
racterul -unor formule;- apreeieri salt rezultate, invalate de Dela el. IV in sus, luerilrile serise- veraayea
malte amitnante.
din, e i ee
scolari pc din,,afarkalhi 'carte, :dilt',4)fiSeleprofesortilitii ale mai malt carnet:end de eampunere' la care
se.Va 'eke obser-

www.digibuc.ro
 1646 MONITOR-CM OFICIAL Nr. 71
Nitre, gindire o infatisare Mai personala. Aceasta clasa, e
destinata in special compunerilor. ' vocale, consonante, diftongi) silabe, alfabet. Despartirea cu .
E}eveie vor fi indrnmate sa, se exprime simplu, nepreten-
tios, sa se fereasca de stir bombastic, de frazeologie goala, de
neologisme inutHe, de barbarisme, .de pronuntari si de con-
structii sintactice streine. Se va prqui in mod deosebit jude-
cata indepeiident i stilul personal, nu numai in lucrarile de
limba romana, ci i în oricare lucrare scrisa (si la alte obiecte
de invatamant).
Este o .obligatiune pentru fiecare profesoara sa prepare in
mod serios temele, sii puna varietate in lectiuni i teme si
inláturemunca zadarnica a elevelor, gândindu-se la rostul
fiecarei lectiuni si a fiecarei lucrari.
Deoarece in aceste scoli partea practica ocupa pe eleve in-
tr'o foarte mare masura, se va evita pe cat e posibil darea de
teme u compozitiuni acasa, cautându-se sa se fad, cat mai mult
în clasa, locul de cinste revine farä indoiala limbii române,
care are dreptul la un numar de ore convenabil si al carei in-
vätamant trebue sa fie in tot momentul.
Profesoara, trebue sa fach cercetarea lucrarilor scrise eu
toata, constiinciozitatea, cu interes de a eorija pe eleve, cu preo-
cuparea de a. face pe fiecare sä deprinda indeminare in scris,
sil capete incredere in puterile proprii, sa debandeasca placere
de a serie. Lucrarile, ori parti deosebit de bune de luerari,se
vor citi in clasá. Aprecierea profesoarei se va arata nu numai
prin nota ci i prin sublinieri sau insemnári curente (cu un
sistem de semne conventionale, explicat elevelor) si la sfar-
situl lucrarii, prinWo caracterizare inserisä a insusirilor san
lipsurilor mai insenmate.- - -
Luerarile astfel cercetate se vor inapoia curând, faCandu-se
asupra Ion o dare de seama in clasa, întâi o apreciere generala,
seotandu-se in evidenta. alitáile, apoi lipsurile comune mai
multora i, îii sfarsit,greselile tipice.
Caietele de compozitie ale celor mai bune_ eleve vor putea
fi pastrate la cancelaria colii i eventual date la expozitii"
de-fhie de an..
Asa dar, invatamantul limbii romane trebue sil faca pe
eleve sá citeasca i sa scrie bine, frumos, curet i corect roma-
neste,. sil stie gramatica limbii lor, sa-si dea searna de o opera
literara si sil cunoasca scritorii români de valoare si operile kr.
PROGRAMA ANALITICA PE CLASE
CLASA La
(3 ore pe sk)tamâna)
Citirea. Povesti i istorioare scurte. Schite din yieáta co-
piilor. Povestiri din vieata animalelor. Calátorii, Fabule. Poe-
zii ukare din literature cultä i ,poporana. Legende i basme.
Bucatile vor avea ca subiect, in deosebi, .iubirea de parinti
de familie, de tara si de aproapele. Câteva bucati eu subiecte
din vieata cemerciala i industrialä. Toate trebue sa indeplis
neascá eonditiile estetice ale unei opere literare. La fiecare bus
cata se va arata numele autorului si opera din care e scoasa.
Se vor face 85-40 bucati pe an.
II. Lecturd particulard. Se vor citi 4 opere pe an, ca de pilda:
.Cuore, Micul-Lord, Basmele românilor, de P. Ispirescu, Passe.-
rile noastre i Legendele lor, de S. Fl. Marian, Povestiri pen-
tru copii san Dumbrava minunata, de M. Sadoveanu.
III. Exercitii de vorbire. Convorbiri astipra bucatilor citite
i expuneri libere. Expuneri de jocuri i intâmplari din vieata
proprie a elevelor. Recitari de poezii cu subiecte, Mai ales din
vieata copiilor. Se va da o deosebitä ateritie memorizarii poe-
Ziilor. Se va starui asupra exprimarii literare corecte, eta din
punct de vedere fonetic cât i din punet de vedere gramatical.
IV. Compunerite. Se vor face mai imult in clasil. Ele vor fi:
a) copien i dictari, pentru deprinderea elévelor cu serie-
Tea corecta i ingrijaa; b) reproduceri libere de poyestiri
kurte, eitite sau auzite, scrisori obisnuite (de comunicare
mUltumire),
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
V. Gramaticei. A) Notiuni elementare de fonetiea: (sunete,
viutelor in silabe. B) Morfologia. Repetarea .Materiei din cla-
sele primare. Cunoasterea celor 10 feluri de cuvinte.
Verbul. Moduli (indicativul, subjonctivul, optativul sau cou-
ditionahiL imperativul, gerunziul, participiul i supinul, finis
puri (prezentul, imperfectul, perfeetul simplu, perfectul corn-
pus, mai mult ea perfectul; viitorul I i al II-lea), conjugarea
activä. Verbe auxiliare.
Substantivul. Substantive comune ipropnii, numärul, ge
nul i cazul. Declinarea nearticulatei a substantivelor dupd ge-
vuri.
Articolul hotárit i nehotarit. Declinarea articulata..
Adjectivul. Comparatia adjectivelor.
Pronumele personal si deelinarea. lui (se va cere cunoasterea,
iar nu invatarea lor pe de rost) . Distingerea felurilor de pros
nume ; pasesiv; -demonstrativ, relativ, Adjective pronominale.
Nurnerale, cardinale i ordinare.
C. Sintaxa. Repetarea sintaiei din clasele primare, propos
zitia simpla i desvoltata.
Subiectul i predicatul (verbal si nominal). Acordul kr.
Atributul. Felurile lui : adjectival, substantival, (in genetiv,
eu prepozitie).
Complimentul direct, indirect si circumstantial de, timp, de
loc si mod.
Fraza. Propozitia principala i subordonatii.
CLASA II-a
(3 ore pe rapt:llama)
I. Citirea. (Ja la eL I, adaugandn-se midi deScriéri en carac-
ter literar, privitoare la tare noastra. Schite din vieata poPe-
rului nostru. Schite cu subiecte din lumea agricola, comereiala
industriala, care sal indeplineascá conclitiile estetice ale unei
opere literare. Poezii en teme national patriotke.
Bucatile vor cuprinde teme care sa desvolte sentimentele
entimerate la el. I.
Se vor face 35-40 de bucati.
II. Lectura. particulard: Creangl, Povesti; Slavici Povesti;
Alecsandri, Ostasii Nostri.
Exercitii de vorbire. Ca la el. I, eu desvoltári. Recitari
de poezii patriatke (lirice i epice) .
IV. Compunerile. Dictari si reproducerea intelesului rinor
bud:0 de citire, dupa ce s'au aualizat. Saute povestiri din:
vieata de familie si din mediul in care traieste eleva. Micides-
cricri, serisori de cerere, de multumire biletul.
V. Grarnatica: a) Marfologia. Repetarea morfologiei din cl.
I, cu urmatoarele completari: Acordul adjectivului, declinarea;
adjectivelor. Toate numeralele. Pronumele: demonstrativ, re-
lativ, interogativ, reflexiv, declinarea kr. Verbul : formarea
timpurilor, conjugarea pasiva i reflexiva. Adverbul si com-
paratia adverbelor.
Prepozitia; conjunctia, interjectia.
Sintaxa. Repetarea sintaxei 'dela el: I. cu urmatoarele
adause : exprimarea subiectului si a predicatului.prin diferite
feluri de cuvinte. Atributul apozitional, verbal i adverbial.
Complimente: circumstantial, de cauza i de seop. Fraza. Fe-
lurile coordonatelor. Subordonatele: atributive,. completive,. di
recte i indirecte, eircumstantiale de: loc, timp, mod, cauza,
scop. Punctuatia mai ales en prilejul compunerilor 0, a sin-
taxei.
CLARA III-a
(3 ore pe saptiírnânil)
I. Citirea. Naratiuni, aesbrieni, Peezii lirice, descriptive si
patriotiee ; Poezii epice din literatura culta i populara. BIN&
tile de' citire vor avea: ca; fend, in special, .frumusetile
noastre i vieata popOrillui roman, et' manifestäíile lui de
unire si. solidaritate pentru infärirea tilnii i din care sil
 26 Martie 18 MONITORIJIA OFICIAL Nr. 71
adá calitätile sufleteati ale poporului nostru, ea: vitejia, dra-
gostea de pämânt, de lege, de .trecut, -etc.
Chteva bucAti cu subiecte din vieata noastrA comercialA
industrialk dar indeplinind condiii1e estetiee ale unei opere
_literare. Se vor face exercitii, stabilindu-se la diferite buctiti
ideile principale i seeundare i rânduirea lor intr'un plan.
Se vor face eel putin .35-40 buctiti.
II. Lectur particularii. Creangti, Amintiri; BrAtescu-Voi-
nesti i Gane, Nuvele alese ; Alecsandri, G. Cosbuc si St. O.
josif, Legende alese.
Exereitii de vorbire. Ca la cl. I i a II-a, cu desvolari.
IV. Compunerile. Stabilirea planului unor buctiti citite.
Compozitii eeva mai desvoltate ea la cl. I si a IT-a, dupä un
plan dat. Compozitii libere. Scrisori obisnuite (de condoleante
si felicitare) . Scrisori comerciale, formuläre si modele corecte
din punct de vedere al limbii, ortografiei i expresiilor roma-
esti, de anunturi, eirculAri, comandä si räspuns la o co-
' mandä.
V. Gramatica: a) Morfologia. Repetarea morfologiei din ea-
. sele anterioare prin aplicatiuni. Substantive colective, defective,
de numär si forme multiple de plural. Pronumele de reverent
pronume intarite. Verbe : formele populare, formele inverse,
verbe uniperSonale si defective. Formarea cuvintelor. Fami-
liile de cuvinte. Sinonime, omonime.
b) Sintaxa. Cu prilejul repetärii sintaxei din clasele ante-
rioare se va trata: ordinea cuvintelor in propozitie, predicatul
nominal cu alte verbe, cleat a fi". Subordonateie subieetive,
predicative 0 circumstantiate, conditionate, concesive i conse-
cutive. Scurtarea subordonatelor, constructiite infinitivale
participiale. Propozitiuni cflptice. Vorbirea directä i indi-
rectà. Sistematizarea punctuatiel.
CLASA. 1V-a .
(3 ore pe
I. Citirea. Buciif de valoare educativä in prozA i versuri
;(eulte i populare) , pe baza cárora elevii sä poatä pricepe no-
Vunile elementare de cempozitie, stil i genuri literare, fixate
mai jos :
'a) Coinpozitia i stilul. Fazele unei compozitii: cAutarea blei-
br randuirea lor (dispozitinnea), redactarea lor
(stilizarea).
Diferite feluri de compozi-Pi: deseriere, naratiune.
Dupa nature lor: compuneri stiintifice, poetice i retorice.
Cateva specii de descrieri : tabloul, portretul, paralela. CA-
(eva specii de naratiune: legenda, biografia, amintirea.
II. Stitul. Claritatea, precizinne, puritatea, na-
turaletea. Cateva figuri de stil, cu prilejul eitirii.
Exercitii de vorbire: RecitAri expresive i estetice.
IV. Compunert. Ca la el. III.a, insk potrivit eunostintelor
elasei i numai ca aplicatie.
V. Gramatica. Asupra gramaticei se va reveni prin analiza
gramaticalä in text, repetându-se astf el gramatica i sistema-
tizandu-se tot ce s'a invätat Oat in el. 1V-a. Se va stArui asu-
pra particularitAtilor limbii românesti, ea de pildk redarea
sensului general si impersonal prin persoana doua singularri
dela prezent i persoana a treia singularg, forma reflexivA ;
b) Simple indicatiuni en privire la genuri literara eu pri-
Iejul citirii: poezii lirice, culte i populare; o nuvelti scurtk
proverbe, zicátori; o usoarä piesä de teatru.
NotA. Buatile eitite pentru distingerea genurilor literare,
vor servi i ea material pentru cunostintele de stil si de com-
pozitie. Nu se va intra in precizarea speciilor fiecärui gen, ci
se vor da numai generalitAti privitoare la genuri, asa hick,
elevii sA poatA distinge un gen literar de altul.
Se interzice invAtarea pe de rost a teoriilor stilistiee.
Preocuparea de cApetenie trebue sä fie priceperea fondului
simtirea frumusetii bneAtilor; in al doilea am& familiza-
rea cn formele literare i calitAtile de std.
www.digibuc.ro
1M7
V. Corespondonla comerciala. Ca la el. III, cu urmátoarele:
feluri de scrisori; procure, contracte de arendare, eontracte de
ucenice, contraete de inchiriere, procese-verbale, petrtiuni la
diferitele autoritAti.
VIL Lectura particulard. G. CoOue, Balade i idile ; I. Sla-
viei, Nuvéle; Gr. Alecsandresen, Fabule; Alecsandri, Paste-
luri; Delavraneea, Apus de soare ; I. Ghica, Scrisori.
CLASA V-a
(2:ore pe saptärnanii)
I. Citirea. BucAti de valoare literark in prozA ,si versuri,
populare i culte, seleetionate din literatura .romtink pe- baza
eArora poate insuF,4i cunostintele asupra genurilor lite-
rare si speeiilor lor fixate mai jos. Numai uncle nu se gäsese
opere literare românesti, se vor folosi ca exemple opere sträine,
traducere literarA (in epopee i tragedia anticA).
Notiunile de literaturA se vor da dupA citirea temeinicA a
unor opere caracteristice. Preocuparea de cApetenie va fi pri-
ceperea fondului i simtirea frumusetii operei.
HI. Teoria literarit:
a) genul Eric: doina,. cantecul, bocetul, ebegia. oda, paste-
lul, idila, satira, epigrama, strigituri, proverbe ;
b) genul epic: legenda, balada, colindrd, cântecul de stea,
plugusorul, Oratia, febrile, anecdote, poema, epopeea, basund;
schita, nuvela, romanul;
c) Genul dramatic : vieleimul, o tragedie anti* o comedie
o dramA ;
d) gerad oratoric: diseursul, elementele unni discurs, inven-
tiunea, dispozitiunea i actiunea, planul unni discurs: exordul,
tratorea, peroratiunea ;
e) versificatie: ram, mAsurk cesurA, rimA, strofti.
Lecturd partieutara. D. Zamfireseu: Vieata la tarA;
Alecsandri, Poezii populare; Budai Deleanu, Tiganiada ; G.
tort: Davila. Vlaien-Vodtt ; o traducere a unei
Cosbue,
oPere dramatice.
IV. Exercitii de vorbire. Dare de seamA despre a bucatii
sau operA criticA. Expunerea euprinsulni in forma proprie a
elevului.
V. Compuneri. Däri de seamä despre operele citite.
literare îii legaturii en operele.eitite. Compozitii
.CLASA V1-a
(2 ore pe säptäminii)
I. Literatura religioasii. Pe baza nnor texiT seurte, alese en
grijä, din punct de vedere al formei literare, se vor prezenta
în cateva lectii, epocile de desvoltare ale literaturii religioase;
(4 lectii).
Cronicarii: Ureche, Miron Costin, Neculeea, Radii Po-
pescn, D. Cantemir (3 lectii).
Literatura popularä oralA i cArtile poporale.
IV. Scoala Ardeleank Mien. k;incai, Petra Maior. Curentul
latinist.
5. Vächrestii, Conachi, Carlova, Gh. Lazar, (inceputurile -
scoalei românesti) Gh. Asachi, E. Radulescu.
VI. Mihail KogAlniceann, Al. Russo, C. Négruzi, N. BAL.:
cescu, Gr. Alecsandresen, D. Bolintineanu.
VII. Lecturit particular. I. Neculce, Al. Russo, C. Negruzi,
N. BAleescu, A. Odobescu.
VIII. Exereitit de vorbire. DAri de searnä despre o bucatA
sau operA cititA.
IX. Compuneri. Wig de seamA despre operile citite.
CLASA VI1-a
(2 ore pe s'aptilm'antt)
I. Literatur4 româneascd hi continuare. Chire i analize dhi
urmätorii seriitori : I. Ghica, V. Aleesandri, Al. Odobeseu, B.
Rasatu, T. Maioreseu, M. Eminescu, T. CreangA, I. L. Cara4
giale, I. Slavici, Al. Ylahutii, D. Zamfirescu, B. Delavraneea,
 1548 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
U. Leeturd partkulara.. Din operile seriitorilor enumerati
Alai sus.
vor eiti In intregime eel putin sase opere.
III. Exereitii de vorbire. CaracterizAri ReeitAri
de poezii. DAri de seamA despre leetura párticularii.
Compuneri. Ditri de seamä despre operile eitite. Caracte-
rizAri de opere i personagii, etc. Compozitii libere.
Repetitii asupra corespondentei cornereiale.
CLARA VIII-a
(0 orb, pe aptAmitna)
Istoria limbii. Probleme .privitoare la' origina limbii re-
- mâne, elementele constitutive ale Hmbii. Fondul latin, in-
fluentele straine, -fArA amAnunta en earacter filolögic. Texte
din dialectele limbii románe, Ara analize, din care sA se VOA
eA limba este un element viu.
ForMarea limbii literare, en probe din literatura religioasA,
poporanä din' cronicari, din literatura modernit i contimpo-
rank preenm si din literaturA stiintifieg (redns).
II. Lectur i analizA din literatura modernit i eontiMpo-
ranit: G. Cosbue, St. O. Iosif, P. Cerna, BrAteseu-Voinesti, Sa-
doveanu, Goga.
Se va face sistematizarea materiei predate in el. Nr----ym,
Infationd-evolutia literaturii romfinesti, delaoriginA _liana' in
vremurile noastre, in seurtit expunere i pe genuri.
Leetura partieularg, din autorii contimporani, ea de exem-
plu: lloga. Rebreanu. Toptireeanu. etc., dupä indicatille pro-
f esoarei.
LIMBA FRANCEZÀ.
IN GIMNAZIILE i LICEELE INDUSTRIALE DE FETE
Scoala industrialg pentru fete, studinl limbii franç;eze
trebue s. urmArease.A.0 tint4 mai mult praetieä, iar metoda .de
.predare sä, fie lesnieioasii, pentru Cil. programul kr de
.activitate ziliiicií le lash' prea: putiu timp de Prepararea lee-
Ounilor,.afarA de clásA.
.
De aceea, iurgimikazi4;.invtitarea limbii franceze trebue sA,
isbuteaSeI a da eimostintele -indispensabile i deprinderea ea,
dupli treeerea celor 4 ani, eleva sA poatA sustine a conversatie
éleinentarA, sii. inteleagit .continutur mud text_ al unni jurnal
de modii, al unui prospeet,,reclame,Slbum, catalog, hidustrial,
etc.; sA inteleagh:o eonVorbire iizual neereAnd a se, exprima
la rAndul sAu.
in lieeu, se va eanta intensifiearea acestor rezultate, -eleva
trebnind SA eapete'Usurinta de a eiti stintelage pe deplin 'mice
pUbliCatie-prOfesionalA de- sPecialitate; sA serie coreSpendentA
eoinereialit eleMentarA, SA capete deprinderea i urajni de- a
intrethie o conversatie uznalA in frantuZeste, i sA trezeaseA.in-
'teresul Pentru manifestitri indnstriale i artistiée strAine, :en
dorinta de a le ennoaste eft mai dé aproape; inceretind sit le
foleseaseA si sit le impAmateneaseit la noi.
De aceea nu se vor da sub niciun moan, nOtiuni de litera-
tur(t san de istorie iiterarä; iar alcAtuiterii de manuale pentru
liceele industriale vor 1'adopta textele cele mai 'Simple, care nu
infAtiseazA prea mari grentäti sintactiee sau morfologiee.
Thita primi.lor doi ani este de a da 4totiuni generale de rostire,
veeabular, leeturA, gramaticA, asemAnAtoare eu eele predate la
Caul teoretie.
Seopurile emintate mai sus se vor realiza în urmAtoarele pe-
rioade: in el. I si a II-a, elevele vor trebni sä prindA,.prin ei-
tire, tradneere, convorbire, scriere i elemente de gramaticii,
din ineeanisnaul obisnuit al limbii asigure vocabularul
coneret i aproPiat ; Ihnitat la vieata uzualA si de atelier.
In elasa HI si a IV-a, Ii 'vor intregi cunoasterea limbii,
prin aceleasi mijloace, insA eu o mai deplinA stApAnire a gra-
=tied, iar voeabularul il vor imbogAti en termeni din vieata
prOfesionalA.
In el. V, VT i VII, invAtarea continnatA in acelasl
10
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
va-pAtrunde tot mai mult in spetialitate, aeordind insh de data
aeeasta o parte mai însemnat i serierii i redactArii, iar in
ultima clasA a VIIIa se va tinde. la inAnuirea lesnieioasA a.
limbii In vorbire serière i leeturg, dar eu =RA libertate de
programA.
-Mètodd ea se va intrebuinta va fi cea direetA, eonatAnd din
conversatie pe eat posibil mimai iii limbi franeezA, dar la ne,
vole si în limbo. romAnA.. Se' va proceda intensiv, Mai eu deo-
sebirein orele dela cursul superior.
Mai toate exereitide se vor face in clasii, rezervAndu-se pen- -
tru aeasil nuMai o revedere 0, eelor "i&Atate.
Pograma analiticA va conSta din urmAtoarele:
CLARA I-a
I. Sunetele limbii, simple San eombinate rostirea kr eo-
recta lui euvinte i gindiri elementáre. La inceput se va invAta
numai euvAntul yorbit, apoi in'text.'seris:
Se va da in primele lectii un vocabular restrAns de eaVinte
uzuale (clasa, atelier, unelte) eare vor fi inVAtate treptat dar
stArnitor,prin revenirea kr cAt mai,deasA, pentru ea eleva sA
ajungA sA4 stApAneaseA foloseascA ftirA ezitare. (Lee- .
tiuni orale).
-H. Se vor aleatui buckti rednse la eAteva gandiri, eu un vo-
cabidar coneret, legat de imagini din carte, sau de pe tahlouri
intuitive; privitoare' la : obieetele elasei, la corpal omenese
inibrAeäminte, la forme, dimensiuni, eulnri, la timp la ea.
F,;i.
lendar ; la familie, persòáfie, animale, plante;ete. Cnvintele vor -
figura si lii glosarul dela finele Mannalnlui. Se ver da
teya poezii i aneedote eepilAresti, exereitii .nnindriitare
dela 1:--10=L-101.00.
T.rept4 se va familiariza eleva en notiuni gramatieale.
.Articolul: hotArit, nehotärit, contractat, partitiv, sastantivar
numArul, (formarea' SimplA a pluralulai), gennl i deelinarea ;
adjeetivul ealificativ eu genii d numArul SAu si dintre deter-
minative: adjectivill deMenstrativ,' posesiv, nehotkrit, Mime-
ral, interogativ,----pronuMele perSonal.
Verbid: infinitivul i participul treent, iar dela
prezentid, imperfeetul, perfectul Comniis, :viitorul inaperati;.
toate ackatea dela verbele regulate, dela auxiliarele';,A-
voir" si Etre" Si'dela verbele neregidate: Aller, Dire, Faire,
Prendre Lire, Venir, Veir,--41orMa ieflcxivA. MeeaniSmul
.IV. Exereitiile de conversatie: si de seris vor fi apròpiat
tektelor.
y. Tabloid conjugArilor inVAtate.
CLARA II-a
Seopul invAtiimAntalui lhnbii franeeze in aceastä elasA e de
a 'imboati vocabularnl :envintelor uzuale ale elevei .prinbu-
eiiti de lecturA ceva mai intinse, eu privire la vie*. de oraS si
eea de tark, care vor da ineren prilej de conversatie; scriere si
chiar memerizare.
.Propozitiile vor fi simple si fitrit expreSiuni prea grele.
.Grainatica e va.faee mimai 'en apliedre la bucht.ile de lee-
turg, invalAndit-se eäteva eaiuri "de formare 'a fetuenimilni la
adjective; pronumele posesiV i demonstrativ, interogativ; he- .
hotArit, relativ, intrebnintarea' ditorva 'prepozitii i eonjuetii
uzuale.
Se' vor invg4a- dela Vebele regulate ethajngarea 'actiVA la
timpurile indicativului, nestudiate In el. preeum i condi-
subjonetivul, participiul prezent. De asenienea -pre;
zentul, perfectul commis. i Viitorul I, dela uncle verbe nere-
gplate mai grele.Participiul treent conjugat .eu auxiliarul ètre.
Se va continua eit senrte ;eXereitii de copiere po eaiete '(eu
miei modifiehri în teite) i diciare in elasA.
Cartta va avea la urmA tabloid vèrbelor regulate si al ver.
belor neregulate, infâlnite .in manual, de aSemenea, mi `voca-
War al euvintelor cuprinsemn bucktile de.eitjre.
 26 Martie 1936 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
CLASA.
' In aceaSta- elask. bribiltile de '1,e-cturia, tor-fi alesè, atat diu
linnet de -vedere ai crinthintului; cat j. al vecabularalui, în re--
gatura eu meseriile diverSe eroitorie, rufArie; eor;,
Bete, tesutul 0112ei si al covoarelor, broderie artistick
ACeste budti ivoeovita ariditatea didactick fiind prezentate
in chip viu si p1äeut, i tor fi alternate cu. anecdote, Se vor
face exereitii striae pentru constatarea achizitii1or ele :termeni
expresii noi. Dupa un cicht de lectii se vor da exercitii de
redactare, in care eleva va intrebuinta vocabularul .havalat.
Inceput de dietarè,, interpret,* ,in prealabil. Se ter;mai face
bucAti in afara, de cele de, .speeializare, iii dimita timpului
disponibil eare ul aild legatura eu mediul i vieata elevelor.
Granted:lea. Repetarea cunostintelor de gramatich predatá
In primii 2 ani. Acordul-participlulni trecut conjrigat si avoir.
Desi nu se va insista astpra sintaxei, se -va atrage totusi 'a.
tentia copiilor asupra construetiei subordonatei-legata prin
'conditional.
Sintaxa prOpozi-tiunii, 'deoarece atunei cand se fae-e acordul
Darticipiului treeut, en Cemplimentul drept, trebueste mai ina-
into analizattermenii propozitiunii.
CLASA IV7a
Lectura cii oontinnt iiarati i descriptiv, privitoare la mes-
tesugnri, iiego i economie, dar formnlate eu oarecare talent.
Set'a evita usdelunea tehniea. Din lectura se tor desPrinde
unii termeni ifitretuintati in .crOitorie, rufarif(si, arta po
idòabei. Eipimerea eentinutnlui lectnrii i eonveraatiei.
Grainatiea, intregita în eniMstiatele ei eleMentare.
Se va insista asuPra conein-dantei timpurilor indicativului
Oi a indicativului eu aubjonetivul. Se va eontinua cii inviltarea
verbelor neregulate..Se va face die-tares ortografid, interpre-
i tatid in prealabil, i reznmarea ,scrisä a celor eitite, apoi repro-
dueere din memorre a poezlilor.
Cursul superior
Is cursul superior se vor verifica. i repeta meren cano,$tin-
tele gramaticale dobandite in ghnuazirt, fill a se insista asu-
tira i a subtilitiior limbii.
In elasele V-a, VI-a, VII-a, bud:tile de lectura, tor fi usoare
ea constructie ti,vocabular si tor fi alese din istoria costumu-
lui, istoria artelor indnstriale, deserieri de interioare, muzee,
ateliere, expozitii, magazine marl, gradini, arta decorativii, de.
eoratiuni de interior; buekti eu continut interesant,
Ord cu ntilitatea profeaiunilor liberé; cateva portrete de pro-
fesionisti j mari realizatori si erestiilor lu modA.
Fra.nta prezentatil sub aspeetul ei industrial (referitor la fe-
lnee hi genere).
Exercitii de corespondenta si redactiuni usoare. Ineepand
din cL profesoara, pentru leeturk se tit servi si de ¡Ur-
1-ialele de modä, la fiecare schimbare'de'sezon, folosindri-se'pen-
tru conversatie ,si and explicatille necesare.
CLASA
Prograinul pretAzand iiurnai o orA, pe.sAptilmank se tor -face
lecturi i conversatii libere, in cadrul _preocupArilpr profesio-
stale ale elevelor, ca viitoare patroane sau conduciitoare.
PROGRAMA ANALITICA
A CURSULUI DE LIMBA GERMANA PENTRU SCOLILE
INDUSTRIALE DE FETE
INDRUMARI GENERALE
Scopul intatiimantuhd limbii germane îu scodle industriale de
fete, este asimilatíí acestei limbi, hi MASura trebuincieasa pentrn
cc : la Sfilrsitul e rsai imiazial, elévele s. poatA austine
eonvorbi re el ementa ral as upra fapteler i ideitor . ieirrente
yleata zilnicti i in cea iprofesienalk itir en ajntorttl dictiena-
rulid encielopedie-si al -Mid speciiid s lie in stare a disenta nu
text al earui Continut si forMa au r preapaile -cal-05,414e
www.digibuc.ro
1-5 49
iehnice prea'inaintate: Mai'deParte la fineltekrea ulthnei, erase
de Keen, absolVenta sA staptIneaseiti fArh prea mare .sotAire 8an
greutate materiale- 4 eunostinte i termiuologia ,niesetiei sale,
astfel In cat sA fie in ,táre de a intrebuhrWainguta' orice; lu-
erare germana, domeniut ,indeletnicirilor sale, precum
de .a eblnuilica verbal saw seris hi relatiunile de afaeeri si'ca-
sele furnizoare, eolaboratórii sau ellentii care. se folosese de
aceastil limbk
Acest obiect va fi studiat in eke donkleetii pe sliptiimana
iii teate celè 8 clase de lieeii induatrial complet. La inceputul
etirsului in class I-a, tirap de eel putin o hula de zile se va,
intrebninta exclusin *etoda direetel,' pornindn-se debt intuitis
obiectelor i aetiunilor. Tabla va fi pentru profesori i eairtal
pentrn eleve mijlocul principal de fixare a eunostintelor. Car-
tea va sluji în aceasta vreme ca indreptar al auecesiunii
leetidor si ea un sfetnie al scolarului aeasa, nude profasoral
nu poate ata la indemauk
In ode din-Lain 3 clase ale ghnnaziului se va asimila, cunos.
tintcle fundamentale de gramaticA :.in ce, priveste ordinea -pre.
dárii Ion se ya tine cat mai anult seand de indrumarile cupririse
iii Partea'specialA a acestei programe analitice, fiind in 'eon-
cordanta eu gramatica cerutli de limba romank
Explicarea gramatieei ya trebui sa porneasea totdeauna dela
texte. Cuprinsnl amestora arAtat mai departe prntru fic
care clasa. Ele se refera la anume ramuri i orizonturi ale vietli
materiale i snfletesti.
Alegerea, compunerea succesiunea textelor hi manual
man la initiativa autorldni, sub conditia, Intel stride respectAri
normeIor a perceptiei.
Regulele gramatice se vor da hi romaneste parail la class
III-a inclusiv, dela a IV-a inainte se va putea intrebuinta si-
formularea hi liwba germanA.
Iii tdate elasele cursului de limba germanA,Araducerea va fi
intrebuintata sau numai acolo undo metoda directa ar cere
prea mari digresiuni, sau :ea mijloc de grabuid verifieare a
ifftelegerii textulni. In afara de aceasta ea este recomandalii
si în exercitii serise din care elevele SA dobandasea intuitia ciao-
sebirii de spirit si fornd intro limbs germanti i cea maternA.
La invAtarea alfabetului german de maid se poate incerca
metoda experimentalk au aucces a hitroducerii treptate a di .
terilor atrium, cite 2-4 la fiecare lectic,.in texte caligrafiate
la inceput pe tabla i caiet earaetere
Toate manualele tor enprinde an dietionar al euvintelor
trebuintate pentru întâi.a oarA in elasa respectivA.
La substantive se va indica genul, forma de singular si
plural, preeuna i tipul deelinaril. La ad-,lective,: gradele de
comparatie, la verlie, formele fundamentale i anxiliarul tim-
purilor compuse ale perfeetultd. La prepozitii, eazurile en care
ele se eonstruese. Este de' dorit ea aecentuarea euvintelor .
arr.
fie aratate in aceste dietionare imprimându-se vocals silabei
intonate cu. caracter tipograf c deosebi ter,
La manualele care, din cauze tehnice, nu Val' patea îiideplîni
aceastil eerhrtA, profesorul va indruma pe elete sa, noteze eu
nil aceent vocalele tonice ale euvintelor dictionarului. Este de :
eel Mai mare folos dictionarid de euvinte hi ordinea alfabetieri
la finele manualului.
Peatni inicsaimea. intuitiv. manualele vor fl
inzéstrate en graljuri, Textele privitoare la specialitAtile in-
dustriale vor cuprinde neaparat scheme say, iluslratii ea adno,
l(tri legende, care sA ajute urmArirea amAnuntitk a pbiec.
tului de acris.
Cand autorul textului interpretat poartA un name istanie
hi litératurrt sau technica germank se vial- da indicatii asupra
epocii in care a trait; aratandn-se pe sure; faptele mai insert'.
nate din yieata, ori inerArile capitale din opera sa.
Programa analiticit a cursului de limba germank pe clase,
Cr,A SA La
Clasa, obleetelé pe care le euprinde...Luerarile sicolarultd.
Prineipalele aqiuni din vieata lui ziluicA,in clask
'Corpul omenesc, partile lui marl si prineipalele !Organ& diri
'11
 1550 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
tfara. ImbrAcrunintea. Compunerea ei. Numele materialelor
'din care sunt facute difentele ei
Locuinta. Deosebitele ei incAperi, intrebuintärile acestora:
Hranak mancarile i bauturile cele mai obisnuite. Materiile
prime din care se pregatesc. Ustensilele de mesa i intrebuin-
¡area kr.
Familia. Párintii i copiii, fret i surori; ascendent j co-
laterali. Legiiturile sufletesti in yieata de faMilie.
Asezärile omenesti. Orasul i satul. Strazi i piete. Cladiri
publice, deosebite institutii i intreprinderi. Circulate.
Numerile, rostirea i scrierea lor în litere. Mäsuri de Inn-
gime i greutate.
Timpul i Impärtirea lui. Anul, luna, ziva, ore, minute, se-
cunde. Intrebuintarea ceasornicului.
Cele patru anotimpuri. Vieata naturil in decursul bor.
Fenomenele atmosferice. Anima le si plante obisnuite in
vieata de fiecare zi.
O zi de scoala in clasä si in atelier.
Cunostintele e gramaticä predate in clasa I
Numele eatorva obiecte de prima insemnAtate din lumea
inconjurAtoare (lueruri din elasa, unelte din atelier, sau par-
tile trupului omenesc) . Se vor da eu articolul definit la nomi-
nativ singular eu persoana a treia a verbulai sein, exemplifi.
candu-se astfel genurile substantivului.
Alte obieete din eategoria celor invätate in prima lectic.
Exercitii de numärätoare dela 1-10. Singularul i pluralul
substantivelor eu numeral si articol definit.
Cu acest prilej se va intrebuinta i persoana 3 pluralä a
verbului sein la indieativul present.
Insusiri de märime, forma, culoare ale obiectelor cunoscute.
In aceste lectiuni adjectivele vor fi intrebuintate numei pre-
dicativ. Conjugarea verbului sein la intregul indicativ present.
Pronumele personal. Negate cu (nicht" weder-noch" sein".
Principalele adverbe de loc (hier dort" rechts" links"
,Vorne" hinten" oben, unten, uberall nirgends".
In tratarea acestui 'capitol se vor introduce numai verbe
(sietzen stehen" liegen, scheinen, leuchten, klingen, knnaren,
' etc:), care vor fi conjugate in intregul indicativ present.
Se vor evita deocamdatä verbele tari cu Brechung" i cele
slabe eu infinitivul present in ern si eln".
Articolul nehotärit, adjectivul pronominal (demostrativ,
posesiv, interogatiY). Se vor face eat mai numeroase i felurite
exercitii pentru ca elevele sa, se deprindil cu acordul genului.
Declinarea tare a substantivului eu articol hotttrit.
La invätarea dativului si acuzativului se vor studia i cateva
prepozitiuni simple si compuse mai intrebuintate. La
fiecArei lectiuni formele se vor sistematiza în paradigme.
Declinarea slaba, a substantivului. Se va proceda î11 acelasi
chip ea mai sus. Se vor feek aplicatii ale intregii declinäri,
inlocuindu-se art. hotarit de deosebitele adjective pronominale.
(diser, jene, welcher, kein, etc.).
Declinarea adjectivului (slaba, si tare).
Pronumele §*1 declinabea bor
Sintaxa i topica propozitunii simple si desvoltate. Forma
afirmativä i cea intrebätoare. Inversiunea.
Pram Propozitiuni principale i secundare. Conjunctiiie.
Conjugarea verbelor. Indicativul lui haben, sein, werden (färä
viitorul al II-lea). Conjugarea verbelor slabe la aceleasi patru
timpuri. Cele trei forme fundamentale (legen, legte i gelegt).
Verbe simple si compuse. Particule separabile i insepare-
bile. Conjugarea tare, perfectul cu haben i cu sein, Brechung.
Conjugarea refIexiva. Comparatia adjectivelor i aelverbelor.
CLASA II-a
Vacantele de vara. Intrebnintarea bor. Odihna, plimbari,
excursii. Inceperea noului an scolar.
Activitatea in atelier. Descrierea mai amAnuntitä a unel-
telor i instrumentelor, precum si a felului cum functioneasä.
12
www.digibuc.ro
26 Martie 1936
Materialele intrebuintate. Cateva cunostinte despre origina
principalek kr înuiri. Personalul atelierului.
Tara, veeinAtitle hotarele ei.' Forme de 'relief, cursuri,
apa, maxi, lacuri, Locuitorii, nationalitatea- numärtil bor.
Centre de populate si impartiri administrative. Forma dg
guvernAmant (cu material lectical foarte usor).
Calendarul. Zile de lucru i principalele sárbatori de peste
an. Datarea intamplärilor din vieata obisnuitä.
Vieata la ores si la sat in timpul toamnei i iernii.
Ate Here, prAvalii, marfa, industriasi si client cerere
oferta, toemeelä, pieta. i moned.A.
Cunostinte de gramatia predate in clasa
Inveta.rea alfabetului german de tipar si de rating. Subs an-
tivele eu 2 sau mai multe genuri gramatieale.
Substantive cu deelinarea amestecatä.
Adjectivele fare` Umlaut (trenta), in komparativ i super-
lativ.
Conjugarea pasiva la cele 4 timpuri ale indicativului sta.
diet in clasa I-a.
Conjugarea activä: mai mult ea perfectul i viitorul alIL
Verbele auxiliare de med. Se va stärui asupra conjugärii
lor, impreunä eu un compliment la infinity.
Apositia i acordul ei eu substantivul sau pronumele de
care atarnä.
Cuvintele omonime. Sintaxa propositiunii.- Variatunile to-
pieei dupä termenul at care ineepe.
Ordinea deosebitelor complimente. Fran,. Proposituni ex-
plicative si temporare.
CLASA
Europa si tärile ei. Celelalte eontinente. Mari, Oceane,
Prunantul, soarele luna. Corpuri ceresti. Universul. Dum-
nezeu, tatal nostru. Exerciti de corespondentA partienlarit:'
scrisori ea-Are pärinti, rudenii i prieteni. Cereri, multumiri,
Cateva cunostinte foarte simplificate de istorie- na-
tionalä.
Momentele i varstele vieti -omenesti. Nasterea, botesul, ea-
sätoria, moartea.
SanAtatea i ingrijirea ei. Cele mai.räspandite boli.
Scurte povestiri cu subject din vieata omeneaseä. Basrue
simplificate la nivelul de pregAtire al clasei.
o schitä elementerä de autobiografie.
Cateva poezii (4-5) in legatura, eu momente din copilarie,
sau de cuprins religios i. national. _
Cantece din vieata meseriasilor (text si muskA).
Proverbe privitoare la virtutile, datoriile omului si ale mes-
tesugarului in special.
Cunostinte de gramatia .predate în clasa III-a
Deelinarea substantivelor proprii, numele de perspane i de
locuri (de origin:A germanil i straing). -
Terminate nominativului i acusativului plural, and locui
articolului este tinut de un adjeetiv pronominal.
Particularitäti in declinarea atributului adjectival.
Celelalic moduri ale conjugärii,- conjunctivul, conditionalul,
imperativul, (in forma activii si pasivA).
Modurile impersonale.
Propozitunile conditionale, concesive si consecutive.
Stilul inairect, (eu i PArA. conjuete).
Sinonimele, (notele comune i cele deosebitoare).
CLASA
Lecturile destinate acestei clase, vor trebui eat mai dese lo-
eutinni proprii limbii germane.
(es kommt mir darauf km) einen Weg surucklegen" nach
dem Rechten sehen) Das Licht der Welt erblichen" sich
an der Arbeit maehen".
Se vor deserie mai amanuntit cateya feluri de ateliere ei
aparatele i instrumentele respeetive, mecum si f club intre-
buinta rii lo r.
a) 0 fabricA trieotaje si manusi;
 MONITORUL OFICIAL Nr, 71 1551
26 Martie 19,38
CLARA VIII-a
7/) Un magazin covoare;
c) 0 fabrieg tesut; Fragmente din biografiile nuirilor tehnieierd si organiza-
Un atelier de croitorie; tori industrial
Un atelier de rufgrie, corsete; Lecturi din autorii eare au seris In 1. germang daspre arta
f) Un magazin de mode fleri ssi industria româneascg.
g) Un magazin de broderii, dantele; Istoricul .uncia din marile case industriale germane in
h) Un atelier ceramieg.; ennui timpurilor. .

i) Un atelier de leggtorie, eartonaje.
Se vor studia i compune cateva tipuri de seriseri mai sim-
ple, de afaeeri, in legiturg eu piata industrialg : 1) _Ofertg
de serviciu. 2) Anunturj i reclame, 3) Modul de intrebuin-
Texte in prozá d versuri din autorii clasiei i moderni,
eare au inatisat situatii, fapte i personagii, din vieata de
muncg industrialg a lumii germane i romiine.
Continuare : (lecturi din istoria costumelor, broderiei, te-
sutulni si a tuturor artelor decorative industriale) . .

tare. 4) Devize de luergri. 5) Faeturi. 6) Certificate.

Câteva poezii si canteee din vieáta meseriasilor. ISTORIA
Anecdote si povestiri eu subiect din lumea muncii indus- LÄMITRIRI
Scapa Cultura generald a tineretului scalar, trebue sg,
triale.
Se va repeta gramatica studiati In eele din-Cain 3 clase. aibá Ia bazá euneast.erea trecutultti poporttini nostru. -In
CL A RA V-a
aeest scop s'a introdus in infitilmântud industrial t; i studittl
S'a. largit astfel - sfera de infermatie a elevilor din
Intâiul trimestru va fi consaerat unei repetgri i sistema- seolile industriale, urmárindu-se sg li se dea i elemente de
tice a cunostintelor de gramatid, debAndite in eele 4 dose culturg generalg i sa,' se asigure i edueatia nationalg a noi-
g mnaziale. ror generatii de FoIari.
Aceastá recapitulare se va urmári pe baza unni sir de texte De altfel, astgzi, mai mult ea oricand, i prin alte obieete
simplificate astfel, Melt sg poatg, sluji chiar la initierea unui de inygtgmfint, preeum i prin avântul profeserului, trebue
ineengtor, in studiul 1. germane. g5site resume care sg tindg la desvoltarea culturei Si la edu-
In Me 2 trimestre urmgtoare se vor face eateva lecturi cotia nationalg a eetateanului de mâine. Mai mult ea oricand,
privitoare la tehnologia materialeIor (hml, mgtasea, bumba- tineretul Kolar trebue sg, creaseg in spiritul aspiratiunilor
cul, lama, etc.). neamului nostru, egraia trebue sg-i asigure propgsirea in
Se vor studia biografii seurte i simplificate ale unora din toate domeniile.
eei mai insemnati inventatori i industriasi germani i români. Prin studiul istoriei in indtgmantul industrial scolarii
Descrierea uneia din marile intreprinderi ale industriei trebue sg, cunoascrt, in mod sumar mgear, fazele desvoltgrii
0.ermane. politice, soeiale i culturale ale poporttlui nostru, eu eâteva
Se vor continua exercitiile de corespondentg. profesionalg. notiuni si din istoria universalg, atttt eat inggdue programa;
Se vor interpreta noi poezii cu subiect din vieata unmeitori- i se va insista &supra luptelor celer trei voevodate a Munte-
lor industriali. niei, Moldovei, Transilvaniei, pentru pgstra intre eele
trei tgri, nationalitatea distinetg românea.segi; dar mai ales,
CLARA VI-a trebue sg, eunoaseg factorii vietii artiatice i industriale, In
Momente caracteristiee în desroltarea artelor industriale, deosebi ai poporuhii roman.
germane si române, in evuI mediu i in timpurile moderne, Studiul istoriei, ca i al celorlalte ohiecte ale aeestui
(eu gravuri). 0:rant, trebue sà. saldeaseg in sufletul seolarllor, inbirea da
ateva .ereatinni caraeteristiee ale artei populare germane muncg; sg, li se arate cg numai prin muncil i prin imbrgti-
artei populate rernâne, (eu gravuri) ea : interioare, tesg- sarea meseriilor, se pot desvolta industria i economia natio-
turi, brederii, ceramic* juckrii. nalg, imbungtatindu-se, totedati, i vie*, familiei.
Leeturi aIese din tehnolegie pentru asimilarea tenninolo- Prin desvoltarea industriei nationale se ya ajunge la va--
giei privitoare la notinnik eurente in aceasta ramurg. lorifiearea hoggtiilor änii noastre.
Aforisme asupra munch. - Fragmente de nuvele sau ro- . De aceea rostul profesorului in aceste scoli este, indeosebi,
mane cu subieete din vieata industrialg. foarte mare: sg indrumeze pe tineri spre meserii i sg-i facg
Biografii de inventatori i mari industriasi germani, din sá se mândreaseg cu ocupatia bor.
veacul al XI-lea. acelasi timp, prin studiul isteriei din scolile industriale,
In cum]. anului scolar, elevele Near deserie in I. germang, sá se formeze elevilor o temeinieg edueatie nationalg, spre
dung, din luedrile pe care le vor fi exeentat in atelierni spe- feri, la maturitate, de orice influente a unor aetiuni &clung-
eialitktii bor. toare Statului nostru. Meseriasul esit din aceste scoli, trebue
(Manualul va cuprinde mi. model, care va 'sluji pentru sa stie eg intereseie individului aunt &trans legate de vieata
'orientare). intregii natinni si de a Statului, din 'eare face parte.
Intregirea cunosthitelor de contabilitate. Predarea materiel: se va face in senSul de a desvolta spi-
ritul de observatie al scolarilor, de a intelege si a valorifica
CLARA. VII-a frumpsul sub toate aspectele. - Se -va avea In vedere des-
Progresele tehnice. masing de tesut, brodat, aplicatiile voltarea vietii istorice a poporului nostru, dar se va pune ae-
aeestora in industrie. centul pe vieata industrialg i artistieg.
Surogatele in industrie (en specialg privire asupra expe- Se va incuraja spiritul de ereatie si se va urma caraete-
rientelor ,f4eute in timpul rázboinitti mondial), tesáturi eu ristica timpului nostru: realizarea frumosului i utilului,
fire sintetice. printeun spirit de economie i rapiditate.
Vizitarea unei scoli industriale (Gewersehule). Nora exerei- Cunostintele predate sg-i fast pe elevi sg cunoaseg reali-
tdi de corespondentg prefesiOnalg: scrisori de comandg, si de tatea vietii in care vor trgi i sg, fie in stare a folosi cele in-
pfertii, contracte de angajament. vgtate. .

Poezii i fragmente de pevestiri din literatura.elasiert si din Spre a evita aglomerarea,,materiei, mai ales pentrut acesti
aeea a veacului al XIX-lea, inspiratg din, vieata artisticg, si scolari, ocupati in ateliere, in gimnaziile industriale, o leetie
industrialg. . . . . .
de istorie nu va trece de trei pagini de tiPar, in afarg de
Lecturi din istoria costumului, broderiei i lesutului si a ilustratiuni, iar in liceele industriale, patru pagini de tipar.
Oturor artelor decorative industriale. La inceputul anului seolar, -materie de predat fiind in cert.

13
www.digibuc.ro
 1552 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1928

tinuare, Fa dasa III-a si a VI-a, se va face o recapitulare a
eelor stud iate îi1 clase precedenta:-
Se vor face reeapitulArile épocillor marl ele istoriei, spre a
se fixe bite cunostintele; iar -repetitia va fi cel mai VIM pri-'
lej pentru sintetizarea materiei.
Profesorul, în predare, va aplica i sistemul torelatiei Cu Yieata lor politica, culturala i industriela (economica).
obiectele apropiate, in deosebi cu I. romani; geografie
struetia
In gimnaziile i lieede hidustriale, urmând organizarea
acestor rob,. studiul istoriei se va -preda astfel :
- 1. In gitnnaziile industrialé : Istoria Româilor i eveni- grit.
mente mai insemnate din istoria universala, audit-se notiuni
sumare despre popoare eunoseute prin culture lor, in vieata bizantine ii arabe asupra ei. Vieata feudalrt.
.;omenirii cu specialk privire esupra desvoltArii industriei.
2. In liceele industrale : Isteria Romanilor cu. notiuni des- Românii sub stapanirea ungureasca.
pre istoricul costumului national si eostumul domnese i bee-
resc. aseinenea, desvoltarea vieii industriale la români. dustria in sec. XI-XIII.
La ambele cieluri s'a dat' prioritate istoriei ROmânilor, cu
scopul 'de a evidentia. vieata sbuciumata i alitatile eroice ale
poporului nostru.
Se va .aecentna cä hi oriee tiMp, indiferent de granitele poli-
tiee, Romanii au format o unitate spirituala, care a fog. taria Lnptele Rominilor en Turcii. Ion CorVin, Vlad Tepes, $tefan.
lor in vremurile grele- prin care au trecut.
Evenimentele istorice se vor trata suiiar. avindn-se in .ve-
dere, in mod deosebit, vieata sociala, eulturala si eeonomica Urmari eu privire la desVoltarea indnstriei, in general a vietii
cu atentie -deosebitil pentru industrie.
Metoda. In cursul ginmazial se va intrehuhlta metoda expo-
zitiva-narativa, folosindu-se ,insrt j. metoda euristicA, mai ales
atunci &and va fi nevoie sä fie pusi la eentributie i eolarii
pentru o mai bum), fixare a materiel.
In cursul liceal se va Caute ea elevii sa judece singuri eve-
nimentele i sa, pi:eta expune farii intrerupere problemele care
se pun. $colarul va fi-activ pentru ca putereá lui de receptivi-
tate sa, se mentina pe primUl plan. Scolarttl va fi ferit de twee
lene inteleettale cand i se da totul de-a gate; el va lucre ne-
intrerupt sub controlul i indrumarea profesorului.
Pentru predare, profesorul se va, folesi de hirti, tablouri,
albume, planse, modele, documente, peeeti si eventual aparate
de proectitini, cAutand srt intocmeasca i tm muzeu istorie al
seolii lacare preda.
Vizitarea muzeelor, expozitiilor, bisericilor si a oricaror mo-
nnente, ca i ins* orastil cu vieata industrial:A i cultu-
ran', intra in obligatiile profesorului.
Pe eat. timpul va ingrulti; se vor faee i leeturi istorice en
(lescrieri, legende, biogrefii, capitole de croniei,.po-
trivit en puterea de intelégere. Biblioteca scolara va fi inzes-
trati eu albume i luerari, cu ajutorul cirore si se cunoasci
vie* hicratorilor i desvoltarea meserillor la Romani alte
popoare: Vor fi pusi la contributie i scolarii pentru alcatuirea
untti'mic muzeu scolar, in colaborare eu alte obieete, in deosebi
en geografia.
Rostul esential al cursului, de istorie trebue sa fie intit-
rirea iubirei de patrie, dragostea de muncil i respectarea me-
seriilor, designr a meserillor neamului românesc.-
'Profesorul si entuziasMeze pe ,scolar Pentru meseria lor, spre
contribui prin munch' la ridiearea economica a ärii noastre.
Istoria Românilor cu aspecte din istoria Universali pinii la 1648
CLASA II-a
introducere: Familia, satul i orasul. Neamul. Statul. Forme
de cannuire : monarhie, rePublicA. Popoare (Latini, Germani,
Slavi, Mongol i).
Tara si nearnul jonuinesc.
1. Vieata preistoriert i urmele ei pe primantul românesc. Po-
poarele vechi ale patriei noastre.
2. Popoarele orientale : 1. Egiptenii. 2. Asiro-Babilonienii.
3: Evreii. 4. FenicieniL 5. Medo-Persii. Tara i locuitorii. Re-
Rispindirea lor.
3. Ocupatiunile popearelor orientale. Vieata lor eeonomica
culturala.
4. Grecii, Tara i bocuitorii. Religia. Rispandirea lor. Vleata
culturala i economica.
5. Romanii. Tara' loeuitorii. Religia. Raspandirea lor.
6. Dacii. Datini Si. ocupatiuni. Cucerirea Daciei de dare Ro-
mani. Colonizarea Daeiei. Negotul i meseriile in Dacia.
Navalirea popoarelor barbare: CAderea im-
periului róman i formarea statelor barbare. Barbarii in xi-
S. Desvoltarea vietii industriale in Europa si influentele
9. SlaVii. Pormaree poporuliti roman. Bulgarii
10.. Cruciadele (I si IV) . Desvoltarea vietii orasenesti. In-
Titarii i inceputurile de organizare ale poporului roman..
11. Intemeierea principatelor române: Basarab I, Bogdan I,
Turcii in Europa,
12. Epoca lui Mircea cel Bitran i Alexandrn eel Bun,
cel Mare. Organizarea prineipatelor. MeStesugurile la Romani-.
13. Notiuni de inventiile stiintifice. Deseoperirile geografice:
economice.
14. Refornia i renasterea. Influenta lor asupra desvoltarii
vietii culturale i economice in sec. XIV-XVI.
15. Situatia Politica in snd-estul Europei. Inaintarea Tur-
cilor. Luptele r.crestinilor en Turcii. Petru Rams. Mihai Vi-
teazul.
16. Luptele religioase din apusul i centrul Europei.. Aspee-
tele vietii industriale (arte), hi apusul Europei, la inceputut-
see. XVII pang la pacea Westfalicrt.
Arte industriale textile.
Istoria.Romilnilor cu aspecte din istoria Universalii, dela 564_ R AZ-
. CLASA III-a
1.. Desvoltarea culturala i economica a Frantki in. vremea
lui Ludovic al XIV-leit. Statele germane si indeosebi Austria,
in.vremealni Leopold I.
2. Epoca lui Matei Basarab i ,Vasile Lupu. Românii din
Ardeal. Trecerea lor sub stapanirea Habsburgilor. Urmarile
acestei stiptiniri asupra vieii ecouonice i religioase a Ro-
mânilor ardeleni:
3. Statele din rasaritul Europei. Rusia i Petru cel Mare.
Tirile Roniâne sub Constantin Brâncoveanu i Dimitrie Can-
temir. lAspectele vietii ecenomice in aceste State i în deosebi'
in prineipate, in aceatta vierne.
"
4. Formarea Prusiéi. Frederic II. Maria Tereza i Iosif
II-lea. Anglia.
5. Desvoltarea artelor industriale in sec. XVII si XVIII.
6. Epoca Fanariotilor. Razboaiele dintre Turci-Austriaci
Rusi. UrmArile acestor rizboaie in. vieata industriali a princi-
patelor române. Revolutia Românilor din Ardeal in 1784.
7. Formarea ,Statelor-Unite. Revolutia Francezi. Cauze ,si
urmAri asupra vietii economice in Franta si in celelálte State:
europene.
8. Napoleon I. Desvoltarea industriei. Masinismul. Notinni
generale asupre artelor industriale.
9. Mistarile nationale din ragritul Europei: Sarbii, Grecii,
Românii. Revolutia lui Tudor Vladimirescu. Renasterea cultuq
relit a Românilor.
10. Revolutia din 1848, In apusul i rasaritul Europei.
1848 in tarile române (cu notiuni sumare despre epoca r--
gulamentelor organice).
11. Napoleon -III. Rrizboiul Crimeii. Unirea 'Prineipatelor.
Vuza Veda, Unitatea Italiei.

14
www.digibuc.ro
 '26 Martie 193g
12. Unitatea Gerinaniel. Românii dihi voile subjugate in
'eppeá,
- -13. DesVoltarea artelor industriale in sec. XIX-Organizarea
destacerii produselor industriale. Progresele civilizatiei în epoca
contimporank Industria mieL Industria mare.
14. Domnia lui Cuza Vodä.. &forme. Epoea lui. Carol. I.- .
I5:. Rivalitatea. dintre Marile Puteri ale EuroPei. Chestia
Nationalitätilor. Rivalitatea economidi. Problemele nationale
ale poporului roman. . _
16. Räzboiul mendial. Cauze i Urmäri. Rilzboiul pentru in-
tregirea neamului rOmânese.
17: Desvoltarea vieii industriale in Europa i in deosebi in
Romania dupa rilzboiull mondial. Domuia lui Ferdinand I.
Re-forme. Carol II.
(Vezi observatiile dela clasa precedentii).
NOTX. - kite industriale.
istoria RornAnilor
CLÁSA IV-a . 12. Dekoperirilá stiintifice i geolirrafice si urmärile ion in
Introducere: Tara si pilmântul românese. Neamul romkese.
Romanii îu afar5, de grApitele ltomaniei.
1. Vechii locuitori ai Von noastre. Tradi. Getn-DaCii..Re-
ligia i pultura bor. Romani i eucerirea Daciei.
Coloninrea Organizarea ei, Crestinismul Daco-
'Raman., Negotul d meSeriile in Dacia. Nasterea poporului'ro-
map.
,
3. Barbarii iii. Dacia: Gotii. Huiiii. Avarii. (Sumar) Slavii.
Formarea popornlui roman.
4. Bidgarii i Ungurii. Legiiturile cu poporul.Roman. Quee-
rirea TranSilvaniei. Secuii i Saii. Urmkile aävälirii barba-
rilor. Românii. din Sudul Dumärii. Askestii.
5. Tätarii. Intemeierea principatelor., Turcii in Eurepa:
6. Epoca lui Mircea cel Biitran i Alexandru eel Bun. Ion
CorVin. Vlad Tepes. Luptele -eu
7. Epoca lui $tefan eel Mare. . 1. Desvoltarea cüituralä i *ecenomica' a Frantei îu vremea
. 8. Vieata politie5, economie i culturalä a romilnilor dupli
intemeierea Principatelor. Mestesugurile la Romani.
.9. Principatele Roma*, dupä atefan del Mare. Radu eat
Mare. Neagoe Basarab. Petru Rares. Românii din Transilva-
nia pang., la Mihai Viteazul. , .
10. Epoca lui Mihai.Viteazul. Unirea Tärilor române.
11. Matei Basarab i VaSile Lupu., Tudosca Doamna. $erban
Cantaenzino. Const: BrâncoVeanu si Dim. Cantemir.
12. Culturá româneaScri in sec. XVII.
13. Epoca fanariotiler, Revolutia lui Tudor VladimireScu.
14. Romanii din Transilvania snb stäpapirea liabsburgilor.
ReVolati.a din 1784.
15: Renasterea culturalli a Romanilor. Regulainentele orga-
n icc. Domnii. regularnentari. .
Desvoltarea meseriilor la Romani.
17. ReVolutia din 1848 in tärile române.
18. Unirea principatelor. Domina lui Caza. Vod5. Roman:i
din tärile subjugate in epoca
19. Epoca Jul - Carol I. Desvoltarea Regat !dui Roman. Cul-
tura .
20. Domnia Regelni Ferdinand I. Ritzboiul pentru intregirea
peamuli românese. Reformele.- Regele Carol al II-lea. Cul-
tura.
21. Aspectele vigil industriale (meserii) la Romani.- Ro.
ii de peste hotare..Menirea .poporului Roman.
NOTÁ. sumare despre arta industriald ronnineaseL COS'
tineal romAnese.
'CLASA V-a
(0 orit pe saptilmanii)
Istoria .Romanilor, cu evenimente din istoria universal* pink' la 1648
briroducere. Neamul. Forma de caririnire (mona
hie, republic5). Popoare (Latini, Germani, Siavi, Mongoli).
Tara si neamul romanese.
MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1553
1. Urmele vietei preistorice in Europa si pe pi-inântut romi-
ne.se.
2. Desvoltarea vietei economice i culturale la popeareie Ort.
entale. (Egipteni, Evrei, Fenieieni, Persi).
S. Vieata industrialä i culturalii la Greci i Romani.
4. Negotul i mweriile in Dacia romanä.
5. Crestinismul. Nävälirile popoarelor barhate
acestor evenimente .asupra vietei econornice.
6. DesVöltarea vietei industriale in epoca feudalii. i influenta
ar4b4 &supra ei (sec. IX-X).
7. Formarea poporului roman si starea vigei industriale în
sec. IXL-X.
8. Cruciada I si a IV-a. Desvoltarea industriei in sec. Xi ---
XVIII.
9. Tätarii. Intemeierea Principatelor (Basarah I,. Bogdan I).
Turcii in Europa. Luptele românilor -en turcii in sec.
XIV:=XV. - .
11. Mestásugurile la 'romini in sec.
vieata. industrialii.
13. Influenta renast-erii si a reformei asupra.vietei cultin ale
economiee.in apusul Europei i TariFe Romane.
14. EpoCa, In'. Mihai-Viteazul.
* 15. Urmärile luptelor religioase din apusul i centrul Kura-
pei i influenta lor asupra vietei eeonomice.
16. Infätisärile'vietei industriale dela inceputulsec. XVIII
panbí la pacea Westfalici.
17. Notiuni despre istoricul costumului romfiuese si in rl
tele tiôine asupra lui. k.
.
CLASA- VI-a
.(0 ord pe Saptanittnii)
Istoria Rornanilor, cu aspecte din istoria univerSali, dela 1648
in prezent
lui Ludovie ál XIV-lea
2. Vieata economidi in Austria îit timpul lui Leopold- I.
3. Epoca lui Mad. Basarab i Vasile Lupu, din punet de
.
dere cultural si artistic.
4. Transilvania 'sub stäpanirea Habsburgilor (Leopold t,
Maria Terezi). Vimärile acestei stápiniri 'asupra vietei reli-
gioase, culturale i eeonomice a romanilor ardeleni.
5. .Aspectele vietei economice in tilrile din räsiiiritul Etno-
pei, insec. XVIII si Tärile Române.
6. Epoca Fanariotä in Prineipatele Române. Luptcle
Turci, Rusi si Austriaci i Ermárile acestor luPte in, vieata eco.
nomidi a Poporului Reiman. .*
7. Formaea Statelor-Unite. Revolutia franeezdt i räsunetul
ei in vieata economicii a Europei.
8. Napoleon I. Desvoltarea industriei. Masinismul. Notiunt
generale, asupra artelor industriale In aceastä
9. Miseiirile natienale din * räsäritul Europei, ia Romani,
Sarbi, Greci. Pacea dela Adrianopol i nrmärile ei în vieata
economic:1 a României.. Renasterea eulturalä a Românilor.
10. Anal 1848 in apusul i räsäritul Europei:
11: Napoleon 'HT. Räzboitil Crimeei, Unirea -Principatelor,
Cuza-Vodil.
12. Desvoltarea artelor industriale hi see. XIX. Industria
.
Industria mare.
13. Epoca lui Carol I. Vie* economicii in Romania.
14. Rivalitatea dintre Marne Puteri ale Europei pe ban
econOmice.
15. Räzboiul Mondial. Cauze i uritäri.
16. Rilzboiul pentru intregirea Neamului' llonninese.
17. DeSVoltares vietei industriale îmi 1101ilIlilI. (NO räzbo-
iul mondial.
18. Centrele mari ale dierilelor industrii. insead
nätatea lor in desvoltarea nationalä a poporului roman.
www.digibuc.ro 15
 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
1554
GEOGRAFIA .
LAMIIRIRI
Geografia fiind o stiinta a realitätilor prezente, iar liceul
industrial urmarind cunoasterea unei .parti din aceste
(vieata industriaI i conditionarea ei locala i general5)7
predarea aeestei discipline, in ramura de inviitamint, este ab-
solut necesara.
Iata de ce, in liceul industrial, trebue s e dea o atentie de-
kisebita,' repartitiei materiilor prime, regiunilor i centrelor de
transformare, prem.= si eirculatiei acestora pe glob.
Cum vieata moderna nu se mai margineste la o anumita re-
gimie, ci se leag5. de toate partile pamântului, am erezut nece-
Ear ca, in predarea geografiei, sa se porneasea dela o privire
sumara, care va ingadui elevilor o orientare generala asupra
intregei vieti economice a pámântului. Atentia cea mai mare va
trebui sa se dea insa tot orizontului local (ea punct de plecare),
mai ales gtrii noastre, vecinilor si relatiilor eu cele mai
semnate puteri industriale ale globulin*.
De aceea, dupá ce hi clasa I-a se dau notuni sumare asn-
pra globului i asupra continentelor; se trece, hi elasa II-a, la
studiul Europei, unde se insieta asupra Roniâniei i farilor ye-
tine, iar in cursul superior sunt tratate =rile puteri indus-
triale, incheiudu-se cu o privire generala asupra curentelor de
marfuri de pe glob (claSa V-a) si se termina, in clasa Vra, eu
-geografia României. (In lectia I, se vor da informatii supli-
mentare asupra *nor industriale veeine: Cehoslovacia
Polonia).
Geograf ia
CLASA I-a
geografie. (Notiuni elementare).
Introducere
Forma pamantului: Orientarea pe glob, pornind dela ori.
zontul locului i ajungánd la ecuator si la primul meridian.
Fixarea unui punct pe glob: latitudine i longitudine. Misa-
pamântului urmárile kr.. Inve1iurile pamântului (ple-
eand dela orizontul locului) aerul, apa, uscatul i vietuitoa-
rele. (TOtal 6 lectii).
Continentele fara Europa. Asia. Generalitati: scurte
viri asupra geografiel fizice situatie, religie, cilia, ape si ve-
.
getatie. Populatia i impártirea politida (o ledie).
Tárile musonului: japonia si -tarile din Sud. Estul Asiei
Indochina si India). Toate aceste regiuni se vor trata
impreuna. Relieful foarte sumar, insistându-se in schimb "am-
pra climatului determinat musoni, care le caracterizeaza;
populatia, insistandu-se asupra densitatii. Din 'pullet de .ve-
dere economic Be vor scoate in evidenta, caracterele lor de OH
agricole (gradinarit) ; se vor evidentia in special acele Pro-
dose agricole eare prisosind, constituese materii prime pentrtt
amunite industrii (mari i miei), sau formeazi obiectul unui
export important (douä, lectii). Rusia Asiatica (Siberia, Tun-
chestanul i Caucazia) (o Apuseanli: (Turcia, Si-
ria, Palestina, Arabia, Iracul si Iramil) (o lectie). TOtal 5
America de Nord. Generalitati (o lectie). Canada si Statele-
rnite (o ledie). Mexicul, 'Ainerica Centrala i Antilele (o lec-
tie). Total 3 leetii.
America de Sud. Generalitáti (o Jectie). Tärile Atlantice (o
lectie). Total 2 lectii.
Africa. Generalitati (o Tárile mediteraniene:
Libia i Africa minorá) (o lectie). Africa Centralli (Congo
belgian; Sudantd i Abisinia) (o ledie). AfriCa Sud-Esticii (co-
engleze i portugheze) (o lectie). Total 4 lectii.
Oceania. Generalität (o lectie). 'Australia (o ledie). Total
lectii.
Total:general 22 de lectiuni.
Fiecare continent si fiecare grupa de State se va trata ditpá
modelul Asiei (generalitati) si a grupulni de State supuse mu-
ponului.
16
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
CLASA
Europa. Generalitati (3 ore) : &snare, t'armuri, relief (4
lectie) ; clinak vegetatie i ape (o lectie) ; populatia i impág,
tirea in State (o lectie).
Statele agrieole din Sud-Estul Europei.
Romania (4 ledu) asezare, hotare, vecini i relieful (o lee*
tie) ; clime, vegetal* ape i populatia (o lectie) ; agricultura
mineralele (o lectie) ; industria, comertul, cáile de comunical
tii si asezarile omenesti (o lectie).
Ungaria, Iugoslavia i Bulgaria (2 ore) : se vor trata
preuna; din pullet de vedere fizie inteo orá, iar din punct
vedere economic se vor, trata impreunk comparativ, intep aJt
lectie.
Rusia (6 ora).
Tarile Nordice: Baltice, Danernarea Scandinavia
lectie).
Marile puteri industriale: Anglia,..Franta, Germania, Belgic:"
Olanda (6 lectii). Inteo leetie se vor trata toate impreunk din;
punct do vedere fizic ; pentru partea economiea insa se va, reo
zerva fiecareia cate o lectiune.
Tarile de trecere: Elvetia, Austria, Cekoslovacia Polonio
(3 ledii). Elvetia si Austria se vor trata i fizic si economic
impteunä, inteo singurii ledie. Cehoslovacia si Polonia insä
vor trata, ea äri vecine, fieeare in cfite o lectiune.
'raffle Mediteraniene (pen. Iberia, Italia si Greeia) (3 1ee4
tiuni). Total general 2:1 leetiuni.
CLASA V-a
Marge puteri industriale de pe glob
Anglia si coloniile (5 lectii).
Franta i coloniile (4 leetii).
Belgia i Glenda cu coloniile (3 lectii).
Germania (2' lectii).
Elvetia (1 ora).
Statele-Unite cu coloniile (2 ledii).
Japonia cu coloniile (2 lectii).
Circulatia marfurilor pe glob (aprovizionarea tárilor indud4
triale cu materii prime i alimente, debuseurile tarilor
triale hi -Wile agricole (2 lectii). Relatiile lor eu Rominia.
Total general 22 ore.
CLASA VI-a
RomAnia
Partea I. .Fizica. Asezare, hotare, vecini (o lectiune
-Relieful (2, lectiuni).
Clima i vegetatia (1 lectie).
Apele: Rauri, lacuri i marea (o lectiune).
Populatia, situatia politica i administrati-va (2 lectiuni)'.
Partea II. Economia Agricultura i aniMalele (3 ore).
Bogátiile Subsolului (2 ore).
Industria: Casnica, mica si mare (7 ere).
Comedul (2 lectii).
Caile de comunicatie si orasele (2 lectii)'.
Total general 23 lectiuni.
ARITMETICA
CLASA I-a
(2 ore po stiptAmAnA)
Numere intregi: numararea; vorbirea i scrierea numerelor.
Numilrarea dela 10-100; Numerele dintre dousizeci consecii-
tive; Numerele cuprinse intre 20 si 30. Numararea dela 100
la 1000; Numárarea intre doug cute consecutive; Exercitiii
orale ; Exercitii scrise; Numararea dela o mie inainte;
sunt unitati de ordinul al 4-lea; Zecile de mii sunt unitäi
de ordinul al 5-lea ; Numararea intre doua, mii consecutive;
Sutele de railioine cunt unitati de ordinul al 9-lea; Citirea
unui numar de mai multe cifre ; Scrierea numerelor ; Exereitii,
orale ; -Exercitii scrise ; Proprietatile numerelor intregi; Exer
citii ; Mástrarea marimilor. Unitati de m(mtra: Métrul,
 26 Martie 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
tiplii ; multiplii metrului ; Gramul, Leul ; Adunarea:
Scrierea adunärii ; Efectuarea adunärii ; Exercitii; Probleine;
Palcule scrise; Proba adunärii ; Adunarea in . contabilitate;
Probleme pentru calculul oral; Probleme pentru. calculul
scris; Sceiderea: Scrierea i citirea scaderii ; Efectuarea sca.
Exercitii; Probleme ; Calcule scrise la seadere; Exer-
citii ; Probleme ; Proba scaderii; Aflarea restului scaderii prin
adunare; Exercitii; Exereitii -orale ; Probleme de adunare
seadere. Inmultirea: Aflarea produselor numerelor dela 1 panä
la 12; Inmultirea cu 10, 100, 1000; Exercitii orale ; Probleme.
Uniteiti de suprafatei: Metrul parat. Legitura 'nitre unitätile
de 'Suprafatä; Unitäti agrare; Exercitii ; Inmultirea numere.
lor de mái multe cifre ; Exercitiile ; Probleme ; Probleme de
adunare. Seadere si inmultire ; Produs de mai multi factori ;
Exercitii ; Probleme orale. Meisuri de voLum: Metrul cub ; Pu-
ieri ; Exercitii ; Metode de calcul preseurtat i mintal; Exer.
eitii. Impartirea: Scrierea ai citirea impartirea ; Proba împär
irii ; Aflarea catului ; Aflarea restului ; Exercitii asupra ire.-
partirii ; Exercitii scrise ; Probleme orale ; Probleme scrise;
Otul are mai multe cifre ; Exereitii scrise ; Probleme pentru
calcul serise ; Principii asupra impartirii exacte; Impärtirea
eu 10; 100, 1000, etc: ; Exercitii. Metode repezi de inmultire
impcirtire: Inmultirea eu 5 si 25; Impärtirea eu 5 si 25; Exer-
citii. Probleme recapitulative: Fractinni zecimale;
inetrului Exercitii ; Submultiplii litrului ; Exercitii ; Sub-
. multiplii gramului ; Exercitii ; Submultiplii leului ; Exercitii.
Numeree zecimale: Scrierea numerelor zecimale; Citirea unui
Immär zecimal ; Exercitii ; Propriefätile numerelor. zecimale ;
Mutarea virgulei ; Exercitii orale ; Alte exereitii orate ; Exer.
citii scrise ; Adunarea ; Exercitii Probleme ; Seaderea.; Exer-
citii ; Probleme ; Inraultirea ; Exereitii ; Probleme. Miisuri de
suprafatei: Submultiplii metrului pätrat ; Legatura intre sub-
multiplii metrului pätrat ; Exercitii ; Impartirea numerelor ze-
cimale ; Exercitii ; Probleme ; Exercitii ; Probleme generale
asupra operatiunilor cu numere zecimale.
Corp. Volum. Suprafatei. ; Pimet ; Linie dreaptä ; Bi-
glä; Verificarea riglei ; Drumul cel mai Scurt. intre 2 punete.
- Plan. Pozitiiinile liniei drepte.
- Segment de dreapM. Egalitatea a doua segmente ; Adunarea
segmentelor ; Seaderea segmentelor ; Exercitii.
Unghiuri. Marimea unghiului ; Unghiuri adiacente ; Suma
tmghiurilor ; Diferenta a doua unghiuri ; Perpendiculará
oblica pe o ,dnaptri ; Unghiul drept ; .Echerul; Verificarea
Pcherului ; Raportorul; Construirea perpendieularei dintr'un
punct pe o dreapti; Unghiuri suplimentare; Unghiuri corn-
plimentare ; Exercitii ; Exercitii serise.
Drepte paralele. Distanta intre doug drepte paralele ; Exer-
citii ; Poligoane.
Diferite feluri de triunghiuri ; Diferite linii
intr'un triunghiu; Inältimea ; Mediana ; Bisectoarea ; Cons.
tructia triunghiului ; Exercitii.
Patrulatere. Cercul. Raza ; Diametrul ; Lungimea cercului ;
Exercitii.
Meisura suprafetelor. Aria dreptunghiului; ,Aria patratului ;
'Aria paralelogramului ; Aria rombului ; Probleme ; Aria tri.
unghiului ; Probleme ; Aria trapezului ; Aria poligonului re-
gulat ; Probleme ; Aria poligonului neregulat; Exercitii ; Pro-
bleme; Aria cercului ; Probleme.
CLASA
(2 ore pe dtparailni)
Operatiuni cu numere intregi i zecimate
Adunarea. Adunarea numerelor intregi. Adunarea numere.
lor zeeimale. Proba adunarii. Scdderea. Scaderea numerelor
tregi. Seaderea numerelor zecimale. Inmultirea.
Inmultirea. Inmultirea numerelor intregi. Inmultirea nume-
relor zecimale. Produs de mai multi factori. Pulere. Inmultirea
doul puteri.
Imparting. Aflarea catului. Impärtirea unui produs la un
www.digibuc.ro
1665
numär. Impartirea puterilor aceluiasi numar. Impärtirea nu-
merelor zeciraale. Cat cu aproximatie. Divizibilitatea cu 2
cu 5. Divizibilitatea cu 3.
Practiuni ordinare. Scrierea citirea unei fractiuni. Com.
pararea fractiilor ordinare cu unitatea intreagä. Nument
mixte. Introdueerea intregilor in fraCtiune. Scoaterea
gilor dintr 'o fractiune. Compararea fractiunilor.. Proprietätile
fractiunilor ordinare. Inmultirea numärätorului i numitoru.
lui. Simplificarea fractiunilor ordinare. Amplificarea fractiu.
nilor ordinare. Aducerea la acelasi numitor. Adunarea. Pro-
bleme. Scäderea. Probleme. Inmultirea. Probleme: Ambii fac-
tori numere fractionare. Probleme. Calcularea unei fractiuni
(1/2 1/4 %) dinteun numar. Impartirea. Impartitorul numär
intreg. Exercitii. Inipartitorul fractiune ordinarä. Probleme.
Exercitii. Calcularea unui numär cand cunoastenl o fractiune
(1/2 %), din ace' numär.. Exercitii. Catul exact al unei 1m-
pärtiri se poate scrie sub formä de fractiune ordinara. Trans-
formarea unei fractiuni Ordinal-6, inteuna zecimalä. Trans-
formarea fractiunilor zecimale in fractiuni ordinare. Opera-
tiuni cu fractiuni zecimale i ordinare. Probleme. Exercitii
probleme -asupra fractiunilor ordinare.
Sistemul metric
Meisari de lungime. Metrul. Multiplii metrubli. Submultiplii
Metrului. Scrierea i citirea nnui numar de unitäti de lungiMe.
Mcisuri de suprafata. Metrul patrat. Multiplii i submulti-
Legätura intre unitätile de suprafatä. Scrierea i citirea
ttnui numar de unitäti de suprafata. Transformarea unitätilor
de suprafata. Masuri agrare.
Meisuri de velum. Metrul cub. Multiplii i submultiplii. Le-
gäturi intre -unitilti de volum. Scrierea in forma- de numär
zecimal a - unitatilor de volum. Citirea unui numar care 'ex-
prima unitäti de volum. TranSformarea unitätilor -de velum.
Sterul.
Meisuri de capacitate'. Litrul. Multiplii i submultiplii. Exer-
.
eitii de scrierea, eitirea i transformaréa numerelor de unitäti
de capacitate. Unitäti efective de capacitate.
Meisuri de sreutate. Gramul. Multiplii i submultiplii. Greu-
täti mari. Exercitii. Mästiri efective de greutitti. Balante
cantare. Balante cu brate egale. Balanta cu brate neegale. Le.
gátura 'nitre diferitele unitäti de masura.
Msuri de valori. Leul. Bilete de banal.
Geometrie
Plan. Corpuri. Paralelipipedul. Cubul. Prisma. Piramida.
Cilindru. Contd. Exercitii. -
Suprafete. Suprafata prismei. Suprafata cilindrului. Su-
prafata piramidei. Suprafata cornilui. Suprafata sferei. Pro-
bleme.
- Volume. Volumul prismei, al cilindrului,- al piramidei, al
conului, al sferei.
CLASA
(0 orä pe saptAinânii)
'
Sistemul metric
Masuri de lunginte. Metrul. Multiplii metrului. Submultiplii
Iungimei.
Exercitii. Scrierea i citirea unui numär de unitati de lun-
gime. Exercitii. Mäsuri efective. Transformarea unitätilor 10
lungime. Exercitii.
Meisuri suprafatei. Metrul peitrat. Submultiplii i multiplii
Metrului patrat. Legatura intre unitätile de suprafatit Exer.
eitii. Scrierea i citirea unui numar d unitäti de suprafata.
. ,
Exercitii. Transformarea nnitätilor de suprafatii. Exercitii;
Probleme.
Meisuri de velum. Metrul cub.' Multiplii metrului cub. Sub .
iultiplii metrului pub. Leg:aura intre unitätile de volum. More.
Scrierea fu formil do uumär zecimal a unitätilor de V0:4
lum. Çitirea unui numär care exprimä unittitile de voluig,
17
 1656 MONITOR-RI OFICIAL Nr. 71
Exercitil Transformarea uMtatilor.de volum. Exercitii. Sterul.
Exercitii. , 127) la el. IV-a §i VI-a,- si anume : Pentru clasa VI-a. (o
Miisuri de capacitate.. Litrul. Mu1tp1ii i submultiplii
Exercitii de serierea,.citirea i transformarea numerilor de
unititi de capacitate. Exereitii. Unitati efeetive de capacitate.
Miisuri de greutate. Granvid. Multiplii i submultiplii gra-
mului. Greutati mart Exercitii. Masuri efective de grent4i.
Balante i cântare. Balante cu brate egale. Balanta ea brate
neegale. Exercitii.
Mdsuri de valori (monede). Loa. Scrierea i citirea unui nu-
mar de lei. Bilete de banck Exercitii. Legatura intre diferitelc
legaturi dé insura."
Raportul. EXercitii. Rapoarte egale.
Proportii. Proprietatea fundamentalit Sehimbarea termeni-
bor. A patra praportionalk aflarea celei de a paftra proportio-
exercitii. Probleme de scazäminte;beneficii.
Prob(eme de dobeindd. Dobanda. siMpla; Probleme pentru
aflarea dobanzii; aflarea eelorlalte elemente ale unni imprn-
pint. Stabilirea formuIelor uzuale. .
Efeete de comert. Scant. Cambia, biletul la ordin. Probleme
a.elative la scout. Seontul comercial, probleme.
CLASA IV-a
(Ci orit pe eiiptainâllä)
Repetitie. I. Probleme de doblindd Si scout.
-II. Negocierea efectear (valoare nöininala aetualä). Borde-
,roul de scout. Seadenta mijlocie, scadenta comunk
III. ImptIrtirea-in piirti proportionate._ Regula de tovär4ie
compusk
IV. Efecte publice. Valoarea nominalk realk entabilitatea
-(efectelor publice. problema asupra efeetelor publice. .
V.- Probleme. Pontru a se repeta : a) Sistemul metrio; b) MA-
..
isurarea suprafetelor i másurarea volumelor. Probleme eu ca-
racter practic i apropiat de interesul unei viitoare practieante.
In problemele date spre rezolvare se va pune la contributie
toata materia invatata in cursul'' gimnaziului industrial, atin-
gaud chestiuni de contabilitate, telmologie, etc.
Pentru liceul industrial, suntem de párere ea, mentinind
aeelasi cadru, sá se completeze si sa se intáreasca notiunile caz
patate in gimnaziu. Problemele, impartite sistematic pentru
fiecare parte de materie. parcursk 'apoi în grupa, de probleme'
capitulative vor oeaziona främäntarea cunostintelor. Constructii
faeute din carton (Eau alt material) in dimensiuni exacte (sau
mall) vor ajuta mult. De insistat asupra ealculului mintal.
Calculului rotuujit, aprecieri de dimensiuni, distante. Propu-
nem nrmatorul program.
CLASA V-a
(0 orä pe saptämhuil)
I. Societdli comerciale, efecte publice si 'private. Cursul efec-
telor, cota bursei.
_
II. Geometria planet. Se ver yevedea toate chestiuuile de geo-
metrie plank tratate în clasa La. Se va addoga : calcularea
nnui arc de cere, suprafata unui sector circular, supra-
fata unui segment circular superior'unei coroane circulare, su-
prafata miei elipse. Metode practiee Pentru deterMinarea unei
figuri a carei suprafatä se core. (Se va ins'ista asupra construe-
tiunilor exacte, ex. nuMerico)..
III. Probleme numeroase cu caracter prattic (preturi en-
rente) i cu scopul de a folosi mereu regula de trei.
CLASA
(0 orä. pe saptamanIt)
i. Geometria în spatiu. Poliedre, corpuri rotunde (miscarea
de rotatie). Masurarea suprafetelor si a volumelor acestor cor-
puri. .
Volume uzuale: volunml unuì butoi, a unui trunchiu de co-
pe, a unei grámezi de nisip, a miei claj de fan (se va insista
,Asupra constructiunilor) Exereitii
Probleme recapitulative. In primul an de aplicare a aces-
,
18
www.digibuc.ro
Z Martie 1938
tui program va fi nevoie de' un p'rOgram de tranzitie (v. are.
pe saptämânä).
, I. Dobeindd simpld: Aflarea celorlalte elemente ale- unui
prumut. Stabilirea formulelor uzuale.
II. Scontul eomercial. Negocierea efectelor. Borderou de
scout.
.III. Impdrtirea in pärti- prop. Regula de trei, simplä si corn-
pus&
IV. Probleme pentru a se repeta: 1) Sistemul metric. 2) ma-
Surarea suprafetelor. 3) Masurarea volumului.
P. el. VI-a. (0 orá pe saptamânä).
I. Repetarea prin probleme a materiei de geometrie pland
in spatiu. (v. cap. II in cl. V si cap. I din cl. VI).
IL Probleme recapitulative).
CONTABILITATE I DEVIZE
CLASA- III-a
(0 ori pe säpfamina)
Notiuni premergiitoore. Cum 'se fácea schimbul in yechime,
cum se face astazi. Debitor. Creditor. Industrie. Comert. Firma.
Emblemk Felurile cornertului. Importaiita comertului ca fac-
tor de bogatie nationalk
Acte si fapte de comert. Despre eumpäriauri. i vanzäri. WA-
zarea sau cumpararea conditionalä. Vanzarea pe Wni gate,
vânzarea Pc credit. Creditul. Valori comerciate. Marfuri. Efecte.
Obligatiuni judetene sau comunale. Scrisuri funciare. Calcu-
larea costului márfurilor 0. a confectiuniler. Calcularea cestu-
lui confectiunilor. Exc-citii eu privire la stabilirea devizelor.
Impachetarea. Transportul.
Doeumente comerciale. Nota de comandk Exeniplu de not
de comandá. MeMorandum. ExeMplu. Factura. Exemplu de
facturk Bon de primire i predae. Exemplu de bon .de pri-
mire. Transportal mdrfurilor. Formele sau actele trOntinc'oaSe
transportului. Foaie de expeditie postaa Serisoarea de trásura.
Aviz si.adeverire de priMire. Disp:ozitiuni relative la termenele
libere de -magaZinaj i locatiune. Marea iutealk miea iutealk
Vaina.
Fof de varsamânt. Chitantit Mandat p*al. Exemplu de
mandat postal. Efecte de comert. Cambia. Exemplu de bilet la
ordin. Acceptarea. Cambia aceeptatä. Andosare. Protest. Act
de protest'. Valoarea nominalá i Yaloarea actualk Borderon
de 'moat. Model de bordereu de scout. Cekul. Model de Mi.
Scrisori de credit. Model de scrisoare de. credit, simpla. Facsi-
mil de semnatmii; Model de scrisoare de credit, circulará.
CONTABILITATE INDUSTRIALA
CLASA IV-a
(0 oi5, pe-sdptiimânä)
Ce este aontabilitatea. IMportanta i folosul contabilitatii în
(nice intrePrindere.
-
Documente comerciale (nota, factura, fract, foaie de expe-
ditie, chitantá, recipisa, ordonanta de plata)-.
Registre obligatorii. Jurhalul, inventarul, copierul de seri-
sori).
- Registre facultative: caeca mare, 'registrul Magazie de mil-
teriale, registrul de comenzt.registrul de casä, registru pentrti
fecte de comert.
Operatiuni in registre. Notiuni despre credit si debit. Comp-
turi. Solduri. Balanta de verificare.
Bilantul. Stabilirea inventarului
Exemplul unei contabilitati industriale.
Despre greseli i corectari în reg-ktr?le obligatorii. Pedepsele
legale îu aceste cazuri.
Banernta cimplit si bancruta frauduloask
Caracterizarea intreprinderilor industriale.
 26 Martie 19,38 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1557

, . DEVIZE Transportul pe apa. Transportul fluvial si maritim.. Per4

Ce este. au &wiz. Liniatura. Formatul datele lui. soanele care interviu la transportul pe apii. Ponta de indireare.
Ce se intelege priu pret unitar, pret total al pret carent al Navlu, avarii.
pietei. Marfuri sau materiale en-gros en-detail. .
Transportul aerian. Posta. Telegraful i telefonul.
Notiuui i explicatimil pe legea cererii ai a ofertei cu Varna. Varna i taxele vamale. Deelaratiuni varnale.
privire la materialul brut ai:fasonat. : .
Societeitile comerciale. Avantajele aSociatiunii. Societate in
Scopul intoemirii unui deviz cat mai exatt. nume coleetiv. Societatile in comanditä. Societatea anonimt
Punctele principale de prevedere la intocrairea deviZului :Societatile cOoPeratiVe. Asóciatia in participatie.
partile ce compun devizul.
Despre 1icitati. Coneurentele priu devize eu calcul de atata DE VIZE
la sutii, pentru maim de lucru. G-eneraliteiti. Luarea luerarilor: prin buna invoialii, prin
Exercitii de intocmirea devindui pe fieca.re meserie in parte Jicitaie publica. Caiete de sarcini
devize generale. Diverse problem. planuri, antemiisuratori,
seria de preturi.
0 lectie generala, pentru a generaliza i eyideutia avantagiile
aduse maestrului sau patronului, cfind îi intocmeste cu pre- Devizul. Deviz estimatiy (anterior), deviz de executie (ulte-
vedere i fär rori de calcul, devizul unei-lueAri eu data fixa. rior. Modal de exceutarea j evaluarea lucrarilor.
Materictlul. Evaluarea materialului. caleulul pretului de curn.
Inregistrilri în patrimoniul unui atelier parare, ealculul pretului de unitate.
Devize i exemplificiri
Maim de lucru. Modul de evaluarea a manei de lueru: cu
CLARA. VILa cu zina, bucata sau entotalul. Evaluarea timpului de exe-
(0 orä pe saptttutiurt) cutie. 'Costal mauei de, luciu. Diverse si'neprevazute. Pretul
Despre comerf fin general. 'Origina. Fazoic de - desvoltare executiei.
funcfionarea Comertului. Cheltuidi generate.- Cheltuieli de prima instalare.
Importanta diviziunea comerfuTai. Jiuportanta emnertu. de local ai maini, eheltuieli de intreprindere, cheltuieli aoce-
Influenta cemertului asupra progresului coni!. Stabilirea procentului de cheltuieli generale. Pret de
.ziunea gemertului. cost (atelier).
-rapte de comers si comorciantL Faptele de comers. Comer- .

ciantUl. Diferite categorii de comercianti. ,

Beneficiul.-Stabilirea beneficiului. Pret de vanzare.
Eeprezentanfii conierciantulai personalul ajuteitor.- Pro-. etc.Exempla de devize: Confectiuui, rufarie, broderie, eorsete,
curistul. Voiajorul. Vanzkerul. Corespondentul..Con-
-; tebilul. Devizul de executle '(ulterior). Desene. Carnetul de atasa .
DeSpre: Pfuri. ClaSificarea marfurilor. Marei de fabrica mute, registra de atelier. Conditiuni generale de exeeutarea
. -sau de comert. Cantitate, ealitate i. pret. Ambalajul marfU-' luerärilor.
Stricaciuni, coutrafaceri Oreutate brutL Regalamente.
Greutate Tare. Srtzaminte: din 'greutatea marfurilor. CLASÀ .VIII-a
Reduceri de pret. (0 or 5. pe eAptArtan),
Cumparare-si rare. Despre obligatiiinile corderciale. Cum-
parare-Vanzare, ,idei generksile: TOOktué de Vtiniare; dateriile- N ofiani generale : Despre comer i comerelanti, industrie,
drepturile vanzatoralui, drepturi1 i datoriile cuMpiritorulni. schimb, fapte de comert, valoare icomercialii.
Decumenle relative la operaliuni. de VanzaraLcumplirare. Trwasportal Documente comerciale.. Documents
Doeumente pregrytitoare. DocuMente , relative : la comma. relative- la- vanzhri: neta, faetura. Doeurnente referitoáre la
Doeumente relative la predare. trausportul marfurilor: serisoare de trasura, (fracht) , cone.
Calcularea facturilor. Aflarea peetului de cost i de viin- sament foaie2de expeditie poStala, etc:, deelaratie
emnente Teferitoare.la-plati recipisii; ordonata
plata.
-Calcalarea faCtUrilor. Aflarea pretulu' i de cost Calcu.larea -

pretului -de yanzare. Devizé d exemplificari; -

Efecte. Efeete de coraert; cambia (polite si biletutla
Pläti incaseiri; Idei generale asu'pra cecul, mandatul, serisoare de credit. Scentarea cambiilor. Bor-
Desehideri de credite. Felurile creditului. Foloasele creditubil deroul. Efecte publice:
urmarile abuzului de credit. - Contakilitatm Generalit* Registre jurnalul,
Valori mobiliare. Efecte publiee. Actiani i obligatinni ale hiventarul, eopierul de scrisori. lipgistre facultative: Mana ca-
societiltiler comerciale. Negocierea valorilor mobiliare. rent& (strata)-, eartea mare '(maestrij1), regiatrul de cask regis-
Mijloace de platiiisi de regulare 'ce au la bazif credital. trul de comenzi,. etc.
Generalitati. Scrisearea de credit. Mandatui do plat. Caul. Contabilitatca materiatelor. lleeeptionarea materiplelor In
Forma cekului. Tragerea cekului. Felurile. Traauniterea .rntigaZie Si'predarea in atelier. BM' de' iuniagazinare, bon de
negoeierea eekurilor. eliberare. durnalul de intrare i eire a materialelor. Inventar
Cambia si biletul la ordin. Mentinuile esentiale ale cambiei permanent. Pret mijloein al Materii-delor:
ai ale biletalui la ordin. Mentiuni facultative. Acceptarea cam- Contabilitatea miinoi de lucru. Carnetul de pentaj. Lista de
biilor. Plata. Girul. Domicilierea cambiilor biletelor la
ordia. Avalul. Despre scoaterea titlulni in mai multe .exem- Cheltuieli generate de fabrieatic. Stabilirea procentului de
plare i despre copii. Acoperirea. Protestul. Interventinni. Exe- ebeltuieli generate.
eutarea i actiunea .cambiala. Contra-canibie. -
Operatiuni in rogistro: Sistemul partida Sistemul
Scontarea si nogocierea efectetor comercialc. Scontarea jurnal. Cartea mare. Sistemul
negocierea efectelor comerciale. Caleularea scontului, Borde- cum articoletor in jurnalsi stadad debitarii Conturi. Tre. .

roul de scout si de negoçiere. creditarii con.

turilor. Conturi generale:ai couturi particulare (clienti si fur-
Cai si mijloace de eomunicalie ' nisori). Conturi profit si pierdere. Bilantul. Stabilirea inven.
Transportui pe uwat. Mijloace de transport. tarului i bilaiiu1ui. Exemplul unel eotahilitiîi industriale.
Persoanele intre care se destoaril transportul. Ciile erate. -Balanta de_ verificare. Iriaiderea si deschidetea registrelor.
,.Cbetarea rfuriler. Fovmalitdile pentru: expedierea ' si 'pri- BalantaAleAutrare, balanta de iesire. JUrnaltil comentilor in
mirea miirfurilor. Documente. ateliere. Index alfabetie .al diferitetor taxe de timbru.

www.digibuc.ro
 MONITORUL. OFICIAL Nr. 71
ZOOLOGIE
CLASA I-a
(0 orä pe sitptänleä)
1. Mantifere carnivore: Câinele, pisica,- risul, tigrul,
vulpea, lupul, dihorttl, jderul, vidra.
foloase : ,pagube, Creseitorii de animale carni-
yore, pentru blanuri, in striinatate i la noi.
2. Mamifere ierbivere. Nerumegátoare : Calul. Rumegätoare:
boul, oaia, capra.
Aplicatiuni: Foloase : carne, piele, lang, lapte si derivate.
Industrializarea pieilor.
3. Mamifere roztitoare: Iepure, soarece, hirciog, veverifil,
castor.
Aplicatiuni: Foloase, pagube. Bleat, de iepure, hârciog, ve-
veritä, 0 castor.
4. Mamifere omnivore:- Porcul, mistretul, bursucul, ursul.
Aplicatiuni: Foloase, pagube. Industria mezelurilor, a
perilor.
5. Mamifere insectivdre: Cârtite.
Aplicatiuni: Foloase, pagube.
Mamifere ajutatoare omului in agricultura (lecturä).'
6. Mamifere aguatice polare: Foca, belena.
Aplieaiuni industria i eomertul in regiunile polare.
7. Mamifére curioase. Notiuni de mamifer.
Foloase: Sinteza aplicatiunilor de mamifere.
piei, carne, lapte.
8. 'Mari alergatoare, inottitoare: Strutul, dine, rata.
Foloase : Pene, carne,
Aviculture.
9. Peistiri rtipitoare: Pasärele: Uliul, aquila, vulturul, buf-
nita, vrabia, rândunica; sticletele.
Foloase, pagube. Legiitura 'nitre pasäri i agriculturi.
10. Pliari agattitoare. Picioroange: Cucul, ciocanitoarea,
barza, stärci. Notiuni de. pasare.
Foloase, pagube. Industrializarea penelor.,
11. Reptile: Sropirla, vipera, sarpele, crocodilul, broasea tes-
toasii.
Industria pieilor de reptile. Veninul viperei ca medicament
Bagaua.
12. Batracienii: broasca de beg, broasca rgoisä.
Foloase in alimentatie i cultura.
13. Pesti: de apä, dulce : crepul, stiuck a1.ul, somnul, scrum-
bia. De mare: morun, nisetru, cega, calcan, scrumbii de mtre.
Foloase : icre, earne, (perle artificiale). Pisciculture.
Notiunea de yertebrat
14. Insecte folositoare: Fluturele de matase, albina.
Aplicatiuni: sericicultura, apiculture..
15. Insecte stricâtoare: Moliil.e multele, tântarii, Diferiti
giindaci paraziti.
Aplicatiuni: Diferite- mijloace de distrugere a kr. Dusmanii
kr'; paianjenul.
Racal.. Crevetele.
Foloase : Conserve. Industria conservelor la noi i 2u.8träin4-
tate.
17. Molusce. Scoica, melcul, caracatita.
Carnea kr in alimentatie. Industria sidefului.
18. Margean. Bureti.
Industria märgeanului i buretilor.
19. Cele mai mid aniMale. Foramimifere. Celul
Aplicatiuni: creta, ealcáruri.
Notiun ea . de nevertebrat.
BOTANICA
CLAW;
Ind e sfiptrunthitY
1. Analiza semintei.
2. Desvoltarea unei plante din 8640101e fat het pre»
'ate de incoltirea diferitelor semi* pe difoite Dledill nitips
P`kfint, rameguivde 1g14, sPeit9avei day?'
www.digibuc.ro
2,6 Martie 1908
3. Rildeicina plantei. (Anatomie suniar i functiune). Se
vor studia, in elasâ . rafidni fascieulate i pivotante.
morcovul, sfecla, intrebuintiiri. Industria za-
4. Tulpina. (Alcituire i importanta, pentru plante, sumar
färä structurit). Se vor analiza un bulb, un tubereul, ui
rizom.
APlicatiuni: Tulpini folosite în industrie alimentatie
ceapa, cartoful, sparanghelul.
.5. Frunza. (Alcatuire i functiune, sumar färt structurä) se
vor face lucrári simple pentru constatarea transpiratiei, res.,
piratiei i asimilatiei plantei.
Aplicatiuni: frunze in industrie i alimentatie; culori ve-
getale, ceaiuri, salade.
6. Floarea. (AlcAtuire i importantä pentru plantä, färä
structuri). Se vor studia. diferite feluri de flori: complete si
necomplete.
. .
Câteva flori intrebuintate in industrie i alimentatie.
Industria parfumurilor.
7. Fractal. Tipurile principale de fructe.
Notiunea de plantit fanereganit
8. Feriga, musehial. Notiuni de plantit .cripiogama. Intrei
buintäri in medicink la impachetat. Turba.
9. Ciuperea de eilutp. Mueegaiul. Droklia de bere.
Diferite moduri de hränire la plante: Saprofite, parazite.
Industria berei, vinul. Fabricarea, päinei. Brinzeturi ler-
mentate.,
10. Brazii. Dusmanij kr. Pädurea de munte in diferite ana-
timpuri.
Aplicatiuni: 1.'604 industria lemnului de brad.
11. Stejarul, alunul, fagul, salcia mficesuI arbori
arbusti. Diferite foloase. Pfidurea de deal, lunci i es in di.
ferite anotimpuri. Intrebuintarea i industria
genere.
12. Plante de primavard. Gbiocelul, vioreatut, toporasail,
grâusorul.
13. Plante de battik Nufár, lintita, mitasee broastei.
Foloase i pagube. Curätirea bältilor.
14. Diferite plante de camp.
Cultivate : Graul, porumbul, secara, orzul. Industria, cerea-
lelor.
Necultivate neghina, albästrita, macul, volbura.
Foloase i pagube.
15. Plante textile uleioase: Cânepa, inul;bumbacul, urzica.
Floarea soarelui. Tesatorie, uleiul.
16. Plante furajere: Lucerne, trifoiul. Dusmanii kr. Asòla-
ment.
17. Grädina de zarzavat: Mazärea, fasolea, märarul, .pätrun-
jelul.
Foloase. Ingräsäminte.
18. Plante de regiuni calde: Coeotierul, eurmalul, mäslinul,
portocalul, vanilia, cafeaua, ceaiul, piperul.
Foloase. Horticulture. Sera.
19. Pomicaltura. Arbori fructireri. Vita de vie. Viticulture.
Altoirea. Butlisire. Marcotaj.
20. Plante medieinale: Musetelul, sunätoarea, teiul, pelinul.'
Culegerea, uscarea, ind-ustrializarea kr.
21. Plante otrtivitoare: Laur, mäselaritä, cum* Tutun. In-
austria tutunului.
GEOLOGIE
CLASA III-a
.(0 ord pe eApttsmânä)
1, Pormarea panteintului.
2. Seoarta phteintului. Mineral. Rocii. Mitierale folositoar6
In industrie.
2. Cuarful. &xi silieioase: Nisip. Prundi, Gresie eongloroek
ttlt. F.eloase Coriere; Bxploatarla lor, Pietre de mead.
 26 Mártie 1938 MONITORUL OPICIAL NI'. 71 1559

4. gar.e. Gips. Indristrializatea =lor. Produsé chintice: - Carman; Rafie. Iridee: ofranul. Orlddeete: Canifere: Moliftul,
5. Cakarul. Roci ealcároase. Induatrializaréa ealeartirilbr. Brad, Pin, Talofite: Ciuperci. Lichodi: producatori de Mori
Marmora: . reactivi. (14 lectii).
6. Roei argiloase. 1ndustrializarea lor. Porcelanul. - III.. Regnul. mineral. Roci eruptive': granit, porfir, trahit,
Oale. . . lava. Roei calcaroase: calcar compact, calcar argilos, marmorit
7: Granitul. Bazaltul. InduStri kr. Rod silicioase:-auart, agat, onix,. opal, sinex, nisipurile, gre-,
8. Scoarta plimantului in lupt il. cu atinosfcra. Aplicatiuni. ziile. Roci argilease: argila plasticii, argila smectiert, ocru, kees
Fixarea dunelor. (lut galben), Marna, ardezia.
9. Scoarta peimântului n lupta en apa curg(doare;:lichidei Principalele noel, minerale ai mine din Romania. (4 lectii).
solid& Ap1icaiuni. Folosifea eaderilor.de
19. Seceila:viimantului in luptcl. ru 9naar. ApIieairini. Fo- FIZICO-CHIMICE
losirea lagunelor.
1.1. Scoar(a pámlintului in lupt 'Len pirOsfera. Vukan. Cu- LICEUL NDUSTRIAL FETE
tremure: Efeetele bor. Lärnuriri
12. Sedarta' piimiintUlni in egetturii viel,.uitoarele. Sol ai Scopul. InvatAmantul fizicei $i ul chimiel are de, seop sä
subsol. dea elevelor notiuni asupra principalelor fcnomene ale mate-
13. Misciirile scoartei. Multi de ineretire i munti vulca- tiei i $6. le fixate foloasele ee deeurg din cunoasterea lor. Pe
nici. . langrt aceasta arc rolul s. deprindA pe eleve sii. observe, sa
14. Metamorfizm. Ardezie. Marna:Ora. Industria lor. judeee, sit generalizéze, cum i sr) aplice cunostintele capatate
1.5: Celrbuni cic ptinaint. Formarea i industrializarea lor. pentrn á rezolva diferite probleme ce li se ivesc.
16. Crete. Materia. In clasa gimnaziala se vor preda notiuni de
17. Petrol. Gaz nietan. Chiblimbar, kndustria lor. iar in clam. TV-a notiuni de chimie. Se vor da,.elevelor
:18. Evolutia viei Pe 'Amain. numal eheatiuni sumare, fara a se -intrebuinta formuk Mate-
Omul preistork.- malice, constructii grafice san ecuatii ehimice cemplicate. Se
. v mentiona totusi radiofonia. k cl. VI-a liceali se vor com-
§tiinte natuìak aplicate la industrie i cornett _ pieta rnyti :mile de fi ziert si ehimie invatate cursui giffina-
CLASA zial.
(() orá pc 1,,Apmiinil) Metoda. Inîtntu1 fizicei, $i al ehimiei trebue srt fie
(Total 28- ketii) prodat pe baza olea-rvarii fencer:me:Jar naturale $i a experi-
naturale lieeel( indtstriale de fete an de scop sil .mentarii. Aproape iutreaga materie }mate fi tratatil fileandtr-se
dea elevelor eunoatinte neeesare, desprc.... animalele, plan- uz de aparate simple ai de snbstante ehimice usor de proeurat.
tele i mineraiele -care se pot industrializa eland produse care - De. mare Nos. snot si .1a diferite ateliere si fabriei din loea -
intereseze (lin punet de vedere util i estetie. Avandu-se In --litate.
vedere thripul restrans aeordat pentru predarea acestui obieet; Pe eat este en putintii, se va apliea metoda va-
cantitatea materiel s'a restrans la minimam posibil.. treee dela cunosent la neetnloscul, dela simplu ju commis.
T. Regnut aniMal. a) Animale vertebrate. 1) Mamifere: ma- FIZICA
mifere carnivore: vulpe, ras, dihor, jder, samur, herninä, vidra
(lutru)., mina, bnrsue. Memifere rozaloare: Castor, veveri, CLASA ITT-a .

epure. Anuntarea snmaräcä aceste mamifere dart bliinuri. Pro (0 orä pe sätatunlail)
bostidiene: Elefantul (fildeaul). Paricopitate rumegiitoare: Generalitqi. Proprietäti geperale. Proprietati Patti-
"Camila (parul de (limila). Lama (alpaca). Mosetd (parfum). culare. fiziee, ale eor-lurilor Molecule ltmai Fem.
Cerbul. Caprioara. .Pinipede: Foca, Otarie, Morsi. Cetacce: merle fizice.
Balena ai.taaalotul, Blanuri, alimente, industrializäri diverse. Mecanica generalif.. Gravitatea (firut ea plumb), vatic:dig,
2) Pitsiirde: Galinacee:: eurcanul, piuiiu1. Pene, carte. Ater- orizontali. Cumpinalzidarultd. Eehilibru. Inertie. Pkrgbii.
gäleare: strut, casuar, (pene). 3). Reptile: brUasCa. testoasa, Balante. Cantaral. -Balanta .zeeimalii. Seripetele.
caret, bagaua. Crocodiliene: croeodilul: aligatorul, gavaluL Corpuri licl,ide. AT'aso eomunicaiit. Fautani tasnitoare.
-pielea; - Transmiterea preshmilor in interioent .

b) Animale neyertebrate. 1) Artopedele:10.tete lepidope- lui :Pascal. Presa hidraulieii, Priiicipiul. lai. ArhiMede.- Plu-
. tere (fluturii), fluturii ornamentall..Industrializarea lor. Fhi- tire,..innotare. Densitate. Alcoolinetru, lactometru.
tiirii de matase eu viermii lor de Matase prodneatori de beran- Corpuri gazoase.. Aertd. Aerul e gren. PreSiune atimosfe-
. gic. Insecte hemiptere: earmazul San coaenila. 2) Molustete: riert,:Expolienta. Torieelli. BarometrUl cii inereur ai'Met a-
MOlusce lamelimbranchiate: scoica -de raii, stridiai lie.- Pompe, sifon, pipeta.
seoica de perk, Sidef, perk. Moluste gasteropode: mekii. Ceildara. .Bilatarea eorpttrilor, Diferne aplleatii: Tempera-
Celenteratele: margeanul. 4. Spongierii: bnretele de WI'S, -de ' tura: -Termometrul: en -mercur -medical. Sea-rile -tee-
baie, etc. (10 leetii). mometrice. Propagarea eAldnrii în solide. Corpnri bune
. TT. Regnul vegetal: a) Plante fanerogaine dicotticdonate. rele conducliteare. de .eAldttra. Propagarea caldnrii în liehide.
Composee: Cicoarea, Pelinul, Floarea soarelui; Roiba. La- Calorifer eu war: ealda. Propagarea in gaze. Tragerea sobelor.
biate: rozmarin, menta, melitii, cimbru. Satanee: cartof, tutrun, Calorifer eu aer cald. Sehimbirile starii eorpurilor. Topirea.
patlagele rosii i vinete. Rozdeee: trandafirii, fragii, arborii splidificarea, disolvarea, erisealizarc-a.. VapOrizarea : evapora-
fructiferi. Leguminoase: aecacia, indigofora, astragalus, gome, rea i fierberea. Condensarea, distilarea (ealorifer en aburi).
risine, Portocalul Sumac, Fistic, hurl, Mae, Meteoare apoase : tori, ploaie, ziipalil. rona, polei, bruma,
Opium. Canciucul. Gutaperca. 'Cafeaua, cacaoa, ceatul. Mal-
vacee: Bumbacul. Curcubitacee:" Popeni, dovleci, dovlecei. Lau- Optica. tzvoare de lumina, lumina se propoga in link
recce: Scortisoara. Juglandee: Niicul. Cupulifere: Stejarul, dreapta. Corp transparent, translneid, opae. Tjmhrií. penum-
eastan, olmi, plutii, eastane, alune. Canepa, barneinl, smaitin, bra. '
ficaa:. .
Oglinzi i ieiitile,. Lupa, mieroseopul. Aparatni rotoeTaie
Chenopodiacce: sfecla, spanacul. Plante mondeoti161ona6: »de prae'effe,:-.-eirieMatogra fic.,
gpapnya, Graminee:. Graul, Pornmbrtl, Orzal, Seeara, _,Matpaisimd, Magnet ismu si a 'i
. i

r ezul Tresti a de .B a al bliantaTP.e0la Pal .C(14-, Magnetizare.

www.digibuc.ro
 MONITORIJL OFICIAL Nr. 71
1560
Electricitatea static& Electrizare prin frecare. Corpuri
bune i rele conduchtoare de electricitate. Electrizare la dis-
tantà (foarte pe sturt). Atractia i respingerea corpurilor
electrizate. Seánteia eleetria Electrieitatea atmosferia Ful-
ger, tunet, träsnet, paratrAsnet.
Electricitatea dinamica. Curent electric. Elementul
elanehé. Bateria electria. Volmetru, galvanoplastie. Electró-
magneti. Soneria. Telegraful Morse. Inductie electricA. Dina-
mul Grame. Reversibilitatea masinilor.
G-rame (motori electrivi) ; aplicatie 14 tramvaiu si masina
de cusut. Aplicatiile curentului electric la luminat i incälzit
(masiwa de cAleat, aparate de fiert, radiatoare).
Radiofonia. Aparat de receptie cu galenä.
(Total 23 lectiuni).
CHIMIA
CLASA IV-a
(0 ora pa sAptiiraila'a)
Chimia neorgania. Obiectul chimiei. Fenomene chimice. Apa
naturalä, apa de bruit, apa mineralA. Filtrarea .apei de bäut.
Apri distilatd.
Descompunerea apei ca voltametru. Compozitia apei. Corp
simplu, corp compus. Simbol, formula.
Oxigenul (din clorat de potasiu salt apa, oxigenatA). Pro-
prietif. Oxiz, oxidAri (arderi). Metale ce se schimbrt_ (rugi-
nese) in aer. Importanta oxigenului.
Oxizii dau nastere la baze ai aciii. Metal ai Metaloid. Sare.
Sarea de bucAtArie. Clorul (numai proprietáli, prepara-
tie). Decolorarea cu clor. -
Aerul: compozitia aerului arAtatA prin arderea fosforului.
Corpurile care se mai grtsesc in aer AcinI este un amestec. Ro
azotului in aer. Circulatia
Sulful: proprietAti i intrebuintAri. Bioxidul de sulf (desin-
fectant, decolorant).
Sulfatii de cU pru, fier ca1iuÍ, Magnezie. Piatra
-
merà. IntrebuintAri.
Amoniac. Tipirig. AO tare, gravarea pe metale. Silitra
Carbonul, diamantul, grafitul. C4buni naturali (antracit,
huilA; lignit, turba). CArbuni artifieiali (mangal, eärbune e
ease, de fum, de coes).
Bioxidul de carbon. Piatra de yar i yarn]. Soda.
Metalere (pe scurt) cupru, zinc, plumb, cositor, mereur,
aluminiu.
Aliaj.
Fierul, fonta,
Aurul, argintul, platina.
Chimia organica. Hidrocarbure, Metan, Acetilenä, Benzen,
Naftalinä. Esentä de terebentinä. Cauciuc (notiuni elemen-
tare).
Petrolul: produsele dc destilare.
Celuloza. Amidonul.-
Glucoza. ZahArul din Sfeclä si trestia de zahAr.
Fermentatii: spirtul, bAuturile alcoolice : otetni,
Gräsimi, sApunuri, lumAnAri.
Substante albuminoide i gelatinoase. Albumina fibrina, ca-
seina, gelatina.
Laptele i derivatele sale.
prirarea contra bor. (Total 23 lectiuni).
Gazele de luptA si
FIZICA SI CHIMIA
CLASA VI-a
(0 prä pa fiaptamana)
CaldUra. Masina cu vapori. Turbinele. Motorii cu explozie
intrebuintarea lor.
Acustica. Sunetul..Propagarea lui. Inteala sunetului în aer verzi de nuci, indigoul, lemnul de- anin) si de natura animala
apä. Rezonantä; Fonograf.
Optica. Prisina. Spectrul solar. Recompunerea
22
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
lori complimentare. Culoarea cOrpurilor. Curcubeul. Raze ul
traviolete; actiunea i importanta bor.
Electricitatea dinamicd. Curentul electric. Eleinentul Le-
clanché. Baterie de elemente. Intensitate, forte electroMotrice;
rezistentri.
Efectele curentului electric. DescOmpunerea apei eu voila,*
metru. EleetrolizA, galvanizare i galvanoplastie. Acumulatori
(sumar).
Electromagneti. Soneria i telegraful Morse.
Curenii de induetie. Bobina Rubin Korff.
Efeetele deseäreArilor electrice: raze catodice, electroni, raz0
Röntgen. Radioscopia i radiografia.
Telefonul cu mierofon.
Dinamul G-ramme. Reversibilitatea dinamurilor, Tramvaiui
electric; masina de:eusut. Transportul energieli la distantä.
Legea lui Joule. Aplicatii la luminat, incAlzit (radiatoare,
vase de fiert, maaina de cAlcat),
Unde electrice, telegrafia Mx% fir.
Galena. Lampa cu trei electrozi. Radiofonia.
Chirnia organica. Hidrocarbure: metan, atetilenä, bensen,
naftalinA, terebentinA. Cauciue.
Petrolul i erivatele lui.
Alceolul metilie, etilic, glicerina.
Acizii: formic (se va aminti formolul) acetic ai oxalic.
'Acidul lactic, tartric, citric, salicilic, tanic. Fenolul (aciduI
fenic).
Glueoza. Zahárul. Amidonul. Celtdoza. Mätasea artificialA.
Celuloidul. Celofanul. Bumbacul mercerizat. Hârtia.
Grásimi. Säpun, lumânäri.
Gazele de luptä i apArarea contra lor. (Total 23 de lectiuni).
TEHNOLOGIA
LICEUL INDUSTRIAL DE FETE
Ununiri
Se vor descrie materialele eele mai deS intrebuintate in in-
dustrie, cum ai uneltele i maainile mai mult intrebuiutate In
industriile respective.
Profesoara se va foksi de mostre ai de tablouri intuitive.
Pe cilt se poate, va prezenta uneltele sau Arti din m4nile
ce le trateazA. Vizitele la fabrici i atelierele mari sunt de eel
mai mare folos acestui inyAtAnAnt. .
TEHNOLOGIA
CLASA Iti-a
(0 ora pe saptrimanil)
Introducere.
Fibre textile:
Textile vegetale: Inut Si'cânepa. Pregairea fibrelor textile,
.prelucrarea lor, intrebuintAri.
Bumbacul. Tragerea in fire; tesutul, intrebuintäri. Bumba-
cut mercerizat.
Textile animale. Laur, (de oaie caprä) ; varietAti indigene
(Ursa* turcanii, tigae) i sträine (merinos, 'eaainir, alpaca,
angara). Luerarea lânei, tesrituri, intrebbint.Ari.
MAtasea naturalä. Prepararea mdfasei din gogosi, tesäturi.
Mdtasea artificalä (cu bazA de nitroceluloza,"acetat de Celli-
lozA, viseoz6). Prepararea. si intrebuintarea ei.
Procedee pentru hecunoscut, diferite fibre textile (prin ar-
clere cu lupa, microscopul, reactii chimiee). .
Produse fu legatura.cu textilele.- Cáteva produse ce eontin
servesc la impletit : Paele gramineelor. Panusele de
porumb. Paiul de panama. -Papura.- Trestia: Pgrul de .eal ve-
getal. Descrierea sumarri i intrebuintarea lor.
Caloranti naturali i artificiali.
Coloranti naturali regetali (garanta, foile de ceapil, couile
(earminul). Extragerea lor'ai intrebuinVirile in vopsitorie.
Coloranti artificiali. Colorauti Organici artificiali (Asa DU"
 26 Martie 1S MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1561

taiteie culori de alining). Se vor mentiona cativa coloranti (de Bumbacul, ItAzboiul Jaquart. Tesutul. Diferite tesaturi. In-
;exemplu: acidul picric, fuxina, alizarina), arätându-se hare- trebuintiiri. Bumbacul mercerizat.
)mintarea lor la vopsit. Textile animale. Lana (de oaie i cap*. Diferite calitäti
Decoloranti. Bioxidul de sulf. Apa oxigenatä. Clorul. Intre- de Una. Tesäturi. Intrebuintäri.
buintArile lor. MAtasea naturalä. Extragerea matasei din gogosi. Preluera-
Fabriearea hartiei. Diferite variefati de hartie, dupit rea. Tesäturi de mätase. A.1A-tasea sillbateeä.
Intrebuintari. Hartia de seris, hartia sugativa, hârtia de tipar, Matasea artificiaM (ea bug, de nitroceltdozA, acetat de ce-
hârtia de invelit (hartia de matase), hârtia de cale, hârtia de luloza, viscoza). Preparare i intrebuintäri.
Copiat (indigo)-, hârtia de orez, chinezeasca (pentru florile ar- Procedee pentru recunoscut diferitele fibre textile (prin
tificiale), hârtia de tapete, hartia ce imita pielea, pAnza, hâr- ardere, eu lupa, microscopul, reactii chimice).
tia marmoratä. Cartonul. Metale. Fierul, fonta i oelul. Metalurgia (foarte pe smut).
piei. Diferite feluri de blanuri din strAintitate Diferite obieete ce se fabricä din aceste materiale.
dela noi. Intrebuintilri i eonservarea bor. TAbacirea pieilor, Vopsirea, lacuirea, acoperirea ca alte metale. Intrebuintari.
'colorarea lor. Diferite feluri de piei si intrebuintarea lor (la Cuprul i aliajele sale (alamii, bronz).
fabricarea incaltdmintei), imbracamintei, manusilor, diferite Aluminiul. OlAria.
(Pa r nitur -. Anrul. Argintul. Platina. Intrebuintarea firelor de metal
Desprè hides, baga. Cateva cuvinte despre echi- nobil (la brodat, etc.). (Fibre textile minerale).
Provenienta i intrebuintärile bor. Unette i masini. Unelte: diferite feluri de ace, degetar,
Despre coarne, fanoane, coraliu, perle, sidef, scoiei. Se va foarfece; materialul din care aunt acute. masina de
aräta provenienta i intrebuintärile eusut, cu aecesoriile i diferitele aparate ce i se pot adapts.
Materiate pentru scris deseuat. Creta. Creioanele negre si Functionarea cu ajntorul curentului electric. Intrebnintäri.
colorate. Fabricarea i intrebuintarile bor. Cerneala neagrä. Intrebuintarea masinei. Masinele; de caleat, de plisat, de go,.
Cerneli colorate. Cerneli de eopiat, de tipar, cerneli de stam- frat. Descrierea masinelor. Intrebuintarea lor.
pile. Produse animate si vegetate ce se mai intrebuinteaztí ca ivn-
Materiale pentru lipit. Cruma arabieri. Cleint de oase. Cleitil biledniinte si garnituri: BlAnuri. Principalele feluri de bla-
nuri. Argäsitul i prelucrarea blanurilor. Conservarea i eu-
.de amidon. PaptiL Preparate en baze de dextrinä, caseina, ni- rAtirea lor. Pieile diferitelor animale (inclusiv ale reptile-
trocelulozA, eaueine. IntrebuintArile bor. bar). Penele, puful, pibrul, fetrul, paiul. Diferitele lor intre-
Produse ceramice. Diferite feluri de argila si proprietatile buintari.
bor. Portelanul, faianta, olitria comma, cariiMida Mori artificiale. Flori de hârtie, panza cerata, matase, eati-
ii\lateria primä. Fabricarea obieetelor de stielä. La
toate se va insista asupra fabricatiei lor la noi. f ea. Accesorii intrebuintate la fabricarea florilor (sarmä, dei,
cdori, pensule de vopsit, pense de apucat diferitele pärti ale
TEHNOLOGI A florii).
OLASA V-a, Boiangeria. Coloranti naturali (animali vegetali). Des-
(0 ofa pe siiptamtinsa) scrierea prineipalilor coloranti, extragerea lor. Intrebuintä-
Lcmuut. Leinne indigene. Lemne exotice. Diferite varietäti. rile lor în vopsitorie. Coloranti artificial Cdoranti mineral:
itrebuintärile lemnulni i conservarea lui. Heirtia: Fabrica- ultramarinul. Colorairti organiei asa numitebe eólori de ant.
Tea (pe scurt). Diferite varidati. Colorarea. Imprimarea pe lina. Clasificarea praetieä a eolorantilor organici, artificiali,
hartie. IntrebuintAri. bazatä pe modul cum se utilizeazA In vopsitorie; eoloranti
Combustibili. CoMbustibili solizi. Naturali (antracit, pentru lana; coloranti pentru bumbac; coloranti ce se fi-
lignit, turba, lemne) ; artificiali (mangalul, ettes, bri- xeazA fara prezenta mordantilor sau in prezenta bor.
Clete). Mordanti. Descrierea celor mai intrebuintati mordanti
Combustibili lichizi (titeiul), motorina, petrolul, benzina, utilizarea Ior in vopsitorie.
alebolul. Decoloranti. Clorul, apa de Javel. Bioxidul de suit Meta,.
Combustibili gazosi (gazul de luminat, gazul metan, gazul lisulfitul de potash-L. Apa oxigenata. Descrierea Ion. Intrebuin-
de sonde). lor.
(Observare: eombustibilii se vor descrie sumar; se va vorbi La toate beeimii1e exemplele se vor aduce in nrimtd rand
despre pnterea lor de incalzire si despre intrebnintarea lor). din Romania.
Despre lacari. Total 22 leetiuni.
Ceara de albine: faiificäri intrebuintrtri. Ceara rosie. Can-
Ciuenl. Outaperea. Opinl. FILOZOFIE SI PEDAGOGIE
Par furnuni. Animale vegetale, artificale. INSTRUCTIUNI
Pietre scumpe. Diamantal, rubinul, safirul, ametistul, sma- O programa de invAttimant trebue s se armonizeze en le-
raldul. Câteva cuvinte despre lucrarea, intrebuintarea i fali- gea, care -a neeesitat aceastil programa. Spiritul in care este
ficarea bor. conceputa legea invatamilntului industrial este practic $ i na-
Pietre semi-scumpe. Quart, agat, onix, chiIilimbar, Descrie- tional.
rea lor, Intrelmintari: Ea cere ea prin scolile de aceastä eategorie sa realizäm de-
Pietre decorative. Strasul, margele de sticlä, jeurile. Fabri- mente pregatite intr'o specialitate aplicatia, care sti activeze
Carea lor i intrebuintari. intr'o societate româneaseä de ale eärei rosturi trebue sit fie
Stieta. Tehnologia sticlei. Diferite varietrtf de stiela. $lefui- constiente.
rea i desemnarea pe sticla. Intrebnintari, Aceasta.pregatire de speeialisti trebue sA fie completatA cii
La toate capitolele se va insista asupra productiei i fabri- o cufioastere clarA a individualitätii lor, a societAtii in care
Catiilor la noi. (22 lectiuni), isi deSfäsoarä vieata, a raporturilor spirituale dintre individ
Societate si a valorilor morale, care ne dan randuirea sana.
TEHNOLOGIA toasa a societAtii.
CLASA VIH-a .Stndiul de- filozofie pedagogic rispunde unei eerinte
(0 oril Pe siptittnitial)' resti de läMitrire asnpra vietii noastre individuale din punct
Fibre textile. Textile vegetale: inul, cânepa, iuta, fibre de de vedere sufletesc si social.
00Cos. Pregatirea fibrelor textile, preluerarea lor. Intrebuin- Este un obieet de invätämiint necesar i peutru culturi
täri. pentru pregatirea unei individuabitata morale.

www.digibuc.ro
 1562 MONI.TORUL, OFICIAL Nr. 71
fiiosofiei îii aeeste Stoll bazat pe principiul
eulturii formale, va fi studiul prin care elevid va Imuri
propriul sau stflet i va intelege ct mecanismul psihie trébue
fie prilej de crearea personalithlii lui.
CUrioa,Aerea variatelor manifest6ri sufletesti, eare sä ducil
la o emloastere de sine, Se face prin studiile de psihologie.
-CunoWerea de sine face p elevi dea scarna de strue-
tyro, lni sufletease i prin aceasta de vocatia,
-PredatA, concret in. legaturk eu vieata sufleteasc g. taitii de
elevi si eu bogate exemplifiegri,- psihologia deschide larg in-
telegerea vie a individualitatii noastre si a posibilitgtilor pe
Care le avem pentru ereare.
-Memória este functinnea care phstreaik i reprodUce. Ima-
ginatia eSte aeea care realizeazil, opera creatg. Atentia este ati-
tudinea pe care' o ia sufletul nostru in raport cu Vieata jiidi-
idnalä atitudine de care depinde izbgnda agnpra
noastrit, i asupra mediolui soeial. Elementol sufleteic efeetiv
este fundamentol unel vieti merale inhltate papa. Ja eroism.
vointk este legat5; bi intregiine actiVitatea noastrii;
-Temperamentul' eu dependinta lui fiziologicä ne dii. dife-
rentele de 'teinperament,- ee joad: niare rol ôi specializare.
.Lipsith dc terminologie poMpoOsh -corelatie en cele-
lalte obiecte de studio, uncle servind ca docuMenthri, altele
sprijitiinduse pé adevArnrile ei, psihologia este studitil de tin
nepretnit fólos pentru eunoasterea
-La Capitolul de psil-Mlogie, in care Se vorbeste-despre ghn-
dire i hi eare -Se face treeerea hi logicî, s'an introduS notioni
.
de logicii elementarii.
Aceastg disciplinh s'a dat en on, singur seop, acela de a hi-
Aruri inläntuired logieií a' judeektilor noastre in raVonament.
.Predatit in leghtnrii, en gramatica mult material de
exemplificare, ea devine un stndiu care trezeF,temult interes.
Folosiud mijloaeele de perfeetionarea omului în imbinarea
,lui fizich i psihieií, ormhrini realizarea 'mi ea element. indivi-
dual si '
'Prin educatic, Mai ales priii eca,.morath i ociiii, bazatg
pi distiplina liberit, realiziim .caractere. La eapitolul educatie
sociala S'au introdns elemente de sociologie utt seoPul' de a in-
fatisa intr'o intelegere elm-A societatea, acest medin in.care
elementele iesite. (lin .F,;ct a industrialg, yor, aveade aetivat.
.Ce este Soeietatea? Care sunt faetorii, care o cenditioneazill
Ce raporturi se stabilese intro individ si societate. Studiul
institutiilor raPortUri intre elasele socialt evolutia
profesiunilor, toete tratate nmi ales hi cadrul sodietätii ro-
iiihneSti; problema traditiei inoravOrilor, toate sunt dies-
tiuni care fee intelegerea diversefor aspeete de vieath; Socialg.
Tot act se vor iitmiiri curentele sociale, enrentul umanita,
st, national i prinie.jdiesul 'eurent uManitarist,' cOSMopolit,
,
care duce la eomnnism.
'.ennoasterea drepturilor si datoriilor reciproee 'intre iudivnl
si*societatc stabilesta Problèma moralei practice.
In lectiile de moralii profesond trebne sit trezeasch in elev
sentiiiinte)e de incredere si simpatie fiirg de care sofietul ele-
vfiloi nu se desehide pentro educator.
-Pe ineredere. stimh reeipreert intre 'elev si echwa.tor i sim-
patio se baieazit fhorirca unei eonvingeri personale. Elevul
trebue sit se suplmh din convingere.
'Crearea deprinderilor in executarea actelor morale, "a face
trecerea dela convingcrea moralg la fapta moralh.
La educatia religioasit .se «a "orbi despre- diversele. enrente
religioase, care stint ditunittoare.
Considerand cit ne giisim intr'o scoalg aplicatit in. core Jo-
ergrile manuale pot sh kra uu numai iitilul, ci in formele lor
de creatie pot'satisface aria cea mai priftentioask, se va da o
deosebitit atentie edueatiei estetke. Cultivarea frumosnlui ca
isvor de ingltare sufleteasch, ea hmobilare i armonie socialg,
va.prilejui una din cele mai educative Ieetimii.
,Laeducatia moralii, si witionald se va vorbi de eroismul mo-
ral, PUterea ae.a te invinge pe tine. Existillin. eroism in vieata
14 www.digibuc.ro
-
246 Artie 19318
etre invinge tentatia Unei plfieeri pentrn, îndcpliui-
rea unei severe obligatii Seolare. tkista .un eroism Moral, care
determinit actiunile mari de interes social covirsitor.
In domenituf eredintei religioase: eroismul primilor cres-
tini ; in domeniul national: jertfirea,pentru patrie; in donie-
.
radiologii. Se vor face aplicatinni in toate aceste
domenii. -
Partea activg a tuturor aeestor discipline; psihologie, Zogic, -
pedagogic, moratii, o' va forma luerArile personale i discutiu-
nile.
Yom face in felul acesta stiinta pentru erearea eon.;
stiinti, morale, care sh, realizeze idealul moral, social, Teligios
si Uational.
PSIHOLOGIE
CLASA VI-a
(2 ore pe saptilmia).
INTRODUCERE
1. Obiectul psihologiei. Analiza.caZnrilor conerete.din vieata
sufleteasch. Caraeterizarea fenomenelor fiziee si- a celor psi-
hice.
,-2. Observarea stArilor noastre sufletesti. eoncluzii.
: 3. Raportul psihologiei en eelelalte stiinte. Metodele -
buintate in studiul psihologiei.
Pioblema biologid a vietii sufletesti
4. Corp si suflet. Leghturg, intre suflet corp.' Fapie con-
crete. Exemplifiari. .
SistemUl nervos. Substantg.:,nervoasii. Nervii Sensiti«i
metori. Nenronul.
6. Structura sufleteaseit Elementul mostenit-si eel tä.stigat.
Formele fundamentale in care se manifestä vitata suf1eteascl-
7. lUnitatea yietir sufletesti sub diferite Ospeete. Aspeetul.
cognitiv, emotiv Functionarea lor
Apliegri (eleyele vor:dá ,exeMple de stitti snfletesti, ineare sit
predomine eke until (lin aceste aspeete).
Constiinta ii treptele constiintei. Ineonstientul.-Realita- -
tea ineenstientului. AplieAri -(rolul ineonstientalui in edoca7
tie" imitarea exempluhli se face ineonstient).
9. Atentia.:Cuprinsul i durata atentiei. Raportul intre aten-
tie si constiinth. Efortul. ,Atentiel voluntarg i -involuntarit.
atentie volontarii. .- . .
10. Fenomenele organiee care insotese atentia: Diferentierea
índividualittii duph, atentie.. Edueatia :atentiei. Oboseala *
teleetualh. Interesul, .
Lucrare aplicath. Elevele vor da exemple din propria lor
observatie de situatia în care atentia variazit ca duratit t4i in-
tensitate bi raport,en interesoL.
Procesele de cunoaatere in structura lot elementaa
11. Seniatii i exeitatii. -Organele de simtua Senzatii tirga-
nice. Genestezia:
12. Senzatii de taet, temperaturii, chineqezice. Experienta
lui Weber in senzatii tactieé. -
13. Sénzatiile de gust si miros. IMportanta ler pentru vieata
vegetativit a omuloi.
14. Senzatii -de auz i echilibru. Senzatii de.
pentru edneatia apestor simturi, pentru celóri, forme, sunete.
15. Intuitie, pereepere, reprezenthri. Puterea de reprezen,
tare a senzatiilor.
16. Deosebirea intre seuxatie i reprezentare. Insemniltatea
reprezentitrilor pentrti Vieata shflèteaSeg.
17. Iluzii, halueinatii, vise.
Procesele de cunoastere in aintezele lor superioare
18. Asociatia stgrilor de constiintg in forma pasivh i ad4
Apereeptia,- Exemplifiegri.
19. Memoria. Legile 4110, care se intgresc si se mentin asa-
eierile in memorie. Functionile de phstrure, .reprodueere
reeunoastere .memorie..
20, Memoria la eopil. Memoria i profesia. Cultivarea me?
 2.6 Martie 1938 MONITORM OFICIAL Nr. 71' 1563

Regnli 'pentra .pästrarea unel bane' memorii. .CLASA

memoriei.
21. Imaginatia. Irnaginatia creatoare in arta,
yieatä Piareticg. Educatia inagieL
Exemple din toate felurile de activitäti, gare se bazeazâ pc
imaginatie.
Elemente de logici
22..Giindirea in inteles psihologie si logic.
23. Procesul de abstractiune i formarea notinallor.
24-Notiane_ psiMc continut, ,sferä.
Notiune logicä, continut,'
Cuvântul reprezentând material al uotiunii.
25. Felurile notiunilor dupä conthiut. i sferä. Raporturi
intre eontinut i sferg. Lectiunea se va face aplicat cu foarte
nurneroase exemplificari.
26. Judecata, Judecata elementarä. Judecata 1ogic. Fein-
rile judeeitilor.
Calitatc i cantitate, realitate. Exemple.
27, Inversiunea judecätilor.
28. Rationament psihologic i logic, inductiv i deductiv.
29. Silogism, Legile silogismului. Greselile rationamentulai.
Sofismele. Foarte matte apliciri i exemple.
30. Inteligenta rolul ei în vieata ea funetie de .adaptare.
Mäsurarea inteligentei.
.Vieata afeetivi
31. Plkere si durere. Emotii pnmare. Caracterile emotiei.
Expresia emotdilor. Gesturi, mimieä, interjectie.
32. Sentimentele i asociatia lor cu. reprezentärile. Memoria
pentimentelor.
33. Clasificarea,sentimentelor in egoiste d altruiste.. Sentl- rea vointii, indrumarea vointii.
Inentele superioare.
34. Sentimentul social, móral, national. Educatia acestor munert, artä.
#entimente.
35. Sentimentul estetic i inteleetual. Educatia,sentimeutului reete. Mijleace direete: disciplina, rigorismul, libertatea
rstetic.
36. Sentimental religios. Genezd sentimentului religios. Ex.
priinare i educatia sentimentului religios.
37. Pasiuni. Fobii. Pasiunea ea factor determinant in des. invätämântului.
Siisurarea a ctivitAtii ornenesti.
Intreg acest capitol viega afeetivä" se va face cu aplicärî
art5, i in vie* socialii (famine, scoalft, socie-
late). -
(2 ore pe sAptiimanit)
' Pedagogie geherali
1. Obiectul caraeterul teoretic i practic al pedagogiei.
Pedagógia, stiintä i artá. Necesitatea i scopul educatiei.
2. Impärtirea i metodele pedagogiee.
3. Raport intre pedagogie i celelalte -stiinte in special cu
atica .si psihologia. Factorii educatiei. Copilul i educatorul.
4. Canoasterea copilului ca desvoltare' sufleteaseli. Deosébi.
rile intro ei determinate de, viIrstä, temperament si sex.
5. Educatorul, vocatia, pregatirea i autoritatea.
6. Problema educabilitátii. Hereditatea, medial Cosmic
7. Diferite feluri de cducatii duph elemental naturii o e-
nesti (corp i suflet) la eare se aplicii.
Educatia
8. Necesitatea edueatiei fizice. Factorii educatiei fiziee,
greutate, inältime; capacitate pulmonarä în raport au viirsta,
ereditatea.
9. Mijioacele de perfectionare fizieä; Igienä
socialä. Estetica fizieului. Principalele scoli de educatie fizieä
Suedezá, Englezä, -Germaná.
Educatia intelectuala
10. Mijloace de realizare a cducatiei intelectuale. Deosebi.
rea intre instructie i educatie. Importanta educatiei intelec-
tuale. Scopul formal si material.
Educatia morari
11. Importanta i scopul ei. Realizarea moralitätii, exereita-
- 12. Exercitarea vointii. Mijloace. Imitatie, joc, ocapatie,
13. Indrumarea moralli a vointei. Mijloace. Directe i Indi.
solut5, libertatea suprayegheatä.
14. Pedepse, pedeapsa naturalä, recompense, exempla.
15. Mijloace indirecte, invätämântul moral si moralizarea;
16. Stäpanirea de sine. Eroismul moral. Exemple de eroism
moral.
Edwatia esteticd

38. Constiinta propriei fioastre valori i sentimentele care 17. Importanta, neeesitatea i ,scopul ei. Educatia es:Laic:1in
Zdecurg din ea. (Respectul de sine, demnitatea, sentinientut de vederea ,gusttirii operelor de art; a-.reproducerii operelor -

:onoare). artä si a creatiei artist*: Reguli,practice- de procedare.

Vteata
-18. Familia d educatia eStetica.
39. Actele spontane i reflexe. Reflexe psihice si simple. 19. Scoala i educatia esteticii. Mijhaacele, prin eare scoala-
40. Instincte. Categorii. Instinctele pót fi infltentate i deei poate face educatie esteticii.
piodificate. Degenerarea instinetelor. 20. Teoria frumosului, :Definitia popular5,- a Trumosului.:
41. Ereditatea. Rolul ei în formarea caracterului. Croatia artisticli. Factorii de creatie. artistieä. Caracterat na,
42. Actul de vointil propriu. zis. Analiza actului de vointli. tional al artei. Teoria'inspiratiei.
43. Deprinderile ,si. valoarea lor socialä. 21. Copilul i creatia artWicä. Porairile inäscate. ale copi-
44. Temperamentele i gruparea bor. Explicatie endocrino. lului dare mtg. Dovezi.
22. Natura operii de arta. Frumosul, gra iosul, sublimul,
45. Caracterul si formarea lui. Individualitatea si Persona- Majestosuli tragical si comical.
litatea. Constiinta eulai. 23. Arta nationalii, mazieä .si poezie româneaseä.
.46. Liberal arbitra si determinismul. tesäturile i alesäturile, creStäturile i seulpturile, gray arile.
Pietura i ceramica. Caractere td. concluzii.
CLASA VI-a 24. Factorii i mijloaeele pentru propagarea artei nationale.
PSIHOLOGIA APLICATA. Preotal, invätätorul, maestra, asociatiile pentra cultura este.
1. Orientarea profesional5.
2. Profesiunea si Mums. Valoarea socialit si moralii a mutt- 25: Tehnica propagiirii artei nationale. Lectii despre arta::
fiationalä..Exemplu: albume, ilustratii cru arta
3. Contributia factorilor psihici la märirea produetiei. Ra- zite, excursii. Arth si gospod5ria táranalui roman.
-portal sufletesc intre vânzator i cumpfträtor, intro patron si Educatia religioasi
yanziitor; Incurajare, stimulare, entusiasm. 26. Importanta, scopui i Mijloacele ei. Practicarea,
4. Reclama, psihologia reclamei. Necesitatea i inwrtaala ragAciuni, cintari religioase predie, .iiistruetia religiOasä,
gi pentru sustinerea muncii prin. Valorificarea preduetiei: OeUteifiPlaeea natarli,

www.digibuc.ro g5
 1564 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
27. Cohezinnea unei natiuni explicatil prin elementul reli-
gios.
28. Diversele eurente religioase. Lupta impotriva eurentelor
care diluneazä credintei noastre oficiale i a sigurantei Statu-
Iui.
Educatia socialä
29. Importanta i scopul educatiei sociale.
30. Ce este societatea ? Individ i societate. Raportul intre
individ i societate.
31. Factorii care influenteazá vieata socialä. Factorul na-
tural si eel spiritual. Cultur i eivilizatie.
32. Vieata socialä conditionatA de elementul sufletese. Tra-
ditie i educatie.
33. Educatia cetäteneaseil pentru desvoltarea sentimentelcr
sociale, adevär, dreptate, echitate, ajutor mutual, solidaritate
sociala.
34. Edneatia patriotieä. Mijloace pentru educatia patrio-
tieä. Patriotism, sovhnsm, fanatism national. Cosmopolitism.
35. Educatia national ä. activitatea economicä nationalá.
- Afirmarea iubirii de neam
i tarà prin realizarea industriei
- tationale.
Pedagogia practicä
Educatia in familie. CalitAti i lipsuri. Influenta me-
diului social. Ideile, lui Pestalozzi, relativ la datoriile pedago-
oice ale mamelor.
37. Educatia in scoalA, calitäfle i lipsurile, scopul invätá-
mântului secundar de specialitate. Strânsa legaturä intre -fa-
scoalä in opera de educatie.
Chestiuni generale
38. Profesiunile i rolul lor in vieata socialii. Lueditoarea
ea factor de productie in economia nationalii.
39. Aspecte de vieatä profesionalá in diferite epoci. Lectiu-
nea se face sub -formä de leeturg din ,instoria eivilizatiei",
MORAL A
CLASA VIII-a
(2 ore pe sliptämfma)
PrOhlema morali
1. Analiza eittorva fapte de vieath social& din care sh re-
=lie necesitatea conduitei morale. Obiectul i definitia eticei
(morala).
.2. Valori morale.-Binele i räul. Lueräri aplicate, din care
el' se desprindil ideia binelui -in antitezá eu rául.
3. Constiinta moralá. Indivizii in report cu constiinta mo-
ralá, morali, amorali i imorali.
4. Obligatiunea i sanctiunea moralá. Responsabilitatea mo-
ralá fath de: constiinta noastrá, colectivitate i Dumnezeu.
Citeva conceptii ,etice
5. Orientäri sumare in morala anticá (Soerate, Platon, Aris-
tot). Lectiunea se va face in corelatie eu istoria anticá. Se vor
folosi faptele morale, care caracterizeadi o eonceptie moralá.
6. Epicurism si stoicism.
(utiliand expunerea de fapte din vie* socialá actualä, se
va caracteriza-aceste doul feluri de coneeptii morale, dându-se
indicatii de cum trebuesc intelése i utilizate pentru realizarea
until ideal moral),
7. CrestinismuI, idealul de vieatä, crestin. Prin descrieri
leeturi se va infAtisa in toatá märetia ei vieata din inceputul
prestinismului; exemplul de eroismul moral.
8. Puterea moralä .si valoarea- socialä a religiei crestine.
Morala practicit
9. Morala i vie* personalii. Datorii dare Corp si suflet.
10. StiipAnirea de sine. Autoeducatia in formarea
-
II. Demnitatea personalá, Aplidiri la vieata elevelor
Itieatasocialg.
26
www.digibuc.ro
'26 Martie 1936
12. Morala i vicata socialá. Egoism si altruism.
13. Familia. Fundamentul moral al 'societiltii. Datoriile
rintilor fatá de copii, a copiilor fatá de pärinti. Fratii intre
ei i sotii intre ei.
14. Datoriile fatä de semeni. Respectul vietii i onoarei al-
tuia. Uciderea in räzboiu, dreptul de ,-,legitimä apärare".
15. Justitia, respectul proprietAtii. Respectul cuvântului dat.
16. C'aritatea, filantropia, devotamentul, generozitatea.
Se vor face apticári .pentru fiecare din aceste atitudini "din
vieata moralá.
17. Datorii i drepturi fatä de patrie i neam. Jertfa pentru.
patrie. Lecturi dupá alegere din 'Gane (Trecute vieti de
Doamne i Domnite"). Doemnentäri in vieata eroilor, care au
realizat România intregitä.
18. Munca, mijloc de realizäri morale si de valorificare a
indivizilor.
19. Munca spiritualä i munca manualá. Savantii, nmri des-
coperitori i inventatori; binefácätori ai omeniyii.
20. Problema solidaritätii merale, in legäturä eu diviziunea
muncii.
21. Utilitarismul.
22. Formarea personalitátii morale prin autocunoastere,
-autocriticä i autocreatie,
Morala profesion.alä
23. Profesiunea i importanta ei pentru societate i individ.
24. Datoriile profesionale, cinstea i pnnctualitatea prof e-
sionalá. Politeta in exereitarea profesiunei.
25. Solidaritatea profesionalA. Mandrie profesionalä. Natio-
nalism profesionaL
26. Edueatia profesionalá, cultivarea aptitudini.lor. Vocatia.
27. Monografii profesionale. iklegerea profesiunii.
28. Femeia ea factor de regenerare a moralitatli (mamá so-
tie, profesionisti).
Se vor cita fapte vor re-
produce Tagini de literaturg, toate accentuând rolul morali.
zator al femeii.
30. Adaptarea la vieata socialá în cadrul idealului moral.
31. Portrete de personalitäti morale din diferite ramuri de
activitate (6 leetiuni).
LICEELE I GIMNAZIILE DE FETE
IGIENA SI PUERICULTURA
Igiena
CLASA IV-a
1. Topografia corpului omenesc (o
2. Pielea (Anatomia i fiziologia) (o lectie).
3. Microbii i biologia lor (o Iectie).
4. Igiena pielei. i párului (o lectie).
5. Sistemul osos (o lectie).
6. Sistemul muschiular (exercitii) (o leetie).
'7. Sistemul nervos (o leetie).
8. Organele.simturilor (4 lectii).
9. Alimentele (o leetie).
10. Igiena alirnentatiei (rape, digestie) (o lectie).
11. -Aparatul digestii.(2 lectii).
12. Turburärile aparatulni digestiv (o lectie).
13. Aparatul circulator (o lectie).
14. Aparatul respirator (o -lectie).
15. Aparátul miner (o lectie).
16. Igiena imbrädimintei, locuintei (o leetie).
17. Boll produse de agenti fizici i chimici (o lectie).
18. Notiuni generale despre prnicipalele inaladii infecto-
contagioase (3 leetii).
Gazele de luptä (o lectie).
IGIENA
CLASA
1. Bacterii, rolal bacteriilor îa naturä. Contagiunea i lupta
contra bacterlilor.-:Nothini" generale deSpre prineipalele Mala-
dn. Infecto-contagiOase. Tuberculoza (6 lectii).
 MONITORUL OFICTAL Nr. 71
2.6 Martic 1938
2. Difterie. - Febre eruptive. Febra tifoidg. Sifilis. Palu.
(6 leetii).
3. Capitol. Apa ( o lectie).
Aer (o lectie).
4.
5. Alimentele (5 lectii).
Imbräcâminte, locuintä (o lectie).
6.
Ingrijirea corpului (o lectie).
7.
8. Exercitii (o lectie).
9. Gaze de luptii (o lectie).
10. Pansamente si bandaje (2 lectii).
11. Sfaturi practice in cazuri de accidente (o ledie).
PUBRICULTURA
CLASA VIII-a
1. Igicna gravidei i igiena femeii dupâ nastere (o lectie).
2. Mortalitatea infantilä la noi i prafilaxia ei (o
3. Anatomia i fiziologia noului ifiscut (o lectle).
4. Ingrijirea noului nascut (o lectie).
5. Anatomia i fiziologia sugaciului (2 lectii).
6. Stadiile cresterii (2 lectii).
7. Anomalii de eonstitutie ale copiIului (o lectie).
8. Igiena pielei sugaciului (o lectie).
9. Igiena inbrácâmintei sugaciului (o lectie).
10. Igiena somnului si a sistemului locomotor (o
11. Educatia (o lectie).
12. Al âptarea material (2 lectii).
13. AlAptarea mercenarA (doicä, creche).
14. Alliptarea artificiala i mixtä (2 lectii).
15. Alimentatia copilului dupá 8 luni (intArcarea) (o lec-
tic).
16. Compozitia si rolul fiziologic al alimentelor (ratii) (3
lectii).
17. Turburâri digestive ale sugacilor i ingrijirea lor
lectli). .
18. Igiena micii copilArii (2 lectii).
19 Igiena marii copilArii (o lectie).
INSTRUCTIE CIVICA. LEGISLATIA MUNCITOREASCA
SI ECONOMIA POLITICA
CLASA IV-a
(0 ora pe s'aptianiart)
1. Societatea omeneascA, drepturi i datorii ; forme de se-
icietâti. Statul i elementele lui. Obiectul instructiunii eivice.
2. Formele de guvernämânt ale Statelor. Monarhia consti-
tutionalg românâ; Constitutia noastra.. (Scurt istoric).
3. Teritoriul Statului; Patria si patriotism, cetâteni i strä-
ini ; naturalizarea.
4. Drepturile persoanelor ; dreptur le publice; egalitatea
nbertatea.
5. Datorii câtre Stat; obligatia scolarA, militarA i premi-
Marg.
6. Obligatia fiscalá ; impozitele, in special cele industriale
comerciale ; bugetul.
7. Suveranitatea national:6; puterile publice ; puterea legiui-
toare (Camera si Senatul; alegerile pentru ,Parlament; cmn
fac legile).
8. Puterea executivä: Regele
9. Puterea judecâtoreasa,; Instantele judeciitoresti; judecA- formelar i culorilor, el este cu atfit mai important in inviltä-
oriile de muncâ.
10. Infractiuni i pedepse..
11. Administratia centralä a Statului: Ministerele.
12. Administratia locala judetul, comuna.
13. Raporturi eu alte State : Legatiuni, consulate, Societatea desen este a stimuIa imaginatia i spiritul de observatie pentru
Natiunilor.
14. Persoanele: starea civilä; capacitatea.
15. Proprietatea: mostenirea legitimâ; testamental.
16. Donatiunea, viinzarea, preseriptia,
. .
www.digibuc.ro
1565
17. Probele in justitie (eivile i comerciale)'.
18. Comertul i comerciantii; industriasii i meseriasii.
19. SocietAtile comerciale ; societäile cooperative.
20. Efectele de comert.: cambia i biletul la ordin.
21. Legea pregatirii profesionale si a meseriasilor.
22. Legea contractului de munch' : judeatoriile de muncit.
23. Legea sindicatelor profesionale ; legea conflictelor colec4
tive de munch'.
24. Legea cercetárii minorilor i femeilor in industrie, legea
repausului duminecal.
25. Legea asigurärilor sociale.
ECONOMIE POLITICA SI LEGISLATIE
MUNCITOREASCA
CLASA VIII-a
(0 ora pe saptainânii)
Economia politici
1. Viata economicA; economia national:A; trebuinte, utilitAti,
avutii.
2. Prodgctia i factorii de produdie; productia agricolä.
3. Productia industrialä; industria la noi. Felurile indus-
triei.
4. Organizarea muncii diviziunea muncii,
5. Schimbul; formele lui; moneda i conditiile ei. Sistemi
rnonetare.
6. Biletul de bancä i hârtia-monedä. Bann, National:A.
7. Creditul i bâncile. Diferite forme de bAnci. Creditul in-
8. Gomertul i felRrile lui ; Balanta comercialá.
9. Societátile comerciale. Cooperativele.
10. Efectelc de credit; cambia si biletul la ordin.
11. Transportul. Intreprinderile noastre de transport.
12. Institutii ajutAtoare comertalui: Camerele profesionale.
Bursele.
13. Intreprinderi i venituri. Intrepringtorul i rolul lui.
14. Salariu, dobânda, profitul.
15. Crizele economice.
Legislatia muncitoreasci
16. Despre legislatia industrialâ. Interventia Statului in
Organizarea muncii; organizarea internationalä a muncii.
17. Legea pregAtirii profesionale.
18. Legea sindicatelor profesionale.
19. Legea contractelor de muncá ; judecAtoriile de muneg.
20. Legea conflictelor colective de muncá.
21. Legea ocrotirii minorilor i femeilor în industrie ; legea
rcpausului dumineeal.
22. Legea asigurárilor sociale.
23. Legea incurajArii industriei Rationale; legea ocrotirii
personalulul românesc in intreprinderi.
24. Legea energiei, legea apelor, legea minelor.
DESENUL SI CALIGRAFIA
INSTRUCTIUNI
Desenul avand darul sä desvolte intcligena, spiritul de ob.
servatie, memoria vizualá i imaginatia ereatoare, iar In grad
superior sentimentul pentru frumos, pentru armoaia liniilor,
mântul industrial.
In aceste co1i, desenul trebue sä fie un solid postament, pa
care sä se ridiee diversele cunostinte de specialitate.
Dad, in gimnaziile i liceele teoretice scopul urmiirit de
a obtine usurinta de a transpune unele lucruri din natura,
punându-le in serviciul altor discipline de invAtilmânt pentru
ea elevul sâ aibâ, posibilitatea de a percepe mai usor undo lu.
cruri necunoscute, in invAtiimântul industrial desenul are 0
27
 1566 MONITORUL 9PICIAL Nr. 71
importantA eoyfirsitoare si de care trebue sä se tie seamrt eu
mult interes.
Deci gimnaziile industriale, eta si in licee va trebui,
,prin indelungate si.persistente exercitii, sá se poatii ajunge ea
elevele sä posede realmente usurinta de a schita corect mice
lucru din naturrt, a sti sh aleaga cea Mai prielnich situatie 'a
modelului i apoi aplicându-i legile decorative 0, poatii pftne
in-valoare desenul realizat dupä orice model.in profesiunile bor.
Fiind in posesia acestor cunostinte de desen i artä decora-
tivâ, vor ti sa realizeze corect luergrile lor i ,srt le infrumu-
seteze, dupä necesitati.-
Cu.nostinta de superioarit pecesitate a acestei 'discipline in
infitaimântul industrial este necesar ea: orieare ar fi speciali-
tatea pentru care se preghtese elevele acestor coli, sä poatfi,
pe baza cunostintelor ce-si vor adrioga in fiecare an, sa-si com.-
pue proieete pentru lucrärile de specialitate.
Desenul in acest- invritämânt- trebue -srt aibä rolnl planului
elaborat .de arhitect si care trebue dat spre exeeutie specia-
. moda zilei. Desenare de modele depe jurnalele de modi, in plan
listei.
DESENUL
CLASA I-a
(2 ore pe sfiptiirottna)
Desen dupa naturrt cu creioane, creioane colorate sau aqua-
relá, servind de model lucruri i fiinte ale caror linii siforme
sii se apropie de figurile geoinetrice.
Desene dupá frunze, flori, crengute, fructe i insecte.
Desene din memorie eu mici compozitii decgrative din dese-
nele realizate.
Se vor aplica legile decorative (repetire, alternanta, supra-
punerea i interpunerea).
Usoare chenare i ampuri en punctul eruce aplicabil la
obiecte roinânesti. Diferite feluri de puncte aplicabile la luern-
de mina a .cl. I-a. Trecerea desenelor pe hârtie milimetricá.
Festoane (desene in afará de scoalä pe earnete de schite).
CLABA II-a
(2 ore Pe eaptdmind).
Desene dupii naturrt cu, notittni elementare de umbra si lu-
. Manechin imbacat i clesbrácat.
Studiul suPrafetelpr geometrice i subimpärtirea Ion in alte
suprafete. Combinatii decorative eu ajutorul acestor figuri,
aplicându-se sistemele decorative cunoscute.
Construirea in med practie -a pentagonului, exagonului, oc-
togonului, decagonului, ehpsei i spiralei.
Motive deeprative extrase din aceste figuri.
Studii de armonie a liniei drepte.si eurbe.
(Desene in afar5, de coalä pe carnete de schite).
Exereitii de compozitii pentru tighele, sutase, märgele,, bro-
'dug i ornamentatie rongmeaseri; toate aplicabile la progra-
mul de Meru, al elasei respective.
.CLASA III-a
(2 ore pe
Studiul - analitie al florilor, desenarea separatil a pártilor
constitutive a ,plantei reliefându-se caracterul Modelulni.
Teoria luminei ia umbrei, teoria eulorilor prime si corn-
plimentare.
Simplificaie, Stilizare, Amplificare.
Compozitii decorative eu motive florale i abstracte la teh-
nicHe specialitätilor respective.
(Desene in afaril de ;coalii pe earnete de schite)..
Planse in care srt se poatá vedea luerarea ,desenului dupi
haturrt,' stilizarea i compunerea modelului cu posibilitatea de
aplicare la luerärile din atelierele respective.
haw eu initiale, monograme, litere ornate.
28
www.digibuc.ro
26 Martie 1906
CIASA IV-a
.(2 ore pe saptimind)
Broderie artiotiei
Studiul de desen dupg naturii, a figurii corpului omenese.
Studiul dupri naturri, dawn i culoare din flora si fauna.
compozitii in vederea diferitelor tehnice de bro-
derie.
Compozitie de benzi, câmpuni, fleuroane cu motive extrase
din studiile %cute, aplicabile la specialitate.
Desene din memorie.
(Desene in afará de seoali pe carnete de sehite).
Croitorie
Studiul dupg, natnrá a corpului omenese, canonul i elemen-
tele-de hnatomie. Figura umani imbracatii.
Studii dupi naturi din florä i fauni.
Desene dupi manechin imbracat i desbricat. Compozitie
deeorativi pentru ornamentarea îmbrácämintei adaptate la
geometric.
Detalii de gulere, martsete, nasturi, buzunare, cordoane.
(Desene in afarti de woaltt pe carnete de white).
Teoutul
Studii dupi naturi din flori i fauni. Stilizarea modelului
'din naturit pentru ohtinerea motivului decorativ, aplicabil teh-
nicei tesutulni: panzá i covoare. Treeerea motivelor pe hârtie
cadrilath.
Prineipii de eompozitia covoarelor (elementele arhitecturale
ale covorului).
Rufarie dantelit
Studiul corpului omenesc. Canoane.
Desene dupi natura din flori
Stilizarea modelului din naturá pentru obtinerea motivului
decorativ, aplicabil la aceastrt sectie.
Compozitii de benzi, eâmpuri i chenare eu motive din stu-
diile dupi naturá.
Desen i schite dupi figura nmaná, imbrkati in piesele eo-
respunzAtoare. Desenare de modele dupâ jurnalele de modrt in
plan geometric.
Canoane, anatomie i proportii.
(Desene in afarä de pe carnete de schite).
Plan i mode
Studiul. eapulni omului.
Studiul -de desen i euloare dupi naturrt diii regnul vegetal
si animal.
Studiul analitic, a piirtilor separate a florilor.
.
Stilizarea, modelului in vederea apliertrii la speeialitate.
Desene de pálárii Puse pe cap.
,
Compozitii de coneursuri de medele si forme potri it modei-
actuale.
(Desene' hi afarrt de scoalii, pe carnete de sehite).
,Lectiuni eu intreaga clasri referitoare la portul românese
ffemei i birbati) din regiunea in eare functioneazä scoala
pertul din Oltenia. si MtMenia.
La toate capitolele, de preferintii se yor folosi obiectele din
naturii apropiati, efit i motivele din crestäturile, tesäturile
motivele seulpturale dela monumentele.noastre istorice.
CLASA V-a
Broderie artistici
Stain] i legile culorilor, gamil, ton, nuantil, iluzii optice.
Desene dupä naturâ, a corpului omenesc tinând ieamrt de
eanoane. Desene din flori i faurl.
Urmarirea 'stilurilor : româneie, bizantin, etc. ComPozitii in
diverse stiluri. Desenarea, compozitiilor în milrime de execu-
tare. Desene In afári.de seoalii De carnete i schite.
 26 Mart% 1938 MONITORÜL OFICIAL Nr, 71
Croitorie
8tudiu1 i kgile culorilor (gamil, ton, nuant,g, iluzii aptice).
.1Studiul de falduri i draperies din diferite stofe, albe, colo-
rate, negre, drapate pe manechhi i pe corpul ornenesc. Desen
"depe rochii expuse pe manechin i desenul acestora in Plan
geometric. Studii de costue pentru diverse iraprejurriri. (De-
sene in atarit de scoalä pe carnete de sehite).
Tesutul
Studiul i legile culorilor (gamä, ton, nuanti, iluzii optice)..
Studii dupg naturg din regnul animal si Vegetal apropiat.
Pringipii de comozitii a covorului clasie. Culori ce se pot
adecua materialului (lAng, .bumbac, mätase). Compozitii de broderiei chinez i ja.poneie. Motive stildiate dupa naturk sti-
bordure, colturi, mijloace cu ajutorul motivelor obtinute prin lizate i adaptate tehnic tiluhii terut san modei
stilizgrile Mute &TA.' naturg..Alesaturi si motive pentru pänzk
Rufirie dantelä
Teoria culorilor. Desene dupg naturg din flora i fauna
noastrg. - ebetk mantou, care sä vadä linia caracteristicg a model. zilei.
Studii .de draperii ale difiritelor state ce se intrebuinteazg,
in specialitate olandä, linou, gaz, voal, mätase). Desena-
rea de modele depe jurnalele de lima', in plan geometric.
Compuneri de motive deeórative pentru mask corp si aster-
nut. Deeoratie. de interior.
Teme date pentru aceastk specialitate;
Studii de costume pentru diverse -imprejurgri.
Desenarea de modele depe jurnalele de .modg, in plan
metric. (Desene in afarg de.scoalii pe carnete de sehite).
Flori si mode
'Studiul culorilor (ton, gamg, mien* iluzii optice).
Armoniiarea eulorilor, contraSte. Studiuri de noduri tor-
sade din diferite materiale.
Caraeterul diferitelor flori i adaptarea lor la forma Trill-
riilor. .
Studiul de pene i pgsgri. Adaptarea formei piagriei la figurg.
Forme' de pitigrii pentru diverse acazii (sport, streak festi-
Vitäti). .
Coneursuri (le crea-tii de forme.
(Desene in atarg de scoalg pe earnetele deechite)..
Leetiunile cu intreaga elasä referitoáre la portul românese
birba-ti), din regiunea in care functioneaz5, voila
portul din Moldova si-Dobrogea,
CLASA VI-a
Broderie artistiei
Legile ornamentatiei bazate pe simetrie si'asimetrie. Logica
ornamentatiei, ornamentatiei siMbolick Conipozitii pentru bra-
derii bizantine 'si broderiapentru decor.
(Desene hi afarti de scoalk. pe earnete dé schite).
Croitorie ,
Desene de siluete imbräeate. Estetica liniei. Desenare de mo-
rdele de pe jurnalele de nioda in .plan geometric.
Adaptarea garniturilor la moda zilei, tinând seamg de fru-
mos, -util i neeesar.
Estetica i logica limbii.
(Desene in afarä de smell pe carnete de schite).
Tesutul
Compozitia covorului in toate detaliile lui -organice.
Colectii de materiale pentru desvotarea imaginatiei i spiri-
tului de abservatie in creatie.
Asoeatia culorilor i pimerea ion in valoare.
Compozitii de draperii, p'erdele, perne testite.
.(Notliri din isvoade rare pe carnetele de sehite).
Rufärie dantele
Desene de schite dupä figura umang imbrgeatg. Estetiee
liniei.
Adaptarea modelelor conformatiilor corpului omenesc.
Dfsenarea de modele de pe,jurnalele de modg i plan gee-
etrie.
www.digibuc.ro
1567
Concursuri pentru compunerea ,ornamentatiei asortimente-
lor de mask pat si corp.
'
Leetiuni eu.intreaga clasä referitoáre la portul. românese
(femei i lärbati), din regiunea in care funetioneazg seoala
pertul din Bucevina i Maraniures.
CLASA VII-a
Broderie artistieä
Psihologia motivului decorativ i plasarea lui in,conipozitie.
Compozitii de broderii in diferite tehnice i stiluri adaptate
aeceptabile hi ornamentatie de interior i compozitie. Stilul
Broderia hi decursul vremurilo
C.roitorie
Compunerea unui model de chemisette, fourort, .rochie, ja-
Garnisirea acestor modele hi ritmul modei.
Schite de pe rochii haine prezentate la expozitiile de mo-
dele. Estetica i adaptarea diferitelor garnituri i podoabe la
a.numite costume. -
Desene de modele de pe jurnalele de modii in plan geometric.
Tesutul
Compozitii de covoare românesti din diferite regiuni in care
,
vadg specificul regiunii (bucovhiene, basarabene, moldove-
nesti, oltenesti, ete.). ' '
Compozitii de CoVeare straine (persane, chinezesti, etc.).
(Notari pe carnetele de ,schite a modeleler i eolorei diVer-
sdor coroare intilnite).
Rufärie i dantele
Compozitii pentru garnituri intregi, utilizând materialul
studiat. '
Teme pentru diverse genial de 'clientele i broderii,
,
Adaptarea anumitelor dantele la piese date.
Istorieni broderiner i dantelelor i centrele eele mai renu-
mite din Romania.
',Compunerea eu garnituri.a unui model de furou, cAingsi de'
noapte, deshabillé, chemisette, combineson, etc., in care sh-vadi
linia earaeteristick a model ziki.
Garnisirea acestor Modele in ritrnul modei.
Mode t flori
StUdii de flori pentrn garnituri la pglärii, vestminte si in-
.terier.
DeSene schite dupg, pure pe cap.
- Adaptarea potriei la forma capului si la figurii.
Adaptarea palgriei la coafurg. Garnisirea
verse materiale, fiori frunze, pene, funde.
cu di-
Teme pentru creare de pglärii simple in care sh' re remarce
eleganta liniei.
Lectiuni cu intriaga elask referitoare la portul românese
(femei i barbati) din regiunea in care funetioneazg scoala
portul din TransilVania si Banat.
Schite i studii de adaptarea motivelor luate de pe bogatul
nostril costum national pentru .uzul zilnic al Vieth de. oras.
CLASA VIII-a
Broderie
Croitorie.
. resatut.
Bufärie i dantele.
Mode si flori.
, Se lasg latitudinea d-nelor profesoare de a face o recapi.
tulare a Materiei in care s punii în practicil -cunostintele ob-
tinute de eleve pentru a creia piese pur originale
Schite i studii de adaptare a motivelor luate de pe bogatul
nostru costum national pentru usul zilnie al vietii de oras.
29
 1568 MONITORUL OFICIAL Nr, 71
CALIGRAFIE
CLASA I a
(0 ord pe saptilmAnA)
Trimestral I si al II-lea. Scrierea rapida Palmer", pentru
realizarea unei scrieri dictate.
Trimestral al III-lea: Scrierea cursiva necesara titlurilor.
CLARA II-a
(0 era' pe saptämänä)
Scrierea rondä pang, la 6 mm. Notiami de scriere batarda sl
gotica pentru titluri; apoi : initiale, monograme i litere ornate.
M1JZICA
A. scopm
In invatámântul induatrial al fetelor, muzica are scopul: de a
reereia i inviera pe eleve, prOducându-le bueurii i stimulan-
du-le la lueru prin invätarea $.1 executarea de cântece i ocuri
potrivite en vârsta i ocupatiile lor.
,De a trezi i desvolta insusirije ritmice i muzicale ale ele-
yelor, contribuind la formarea armonieg a sufletului lor si la
edocatia lor moralá, nationalg, soeia.l i _estetieg. -
De a le destepta interesul si a le cultiva gustul, dragostea
intelegerea pentru muzieg, in special pentru cântecul
jocul popular românese, ea i pentru muzica biserieeaseg stra-
moseaseg, deprinzându-le a cânta i asculta versul românesc,
precum i cântece în legatura eu diferite indeletniciri prac-
tice, tintind seama de edueatia fireaseá ce urmeaza a primi
elevele in seolile industriale.
B. Indrumäri
Toate exereitiile si notiunile muzicale vor fi predate numai
Pe temeiul si bu legaturg cu cânteee i joeuri, metive ritmice
melodiile alese din literatura muzicalä románeaseg, si din cea
elasica universalg.
Ritmul muncH, ordinea si regnlaritatea sävârîrii diferitelor
luergri practice vor fi folosite ca,eleineete. de introducere a
elevelor în ritmal i metrica muzicii; iar acestea vor fi foloaite
apoi in scopnl diseipliiiiîrii,. activitatii psihico i fiziologice a
elevelor.
Prin eanteee bine alese va fi urmárita formatia sufleteasca
a fetelor (potrivit-voeatiei, rostulai lor in, vieata i firei noastre
remânesti), mecum d cultivarea sentimentultd natienal, soli-
daritatea sociala, abnegatia si jertfa pentra binele obstese,
trairea faptelor (e eroism românese, leggtura ca atmosfera su-
fleteaseg, eu traditiile i eu natura româneasea.
Se va avea hi vedere corelatia eu celelalte obiecte de stadia,
stgruindu-se hi deoaebi asupra legaturilor muzicii ou limba ro-
miineasea religia i eu istoria i geografia patriei.
Pentru accete scopuri; fieeare C55 j va avea repertoriul
situ de cel putin 10 efinteee, din care nu ver lipsi cântece spe-
cific femenine. Aceste piese vor fi alese dintre eele mai valo-
roase sub raportul artistic si educativ.
Toate elevele vor $ti sa ante eel patio eke un
exempla din ficcare gen de muzieá populard româneasca: cilne
tee de leagan, colinda, ('glitec de sitea, plugusor, doing, baladg.,
bocet, etc.
Orele de curs care cad brainte de sarbatorile principale ale
neamului i erestingtatii neastre, precum si ale scolii respec-
tive, vor fieconsaerate exelusiv invatarii j executarii de piese
muzicale care sant în legaturg ca aceste sgrbatori:
a) In tot eursul lunei Deeemvrie, colinde, chnteee de stea,
plugusor, irozi, etc., activitatea scolara. dinaintéa Crgeiunului
unhand sii se inehee eu sarbatoarea datinilar;
b) Penultimele doug, saptamâni dinaintea vaeantei de Paste,
collude la sambata lui Lazar, Florii 'si Pasti, Solaio, Lkgre-
lul si Probed al (co se canta la Vinerea Patimilor) ;
e) Saptilmânile dinaintea sg.rbgterilor de 1 Deeemyrie, 24
30
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
Ianuarie, 10 Mai, Ziva Broiler, 8 Iunie i patronul
piese potrivlte caracterului särbgtorilor respective.
Elevele trebue sh stie pe Imnul Regal, o raga-
chum la intrarea in elasa i alta la iesire. Pe al nostru steag,
Tricolorul, Hora Unirii, un mar.s. '
Cantarea, mijiocul de cápetenie pentru educatia muzicalä
in scoalg, implichnd o aetivitate intensa a organelor de emisie
vocalg si respiratie, se va avea în deosebitg luare aminte ca
local j vremea de exercitii voeale sá nu fie vatárnateare sa,-
natatii elevelor, incaperile sa fie aerisite, iar temperatura lor
potrivita. In limitele posibilitätilor se vor destine sgli sPeciale
pentru lectiile si exercitiile rnuzicale, inzestrate cu materialul
didactic necesan
Sa. se evite excesele vocale. In epoca sehimbärii vocilor. exer-
citiile vacale vor fi imputinate. Se va stärui pentru invglarea
instrumenteler muzicale, chiar primitive si copilaresti, hare-
buintându-se i flueratu1 din gurg.
C. MATERIA DE INVATAMANT
CLASA I-a
Usoare motive Titmice i desenuri melodice, alese din can-
tece i joeuri populare românesti (sau serise in etil popular
románese), precum si melodii biserieesti. Textul chntecelor In-
fatate va fi inlacuit cu eilaba La, apoi melodiile vor fi voca-
lizate, fluerate, cantate eu (gura inchisg) sau din inatrumente
.si in fine eu notele eorespunzgtoare. Numirea notelor.
Insemnarea în seris a stmetelor muzicale si insusirilor tor.
Notatia. Sunetele cântate vor fi apoi serise, araltándu-se prin
exemplifiegri: a) forma notelor, (durata sunetelor) ; b) po-
zitia notelor pe portativ i linii suplimentare (inaltimea sa-
netelor) ; c) nuantele (tária sunetelor) i vecile si instramen-
tele (timbrul sunetelor). Panzele, Legato, Punctul. Stacato.
Coroana. Semne de repetitie si de trimitere.
Taualitatea. Gama, sau searg muzicalg.
Canteee (exereitli de eitire si intoniatda notelor), in Do Ma-
jor si La Minor natural, cu valori- de dotmi, pgtrimi, patrimi
ea punct i epthni fa eheia sol, in mgsurile 2/4 si 3/4. Dictat
muzical.
Repertor de clasa: zece cânteee,
CLASA II-a
Cântece mai desvoltate ca ram melodie (exercitii de
tire si intonare) in Do major si La minor, armanie si melo-
dic, in masurile invälate, adlugandu-se 2/2, 3/2 si 378, in-
trebuintându-se si valeri de note intregi. si '16 zeehni; Alte
smile de nuante i indicatii de miscare, Alternatiile simple.
Trioletul: sineopa si contra timpul. Semiten diatonic si cro-
matie. Dietat muzieal.
Repertor de clasi: zece cantece
CLASA III-a
Cânteee mai desvoltate ea ritm si Melodie (exereitii de ci-
tire si intonare) in Do. Sol si Fa major si relativele lor mie
hope în rogsurile in-vat:ate si hi C 4/4, 6/8 (rar 6/4, 9/8 0
12/8), nasurile compuse intrebuintându-se diferite nuante
indieatii de miScare, precum si figuri ritmice diferite. Dictat
muzical.
Repertor de clasa zece cântece.
CLASA IV:a
Cantece mai deavoltate ca ritm i melodie, pe Tula, doug
tred parti, potrivit vocilor de care dispane clasa, sustinute, pe
egt posibil de instrumente muzieale. Cu prilejul executárii
cântecelor e vor repeta notiunile teoretice debiindite in cla-
sele preeedente. Tonalitgtile pânil- la trei alteratii constitutive
ingusiv. Masurile Mixte de 5 si 7 timpi. Cheia Fa. Interva-
lele (notiuni sumare), ornamente meledice (pe scurf). Dictat
Repeitor dc elasa zece cantece pe una, doni, sau trei wet,.
 26 :Hartle 1938 MONITORUL OFICIAL NI% 71
CLASA V-a
Piese caracteristice de muzica .populara romaneasca i culta,
Pe o voce i, pe cat e posibil, pe 2--3 voei, 'repetându-se
aplicandu-se natiunile dobândite in clasele precedente, intre-
buhltându-se i tonalitatj eu mai mult de trei alteratii eonsti-
tutive (11murindu-se pe scurt formarea i inlantuirea- game-
tor prin quinte).
Muzica Populara, muziea culta. Solo. Ansambo vocal i in-
strumental; eor orchestra,.
Genurik de muzica populara ramaneasea, in legatura, cu
prilejurile in eare se canta si în eorelatie cu eelelalte obieete
ile invatamânt, (). româna, istoria, ete.).
Repertor de clasa: zece rneodii eiaracteristice de mwieä po-
pulara româneasea.
Pentru demonstratii poate fi intrebuintat gramofonul
Radio", pot exemplifica elevele precum i profesorul.
CLASA VI-a
Piese muzicale executate in clasa de catre eleve i profe-
sori, ascultate la concert, opera, în biserica, sau alte
Ori reproduse la grarnofon sau, transmise prin radiodifuziune,
pare sa dea prilej la foarte concentrate 1amuriri stilistiee
istorice asupra urmatoarelor subieete: muzica la primitivi
i(originea nauzicii) si .1a veehii, Greel Wu1 edueativ al mu-
; crestinismul, muziea biseriCeaseä bizantina (liturghia) ;
muzica gregoriana (mesa) ; trubaduri, meistersinger; incepu-
turile polifoniei, Guido d'Arezzo i notatia muziealä : Palestrina..
Intervale melodiee i armoniee; aeord ; armonie; contra-
punet (exemple i natiuni sumare).
Repertor de elasa: zeee plese, exemple earaeteristiee ale ma-
teriei de invatilmant, :exeutat- în -orele. de curs.
CLASA VII-a
Piese -muzieale executate in clash'. de catre eleve profe-
SO'ri, ascUltate eancert, opera, in, biseriel sau á alte
ori reproduse la gramofon sau transmise prin radiodifuziune,
Care sa dea prilej 1 foarte concentrate limuriri stilistiee si
istorice asupra urmätoarelor subiecte: muzica dramatiea in
see. XVII ei XVIII; muzlea vocal& si instrumentala, in epoca
Bach, Hendel-Rameau-Searktii: cantata , oratoriul, sonata,
muziea de camera, simfonia (Haydn, Mozart, Beethoven),
concert; .dasiciimul.
Cel putin zece piese ; example :caraeteristice ale materiei de
invittlimant previlzutä aci, vor fi executate in orele de curs qi
vor forma repertoriul clasei.
CLASA VIII-a
,Piese muzicale executate in clasä de catre eleve i profesar,
aseultate la concert, opera- sau. alte aiuJiii, ari reproduse la
gramofon sau transmise prin radiodifuziune, care sa dea pri-
Id la foarte concentrate lainuriri stifistice si istoriee asupra
urmataarelor'subiecte, (liedul, orchestra, uvertura, muziea pro-
gramatia, paemul simfonie, (Liszt, Richard Strauss) ; teatru
muzieal in sec. XIX, (Weber, Rosini,Verdi, Wagner) ; roman-
tismul; colile /rationale; muziea eontimporana (Enescu). ;
muzlea la Romani (principalii compozitori Romani).
Intreprinderi industriale j eomerciale in legaturä en =-
sift : tiparul muzical, magazinele de muziert, agerrtiile de con-
cert ; rolui lar in desvoltarea i propagarea muzicei,
Cel pu-tin zece piese, exemple earacteristice ale materiei de
invatamânt prevazuth aei, vor.fi executate in orek de curs si
vor forma repertoriul
Ansamblu coral
"Activitatea ce se desfasoara la sedinta de ansamblu coral,
are scopul de a eontribui la educatia muzicala a .elevelor, cum
si de pregati corul pentru diferite festivitati scolare, natio-
nale i religioase. Este de recomandat ea: pe cat este posibil.
toate elevele sä fad, parte din corpul colii, nefiind dispensate
de cântare decat cele ce se afla in sehimbarea voeu i cele eu
aus prea defeetos, in eat ar turbura pe celelate eleve care
www.digibuc.ro
1569
cânta Cu elemente akse din corril general al scolii, poate
format un cor mai restrâns pentru executarea pieselor mat
dificile, pentru demonstratii in legatura cu programa analitica
pentru interpretarea eatorva piese la diferite festivitati.
Piesele puse in studiu la ansambli coral .vor avea earacterul
moral, national, sacial i estetic, potrivit menirii educative a
muzicii in Koala. Atfit textul literar, cat si eel muzieal, vor
alese dupa puterea de irrtelegere i execu-tia elevelor.
Pentru desVoltarea simtului armonie pot fi folosite, la in-
ceputul lectiilor, acorduri izolate. Canoanele sunt de reeo-
mandat pentru desvoltarea simtului polifonic. In general vog
fi studiate piese usor de executat, in dona--trei voci, diet!
unison. Piesele prea dificile, chiar in eazul ea sunt valoroase,
nu sunt recomandabile, intru cat pregatirea lor reclama prea
niult tianp si nu mai lasa vreme pent/it sudierea i executarea
aaor piese.
Inca dela ineeputul anului scolar, profesorul va fixa i pune
in studiu repertoriul pentru urmatoarele festivitati: deschi-
derea cursurilor, 1 Decemyrie, serbarea datinilor de Cráciun,
24 Ianuarie, Serbarea Primaxerii, (a cantecului), ziva Eroilor,
ziva mamei, 8 Iunie, Patronul coIii,. Vinerea Patimilor ,(Pro-
hodul i sfarsitul anului)..
Repertor obligator : Imnul Regal -Roman,. Ruga,clune (Me.
hill), Irian festiv, Steagul Nostru, Trieolorul, Doamne 'al Pus
terilor, Cu noi 'este Dumnezeu d MântueSte Doamne - Po.
porul Tau.
EDUCATIA
Sänatatea mintii i sänätatea trupului, aunt conditiile funs
damentale pe care se intemeiaza actiNitatea rodnica i nazuinta
spré mai bine a unei natiuni.
Edueatia fiziel are rolul de a ajuta prómovarea acestui ideal,
punând la dispozi-tia copiilor ee-i aunt ineredintati, mijloaccle
prin care le este asiguratä desvoltarea armonioasa a corputuil
vigoarea, rezistenta i buna dispozitie, constantä pentru munek
CAM/zit:a in atingerea aeestui scop, de euceririle stiintelor
biologiee ale psihologiei experiMentale, educatia fiziea se
integreaza in capitolul igienii scolar, devenind una din pm-
cupärile de capetenie ale celor ce vegheaza asupra pretiosului
tezaur, care este tineretul scolar al unui neam.
Conditiile in care se desvolta acest tineret azi
ce i le impune pregatirea sa inteleetuali i profesionalii, starts
jenese adâne legile naturale ale cresterii.
Silit sh traeasca in ritmul trepidant al centrelor urbane, farii
spatiu, de cele mai multe ori fara un minimum de confort
acasä, acest tineret vine la scoalia in atmosfera aglomerata a
-elaselor, trebuind sá stea eu mintea încordat i trupul tintuit,
lungi ore de imobilitate.
Corectivul natural al acestor neajunsuri este miscarea tra-
dusa in exercitii fizice, metodie i regulat aplicate.
Educatorii trebue sa fie adânc convinsi de adevárul, ea
munca intelectuala intensá i lipsa de miseare in perioada de
crestere a eopilului, dne in mod fatal la degenerarea acestuia.
,Copiltd sau adolescentul, care..,nu face zilnic, o doza ()are-
care de exercitii fizice, sau eel putin o simplä miscare, pre-
zinta urmatoarele simptome i accidente, eonsemnate de mes
dicii
. 1. Irigatia generala a organismului; prin shagele arterial,
insareinat stt repartizeze - oxigenul i materiile nutritive in
tesuturi, este saraea.
2. Respiratia este superficialä.
3. Organismul intreg este sediul unei intoxicari lente. prir .
aeumularea in tesuturi a materiilor de rezervä necheltuite in
timpul, sederii.
. 4. Oprirea prematura a e egerii prin ineetinlrea nutritiei
generale.
5. Predispazitia la boala.
6. Scaderea generala a fortei musehiulare.
7. Trirburari nervoase.
8. Aneinii eronice.
 1570 MONITORUL OFICIAL . 71
De aceste neajunsmi este loVit hi deosebi tinerettil, femenia,
care prin nature ocepatillor specifice lui este inclinat mai muit
spre o vie* sedentaril.
Educatorii lui ' sunt cei dintai themati eh. inteleagii Pastel
educatiei fizice i 'si-1 fach sä beneficieze de mijloacele salu-
tare pe care le oferi aceasth
Programul de studii al ecolilor secundare de fete, trebue
prevad6 pentru aceasta o eedinth de gimnastica zilnic.
La liceele industriale de fete, acest deziderat ideal este
realizat.
Educatia fizied se faee zilnic ale 30 de minute dupil amiaza,
in cadrul orelor de lucru manual.
Alternarea lucrului manual cu educatia fizich constitue
pentru eleve un repaus, atilt prin nature eedintei de gimnas-
tick piing de miecare ei de voe bung, cat i prin însäi variatia
de activitate pe care o
In inlocuirea lediunii de gimnastieä, trebue sa se tinä seame
de locul pe care aceesta îI ocupil in oral, de varsta elevelor
antrenamentul i starea lor sufleteasert.
o diseiplina liber consim-titä va caracteriza ledinnea.
Se.va acorda o deosebitA griji miecarilor pentru spate, umeri,
ceafh, i mieeärile de respiratie.
Lediunile vor avea loe de preferinth in aer liber.
Joeurile sportive de extensiune. (mingea peste plasä, mingea
la eoe) i dansurile romaneeti, pot face uneori 'singure, obiee-
tul leethmii de, gimnasticit
,
Elevele trebue s piece dela lectiune inviorate, cu noi pu-
teri de munch
Sufletul lectiunii de gimnastich este profeesoara de edua-
tie
De prieeperea eu care ea 1i va intocmi lectiunile, de pre.
gresiune ce va eti 4, le imprime, de tactul eu care le va con-
dnee i pasiunea ce va pune in mince sa, depind rezultatele
flume ale acestei
Profeseara de educatie va fi energich activii, bunh
o -ganizatoare, eonstiincieash i exactä la datorie.
Ea se va tine in curent eu datele noi in materie de aducatie
va avea- emenetintele neeesare d medicinh i pedagogie
generP1'
Se va _irteresa ue toate micänile ce vin in sprijinul specie-
litii sale,eimbrätieandu-le ca chlduri.
Se va past:re In forma sportivi'prin exercitii fizice si sper-
+:
turi practicate zilnic: -
Va avea o tinutit -morale desivareitä, distinctie în vorbil
purtare fatil de eleve, va fi totdeauna seninä i dispusi la
munch, eland dovadá de sitatate fizicil i moral&
purta o imbritcheninte comodi, -sportiva, färit masculie
nizare, evitand tocurile inane i exagerhrile modei, care nu
cadreazil en specialitatea ga.
In gala de gimnastich se va prezentä totdeauna în pantofi
de gimnastich
Va eti sä efietige prin activitatea sa in roalO ei in afarii de
ecoalá, un prestigiu ce se va rhsfrange asupra obieetului sari. -
Prin energia, voiciunea ,ei atitudinea ei, va fi un exempin
Tit/ pentru eleve.
Ea v-a urmiri in clash. buna executare a mieciirilor i va fi
acolo uncle poate servi un accident.
Explicietiunile vor fi scurte, dandu-se importanta, deosebith
.demonstratiunilor care trebuese fiieute cu o perfecta corec-
titudine.
Comanda se va da oral, prin numar sau batai din palme.
Profesoara va .cunoaete fizionomia.generalä a elevelor sale.
Ca o mange ea va putea discerne eele mai mici indicii elate
artante, menajand eopilul i eiletigandu-i astfel inerederea.
Va senmala observatiile sale medieului coiii, fixandu-se
organiee a elevelor ce conduce.
Pentru controhil rezultatelor obtinute, Profesoara va in-
toemi fiea antropometricO, Impreunä en medicul ecolii.
moped de a pune la disi
pozta educatiei fizie, miiloaceie
32
www.digibuc.ro
26 Martie 1938--
materiale de care adéasta are neVoe, se va infinite pe laugh
fieeare coa1ä o eforie spörtivä, ,care va urmiiri prin colabo-
rarea generalit promovarea jnteresulni pentru exereitiile,
ziee i inzestrarea gcolii, -in eel mai ,scurt timp, cu instalatii
sportive de tot felul: -
Profesoara de gimna.stich :ea fi animatoarea-acestei miecilre
devenind- prin activitatea ei in ecoalá i in afaril de ecoala
central &are care sä conveargä toate bunhvointele .caetigate
acestei idei. - .
Edueatia fizicii congt . din: gimnastich, jocuri, sporturi, dan-
suri, nationale i excursii.
Pentru a putea fi aplicath ca maximum de randanaent, edu-
catia fizich, are nevoe de gall de glimeastieä, terenuri de sport
si material didactic sportiv.
I. Sala de ginotasticii trebue sá fie spa-Veils:6, permitand ca
masa elevelor chemate sä lucreze simultaa, sá se poath raisca
în yoe ; de asemeni s permitO realizarea evolutiunilerimpuse
de jocuri, dansuri i de' insi-ei desfaeurarea programului de
educa-tie fizich
Aceasth salä mi va avea nici o altá degtinatie pentru a putea
fi intretinut6 in cea mai perfectá stare de curhtenie. Ridiearea
prafului in gala de glimiasticel trebue combatutii, cu ultima
energie, constituind un adeviirat atentat la sänätatea elevelor,
care in mod inevitabil respirä edam în timpul exereitiilor, un
aer plin de microbi.
Sala de gimnastich va fi poetra acelaei motiv foarte bine
aerisitä. Se va lucre cat niai mult eu ferestrele desehise.
II. Pe langä sala de gimnastieä, ecoala. trebue sä amenajeze
un teren de sport pentru ledinnile in aer liber. Acest term
trebue sä intruneasei aceleaei conditiuni a i gala de gimuase
tieä: spatiu suficient, curet Intretinut, farh, praf. Se recce.
mandä în deosebi terenul gazonat (acoperit eu iarbh).
III. Aparate: epalliere, Verne, bänci .de echilibru, cadru,
franghii, sari, caprh, ladh pentru shrituri, franghie de särit,-
gardari.
Instrumente: mingii maxi ei miei, plase pentru jocuri-, co
suri, stegulde pentru. mama, terennl, benzi colorate peutru
echipe, Val* preeuri pentru skit, siiculete de nisip.
*
G inmastiea este baza eelorlalte,exercitii fiziee, Ea constä din
exercitii libere i exercitii eu aparate.
Metoda de gimuastica, impush în invätämantal industrial al
fetelor este metoda suedezä.
Exercitii la fus, mele, paralele,, precum i cele ea bastoane,
greutäti ii nîäciuci, aunt omi,se din aetuala programh analitia-
pentru inconveuientele pe eaete le prezintä, neputand fi adan-
tath puterii musculare a fiechrui individ.
Planul unei lectiUni de gimnastici
Lectiunea de ginmastic ii. se compune dinteun ansamblu de
mieetiri, care se adreseazie integral corpului intreg tinand
seamii de actiunea lor agupra tutu:rot- oeganelor esentiale.
Ea are o parte introductivh, o parte-fimdamentalil i o parte
finalä:
1. PaHéa introduetivd are scopul de a preghti organisml
pentru exei-citiile fundamentale din lectinnea propriu zish prin
exercitii de ordine i corectiee, prin miecilri ale membrefor
ale trunchiului, activand progresiv respiratia i eirculatia. E
o adevilratä lectie redusii i atenuath en care se deschide pre- .
gramul de gimnasticit
PartN fundamentalä, se compune din mieehri libere
la aparate, divizate duph, inflnenta lor specialà asupra orgoe
Ordined bu. care aceste grupe de mischri se succed,
este precis -stabilith, dupr: intensitatea progresivii a efortului
niuseular.
IIf. Portea final, incheie lectinnea prin exereitii ce inijio
.cege treeerea la starea notnialh,
 26 Martie 1988 MON1TORUL OFICIAL N. 71
SCHEMA LECT1UNII
I. Partça introductivii: a) miseiri de ordine torective; b)
raiseari pentru brate, gât i cap; c) raistari pentru trouchin
'(inahtte i inapoi) ; d) miseari pentru eate, tuneri i eeafg;
e) miscari pentru partile laterale ale tranchiului (indoiri late-
Tale sail risuciri) ; f ) miscari active de poare.
Part fandamental: a) misari pentra trmiehht (even-
tual extensiunea completä) ; b) miscari (le atirnare (seria I) ;
o) miscari de eehilibra la aparate; d) miseari pentiu spate,
mneri ceafi; e) pentra abdomen, »Mrs i alergare,
eventual jocuri usoare; f) miscari pentru partile láterale ale
trunehiulai, joeuri inici de sali; g) Miscari de atarnare (seria
II) ; h) misari pentru picidare; i) sarituri libere si legate:
HI. Partea, mietitri linistitoare i eorective.
Aceasta sehenia se completeazi cu exereitii, la ineeput usoare
se predi eleVeloX timp de 67-.8 sedinte.
Profesoara .baZatä, in urinä pe progreSal realizat 'de eleve
intensitia exeeiiile, introduand Sueeesiv Pozitie
mai dificila, o exigentä mai mare privitor la, amplitudine, ener-
coreatiune i duratk rneri aSinietrice, eombinara
aei.
In principiu, nu se modifica dificultatea exereitiilor si Taal
ales nu se combing, intre.ele deeit 'atunci eind elevele aunt si-
gare pe executarea 'misarilor aimple, asupra arora va yeveui,
pana eitint executarea lor devine ireprosabila. ,
Pentrt intoemirea lectiunilor de gimnastia se Vor consulth
armitoarele mannale: .
Educatia fizia, a cepiilor, de colonel. Manolescu.
Pro.grame de, ginmastia, de Virgil Rosalä.'
Gimnastici pentru eopii, de Ermin si Virgil Rosali:
docuri seolare, de, Soltuz. , .
:4anual de-jocuri, de, general V. Bilduleseu.
,Togurile constitue,se partea reereativit din leetiune.
Tinând seami de efortul ce necesitä, jocuride se impart 'in
dinta categorii, *1.16 educative i joeuri sportive. . chimita male ietil, bate-1 84' meargit, tain-bum,'joenri 'ea min-
jocurito: educative: stint an perfect inijloe .de educare a tie
neretultd.,Prin ele combat:era apueaturile rele ale copiilor le
sidim în suflet gastal de árdine, de disciplini i dragostea pen-
tra adevar.
Aduand au ele situatiuni i miseari variate, ele desvolti pre-
zenta de spirit, initiativit, cdord-onarc i judeeati. Joeurile vor
()ova un loe important in sediata de gimnaStici a elasei I-a sit
a II-a. Se'ver Prattica de asemeni in elasele III, IV si a V-a.
Jocurile sportive eer tin efort maieintens i aetiuni mai vigu-
roase, desvoltä; curajul i personalitatea.
-Ppdrtiade Care eoiiviii fetelor sunt acele care tind la redre-
*area coloanci Vertebrale i la mitrirca capacitätii lor toracice,
färä sa aetioneze suparitor asapra organolui mieului bazin.
In primai rind otaqut, eu eonditia de a. purta încältäminte
bra, en -Weal jos. . natura, evitindu-se orice efort violent, joeurile i exereitide
.In al doilea rind tuotid este, sportul ideal pentru fete. Su.-
pletea organismaiui lor i puterea lor de eoordonare le ajuti
sa-I invete en asurinti. , exeenta exercitii ritmice pentru desvoltarea
Vilslitul di o masculaturi frumoasit,
pe recemandat, de asemenea, sporturile de extensiune, care
cer intrebuintarea ambelor uiâini, Mingea peste plasi (Wormy-
EaH) i miagea la cos (E'asketball), care an aValdajul de a
patea fi practieate lh orice coali, deoareee lin necesiti inSta-
latiuni eostisitoare.
Apei tenisul, patinajul si skiul, aeolo unde imprejurarile
permit.
Sportal femenin nu trebue practicat eu intensitate i exage,
ratiune, -altfel conseeinte fiziologice grakfe pot coMprómite
zultatele trinärite.
Dansuri natiOnale: trezeSe' bueuria spontanä a duioasei in7
frtetiri îii dragostea pentru banal commt, care este
Pentra yaloarea lor edueatiy-nationali .si fizieä, ele vor
oeupa un loc important. in lectiane, respectându-le caracterul
lor specific: vioicianea si armonia
www.digibuc.ro
1571
Profesoara va ealtiva dragestea pentra dansarile rominesti,
prin plieerea eu care va juea autan de eleve, Chiar and clau .
sarile suat canoseate prin pretuirea eostumului hati6nal Pe
care-1 va Purta la ocazii, prin metieuloasa ennoastere a costa,.
malui din Beare judet, prili canoasterea dansuritor fiecirel
_Ea va eitita,sit colectioneze personal si pria eleve,'dansurile
regiunii in care aetiveazi, formind albume eu muziea cores-
punzitoare, pe care le va depune î11 biblioteca scoalei.
In lieetle industriale de fete, leetiunile de edaeatie fiziea se
predan la grape de elevé, concentrate din mai multe elase,
ateliere.
Coneentrarea elevelor pe grape va fi conditionati dc o des,-
yoltare organici cât mai omogenk '
:Vor putea mora impreuili eleve intre
(clasele si a II-a). La aceasti yirsta maseuia,
tura este in genere insnficient desVoltati, coorditnärile i pu-
terea de control Slabe.
Miciniie in aeasti perioada, Voe fi nseare, din- pozitii
sigure, neeesitând un efort redas.-
Se va da im roe important in leatianea jocurilor simple, ea
malti actinne si de darati seurtk anteceler miMate, dansu-
Tiler nationale simPle, eXereitillor sportite elernentare.
Elevele vor eunpaste in decursul &elor doi ani :
Mary Marsal en marCarea primiilui pas, marsul ¡)e \ a
mars en marearea pe al treilea pas, ,mars eu schimbarea peio-
rului, mars obisnuit, alternându-Se ca marsul pe värfal pima-
rekir ; alternarea intre pas alergitor si mars ca marearea pri-
.
malui pas. . ,
Jocari: eursa pe numere; eursefintr'un pieior, curia in pa-
trii labe, pisica spanzaratk omul negra,,goana de pp Joe, vâni7;
torul, vrabia i albina, acul i ata, pro-VOearea en'trei
gea, mingea ealittoare, mingea, en pfcioifiL
Daniuri vationai.e:,
_ bore simple, insot"ite eu autee; hora Uni-
hora boiereasek hora dreapti, hora ielelor, sirba, sârba
comandatit, alunelul vläseeán, alunelul oltenese, stearsa.
cu avant liber in langiMe i Ina-time ,(peste fias
ghie de pe loc eu avant si r4t-iifflai.0a ,(le lic ladi;_in langme,
cu avânt (bitaie ea stingul d dieptui) poste. fril4gliie.
Sporturi: exereitin de -pprnire, curs4 de Vitezi pi* la 86,
metri, cursa de stafetä. -
13-16 ani (elasele IV, V), sant anii .a4iinci prefa-
terj organice ai pubertAileefiaid organiwul Nmenin e in cont.
pleti forma-Vane, fata ereste repede, Ovine mai
midi chiar, mai slabi fizieeste.
Se va armitri eu prudenti aeea transformare la care lucreaza
obositoare.
Miseärile vor fi osoare, din. pozitiuni initiale simple se vor
masurii
si al ritmulni, joeuri care cer coordoniri mai complete, dife-
rite. feluri de manan i alergari; sarituri libere si legate la
iniltimi variate.
Maq: intoareeri de si '1/2 din inar, maru1 inapoi PC
schimbarea picioralui din paS alergitor, intearceri de 1, T
1/2 din pas alergitor.
Joeuri: sehimbaera taiburilor, tunelul, alungä-1 pe al trel-
culesal eartofilor en distante märite, jocuri eu minge
peste plasä, mingea la apitan.
Dansuri nafionale: se vor repöta eelé eunoseute si se Ver,
stadia: bumbaeul, ehiudia, sirinboial, banal märätine, resteal,
fedelesul, tariselul, bauletal.
S drituri in inältinie eu si fari avânt pinitla 0,90 ne Särituri
la langime eu si finii avint; .ert avânt liber saritura printre
mitini la sea ; siritara de Pe roe-en 1/2 intöareere la stilaga:
sau la dreapta ; siritura peste caprit.
 1572 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 26 Martie 1938

Sporturi: exereitil de pornire, curse de vitezá, pand la 50 m; CLISA II-a

cursä de rezistentA pardi Id 400 m. (0 orä explicatiuni asupra punctelor i cusiifurilor din 'program,
Joeuri sportive: mhigea peste plasa; mingea la cos. o orä teorie, 2 ore.lueru diminea:,a, 14 ore lueru dup.& amiazg)
16--19 ani( el. VI, VII si VIII), in aceastä, perioadA orga- An epmun de pregAtire
nismul tinde eAtre o echilibrare functionalä in care randamen- Notiuni generale despre mäsuri sl tipare.
inl e mai Mare. Executarea mi5cArilor va fi deosebit de corectá Luarea mäsurilor pentru copii pang, la varsta de 7 ani.
ea formá i ritm, miseArile intense ea efort. Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätoarele obiecte:
Mar$: marsul .si alergarea pe loe cu un numár determinat de 1. Plateá de baid.
pasi. Marsul pe loc, sau inainte, CU Uil numär determinat de 2. Sortuletul de lialat.
pasi. Marsul i alergarea de duratA. 3. Rochita de fetitii.
Dansuri wationale: Repetarea dansurilor cunoscute, in plus: Rufäria noului niscut:
romana, ea la Bream, braul, ea la usa cortului, slánicul, cea- 1. Scutecul.
sornieul. 2. CAmrtsuta i pieptarasul.
Dansuri elasice: poica, valsul, gavota, menuet. 3. Barbita.
Scirituri: eu avant liber säritura peste bâniä. eu avant liber 4. Senfita. '
sArituri in atarnare la douä Warne, eu avant de 1/3 pasi, sä- uarea mAsurilor pentru rufArie de pat de eopil.
ritura peste donä, bänei aRiturate, säriturA eu trei pasi in dia- Leetiunile se vor preda în ,mod intultiv.
gonal peste barng cu avant fiber, saritura cu pieioarele printre Elevele vor desena tiparele in mfirime naturalä.
niâini la sea, eu avant liber, säritura in lungime. Notiuni asupra uneltelor i materialelor intrebuintate la
Sporturi: mingea la 'cos, mingea peste plask tenis, lueru.
Semne cu late, bieuri eusute la masinä, butoniere festonate,
GOSPODARIE butoniere bordate, bordatul eu bieuri, imbräeatul i eusutul
Programa analiticA pentru gospodArie este aceea a seoalelor nasturilor, cusutul capselor si al copcilor, bUzunarul eu clapä
aecundare. aplicat, fenta dintr'o bumf& eusutul sutasului si al siretului
cu. mama si en masina, cusutul mArgelelor, trefle, ancore,
Lucru de manä punete de fantezie, matrameuri, frivoliteuri, fileuri i brode-
CLASA I-a rii pe fileuri, broderii usoare, broderii colorate, eusäturi ro-
(0 orit explicatiuni aSupra punctelor i cusaturilor din program, manesti, impletituri eu lanA, pantofiori pentru eopii (din pi-
3 ore Inuit dimineata, 14 ore de lucru dupii amiazá) diet sau punctul eruce eu dou'a fete.
An comun de pregittire Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Nothini asupra nneltelor i materialelor intrebuintate la Elevele vor avea caiete de schite pentru ,punetele i cusä-
luerte tunic din program.
Tot felud de puncte i cuMturi care servese la rufArie FA. Exercitii la masina de cusut.
eroitorie. Elevele vor luera prin rotate:
Punete: punctul inaintea aculni, punetul în urma aeului, Trimestrul I. Program de eroitorie. Aplicarea va face
punetul oblie, punetul tighel, punctul feston, punctul de bu- pe'obiectele mai sus mentionate si pe alte obieete de imbräeä-
tenierA, punctul eruce, punetul de fantezie, bibiluri. minte pentru fete.
Cusituri ; eusiltura simplä cusätura muche, eusAtura refee, Trimestrul II. Program de rufárie. Apliearea se va face pe
eusätura frantuzeaseä, ineheiatul panzei eu obiectele mai sus- mentionate i pe alte obiecte folositoare.
Tivuri, eerculete, creturi, ajururi simple, butoniere, festoane Trimestrul III. Se va executa prin rotatie program de eroi-
simple, notiuni de broderie usoarA, bienri, pliseuri, buioneuri, toHe i rufárie.
eusutul nasturilor. Apliearea se va face:
Carpituri i esâturi. Pentru croitorie pe häinute i pantalonasi i pentru eopii
Leetitmile se vor preda in mod intuitiv. pang la varsta de 5 ani i pe alte obiecte de imbräeäminte pen-
Elevele vor area caiete de white pentru punetele i eusAtu- tru fete.
rile din program. Pentru rufärie pe mijloace de masA, serve-tele, fete de masA,
Exereitii la masina de cusut. la care se va aplica punetul eruce cu douA fete i pe rufärie
Elevele vor Incra prin rotatie. de pat de copii pentru care se va face calcularea materialului
Trimestrul I. Se vor preda punctele euSäturile care ser- neeesar.
vese la rufArie. In acest trimestru, in afarä de programele mentionate, ele-
Aplicarea se Ira face pe invelitoarea de baneá, sacul de lucru.. vele vor trece in serii i prin rotatie în atelierele scoalei, unde
eämasutä de fetitä", j pe alte miei obiecte folositoare (batiste, prin asistenta i prin ajutorul pe care-1 vor da elevelor res-
servetele, fete de masil). pective, se. vor familiariza eu lucfärile din atelier si se vor
Carpitul si tesutul se va aplica de preferintä pe vestmintele orienta eu inlesnire asupra alegerii specialitAtii, la care vor
elevelor. cere repartizarea.
Trimestrul al II-lea. Se vor preda punetele i eustdurile care Ruf aria
servese la eroitorie. CLASA III-a
Aplicarea se va face pe o roehitA pantalon (Barboteuse) eu (2 ore teoria meseriei, 2 ore practica nleseriei dimineata,
bnzunar pentru copii Oda' la vArsta de 4 ani. 17 ore practica meseriei dupit amiazä)
Cârpitul si tesutul se va aplica de preferintä pe vestmintele Notiuni generale despre mAsuri i tipare.
elevelor. Luarea mäsurilor. Se va da o deosebitA atentiune asupra
'Trimestrul al IH-lea. Se va exec-Etta prin rotatie program de proportiilor ce existg, intre diferitele Párti ale corpulul.
rufärie i eroitorie. Completarea rufariei noului nriscut.
Aplicarea se va face: pentru rufärie pe ertmäsute de noapte 1. Pantalonul englezesc.
pentru copii í pe alte obieete folositoare, pentru eroitorie pe 2. Rochita de botez.
rochite de fetite. Aceste tipare vor fi desenate in nnirime uaturalii.
Materialul necesar va fi procurat de atre eleve sau de &titre Explicarea i formárea tiparelor pentru mania de fetitii
tfcoalà. dela 1-10 ani :
'Obiectele spre vânzare se vor vinde eu un profit oarecare, 3. Cii,masa de zi.
Pm in costul materialului. 4. Brasiera.

www.digibuc.ro
 Martie 19,38 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
5. Pantalonul.
6. Camasa de noapte.
Luarea másurilor, explicarea i formarea tiparelor pentru
rufriria de báieti dela 4-10 ani:
7. Cámasa de zi cu guler drept i mamcä cu manseta.
8. Pantalonul.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor -tine caiete in care vor desena tiparele micso-
rate si vor face calcularea materialului necesar pentru croit.
Obiectele mai sus mentionate se vor executa din material
procurat de eleve sau de scoalä. Acestea vor lua masuri pe
fetite i briieti de diferite yârste, vor desena tiparele, vor eroi
incerea in dug, sub supravegherea profesoarei maestre.
Obiccetole confectionate se vor vinde eu mi profit oarecare
sau in costul materialulni.
In trimestrul III, pentru a deprinde pe eleve en riáspunderea
materialului i pentru a le pune,in contact cu elientele,_se vor
primi eomenzi în legarturil eu obiectele din program.
Elevele vor eroi i asista la ineercatul comenzilor.
Deseifrari de modele usoare de pe jurnale de moda.
In trimestrul III, elevele vor executa eke un mulaj de bra-
siera, din pânza, pe manechin.
Carpitul rufariei, a ortului de clasa, i de uniformä al ele-
Yelor.
Nothini asupra uneltelor si a materialelor intrebuintate la
lucfairile din atelier.
Cunoasterea uzuala, a asinei de cusut i deprinderea ele-
yelor eu eurätitul i.
Exercitii la masina: diferite tighele, tivuri, cusáturi i cer-
eulete.
Elevele vor compune modele usoare de broderii, pe care le
yor desena pe obiectele din program.
In cursul anului seolar elevele vor executa o singurá lucrare
din panza româneaseä cu cusäturi românesti (camasa Ora-
»easel de bhiat).
Pentru luerarile executate in atelier, ekvele vor intocmi
devise in care vor specifica cantitatea materialului intrebnin-
tat, eostul materialului i costul luerului. Vor araitura schita
obiectului confectionat.
CLASA
(0 or4 practice meseriei dimineata, 17 ore practice meseriei dupá amiazà,
2 ore teoria meseriet)
Luarea masurilor. Se va da o deosebitri atentiune propor-
eXista, intre diferitek párti ale corpului.
Explicarea ,si formarea tiparelor pentru completarea rufai-
riei de fetita, dela ani
1. Pyjama eu gukr rasfrânt, maned', Si mansetá.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmatoarele obiecte
din rufária femeiasea.
2. Cántasa de zi, tip.
3. Pantalonul. -
4. CaimaSa de neapte eu gukr ,ei mâneca eu manseta,
5. Sutien.
' Luarea másurilor, explicarea i formarea tiparelor pentru
urmatoarele obiecte din rufaria barbateasca :
G. Camasa de noapte cu guler rásfrant i mâneca eu man-
seta.
7. Camasa ,de zi eu guler si maneca cu manseta.
8. Pantalonul.
Lectiunile se vor preda in mod iutuitiv.
Elevele vor i.ine eaiete in care Nor desenaetiparele mieso-
rate si vor faee ealcalarea materialului necesar pentru croit.
Obiectele mai sus mentionate se vor executa din material
procurat de clove sau de scoalii.
Acestea vox lna masuri pe fetite pâná la varsta de 16 ani,
pcntru obiectul ee au de exeeutat ;. pentru 'rufaria de corp,
elevele vor lua Masuri uua pe corPid.celeilalte, iar pentru ru-
frtria bárbateaseri, pe eorp sau pe .manechin. Vor desena tipa-
rele, vor eroi, ineerea i corecta sub supravegherea profesoa-
rei maestre..
www.digibuc.ro
1573
Obiectele confectionate eu material proeurat de scoalä
vor vinde cu un profit oareeare, san in eostul materialuld.
In trimestrul II si III se vor primi comenzi in legatura,
obiectele din program.
Elevele vor eroi eomenzile i vor asista la incereatul kr.
Loare de Masuri i ealeularea materialului pentru rufairial
simpla de pat. Aplicaren se Va: face 'numai pe c6inenzi, fold-
sindu-se eat mai mult masina.
Descifrari de modele de pe jurnale de Moda.
In trimestrul HI, eleNele vor executa cafe un mulaj, did
panza, pe maneehin.
Natiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrarile 'din
atelier:
Exereitii la-masina de cusut: intrebuintarea aparatelor pen-
tru tivuri, diferite cusaturi, cereulete, creturi...
Spalatul i caleatul broderiilor i dantelelor.
Elevele vor compune diferite modele de broderii i mond-
grame pe care le vor desemna pe obiecte clin program si
comenzi.
Prepararea panzetei i intinsul gherghefului dreptunghin-
lar.
Exercitii de broderii upare ,si monograme în gherghef.
In cursul anului polar elevele vor exeeuta o singura lucrare
din Ong româneasca, eu 'cusaturi românesti (cámasa taraa
neascá) .
Pentru luerarile executate in atelier, elevele vor intocmi
devize, in care vor specifica eantitatea materialului intrebuin-
tat, costul materialului i costui iucrnlui. Vor alátura schita
obieetului confectionat.
CLASA V-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-incercat, 3 ore practice meseriei
dimineata, 20 ore practice, meseriei dup5, amiazä)
Notitmi asupra teoriei meseriei.
Luarea masurilor. Se vn da o deosebita atenfune prow-
tiilor ce exista, intre diferite parti ale corpului.
Repetirea emiostintelor din el. III ,si IV.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmatoarele obiecke
din rufäria femeiasea:
1. Crunasa, de noapte cu guler i mâneca,
2. Camizol.
3. Capotul.
4. Brasiera eu cusáturi moutate.
5. Mâneea tip (pentru lectiunea burrtrii mânecii).
Luarea masurilor, explicarea i formarea tiparelor pentrut
urmatoarele obieete din rufaria barbäteasert:
6. Chmasa de noapte cu gulerul rasfrânt, format dine 2
bucati i maneca cu manseta..
7. Camasa de zi eu bentitd, cliferite gulere i mâneea eu
mansete diferite forme.
8. Pantalonul.
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv. Elevele vor tine
caiete in care vor desena tiparele miesorate i vor face cal-
cularea materialului necesar pentru eroit,
Pentru obieetele mai sus mentionate, elevele vor lua ma.-
suri, pentru rufäria femeiasca, una pe corpul celeilalte, iar
pentru rufaxia bárbäteaseä, pe corp san manechin. Vor de-
sena tiparele, vor croi din panza, vor incerea i corecta in
elasa sub supravegherea profesoarei maistre.
Rufaria barbateasea, dupá ce s'a incercat, se va confec-
tiona in intregimb.
Se vor executa comenzi in legaturá eu obiectele din program,
la care se vor intrebuinta diferite broderii potrivit modei, bro-
derie alba, i monograme facute in gherghef.
Elevele vor croi comenzile si vor asista la ineereatul lor.
Leetiuni pentru ramburatul maneehinelor si buratul mâ-
necilor.
Sprdatur carpitul, crileatul broderiilor i dantelelor,
Descifräri de mod& de pe jurnakle de modai.
In fieeare trimestru elevele vor executa cate un mulaj din
pitnza, pe manechin.
5L
 ' 1574 MONITORITIJ OFICIAL Nr. 71
Notiuni -asupra materialelor si uneitelor inirebuintate la
lucrgrile din atelier,
Luarea mäsurilor, ealcularea materialulni si a garnitu-
rilor, la rufgria de pat. Aplicarea se ya face Immai pe co-
menzi.
Elevele yor compune modele de broderii pentru rufäria de
_.put si de mash, pe care le vor desena -pe comenzi.
Pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intoemi
devize, in eare vor- specifica eantitatea 'materialului intre-
buintat, costul materialului i costul lueruliii. Vor alätura
sehita obieetului confectionat.
OLASA
(2 ore teoria mesoriei, 2 ore' mulakineereat, 3 ore praetiea meseriel
- dimineata, 20 oto practica meseriei dupil amia*
lelarea mrtsurilor.
1. Rufäria neului ncut. (Repetire i aplicare).
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätkarele pbiecte,
din rufäria femeiaseii.
2. Cilmasa de noapte modernii.
. 3. Lizeuth.
4. Combinezon.
5. Capotul japonez i ehinezese.
6. Pyjama dinteo bucatä i din dourt
Luaréa mäsurilor, explicarea i forMarea tiparelor pentrn
urmätoarele obiecte din rufäria bärbäteasca:
7: Cämasa de noapte eu Oiler resfränt (gen sport).
8. Cäinava de noapte cu bantä en forme".
Lectiunile se \ear preda in mod intnitiv. Elevele vor tine
eaiete in care vor desena tiparele -Micsorate i vor faCe cal-
cularea materialului' necesar péntru '
Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor ma mh-
c,suri' pentru rufäria femeiaseä, una pe corpul celeilalte; iar
pentru rufäria bärbäteascii pe corp sau pe manechin: Nor
4esena tiparele, vor croi din vor incerca i corecta
în clash, sub supravegherea profesoarei- maistre.
Rufgria barbäteasch, dupä ce s'a incercat, se va eonfee-
,tiona în intregime.
Se vor execute comenzi de pe jurnalele de modä, eu di-
ferite broderii i dantele, monograme broderii fine, in
gherghef.
Elevele vor eroi comenzile i vor asista la incercatul bor.
Descifrare de modele pe maneehin, dupä. jurnalele de modre
- in fiecare trimestru, elevele Nor execute eilte mi. mulaj din
.panzre pe manechin.
Se va face critica intelegerii fieeärul model de &titre in-
treaga clash. .
Armonizare de colori.
Notiuni asupra materialelor i garniturilor intrebuintate
la lucrärile din atelier.
Innädirea i completarea dantelelor.
Elevele vor eompune modele de garnituri pentru rufäria
Corp (dupii cerintele modei) ei le vor desena pe comenzi:
pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intoemi de-
vize, in care vor specifica cantitatea materialului intrebnintat,
costul materialului si costul incrului. Vor altitura schita obiee-
tului confectionat.
CLASA
(2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-ineereat, 3 ore rectica meseriei
dimineata, 20 ore praetica meserici dopa amiazA)
Luarea mäsurilor.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätoarele,obiecte
4ifi rufäria bärbäteasch:
1, CArnasa de zi (pentru diferite oeazii).
2. Pantaleiml-ctdotte.
Explicarea forniArea tipitrelor pentru unattoarele objecte
'
in rufäria femeiaseil
3. egimaa de neapte niodernit
4. Sittien (diferite forme).
5. Cembi iezon (fehreau)'..
Ninbisn ez6i ni ilSa -Pa Malec)
t:
www.digibuc.ro
26 Afartie 1938
7. Combinezon (sport).
8. Bluza,
Lee-tut-file se vo preda in mod intuitiv.-
Se va aräta elevelor modul de a folosi tipare tip, pentru:a
obtine alte tipare, care an aceeasi,-bazA teoreticä.
Elevele vor tine caiete, in care vor &send tiparele Micp-
rate si vor calcula Materialnl necesat pentru croit.
Pentru obiectele mai sus meationate elevele vor lua mäsuri
pentru rufäria femeiascre una pe eorpul celeilalte, vor desena
tiparele sau vor folosj pe cele de bazä, vor eroi din pänzä; vor
incerea i corecta îu elasä sub, suprayegherea profesoarei-
maestre.
(Mee object din rufária barbäteaseä, duptt ce a fost ineereat
ii corectat se va eonfeeV.ona in intregime.
Se vor executa comenzi, duPä utimi1 jurnale -de mod.
Elevele vor lua- contact -direct eu clientele pentru priniirea
cpmenzilor i alegerea modelelor. Vor eroi i incerea comen-
zile an]) suptavegherea Profesoarei-maestre.
Descifräri de modele, pe manechin, 46 Pe ultimele jungle
de modk.
Iii fiecare trimeStru, elevele vor Cxecuta ate tin mulaj din
Ong Pe manechin.
. ,
Se ya face critica intelegerii modelului ei a ineereatului mu-
lajulni Pe persoank4e crate intreaga Oa*
Alegerea de modele, Potrivit:diferitelor conforMatii,
Notiuni asuprá materialulni ii garniturilor intrebuintate la
lucrärile din atelier.
Cgleatul mätäsurilor.
Compunerea Modelelor pentrn garnituri.
Pentru luerärile ekeeutate in -atelier elevele vor intoemi de-
. . . .
vize' in Care ver specifica cantitatea materialului intiebuintat,
cbstul materialului si cestul lucrului: Vor alhtura schita obiee-
tului confectionat.
CLASA VIII-a
(2 ora toria meseriei, 2 ore mulaj-Ineereat, 3 ore practica mesoriei
dimineata, 20 ore practieo meseriei dup6 amiazii)
Luarea mäsurilor.
Explicarea formarea tiparelor pentrn urmätoarele obieete
din rufäria femeiaseä:'
1. Vesta (pentru jaeheta. modernä).
2. PyjaMa modera.
Luarea mäsurilor, explicarea j formarea tiparelor pentra
urmätoarele obiecte din rUfäria:bArbäteaseä:
3. Crimisal de zi, eu o singurd miisurä: (grosimea gattaiii):
4. Pyjama (pantalon i hainä). -
Lectiunile se vorpreda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caietele in care Tor desena tiparele micso-
rate si ver face calcultd Matérialului neceaar Pentru croft.
Pentru obiectele mai sue mentionate.elevele Tor lua mäsuri,
una .p-e corpul celeilalte, vor desena tiparele sau vor folo,si ti-
parele tip, vor croi din pânzä, vor incerea i corecta in clasä,
sub supta.yegheioa profesoarej maestre.
Orice obiecte de rufärie bärbäteascil, dupre ce a fost incercat
coreetat, se va confeetiona în intregime.
Milrimea i micsorarea tiparelor. :
Modificarea tiparelor tip in mod practic i teoretic, de pe
jnrnalele de modä.
Se vor executa tot felul de comenzi de pe ultimele jurnale de
mod:4, cu preferintä pentru rufäria bärbäteaseä.
EleYele vor lun Ontact direct cu clientele, pentru primirea
comenzilor .si alegerea modelelor.
Vor croi i incerea comenzile sub supravegherea profesoarei
maestre.
Descifrarea de.modele, de pe riltimebo jurnale demodii:
Mulaje executate pe manechin F,6. direct pe persoanä.
va lace, critica modelului.si a Incercatului Mu-
lajuhti pe persoanä, de critre intreaga elasä
-,,,Ownbinarea
-Armonizare de
 ,26 Martie 19.38 MONITCRUL OFICIAL NT. 71
Stabilirea conforrnatiej numai de pe milsuri a unui eorp ne-
eunoseut.
Compunerea modelelor pentru garnituri. Pentru luerärile
executate in atelier, elevele vo intocmi devize in care vor spe-
eifica cantitatea materialului intrebuintat, costul materialului
costul lucrului. Vor alAtura -schita nbiectulni confectional.
In cursul anului scolar elevele atelierului de rufärie (curs
Superior) vor executa o singuri lucrare din pinzil.româneasca,
cu motive românesti (o lizeuzä sau o rochie de casä in legiiturä,
eu moda curentä).
CORSETS (Spécialitate facullativi)
CLASA III-a
(2 ore teoria meseriel, 2 ore practica moseriei dimineata,
17 ore practica, meseriei dupiti amiazit)
Notiuni generale asupra corsetelor centuri i brasiere scurte
(soutiene-gorge). .
Notiuni asupra materialelor, furniturilor i. uneltelor Intre-
buintate laluerärile din atelier.
Cunoasterea uzualà a masinii de cusut i deprinderea ele-
velor cu curiltitu1 ei.
Exereitii la masinä : tighele, réfec, cusättirsä frantuzeaseä.
Diferite exercitii de festoane, broderii usoare,' punctul in.
raze (éventail), puncte pentru diferite garnituri, butoniere.
Notiuni generale despre mäsuri i tipare.
Luarea mäsurilor, cu explicatiuni asupra conformatiei -cor-
pului. '
CorseUil-brasierä pentru copil (etatea I-a).
Centura de jartierä.
Seutieae-Gorge tip modern
Lectiunile se ver preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete, in care vor desena tiparele i vor
face calcularea materialului neeesar pentru croit.
Obiectele mai susmentionate se vor face pe material procu-
rat de-eleve sau de acoall.
Elevele vor lua mäsuri, vor desena tiparele, vor croi i in-
cerca în clasii, sub 'supravegherea profesoarei maestre.
Obiectele confectionate cu materialul scoalei se vor' vinde
eu un profit oarecare sau in costul lui.
In trimestrul nI, pentru a cleprinde pe eleve cu räspunde-
rea materialului i pentru a le pune in eontact en clientele, se
vor primi comenzi in legätur5, eu obiectele din program.
Elevele vor eroi si vor asista la incercatul comenzilor
Descifräri de modele usoare de pe jurnalele de inedä spe-
ciale.
In trirnestrul III elevele vor executa câte un mulaj din
pint* pe manechin. Pentru lucräriIe executate in atelier, ele-
vele vor inteemi devize, in care vor specifica cantitatea mate-
rialului intrebuintat, costul materialulni i costul luerului.
Vor alâtura schita
, obiectului executat
CLASA IV-a
(2 ore teoria meseriei; o orá practica meseriei din eata,
17 ore practica meseriei dup'n amiazá)
.Luarea mäsurilor eu explicátiuni a.supra eonformatiei cor-
pului.
Explicarea i formarea urmätoarelor tipare :
1. Corsetul de copil (etatea II-a).
2. CorSetul en 2 clini (tip).
3. Centura de' jartierii.
4: Soutiene-Gorge cu eluiori, cu i filrä banda (cordon).
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete, in, care vor desena tiparele i vor
face calcularea materialului necesar pentru croit.
Obiectele mai susmentionate se vor face pe material procu-
rat de eleve sau de scoalit.
Eleyele vor lua masuri, vor desena tiparele, vor croi si in-
cerca n elasä, sub : supravegherea profesoarei maestre.
.
Obiectele confectienate :eu materialul scoalei se- vor vinde
eu im profit oarecare sau în costul lui.'
www.digibuc.ro
1575
Notiuni asupra materialelor i furnitUrilor intrebuintate
luerärile din atelier.
Exercitii la' masina de cusut.
Prepararea eu eapsc a tivurilor (faux-dos) .
kinuratul cusäturilor (gansare).
Spälatul reparatul corsetelor,, centurilor.
In trimestrul -II si III se vor primi comeuzi in legiturä eu
obiectele din program.
Elevele vor eroi comeuzile i vor asista la incercatul lor.
Deseifräri de modele de pe jurnalele de modi speciale.
In trimestrul III elevele vor exeenta ate un mulaj din
panza pe manechin.
Pentru lucriírile exectitate in atelier, elevele vor intocmi
devize, in care vor specifica cantitatea materialuIui intre.
buintat, costul materialului i costul lucrului.
Vor alätura sehit,a obiectraui executat.
CLASA V-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-incercat, 3 we practica meseriei
dimineata, 20 ore practica meseriei dap& arniazi)
Repetirea cunostinteIor din elasele III-a i IV-a.
Notiuni asupra materialelor, furniturilor i uneltelor intro,
buintate la lucfArile din atelier.
Luarea' mfisurilor. Se va da o deosebitri atentiune conforma-
tiei corpultn.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätoarele obiecte
1. torsetul tip.
2. Centura' eu patru clini.
3. Corsetul pentru omoplati.
4. Centura transformatä in centuri pentru sareinä.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiV.
Elevele vor tine caiete, in care vor desena tiparele u vor
face calcularea materiaiului necesar pentru croit.
Elevele vor lua mäsuri, vor desena tiparele, vor crol,
cerca i corecta in clasä, sub supravegherea profesoarei maestre4
Spälatul, reparatul i calcatul corsetelor, centurilor.
Se vor primi comenzi în leaturi cu obiectele din prograni,
precirm i comenzi de corsete din panglici i tulle.
Elevele vor eroi- comenzile i vor asista la incercatul lor.
Descifräri de modele de pe jurnalele de moat speciale.
In fiecare trimestru, elevele vor executa cáte un mulaj
pe manechin.
Pentru luerärile executate hi atelier, elevele vor intocnii
devize, in care vor specifica eantitatea materialului intre.
buintat, costul materialului i costul lucrului.
Vor alätura schita obiectului executat.
CLASA VI7a,
(2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaj-ineercat, 3 ore practica meserid
dimineata, 20 ore praetica meseriei'dipa =Linea)
Notiuni asupra materialeler i garniturilor intrebuintate
lucatrile din atelier.
Luarea mäsurilor:
Explicarea formarea tiparelor pentlm -urmätoarele bbiectet
1. Corsetul tip.
2. Centura pentru sareinä.
3. SoUtien-gorge tip.
4. Soutien gorge penteu epoca aläptatului.
5. Folosirea tiparelor tip- (de comete) pentru a obtine (nice
fel de corset :'de stomac...
Lectiunile se vr preda in mod intUitiv.
Elevele vor tine caiete, in care vor desena tiparele i vok
face ealcularea materialului necesar pentru croit.
Elevele vor lua Mäsuri, vor desena tiparele, vor eroi, in-
cerca i corecta în class& sub supraveghereaprofesoarei maestre.
Armonizare d colori.
Sc vor executa comenzi in legilturä co pregréma si de pe
jurnalele de modA spetiale.
Elevele vor croi comenzile si vor asista la incereatul
:.:Descifrare de iriodele :de pe jurnalele de moda
reparatuI garniturilor dcl corsete,
8,7
 1570 MONITORUL OVICI41.4 Martie 1903

In fieeare trimestru, elevele vor executa cite an mulaj din Malaje exentate pe maneehin si direct pe persoane.
panzh, pe manephin. Se ya face critica intelegerii modelului:si a încercatului mu,
Se va face critica intelegerii fiechrui model de ciitre. î. lajului pe persoank de cAtre intreaga clask
treaga clash. Pentru lucrtbrile executate in atelier, elevele vor intocmi de.
-
inerrile executate in atelier, eleyele yor intoemi vize, in care vor.sPeeifica cantitatea material:dui intrebuintat,
t-Pentru

deyize, in care vor specifica cantitatea .materialului intre; costal inaterialului i costal
buintat, costal materialalui costal:ken:vial; Yor algtura schita obiectulai exceutat
Yor algtura sehita obiectulai execatat. CROITORIE
CLASA VII-a ÇLASA III-a
(2 ore teoria meseriei, 2 Ore mulaj-Ineereat, 3 ore tiraetica meseriei (2 ore teoria meseriei, 2 ore praetiea meseriei dimineata,
dimineata, 20 oro practica meseriei dupl amiazi) 17 ore practica meseriei (lupl. amiazi)
Igiena corsetului in general. Notiuni generale despre msuri i tipare.
Notiuni asupra materialelor garniturilor intrebuintate la Laarea ingsarilor. Se va da o'deosebitA atentiune .asupra pro-
Alai 'trite din atelier. portillor ce existA intre diferite Phrti ale corpului.

"
Luarea mAsurilor. Explicarea si,formarea tiparelor pentru unnAtbarele .obiecte:
Explicarea i formarea tiparelor pentru: 1. Corsajul Simpla baSch pentru fete nedesvoltate.
1. Cent lira en soutien4orge; 'dinteo singurg bueath (ca 2. Combhiezonul pentru fete nedesVoltate.
Cordon). 3. Blum simplA.
2. Se va arata elevelor Modal de a folosi tiparele tip, pen. 4. Minafta d bluzii.
tin" a obtine alte tipare, potrivit modelelor din jurnalele de 5. Fusta
modg, speciale: 6. Rochia pentru fete nedesvoltate.
Lectianile se vor preda in mod.intuitiv. 7. Rechia de cask.
Elevele vor tine caietè îii ,care yc,sr desena tiparele d vor Lectiunile se vor'preda hi Mod intuitiv.
-ealeala materialul neee,,sar Pentru creit. Eleyele vor tine caiete, in care vot desena tiparele Micsorate
:EleVele ver lua MASUri, vor desena tiparele sati vor vor Calcula materialal necesar pentru croit
.foldsi pe cele de bazA, *Or croi, Vor incerea i eoreeta îu elask Obiec4ele mai sus mentienate' se yorexecataTdin stofe ware,
sub supravégherea prefeapatei maestre. pentru devele elasei, care vor lua nnisuri una pe Corpul colei-
Se vor -executa com6nzi de pe ultimele jurnale de modi ape. - lalte, vor desena tiparele, . vor eroi i ineerea in elaSA,..sith
ciaM. pravegherea profesoarei Maestre.
Elevele yor Ina eontact -direct en Clientele, pentru primirea Materialal neeesar va fi'prbcarat de eatre eleve sau de egtre -

comenzilor i alegerea modelelor. scoalh.

crol si ineerea comenzile sub supravegherea prorésbarei Obiectele spre vinzare. se :Ter inde in cOstal
maestre. 8au ou profit redus.
Armonizare- de colori. In triniestrul trei, pentru a deprinde pe eleve'.ca rtispUnde-
.

Companere de garnituri. tea materialului i pentru a le pune,..in contact eu clientele, se

' DescifrAri dé modele de Pe ultiMele ¡Urn:ale ae hrag, speeialh, vor priani .comen0 -in legAturh ca obieetele clin.,Prograin.
In fiecare trimestru,- elevele Yea' executa Ate un mulaj din . vele vor croi :comenzilé i Vor.asista la. incercatul
piinv1; pn mmiechin.. Descifrhri de Modele Usoare de Pe jurnalele de Modg. Tic tri .
Se va 'face critieainteiegerii Modelidai si a incercatulat mu. niestrul elevele vor- exenta chte un mulaj de bluza, clin
, ,

lajului, pe Persoank de egtre intreaga claa. pAnZA, pe UuMechin.

Pentru lticrArite eieentate In atelier, elévele vor
devize, in care Vor specifica eantitatea materialnlui intre-
:buintat, coatul Materialului i costal luerului.
Vor alhtura schita Obiectulni eXecutat.
CLASA
(2 ore tepria meseriei, 2 ore molaj-hMereat, 3 ore practiea saoserici
dinibleata, 20 ore präetiea meserMi dupii amiaza)
Repetirea, generaIl i eXecutia Practieg pentru perfectiOna7
-
Datul stofelor la aPA, i ciuicatul bor..
CurAtatul i chrpitul stofelor.
Notiuni asapre materialelor i uneltelor intrebnintate la la-
crArile din atelier.
Cunoasterea azualg a in*nei de casut i deprinderea ele-
velor ea carAtitul ei.
Exercitii la masing : tighele, tivuri i cerculete.
In cursul anului polar, elevele Vorexeenta.:o singurg luerare
din -PAnzA groash romkneaseg, ea CaSkturi roinfinesti (bbiza).

rea tuturor cunostintelor chstigate îii anii precedénti.

IStoricul corsetalui in general.- Pentru luergrile executate îii atelier, eleve.le vor iatocmi de-
Industria coraetier i foloasele,ei.. vize, in Care yor specifica cantitatea raaterialulni intrebuiirfat,
Se va arata elevelor medal de a folesi tipare tip pentru costal Matérialului si oostal lueralui.
obtine alte tipare,. potrivite modelelor din jurrialele de modg, Vor alAtura schita obiectidui eonfeetionat.
de specialitate. CLASA IV-a
Elevele yor tine caiete in care vor desena tiparele si yor cal- (2 ore teoria meseriei, p practita meseriei dimineata,
cula materialal neceSar .pentra croit. 17 ore practiea meserici dupii amiazii)
MArirea i Mieserarea tiparelor. Luaréa masatilor, Se va da o deosebith atentie asupra pro-
Modifiearea tiparelor tip, hi mod practic i teoretie de pe portiilor ce existh intro diferite plirti ale corpului.
j-urnalele de ModA specialh. Expliearea.si formarea tiparelor pentra armiltoarele obiecte:
Se vor execnta tot felul de' comenzi in leghturg ca moda ea- 1. Pelerina ea platch.
renta. 2. Elaza eu pensa la nmar.
sPentra priluirea comenzilor í alegerea Modelelor, clevele yor 3. Corsajul eu eusilturi montante.
lua contract direct cu clientele. 4. MAneea tip.
Vor croi i ineorca- eomenzile sub supravegherea profesoarei 5. Jachetil formA sae, en pensa i a umar, eu guler drept d ca
maestre. buzimare
Descifrare de modole de pe ultiMile jurnale de inOdli 6. Milneca de jachetk
Armonilare de colori. 7. Rochia simphi'modernii.
Combinare de modele peutrU gamnituri Lectiande se yor preda in mod intuitiv.

38
www.digibuc.ro
 2Martie19t38 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
Elevele Nor thae ealete 'in -care vor desena tiparek ieserate
vor calcula materialul necesar pentru croit.
Obieetele mai sus Mentionate se vor exectita din stofe ware
pentru alevele elasei, care vor hta másuri'una Pe corptd eelei-
lalte, vor desena tiparele, vor Croi, ineerea i corecta sub su-
pravegherea profesoarei maestre.
Materialul necesar va fi procurat de catre eleve sau de dare
paara
Obieetele de vanzare se vor vinde In costul materialului sau
cu profit redus.
In trimestrele II i III se vor primi comenzi in legatura cu
obiectele din program. -
Elevele vor croi comenzile si vor asista la incercatul lor.
Lectiuni pentru ramburatul maneehinelor .0 buratul mâne-
cilor.
DescifrAri de modele de pe jurnalele de mocra.
In trimestrul III elevele vor executa &ate nu mulaj de ja-
cheta din panzä pe maneehin.
Notiuni asupra materialekr intrebuintate la lucrarile din
atelier.
Datul stofelor la ap i caicatul kr.
Exereitii la masina de cusut : eapitonatu1.0 diferite modele
tk tighele care servese la garnituri.
Intrebnintarea aparatelor pentru tivuri, cereulete, creturi
Sutase.
In cursul anului scalar, elevele vor executa o singura lucrare
din panz a. groasä româneascä; cu motive românesti, rochia in
kgatura cu moda cureirta.
Pentru luerarile executate in atelier& eleyele vor inteemi de-
vize, in care voy specifea eamtitatea materialului intrebuintat,
eostul materialului si eostul lucrului.
Vor alatura pinta obiectului confectionat
CLARA. V-a
(2 ore tepria meseriei, 2 ore mulaje-,incercat, 3 ore practica meseriei
dimineata, 20 ore practica meseriei clop& amiaza)
Notiuni asupra teoriei.
Repetirea eunostintelor eapätate în clasele-III-a 0 IV-a.
Luarea masurilor. Se va da o deosebita atentiune asupra
proportiilor ce exfsta.' intre diferitele parti ale corpului.
Explicarea i formarea tipareler pentru uridatoarele obiecte:
1. Corsajul eu .eusaturi montate eu guler i manecti. tip.
2. Pyjama formati dintr'una sau douá bucati.
3. Fusta moderna.
, . ,
4. Jachetä forma sac en pense la umar i eu guler ehale.
5. Maneca de jachetá.
6. Haifia simpla pentru. fete.
7. Rochia simpb moderna.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv;
Elevele vor tine caiete in care vor clesena tiparele miesorate
vor ealeula materialul necesar pentru eroit.
Pentru obieetele Mai sus mentionate, eleyele vor lua masuri
una Pe eorpul eeleilalte, vor desena tiparele, vor eroi din
pAnza (mulaje) vor incerea i corecta in clasa sub supraveghe-
rea profesoarei maestre.
Se vor executa comenzi in -legaturg en obiectele din program.
Elevele vor croi si vor asista la ineercatul camenzilor.
Lectiuni penteu ramburatul manechinelor i buratul mane,
cilor.
DescifrAri de modele de pe jurnalele de moda.
In fiecare trimestru elevele Vor executa cite un mulaj din
panzá pe manechin.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la luerarile din,
atelier.
Datul stofelor W apa, i ealeatul lor.
In ciirsul anului polar elevele vor executa o singura lucrare
din nanza româneasea eu cusaturi românesti (iie).
Pentru luerArile executate in atelier elevele vor intoemi de
vize In care vor sueeifiea eantitatea materialului intrbuintat,
eostul materialului si costul
Vor altitura schita obiectului confectionat.
www.digibuc.ro
1577
CLASA
(2 ore teoria meseriei, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practice ueseriet
dimineata, 20 ore practica meseriei (1110 amiazit)
Luarea másurilor.
Explicarea i formarea tiparelor pentru unnataarele obieete4
1. Pelerina cu cukituri pe umeri.
2. Haina simplá moderna. (palton, pardesiu) .
3. Jacheta eu cusaturi montante, eu guler gen. barb:41UP.
4. Mâneea de jaehetá gen bárbätesc.
5. Rochie forma princesse".
6. Maneea evasée.
7. Rochia moderná.
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine eaiete in care ver desena tiparele micsoratd
vor calcula materialul neeesar pentru croit.
Pentru obieetele mai sus mentionate, elevele vor lua másuri
una pe corpul celeilalte, vor desena tiparele, vor eroi din 'Anil
(mulaje), vor ineerca i corecta sub supravegherea profesoarei
maestre.
Se vor executa comenzi de pc jurnalele de moda.
Elevele vor eroi comenzile i vor asista la incercatul lor.
Deseifrari de modele pe manechine de pe jurnalele de moda.
In fiecare trimestru elevele vor executa ate un mulaj din
panza pe maneehin.
Se va face critica intelegerii fieeárui model de cátre intreaga
elasa.
Notiuni asupra materialelor i garuiturilor întrebuintate la',
luerarile din atelier.
Armonizare de colori.
Taiatul cusutul blánurilar. Exereitii.
In cursul anului polar elevele vor executa o singura lucrare
din panzá rornaneasea eu motive romanesti (raehie în legAtura.
en mock. eurentA).
Pentru luerarile executate in atelier, elevele vor intoemi de-
vize in care vor specifiea cantitatea materialului intrebuintat,
costul materialului i costul luerului. Vor alatura sehita obiee4
tului confeetionat.
CLASA VII-a
(2 ore teorie, 2 ore mulaje incereat, 3 Ore practica meaenei dimineata,
20 ore practice meserki dupa
Luarea másurilor.
Explicarea í formarea tiparelor pentru urmátoarele obiectet
1. Capotul kimono.
2.Fusta sport.
3. Jacheta sport.
4. Haina moderna.
5. Jacheta gen barbatese.
6. Rochie moderna.
7. Jacheta, moderna.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Se va arata elevelor modul de a folosi tipare tip. pentru
obtine alte tipare, care au aeeeasi baza teoretieá.
Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele mieprate
si vor calcula materialul necesar pentru croit.
Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor lua másuri,
una pe corpul celeilalte, vor desena fiparele, sau vor folosi pe
cele de bazä, vor eroi din pânzá (mulaje). Vor incerca i co-
recta in clash' sub supravegherea profesoarei maestre.
Se vor executa comenzi de pe ultimele jurnale de modA, pe
care elevele le vor eroi i incerca sub supravegherea profesoa-
rei maestre.
Deseifrari de modele pe manechine de pe ultimele jurnald
de modá.
In fiecare trimestru, elevele vor executa &ate un mulaj dim
panzá pe maneehin.
Se va face critica intelegerii fieeárui model 0 a incereatului
mulajelor pe persoana de catre intreaga clash%
Alegere de modele potrivit diferifelor eonformatii.
Notiuni asupra materialelor i garniturilor intrebuintate fu
luciárile din atelier.
39
 1578 MONITORUL OFICIAL Nr, 71
Armonizare de colori. Cälcatul miltäsurilor.
Aburitul'sl egleatul catifelelor.
- In cursul 'anuhti .scolar elevele clasei vor execute o singura
lucrare eu motive românesti (ghebä pentru fetitä).
Pentru luerarile executate in atelier, elevele vor intoemi de-
vize in care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat,
cpstul materialului costul lucrului.
Vor algtUra schita obiectului confectionat.
CLASA VIII-a
(2 ore teeria meseriei, 2 ore mtilaje-Ineereat,. 3 ore practica meseriei
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa amiazà)
Luarea mäsurilor.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmätaarele oblecte:,
1. Heine Raglan".
2. Heine ajustafg:
Leetiunile se vor preda in mo&intuitiv.
Elevele vor tine eaiete in care vor desena tiparele micso-
rate si vor calcula materialul mecesar pentru. croit.
Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor, lua ma-
suri una pe corpul celeilaite, vor desena tiparele sau vor fo-
losi tipare tip, vor -croi din panzii .(mulaj), vor ineerea si co-
recta în clas5 sub supravegherea profesoarei maestre.
Márirea i micsorarea tiparelor.
Modificarea tiparelor tip in mod tearetie i practic de pe
jurnalele de moat.
Stabilirea conformatiet, numai de pe m5suri, a unui corp
neeunoscut.
Se vor, execute tot felul de comenzi de pe ultimele jurnale
de mod5.
Elevele vor lua -contact direct eu clientele pentru primirea
comenzilor i alegerea modelelor. Vör eroi comenzile, pe care
le vor ineerca sub supravegherea prpfesoarei maestre.
Deseifrári de modele de pe ultimele jurnale de -moda.
Mulaje executate pe Manechine .0 direct pe persoane.
- Se va face critica iritelegerii fiecgrul model .0 a Incereatu-
lui pe persoanä de cktre intreaga clash%
Combinäri de modele i garnituri.
ArmonizAri de colori.
In cursul anului scalar, elevele elasel vor executa o singur5,
luerare eu motive române0i (haina în legilturg eu moda eu-
rent5).
Pentru luergrile executate in atelier, elevele vor intocmi de-
yize, in care vor specific& cantitatea material:dui intrebuin-
tat, costul materialuhti i costul lucruluL Vor eh-aura schita
obiectului Con fectionat.
HAINE DE COPII
CLASA III-a.
(2 ore teorie, 2 ore practiea meseriei dimineata, 17 Ore prfletica- meseriei
dupa amiazti)
Notiuni generale despre mäsuri i tipare.
Luarea mäsurilor. Se va da o deosebitä atentie asupra pro-
portiilor ee .existä intre diferitele pärti ale carpului.
Expliearea i formarea tiparelor pentru urmätoarele obieete:
1. Brasiera de fatä si de bgiat.
2. Fusta în pliuri.
3. Bluza mariner pentrn fete.
4. Mâneca de bluza mariner.
5. Pau:talent-a scarf
6. Minute simplä pentrn b5iat.
7. Häinuta simplä pentru fatä.
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tineeciete in care vor desena tiparele miesorate
vor face calcularea materialulni necesar pentru croit.
Obiectele mai sus mentionate se vor execute din stofe ware.
Pentru elevele clasei, care vor lua m5suri, vor deSena ti-
parele,
.
vor croi si ineerea in clasä sub supravegherea profe-
soaret maestre.-
Materialul necesar va fi procurat dc ciitre eleve sau de e5,-
;ke
40
www.digibuc.ro
26 Martie 1948
Ohiectele spre vânzare s& vor vinde la costul materialulut
sau cu un profit redus.
In trimestrul al III-lea pentru a deprinde pe eleve ca ells-
punderea materialului i pentru a le pune in contact cu clien.
tele, se pot primi comenzi in legiturtt cu obiectele din program.
Elevele vor asista la incereatul comenzilor.
Descifrari de modele usoare de pe jurnalele de modä.
In trimestrul al III-lea, elevele vor execute &Ate un mulaj
din pârtza pe maneehin.
Curätitul, cârpitul cAlcatul stofelor de preferintä pe hai .
nele elevelor.
Notiuni asupra uneltelor i materialelor intrebuintate
luerärile din atelier.
Cunoasterea uzualä a niainei de cusut i deprinderea ele, .
velor cu curktitul ei.
Exercitii la masina de cusut : tighele, tivuri, cerculete.
Cusutul capselor, copcilor, nasturilor, sutasului, siretului,
fenta de pantaloni, butoniere, buzunare pentru bäiat.
In eursul anului elevele vor execute o singurä lucrare
pfinzil groasä româneaseä eu cusäturi românesti (bluza ru-
seas*.
Pentru Iucräri.ie executate in atelier, elevele vor intocmi
devize, in care vor specifica cantitatea materialului intrebuin-
tat, costul materialului costul luerului.
Vor alätura schite obieetului eonfeetionat.
CLASA
(2 ore teorie, o or5, p actica meseriel dimineata 17 ore p e ica'mesermi.
slupa andaza)
Luarea mäsurilor.
Se va da o deosebitä atentie asupra proportiilor ce existä
între diferitele parti ale corpului.
Explicarea ,si "formarea tiparelor pent u urm5toarele obiecte;
L Pantalonul lung.
2. Haim, (blaze bilieteascA).
3. Mâneca de haing.
4. Pelerina eu.platcä si guler.
5. Rochit& moderng pentru fate dela 7-14 ani.
6. Pardesiul de eopil.
7. Mâneca pentru pardesiu.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv..
Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele mieso-
rate 0 vor face calcularea materialului necesar pentru croit.
Obiectele mai sus mentionate se vor exeeuta din stofe usoare.
Pentru roehitä, 'elevele Vor lua mäsuri una pe corpul celei-
lalte, iar pentru obiectele de imbräcáminte pentru baiat
yor lua mgsuri pe carp sau pe manechin.
Materialul neeesar va fi precurat de e5fre eleve sau de eä-
tre
Obieetele de vânzare se vor vinde in costul materialului salt
eu un profit redus.
In trimestrele II si III se vor primi comenzi in legäturä en
obiectele din program.
Elevele vor eroi comenzile si vor asista la incereatul bor.
Lectiuni pentru ranburatul manechinelor i buratul mânee
cilor.
Descifräri de modele de pe jurnalele de Moat.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la. luergrile din
atelier.
Exercitii la masina de eusut. Intrebuintarea aparatelor pen-
tru tivuri, cerculete, sutasuri.
Darea stofelor la apii, aburitul eatifelei, aplicarea pgazei la.
batelii i mâneci. Buzunare mai coMplicate de pantaloni
haine.
Dat forma din ettleat a gulerului, pantalonilor i a mâne.
cilor.
In eursul anului scolar, elevele vor execute o singurrt
crare româneasch ca cusäturi românesti (costum de Witt g
tmei regiuni).
Pentru lucrärile exeeutate in atelier, eleyele yor intocmi de4
 26 :Hartle 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
Nize in care vor specifica eantitatea Materialului intrebuintat,.
Ostul materialului i costul lucrului.
Vor aratura schita obiectului confeetionat.
CLASA V-a
(2 ore teorie, 2 ore mulaje-ineereat, 3 ore praellea meseriei
dimine4a, 20 ore 'practica meserlei dap& amiaa)
otiuni asupra teoriei meseriei.
Repetirea cunostintelor din clasa III-a 0 a rV-a.
Luarea mlisurilor. Se va da o deosebith, ateritie asupra pre-
tportiilor ce existh intre diferitele phrti ale corpului.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmatoarele obiecte::
1. Pantalonii marinar.
2. Haina .marinar de bhiat.
3. Vesta.
4. Sacoul ineheiat la un rand de nasturi.
5. Milneca de saeou.
" .6. Pardesiul pentru fath.
7. Maneca pardesiului.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele micso,
rate i vor face calcularea materialului pentru croit.
PeUtru obiectele mai stiS mentionate, eleyele vor lua masuri,
vor desena tiparele, vor croi, incerca i corecta in clash, sub
oupravegherea profesoarei maestre.
Se vor executa comenzi in leghturil en obiectele din pro-
gram.
Elevele vor croi comenzile i vor asista la incercatul lor.
Tivitul reverului eu siret (bordatul). Modul de a da forma
pânzei pentru haine (fasonatul). Fixarea panzei tari pe stab',
0.1.mana,sau eu masina.
Lectiuni pentru ramburatul manechinelor i buratul mane-
eilor. - lajuiui pe persoanh de care intreaga dash.
Desciffäri. de modele de pe jurnalele de modii.
In fiecare trimestru, elevele vor executa eke un mulaj din
pilnzh pe manechhi.
Notiuni asUpra materialuluiy furniturilor i nneltelor intre-
buintate la lueritrile din atelier. -
Pentru lucrhrile executate in atelier elevele vor intocmi de-
:vize, in care vor specifica cantitatea materialtdui intrebuiutat,
costul materialului i costal luerulni.
Vor alhtura schita obiectului eonfeetionat.
CLASA VI-a
(2 om teorie, 2 ore mu1aje4rmereat, 3 ore practica meseriel
4imineata, 20 ore practica meseriei dugh amia)
Luarea mhsurilor.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmátoarcl obiecte:
1. BlUza moderna
2. Fusta modernh.
3. Tailleur pentru fete.
4. Pantalonul lung cu mansetii.
5. Tunica pentru
6. Mâneca de tunich.
7. Pardesiul de biat.
Lectiunile se vor preda in mad intuitiv.
Elevele vor tine eaiete in care vor desena tiparebe micsorate
to. vor face calcularea materialului necesar pentru croit.
Peutru obiectele mai sus mentionate elevele vor lua mhisuri,
yor desena tiparele, vor eroi, vor incerca i vor corecta in clash,
sub snpravegherea profesoarei maestre.
Se vor executa comenzi (Mph jurnalele de modh:
Elevele vor eroi comenzile i vor asista la incercatul bor.
Descifrari de modele pe manechine de pe jurnalele de modh.
In fiecare trimestru, elevele vor executa eke un mulaj din
"Audi: pe manechiu,
Sc va face eritica i11te1egerii fiechrui model de catre intreaga
elash.
Notiuni aspura material olor si furniturilor intrebuintat
www.digibuc.ro
1579
Exercitii de thiatul d cusutul blhnurilor.
Pentru luerárile executate in atelier, elevele vor intoemi de4
vize in care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat,
costul materialului i costul lucrului. Vor alátura schita Wee*
tului confectionat.
CLASA
(2 ore teorie, 2 ore mulaje-ineereat, 3 ore practica meseriei4
dimineala, 20. ore practica meseriei dup6, amiaza)
Luarea mhsurilor.
Explicarea si formarea tiparelor pentru urmittoarele obieetel
1. Pantalonul sport (bicicleth).
2. Haina sport (platea 0 cordon in spate pentru fatil
bhiat).
3. Fusta pantalon.
4. Sacoul incheiat la douh rânduri de nasturi.
5. Paltonul eu guler sal pentru bhiat.
6. Paltonul pentru fath.
7. Mâneea de-palton.
Lectiunile se vor preda hi mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele micsorat0
vor calcula materialul neeesar pentrn croit.
Pentru obiectele mai sus mentionate, elevele vor lua rmisuri,
vor desena tiparele, vor croi, vor incerca i coreeta in clash sub
supravegherea profesoarei maestre.
Descifräri de modele pe manechine de pe ultimele Jurnale
de modi.
Se vor executa comenzi pe care elevele le vor croi si ineered
sub supravegherea profesoarei maestre.
In fiecare trimestru elevele vor executa eke mi mulaj din;
pfinzh pe manechin.
Se va face critica intelegerii modelulni si a ineereatului inn-
Alegerea de modele potrivite diferitelor eonf ormatiup i.
Notiunj asupra materialphn intrebuintat la luerhrile dht
atelier.
-Calcatul stofelor.
Aburitul i chlcatul catifelelor.
Pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intoemi dcâ
vize in care vor specifica eantitatea mat erialului intrebuintat,
costul materialului i costul lnerutni. Vor aliitnra schita mode-
lului confeetionat.
CLA$A. VIII-a
(2 ore teorie, 2 ore mulaje-Meereat, 3 ore praetic7a
inesuiel
dimineatA, 20 ore practica rpeseriei
Luarea mhsurilor.
Explicarea i formarea t iarelor pentru urnihtoarele obieetel
1. Pantalontil (golf).
2. Vestonul.
3. Manta Pentitu Aniforma lc lieett.
4. Hairia raglan.
5. Lectiunile se Vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena tiparele mieVoratd
vor face cálculul materialului necesar pentru croit.
Pentru obieetele mai sus mentionate, elevele vor lua mhsuri,
vor desena tiparele, vor incerca 0.corectain ,clash sub supra .
yegherea profesoarei maestre.
Märirea i micsorarea tiparelor.
Modificarea tiparelor tip hi mod practic i teoretic de -pe,
jurnale de modä.
1)eseiftare de modele de pe ultimile jurnale de moda
Mulaje executate pe .manechin e 0 direct pe perSoanii.
Se va -face Critica intelegerii modelulni si a incercatubri mu4
lajului- pa persoanh de ehtre intreaga clash.
Stabilirea conformatiei munai duph mitsuri a unii corp ne-
cunoseut.
Pentru lucrhrile exeenta te in atelier, elevele vor intocmi de-
vize, in care lair specifica cantitatea materialului intrebuintat,
costul materialului:si costul
)7-or allitura scbita modelului confeetionát.
41
 1580 MONITORUL OFIOIAL Nr. 71
Meseria,tesdului, covearelOr
CLASA
(2 ore teorio, 2 ore prectiee nieseriei dimineeta,
17 ore practice meseriei dupii, Relied)
1. Despre .covoare in general. -
.1 Descrierea aparatelor i aceesoriilor pentra tasut-eovoare.
3. CuneItsterea materialului intrebuintat la urzit (bunibacUl
perscAresc). -
. 4. Descrierea aparatelor de tors lâna i diferitele operatiuni
prin care trecem lânii ca sfi, devie fir bun de luerat.
5. Calcularea materialtthii _de urzeall.
6. DepAnarea urzelei.
7. Prepararea rilzboiului pentru urzit,
8. Urzitul.
9 Rostul i faeerea itelor.
10. Baza covorului.
11. Explicarea punctului, scoartil, eompus din linii'drepte,
drepte).
, 12. Notiuni de vopsitorie.
Lectiunile se vor preda in mod: intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena aparatele, memo-
riile i uneltele intrebuintate la tesutul eavoarelor.
13. Torsul lânei fire Mai groase.
14. Executarea motiVelor eu puncte drepte, aplicate la obiecte
mid.
.
Aplicarea se va face Pe material procurat de eleve sau de
coalA. , .
*
Colectionare de modele ware at punetele invate.
Pentru lucrri1e executate, elevele vor intocmi devize, in. care
vor alAtura schita modelului, vor specifica cantitatea j costul
materialului intrebuintat, costul
Meseria tesutului covoarelor
CLAS1 IV-a
(2 ore teorie, o era practice meseriei dimineate,
17 ore practice meseriei dupi amiazii)
1. Descrierea punctului tuns (plusat).
2. Descrierea punctului netuns (tesAturii simplA), in linii
oblice, din scAzAturi regulate, rteregulat i pe Arlie.
3. LegAtura liniilor drepte. .
4. Compunerea modelelor cu punete i liniile invate.
5. Scoaterea modelelor de pe coVoare i please.
Lectiunile- se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete; "in care vor desena eu schite lectin-
nile predate.
6. Torsul lânei, fire subtiri.
7. Vopsitul vegett& si ehimie.
8. Executarea punctului. tuns (plusat), aplicat la covoare,
perne. etc.-
9. Executarea numb:dui netuns, (tesAturä simplA)-, in linii,
drepte i obiice. aplicat la scoarte, velinte, draperii, perne, etc., S tuna k.
gen muntenesc, transilviinean:b Leo vinea n, etc.
10. Notiuni asupra reparatului covoarelor.
Aplicarea se -va face i.e comenzi.
Colectionarea de modele cri piuictele i liiiiile invrttate.
Pentru lucrArile exeCutate in eeliere, elevele vor intocmi pile
devize, in care vor alAtura, schita modeluhii, vor'specifica can.
titatea $i costul materialului intrebnintat $i costul lucrului.
Meseria tesutului covoarelor
CLASA V-a
(2 ore ¡cone, 3 ore praetiea meseriei dimineata, 2 ore probe early:delete, la covoare, draperii, -*perne, etc.
20 ore praCtica Meseriei dap& amiaza)
1. Formarea conturulni de pe modele, cu motiVe în linil
drepte $i oblice pe pullet (tesiiturA simplA) $i .fir (tighel).
2. Compunerea modelelôr cii pnnetele, l'inii ei conturttrile
1nviltate.
3. Seoaterea modelelor dupa covoare si phi nr.
4. Calculareá materialului .de bAtealii pe cOlori (eu aproxi.
matie pentru tesAtura twis i netunsii.
5. Explicarea reparatului covoarelor netunse,
42.
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caleté, ihi care vor desena Cu schite led4 .
tiunile predate. ,
6. Torsul land. '
7.. Vopsitul .vegetal $i chimie.
8. Executarea In tesiiturit netunsii, a modelelor mai coma..
cate, eu linii drepte i obliee; eonturate i neconturatei (gen,
Karamani) aplicate la covoare, draperii; ete.
- 9. Executarea in tesliturA -tunsä a modelelor eu material mat
fin si cu -modele mai Complicate.
10. Reparatul covoarelor tunse.
Aplicarea se va faee pe eomenzi.
Colectionarea de niiodele.
Pentru luerArile executate, elevele vor intocmi devizé
schita Modelulni, vor specific& eantitate&si, eostul materiafUlta
Intrebuintat costul
Meseria tesutului covoarelor
CLASA
(2 ore teorie, 2 ore probe 'eehivalent, 3 oie practice meserlei dimineate,
20 ore practice meseriei dupa amiaztt)
1. Deserierea moth;eler tesnte in legAturA, aplicate la eovoa.
rele basarabene.
2., Descrierea motivelor. in linui eurbe, aplicate la covoarele
oltenesti.
3. Compunerea modelelor cu punctele i liniile InyAtate.,
4. Scoaterea modeletor de pe seeartele basarabene, olteneji
$i de pe planse.
5. Explicatiuni asupra reparatului eovoarelor tunse.
LectiUnile se Vor preda in mod intuitiV.
Elevele vor tine caiete, in care !vor desena cu schite lectitt.
rile predate.
7,.Vopsitul vegetal $i chimic.
8. Executarea in tesâturA netunsrt, 'a tuturor genurilor do
eoVoare eunoscute, muntenesti, transilvAnene, bucovinene, bay
Sarabene, Oltenesti; i Karamaui.
9. Reparatul covoarelor tunse ii netunse.
Aplicarea se va face pe comenzi.
Colectionarea de modele.
Pentru lucrärile exeeutate in atelier, elevele vor intoemi dc-
vize, in care vor anitUra schita modelului, vor specifiea Canti4
tatea i costul materialului intrebuintat i costul
Meseria teautulut covoarelor
- CLASA VII-a
(2 ore teorie, 2 ore probe echiralente, 3 ore practita meseriei dimineata,
20 ore practice uteseriei dupii omiaza) -
Descrierea tesilturii combinate, tunsA, cu netunsA.
2. Descrierea punctului tighel, al covoarelor numite Stunak
(compus din rânduri de tiehel i rânduri.de tesAturii
-3. Calcularea materialului de 'urzealii .$i biltealA la covoarele
4. Companerea modelelor eu punctele i. liiiiile itivAtate.
5. Scoaterea covoarelor de pe covoare I plaw.
6. ExPlieatiuni asupra reparatului .eovoarelor gen. Sumak.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caicte, î,1 care vor desena eu Mate leetin_
predate.
7. Vopsitul vegetal $i
8. Eiecutarea de pe modele mai complicate ale tuturor
uurilor de covoare Inviitate Iii anii precedenti.
9. Executarea modelelor si-tesitura nuniiti Sumak, aplieatiti
Reparatul còvoarelor de toate genurile.
A.plicarea se va face pe comenzi.
Colectionare de modele ititr'un album.
Pentru lucrArile exeeutate in atelier, elevele vor Intocmi de-
tize, în eare vox: alAtura schita modelithd, vor specifica canti.
tatea i costul materialulni intrcbuintat i costul htcrului.
Elevele vor merge sub suPravegherea profesoarei maestre
respective, sä viziteze muzee, in care se vor gai colectii
/Ma re.
 26 Martie 1938 MONITORUL OPICIAL Nr. 71 1581
Meseria tesatalai covoarelor 4. Analiza cu schiti a tesiuturilor hi 3 si 4 ite (in coaste,
CLASA VIII-a oehiuri, satin, table, etc.).
(2 ore teorie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica meseriei dimineata,
20 ore practica meseriei &pi amiasä) 5. Nividitul pfinzei in 3 si 4 ite (dreaptii, siriti, in grug
1. Repetirea tuturor cunostintelor eastigate in anii prece- in colti, cu fill fir de legituri).'
denti. 6. Pregitirea risbeiului pentrn tesut, sau montajul in 3
2. Descrierea tuturor genurilor de covoare invitee. 4 ite, eu suluri mobile, scripeti sau resorturi.
3. Caleularea materialului pentru toate genurile do covoare, Leetiunile se vor preda in Mod intuitiv.
4. Compunerea modelelor pentru toate genurile de covspre, Elevele vor tine caietele in care vor trece analizele tesitu-
5. Scoaterea modelelor de pe covoare i planse. rilor executate in atelier, en modelul respectiv.
6. Notiuni referitoare la cunoasterea tesiiturilor Aubusson 7. Scrobitul firelor de bumbac.
si Gobelin. 8. Exeeutarea tesiturilor din bumbac boraugic in 3 $ i 4
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv. ite, cu. desene naai .usoare, aplicate la servete, prosoape, fete
Elevele vor tine caiete in care vor desena eu schite lectin- de masä.
uile predate. 9. Executarea tesiturilor in colori din urzealä
7. Vopsitul vegetal i chimie. 10. Cresterea viermilor de mitase notiuni asupra Mau,
8. Executarea tuturor tesäturilor invitee in anii precedenti lui.
9. Executliri de tesituri Aubusson si Gobelin (modelg Aplicarea se va face pe comenzi sau cu material procurat
usoare). scoali..
10. Reparatul covoarelor de toate genurile. Peutru luerraile executate in atelier, elevele vor intoemi
Aplicarea se va faee pe comenzi. .devize in cure vor allure schita tesäturii, vor specifica Canti-
Coleetionarea de modele inteun album. tatea materialului intrebuinte, 'costul lui costul lucrului.
Pentru executate intenn atelier, elevele *or in. CLASA
tocmi devize, in care vor alitura sehita modelului, vor sped- (2 ore teerie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica miseriel dimineala,
cantitatea si costal materialului intrebuintat costul In- 20 ore practica meseriei Cup& SadazA)
crului.
Elevele vor merge sub supravegherea profesoarei maestre 1. Repetarea cunostinteler primite in clasele III IV.
.2.
respectivi, sä viziteze muzee, in care se vor gäsi colectii de minerale. Notiuni generale asupra textilelor animale, vegetule
eovoare. .

Meseria tesutulni pänzei 2. Calcularea' materialului de borangic pentru itrzeáli

CLASA III-a
(2 ore teorie, 2 ore practica rneserieiepimineata, 17 ore practica,meseriel
dupä anima)
1. Generalititi asupra tesutului pänzei.
2. Intuirea aparatelor uneltelor de urzit, tesut $ i tors.
: 3. Cunoasterea materialelor intrebuintate la lueririle did
4. Diferitele operatiuni prin care tree inul r efinepa, ca firt
devie fir bun de lucrat.
.
biteali dupii tesituri date.
4. Analiza tesiturilor 'in 2, 3, 4 si 5 ite.
5. Pregfitirea räsboiului pentru tesuti sau moutajul in 5
ite eu suluri mobile, resorturi sau seripeti.
Lectiunile se vor, preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine eaiete, in care vor. trece .analizele tesiitu-
rilor executate In atelier cu modelul respectiv.
Executurea tesiturilor- eu desene mai. grele in 2,. 3, 4 $ i 5

5. Calcularea materialului de urzealii. ite, din diferite materiale, aplicate la servete, prosoape, fete
6. Depinarea firelor .de urzeali pe mosoare. de mash; stofe, etc. .

7. Urzitul. 7. Fiertul (transformatul) cileatul tesäturii de borangic.

8.. Invelitul, Aplicarea -se va face pe comenzi, sau cu material procurat
9. Nividitul pinzei în doui ite trecerea firelor prin spatä. de scoalä.
10. Pregitirea rizboiului pentru tesut pinzi simplä (sat Pentru lucririle exeeutate in atelier, elevele vor intocini
montajul In doui ite. devize in care vor ,alitura, schita tesiturii, vor specifica
11. Legarea gurei pfinzei si a minerului de vitali. eantitatea muterialului intrebuintat, costul lui costul lucrui
12. Nividitur pinzei in trei ite. lui.
13. Pregitirea räzboiului pentru tesut (sau montajul in CLASA VI-a
trei ite). (2 ore teorie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica meseriei dimineatai
14. Depiinarea materialului pe tevi. 20 ore practica meseriei (bpi =ilia)
15. Explicarea eta schitä a unei tesituri simple in 2 ite.
16. Analiza eu schiti a unii tesituri simple in, 3 ite. 1. Analiza pe alesituri intre fire.
Leetiunile se vor preda in mod intuitiv. 2. 11 in ajour.
Elevele vor tine caiéte in care vor desena aparatele unel- deasupra firel or.
tele; vor alätura sebita tesiiturii in 2 ite $ i a analizei in 3,i:h. cu speteazi (In rips)'.
din modelul. respectiv. cu late.
17. Execntarea tesiturilor in 2 $ i 3 ite din bumbac, in si -6. Montajul cu dublu contramarsi.
cânepä, aplicate la servete, prosoape, .etc. Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Aplicarea tesiturilor se va face cu material procurat de Elevele vor tine caiete, in care vor trece analizele tesituri-'
?coat, sau pe comenii in trimestrul III. lor executate in atelier, cu modelul respectiv.
Tesiturile executate cu material procurat de Koala, se vor 7. Executarea alesiturii intre fire, aplicati la untrame, per-
Vinde en un profit oarecare sau îa coatul- materialului. dele, costume, etc.
Pentru luerärile executate in atelier, elevele vor Intoemi de- 8. Executarea alesiturilor in ajour, aplicati hi rufärie, per-
Vize in eare vor allitura scbita tesäturii, vor specifica cantitatea dole, prosoupe, etc.
materiahilui intrebuintat, costul lui costul luerului. 9. Executarea alesiturei pe deasupra firelor, aplieate la
Meseria tesutplui panzei fote, brie, velinte, etc.
CLASA IV-a 10. Executarea alesäturei eu speteaza (rips), aplicati la ve-
(2 ore teorie, o orä practica meseriei dimineata, 17 ore practica meseriei linte, cuverturi, fote, etc.
Cap& amiarä) -11. Executarea alesiturei cu late aplicati la cuverturi, pro-
1. Repetarea cunostintelor primite in cl. III-a. soape, stofe, pentru mobili, etc.
2. Calcularea materialului de urzealii, i bätealä in 2 colori. Aplicurea se va face pe coraenzi, sau cu materialul dat dé
3. Urzitul cu material subtire in 2 colori.

www.digibuc.ro MI
 1582 MONITORTJL OFICIAL Nr. 71
Pentru lucrärile exeeutate, elevele vor intocmi devize, in
care vor alätura schita modelului, vor specifica cantitatea
eostul materialului intrebuintat i costul luerului.
CLASA VIT-a
:(2 ore teorie, 2 ore probe echivalente, 3 ore practica .meseriei dbnineata,
20 ore practiea meseriei dupà, amiazii)
1. Studiul asupra tesäturilor derivate dela cele de bazit
rfeimplä, coaste, satin, etc.).
2. Deserierea masinei Sehaft, functionarea i defeetärile
Oventuale).
3) Analiza tesäturilor eu desene executate la masina &haft.
4. Descrierea pläcii de perforat cartoane.
5. Compunerea modelelor executate la maeinn &haft.
6. Perforarea modelelor pe cartoane i eusutul lor,
7. Aeezarea masinei Sehaft i suspendarea itelor.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete, in care vor trece analizele tesátu-
riIor executate in atelier, cu modelul respeetiv.
8. Executarea tesiturilor derivate dela cele de bazä.
9. Perfeetionarea tesäturilor invAtate in anii preeedenti.
10. Executarea diferitelor tesäturi la masina Schaft.
11. Vopsitul vegetal i chimic al materialelor i stofelor.
Aplicarea se va face pe comenzi, san en materialul proeurat
'de scoalä.
Pentru luerärile exeeutate in atelier, elevele vor intocmi de-
Vile, in care vor alätura sehita tesäturii, vor specifiea canti-
tatea materialului intrehuintat, costul lui i costul luerului.
CLASA VIII-a
(2 ore teorie, 2 ore probe eehivalente, 3 ors practica mese iei dimineata,
20 ore practica meseriel clop& amiazi)
1. Perfeetionarea tesätnriIor invätate in anii 'precedenti.
2. Analize _pe stof e eu douä. fete.
3. Analize pe stofe värgate din tesättträ In urzealä i ba-
tealä.
4. Cunoasterea räsboitilui mecanie.
Leetiunile se vor,preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine eaiete, in care vor trece analizele esturi-
or in atelier cu modelul respeetiv.
5. Executarea tesäturilor mai perfeetionate, invittate in
gull preeedenti.
6. Executarea tesäturilar cu 2 fete si várgate.
7. Vopsitul vegetal si chimie al materialelor i stofelor.
Apliearea se Va face pe comenzi, sau en material proeurat
de seoalä.
Pentru luerärile execittate in atelier, elevele vor intoemi
idevize, in care vor alätura sehita tesäturii, vor specifica canti-
tatea materialului intrebuintat, costul lui ,si. costuI lucrului.
Broderie artistic:a
CLASA
(2 ore teoria meseriei, 2 ore praetiea meseriei. dimineata,
. 17 ore practiea meseriei dupk amiaa)
Despre broderie in general. (Broderie româneaseä i bros
eerie artistieä).
Caracteristiea broderiei rominesti, explieatiuni asupra punc-
telor specifiee: oeolul gura päpusei, punetul bätränese neted,
1Atos, cretii si încreii, cu toate derivatele lor, eheite,
Pmietele de mai sus se vor aplica la rufäria noului näseut,
"Compusá din: chmäentä bärb!tä i seufitä, pentru care se vor
face tipare, hi märime naturalá.
Notiuni despre broderie artistici
Punete de fantezie i aplicatiuni din diferite tesäturi- atre-
Duintate la uncle speeial'täti. (Croitorie; mede ) Coleetie de modete (desert ei executie).
Copiatut modeletor i intepatul cu mána.
Imprimatul prin diferite procedee
Exptiaarea unettelor intrebuintaté in- atelier: ghergheful,
tottind f dreptunghiuler.
44
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
Prepararea pitnzetei
Intinsul fondului in gherghef.
Notisni asupra materiatelor i uneltelor intrebuintate la
erärile din atelier.
Se va da deosebitä atentie în alegerea materialelor (de pre-
ferintä in, cânepä, borangie), pentru ea munca manualit s.
fie push' pe un material de calitate.
Punctul de broderie artistieä hi diferite direetiuni.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine calete in care vor desena toate punetele de
mai sus, eu aplicarea respectivii.
Aplicarea, se va face pe comenzi sau pe material procurat
de .scoalä.
Obiectele confectionate eu material dela scoalä se vor vinde
eu un profit oarecare sau în costul Iui.
Cunoasterea uzuaia a, maginei de cusut i deprinderea eleve-
lor eu curátitul ei.
Montarea pernei
(Se vor primi comenzi de) vestminte diaeonesti preotesti:
stiharul, eingätoarea i orarul.
Elevele vor copia - in desen i colori - ränri (galoane) de
pe izvoade vechi românesti. Vor compune modele usoare de bro-
derii, pe care le vor deserts pe lucrgriie din atelier.
0 leetie de modele. (Desen i executie).
Pentru lucrärile executate in atelier, elevele vor intocmi (re-
vize, in care vor speeifica eantitatea materialului intrebuintat,
costul materialului i costul Inerului. Vor alätura schita luerä-
rii i modelul broderii ce a exec-Mat.
CLASA IV-a
2 ore teoria meseriei, 1 orepractica meseriei dimineala,
17 ore praetica meseriei &Tit amiazd)
Descrierea portului romdnesc
Ca.raeteristica portului romanese din Oltenia si Muntenia:
Cämasa, iia (eiupag i fustä) fotte bete, pantaloni, pieptar, sn-
man, ghebä, cojoe, punga româneaseä
Brodatul i confectionatul acestor bueäti se va face pe co-
menzi sau in miniaturá, pe päpuei.
Intepatul modeletor eu mâna d eu maeina.
Notiuni asupra materialetor si uneltelor intrebuintate la
luerarile din atelier.
Diferite broderii fautezie cu: mätase sutas, lâ,iiä, fluturi
paillete) märgele , in legaturä, eu moda curenta.
Preparatul diferitelor stofe pentru broderia eu aplicatiuni
lipite.
l'aiatut d modelatut eartonului, plate, care serveete la relie-
fares brOderiei, eu fire metalice.
Luarea de mösuri, croitul de pe tiparul i confectionatul
costumului preotese: stiharul, rucavitele, felonul, epitrahilul
bedernita.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care se vor esena tiparele mieso-
rate ei vor face calcularea matcrialului nece.sar pentru eroit.
Aplicarea se va face pe comenzi sau pe material procurat de
seoalä.
Obiectele confectionate en material proeurat de eeoalä se vor
vinde cu un profit oarecare sau in costul lui.
Curoa#erea uzual a, masinei de brodat i deprinderea ele-
velor.
Exercitii la masina de brodat
Bicycle vor copia - desen i colori - dupg, izvoade
costume vechi româneeti. Vor eompune modele clé broderii pen-
tru luerärile din atelier. -
-
Pentru lucrrtrite executate in atelier, elevele vor intocmi e
Nike, in care vor specifica eantitatea materialului intrebuiutat,
tostul materialului i costul lucrului. Vor alätura schita
crärii si modeltd broderiei ee a oxecutat.
 26 Martie 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
CLASA V-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modete, 3 ore practica meseriei
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa amiazä)
Repetirea cunogintelor din elasele a treia 0 a patra.
Caracteristica-poporului rometnesc din Moldova i Dobrogea.
Brodatul i eonfectionatul .costumelor se va face pe comenzi,
tau in miniaturi pe pApusi.
Intepatul modelelor cu mâna- si eu masina.
- Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuntate la lu-
crArile din atelier.
Broderii artistice (mai fine).
Broderii în aur $i argint (mai complicate).
Montarea abatjourului.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Eleyele vor tine .caiete, in care vor desena tipare miesorate
vor face calcularea materialului necesare pentru croit.
Apliearea se va face pe comenzi..
Cunoasterea lizualit a ma$inii de brodat j deprinderea ele-
velar cu curAtitul ei. -
Broderia la met§inii.eu modele mai complicate.
Sub Supravegherea profesoarei maestre, elevele vor com-
pine model.° de broderii pentru lucrArile din atelier.
Montarea copertei de carte.
Luare de raisuri, croitul de pe tipar i confectionatul cos-
t nmului arhieresc, ornoforul mare, omoforul mic i sacosul.
Colectie de modele, (desen i :eneetitie)'.
Pentru luefarile executate in atelier, elevele vor intocmi
vize in care vor speeifiea cantitatea materialului-intrebuintat,
eostul materialului costal luerulni. Vor alAtura sehita lu-
modelul broderiei ce au executat.
CLASA VI-a
'(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore pimetka meseriei
anineata, 20 ore practica meseriei dupä, amiazä)
Caracteristica portului rorntinesc din Bucovina, Basarabia
Maramures.
Brodatul i confectionatul costumelor se Ya facepe comenzi
.--tau în miniaturA, pe pApusi.
Traiste, perne, invelitori de cArti, mape, pungi, genti....
Montarea gentii si a mapei.
Broderia in stil bizantin, caracteristica desenului, coloritul.
Luae de naisuri, croitul de pe tipare confectionatul vest-
inintelor episcopale: Mitra 'episcopalA, mantia i poala cârjei.
Lectiunile se Yor preda in mod intuitiY.
Elevele yor tine eaiete in care vor desemna tiparele micsb-
rate si vor face calcularea materialului neeesar pentru croft.
ApHcarea se va face pe comenzi.
Votiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrgrile din
atelier.
Broderia la masinei en /ukase si fire metalice, aplicabile la
'obiectele de cult religios.
Elevele sub supravegberea profesoarei maiestre vor studia
in desen i colorit - de pe costume Sau planse originale, ca-
racteristica portului românese. dupa regiuni, i vor desernna
Inotivele de pe
Colectie de modele (desen i executie).
Pentyn lucräyile executate in atelier elevele vor intocmi de-
Clevize in care vor specifica cantitatea materialului intrebuin-
.
tat costul materialului i costul luerului. Vor alAtura schita
lucrArii i modelul broderii ce a executat.
CLARA VII-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practica meseriel
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa amiazä)
Caracteristica portului românese din Transilvania i Banat.
Brodatul i confectionatul costumelor se va face pe comenzi,
sau ihi miniaturk pe pApusi.
Brod.eria bizantind aplicatil la odoare bisericesti: acoperii,-
Mânt de iconostas, sfânta masil. procovete, dvera, epitaf, seoarte
de evanghelie, toate executate din compozitii, earacteristice
www.digibuc.ro
1583
S43nbolurile cretine
Broderia in stil chinez, caracteristica desenului, a coloritu,-
lui si a tehnicei respective.
Broderia in stil japonez, eu studil asupra desenului, colori-
tului si a tehnicei respective.
. Montarea portofeiulle-tilui
Dif erite broderii executate mecanic (cu masina de brodat).
Notiuni 'asupra materialelor Intrebuintate la lucrArile clin
atelier.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Luare de misuri
Croitul de pe tipare i confectionatul costumului românese,
compus din: iie, pieptar, cojoc, ghebA i suman.
Elevele vor tine taiete in care vor desena tiparele micsorate
vor face ealcularea materialului necesar pentru croit.
Aplicarea se va face pe comenzi.
Sub supravegherea profesoarei maestre, elevele vor studia
- in desen i colorit - dupA brodeyii sau planse originale,
caracteristiea broderiilor: .bizantine, chinezesti si japoneze.
Critica compunerii, desen i colorit -a modelelor de
broderie, se ya face cu intreaga clasä.
Colectie de modele (desen i executie).
Elevele yor asista la primirea comenzilor i alegerea mode-
lelor.
Pentru lucrArile execUtate in atelier, eleyele vor intocmi
devize, in care vor specifica cantitatea .materialului intrebu-
intat, costul materialului i 'eostul luerului. Vor alAtura
schita lucrArii i modelul broderiei ce a exeeutat.
ÇLASA VIII-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore pradica meseriel
dimineata, 20 ore practica meseriei dupä amiazä)
Repetirea generalä $i executia practicä, pentru perfectiona-
rea tuturor eunostintelor distigate in anii precedenti.
Lucräri pentru decorare de interior, de pe eompozitii origi
tale moderne.
Studiul istoric cornparativ asupra intregului costum rondi-
nesse si influentele
Natiuni asupra materialelor intrebuintate in atelier.
Apliearea se va face 'pe comenzi.
Sub supravegherea profesoarei maiestre, elevele vor face
desen i en coloare, copii de pa icoanele originale bizan-
tine.
Märirea i miceorarea modeelor
La primirea comenzilor i alegerea modelelor vor lua parte
elevele.
Critica compunerii -hi desen i colorit -- a modelelor d'e
broderie, se va face cu intreaga clasä.
Colectii de modele, (desen i executie).
Pentru lucrärile executate in atelier, eleYele yor intoemi
devize in eare yor specifica cantitatea materialului .intrebuin-
-tat, costul materialului i costul luerului. Vor altitura schita
modelul broderiei ce a executat.
DANTELE
CLASA III-a
(2 ore teoria meseriei. 2 ore practica meseriei dimineata,
17 ore practica meseriei dupi amiazä)
Despre dantele in general.
Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la
luertirile din atelier.
Exercitii de file si broderie pc file, frivolite i dantelA en
eroseta, sau ghipiurti de irlanda.
Explicatiuni asupra punctelor de dantelA, eu cioctinele.
Notiuni asupra dantelei Orson si a ghipiurii.
Lectiunile se vor preda in mod .intuitiy.
Anlicarea se va fae pe material procurat de eleve sau de
scoalit
45
 MONITORIJI; OFICIAL Nr. 71
1684
Lueräri le .executate'en materialul colii se vor vinde en Un
profit oarecare sau în eostul lui.
in trimestrul III, spre a .deprinde pe eleve cu räspunderea
materialului si a le pune in contact eu clientele se vor primi
comenzi de: garnituri crosetate, fileuri, dantele torson, apli-
eate la batiste, ,servete i alte obiecte folositoare.
Inäditul, spälatutsi eäleatul retelei (tulle).
In trimestrul III, elevele vor,forma in desen pe härtie eke
un model de dantelä torson.
Colectie de modele: desen i executie.
Pentru luerärile din atelier, 'eleVele- vor intocmi devize- in
tare vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, -eostul
materialului i costul luerului. Vor alátura sehita lucrárii
executate.
CLASA IV-a
(2 ore teoria meseriei, o ortt practice meseriei itimineata,
17 ore practice mesriei dupit araiaz5,)
Notiuni asupra materialeIor intrebuintaté a luciiirilè din
atelier.
Explicarea diféritelor fonduri - plasä sau reted torson,
point de Dieppe, file, tulle, Akneon, Malines, poinct a la
Vierge, point de Rose, point de Paris si Epingle.eloss
Entre-deux-uri i dantele colti de torson", modele mai com-
plicate.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Aplicarea sè va face pe'material procurat de eleve San de
scoalk
Lucrärile executate eu materialul .scoalei se vor vinde cu nu
profit oarecare sau in costul
In trimestrul II si III, se ver primi comenzi în leaturä eu
programa.
cArpitul retelei (tulle).
spälattil i alcatul dantelei town.
trimestrul III, ekvele sub supravhegherea. profesoarel-
maestre vor face - in desen pe hârtie, Ate- un model de
fond (plas5).
Colectie de modele: deseu i executie.
Pentru lucrärile din atelier, elevele vor intecmi devize în
tare ver specifica cantitatea materialului intrebuintat, costul
materialului i costul 1ucrilni. ' Repetarea ennostintelor din anii preeedenti.
Vor algtUra schita laeiärij executate.
CLASA Y-a
1(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practice meseriei
dindneete, 20 ore practica meseriei dupä amiazil)
Repetarca cunostintelor castigate în clasele: III-a si a IV-a.
Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la lw
critrile din ateliere.
Clasificarea dantelelor.
Grupa dantelelor usoare: Malines, Chantilly, Blond de Caen,
Valanciennes, Bruges sau Duchease, .Alencon, Cluny, Bru-
xelles
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Se vor primi comenzi in leghturil eu programa.
Innäditul, cistrpitul, spillatul, apretatul i calcatul dantelel
Yalenciennes (Entre-deux).
Elevele sub supravegherea profesoarei-maestre, vor scoate
in desen - eltnun model de pe dantele colti de torson".
Colectie de modele: desen i xecutie.
Pentru luerärile din atelier, .elevele vor intocmi devize, in
tare Vor specifica cautitatea materialului intrebuintat, costul
materialului si costul lucrului. Vor allitura schita lucrárii exe-
entate.
CLASA VI-a
:(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practice meseriet
dimineate, 20 ore practice meseriei dupi amini)
Notiuni asupra inaterialelor intrebuintate la luerárile din
;Atelier:
Clasificarea dantelelor.
46 www.digibuc.ro
26 Marti& 1908
Grupa dantelelor grele venetiene, ghipiurk colbert, Ir.
lama,
Inaditul dantelelor cu punctul racckoc".
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Se vor primi comenzi in legituri en programa.
spälatul, apretatul i cälcatul dantelelor Valen-
ciennes (dantelä colti).
Elevele sub supravhegherea prOlesoarei-maestre, vor tom-
pune - in desen - câte un model de dantela din grupa dante-
lelor grele.
Colectie de modele: deseni executie.
Pentru lucrärile din atelier, elevele vor intocmi devize, in
care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costut
materialului i costul lucrului. Vor alitura sehita lucrarii exe-
cutate.
CLASA VII-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de Modele; 3 ore practice meseriei
dimineata, 20 ore practice meseriei dup4 amiazit)
Despre origina dantelei cu acul, din secolul XVI pang in se-
colul XIX-lea, în Franta, Belgia i Italia.
Cunoasterea dantelelor veritabile i deosebirea lor de imi-
tatii.
Despre dantele executate eu ma.sina.
Lectiunile se vor preda in Mod intuitiv.
Se vor primi tot felul de conienzi,'In legturä eu programa.
Innäditul, cârpitul, spälatul, apretatul i cákatul celor mai
fine dantele.
Elevele, sub supravegherea profesoarei-Maestrè, Vor Coin-
pune, dung subiectul dat desen, cäte nu model de dart-
Critiea Çompòzitiei se va face en intreaga
Colectie de modele: desen i exeeutie.
Pentru Intl-Ai-He din atelier, elevele vor intocmi devize,
care vor specifica cantitatea materialialui -intrebuintat, costul
materialului i costul lucrulni. Vor alätura schita lucrärii exe-
cutate.
CLASA VIII-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practice meseriel
dimineata, 20 ore practice meseriei dup'A mini)
Pespre desvoltarea dantelelor in 'secolul
Scoaterea celor mai complicate'modele de pe plansä
tele originale. -
Se vor primi tot felul de comenzi in legitmil eu programa.
Elevele, sub supravhegherea. profesoirei-maestre, vor face
compozitii din flori si päsiíri pentru diferite genttri de dan-
tele.
Critica compozitiilor se va face cu intreaga clasä.
Colektie de modele: desen i eiecutie.
Pentru luerärile din atelier, elevele vor intocmi devize, in
care vor specifica cantitatea materiahilni intrebuintat, coslul
materialului, costul lucrului. Vor alätura schita iucrärii exe-
cutate.
FLOItI
CLAW, III-a
(2 ore teorie, 2 ore prettier', dimineata, 17 ore practice meseriel -
dupii amia
Notiuni elementare despre botanicii,
Cresterea frunielor i a florilor.
Anotimpul desvoltärii bor.
Clasificarea florilor pe familii.
Notiuni asupra uneltelor ii folosirea bor.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate in atelier.
Imbrácarea cu vatit i hilrtie a siirmei.
Exercitii de forMarea cezilor si a tuburilor.
Formarea staminelor si a bobocilor de vatá.
Exercitii practice de täierea eu fiend si milna a petalelor de ,
Pori si a frunzelor.
 26 INfarfie 1938 ,-MONIT.0.41J1i'OFICIAL Nr. 71
Mp.dul de alntrebninta clestele,
Coloritul petalelor si a frunzelor.
,Cgleatul i presatul. -
Montatul (Mph' naturg a urmiitoare1or flori: 1111: mg, nita
Xmiosotis), violeta de pgdure, mgrggritar, margareta, untisor,
yiorca i ortensia.
tectiunile se vor preda in mod intuitiv..
Elevele vor -tine caiete in care vor :desena fiorile i frua-
zele executate, descrierea lor i aplicarea tiparelor necesare.
Obiectele mai sus mentionate se vor executa din materiale
usoare aduse de eleve sau date de &are scoalg.
Obiectele spre vgnzare se vor Vinde en un prefit redus sau
in costul materialului.
- In trimestrul III-lea pentru a deprinde pe eleve -en rgspun-
derea materialului se vor primi comenzi in legitturg eu obiee-
tele din program.
. Pentru luerttrile exeeutate in atelier, devele vor intoemi de
vize in care vor speeifica materialul intrebuintat, costul mate--
riahilui i costal lucrului.
Vor algtUra desenul luergrii _executate.
CLASA IV-a
(2 ore teorie, o ora praetica meseriei dimineata; 17 ore practica meseriei
dupa, aniiaza)
- Notiuni- elementare despre botanicii.
-Cresterea florilor.
Anotimpul desvoltgrii bor.
Clasificarea.florilor pe
asupra materialelor intrebnintate la luergrile din
atelier.
Exereitii de apretarea stofelor de burnbae, mgtase i catifea,
Despre culori i combinarea bor.
,7Exereitii asupra modulni de a execnta duprt natur4 urmg-
toarele flori: flori de.mgr, frunzil de. vitrt sAlbatecg (de cana-
da), mac, albástrele; garoafg, trandafirasi uregtori, bobocul de
trandafir, gbiocei, tufgnieg,
Lectiunile se vor preda în mod intuitiv.
Elevele vol., tine caiete in care ver desena florile executate,
descrierea br i aplicarea-tiparelor necesare..
Elevele vor exeenta flori de fantezie, buchetele si ghirlande
en culori simple si eombinate.
.Aplicarea se ,va face pe comenzi.
Pentru luergrile executate in atelier, devele vor intocmi de-
vize in care vox speeifiea materialul intrebuintat, costul mate-
rialului si costul-lucrului.
-Vor algtnra desenul luergrii executate.
MUSA V-a
(2 Ore teorie, 3 "ere'praetica merseriei dimineata, 2 ore laerari (Ea imaginatie,
20 'ore practica Mesoriei dupa amiaza)
,Repetarea eunostintelor cáprttate Îii I. III-a si IV-a.
Notiuni despre botanidi.
Cresterea florilor.
.Ancitimpul desvoltrtrii lor.
Clasificarea florilor pe familii.
Notiuni asupra materialdor - intrebuintate la Inergrile din
Atelier. .
Despre eulori i combinarea bor.
Explicarea modului de 'a exeCuta -de pe naturg urmiitoat'ele
flori: trandafirul, garoafa, crin, mixandrá, nareisg,' stanjénel,
cáltunasi, cercelus, nufgr, balele, erisantemg, nallort, ete
Lectiunile se vor preda in ,mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena lucrgrile executate,
deserierea lor i aplicarea tiparelor 'necesare. ' Costume pentru bal, costumat.
.-Elevele vor executa fling dc fantezie, bncbetele si ghirlande
cu culori simple si Combinate.
-.Aplicarea se va face pe eomenzi.
Pentru luergrile executate in atelier, elevele vor intocmi de,
www.digibuc.ro
- 1585
,care yor spedfiea Materialui intrebuin at, cOstul 41404
rialului, i costul..Incrulni.
Vor,alätura: desenul-luergrii, exeeutate.
CLASA VI-a
(2 ore teorie, 1 ore pritetiea Meseriei dimineata, 2 ore luerari
din imaginatie, 20 ore practica meseriei dupa amiaza)
Notiuni mai desVoltate despre botanicg.
Cresterea fioriior. -
Despre tulping i riidgeing.
Anotimpul desvoltgrii lor.
Clasificarea florilor pe
Explicarea modului de a executa de pe naturá a urmgtoa-
relor flori: saleam, gliciná, camelia, sgbintg (gladiolps), orchi-
dee, azalée, muscatg, bujor, etc.
Despre cubori i coinbinarea lor.
Leetinnile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine cabete in care vor desena i colora luergrile
eieentate, deserierea lor i aplicarea tiparelur necesare.
Flori faniezii din diferite materiale: catifea, piele, bc, etc,,
leggtnrrt eu moda curentrt.:
Montarea diferitelor plante i eoSuri,
Aplicarea se va face'-Pe comenzi.
Pentru Inergrile eXeentate in atelier, eleVele vor intoemi
vize in care vor specifica Materialul nitrebumtat, costul mate-
rialului i costul lucrului.
alátura desenul luergrii executate.
CLASA VII-4
(2 ore teOrie, 2 ore practiea meserfei dimineata, 2 Ore hnräri
din imaginatio, 20 ore practica meseriei dupa amiaA)
Notitmi eta mai complete despre,botanicii:.
Cresterea florilor.
Despre tulpina i rildácina lor.
Anotimpul desvoltárii bor.
,Clasificarea florilor pe familie,
Asemgnarea -(inrudirea) florilor ,sj, a., Plantelor.
Executare.a ori egrei flori sau plante
ilectiunile se vor preda in mod batuitiv, .
.Elevele vor tine ealete in care vor desena iii cubiri Inergrile
Zaecutate, deserierea desvoltatrt a lor i Fiplie-area tiparelor ne-
cesare.
Compuneri de garnittri: de .lantezie in :legg-turii eu
curentii, pentru bOtéz.'Mireasg, mansoane de flori, efe.
Decoruri de flori pentru interier.
Armonizarea eulorilor.
'Apliearea se va face pe comenzi.
Pentrn luergrile executate in atelier, elevele vor intoemi de-
vize, in care vor specifica materialul intrebuintat, costal' ma-
terialului si costuI
Vor algtura desenul hierá.rii excentate,
CLASA
C2 ore teorie, 3 ore praetica meseriei diminecita, 2 ore nerari
din imaginatie, 20 ore practica nieseriei; diva amiaza;
Repetarea cunostintelor referitoare la botanicg.
Executarea oriegrei flori sau plante de pe naturg.
Elevele vor tine caiete în eare.vor desena in culóri lueriírile
-cxeentate, descrierea dsvoltatil, a lor si aplicarea tiparelor ne-
eesare.
Crearea garniturilor cht mai complete in legiiturg eu moda
. eurentg.
Diferite decoruri de flori.
9Armonizarea culorilor.
Exereitii de indemanare (repeziciune in exeeutie
Aplicarea se va face pe comenzi,
47
 MONITORTM OFICIAL Nr. 71 26 Martie 19.38
1586
CLA.SA V-a
Pentru lucrärile executate in atelier elevele vor intocmi de- (2 ore teorie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore praetica meseriei
Tize in care vor specifica materialul intrebuintak costul mate- dimineatia, 20 ore practica meseriei (bpi amiazil)
rialului i costul lucrului. Repetarea cunostintelor ckpatate în cl. III-a si IV-a.
Vor alktura desenul lucrärii executate. Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la, la-
MODE crárile din atelier.
Forma de leton tip.
CLASA IIIa Transformarea din forma tip a diferitelor forme de pälärii
(2 or.e teoria meseriei, 2 ore practica. meseriei dimineata, de pe jurnalele de modá.
20 ore praetiea meseriei dapá amiazi) Pälárii confectionate de pe jurnalele de modà.
Notiuni generale despre päliirii. MATH intinse de catifea.
Notiuni asupra materialelor i uneltelor intrebuintate la lu- Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
.prärile din atelier. Elevele vor tine caiete in care yor desena luerärile executate
Exereitii de: bienri, rulOuri de mUselina, crepe satin, catifea, aplicarea tiparelor necesare.
tusuri i pliseuri, exercitii de buionat, culisat i nurat. Exercitii de diferite garnituri pentru pälärii, genti, e§arfe,
Apliearea se ya face pe urmktoarele obiecte pentru care se etc.
vor lua másuri si forma tipare Diferite obiecte de fantezie.
1. Bonetica. Aplicarea se va face pe comenzi.
2.. Forma canotier. Pentru luerärile executate in atelier, elevele yor ifitocuai
3. Forma directoire. devize in care vor specifica materialul intrebuintat, costul ma-
4. Forma cloche, . terialului i coStul lucrului.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiy. Vor alätura schita lucrfiril executate.
Elevele vor tine caiete in eare vor desena exereiVilesi lucrk- CLASA VI-a
tile executate,.precum i aplicarea tiparelor necesare. (2 ore teorie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practice meseriei
-Prepararea-pe calapod a cäptuselilor pentru pälärii (coiffe). dimine4a, 20 ore practice meseriei (bpi amiazi)
, -Forme simple.de-.leton. Exercitii de mulaje din spatrerie i tifon de pe jurnalele
Tâiatul si 'maul feutrului.- de modá.
.
'CUnoasterea Uzt-tali a masinii de cusut i deprinderea. elevelor Notiuni asupra materialelor intrebuintate la luctirile dín
en curktatul ei. atelier.
Exercitii la masinti: tighele cu diferite deSene. Exeeutarea pálttriilor mai grele de pe jurnalele de modá.
'Obiectele si exercitiile de mai sus se vor executa din mate- Modernizári: de pälárii cu modele mai complicate.
riale ware procurate de ciltre- eleye sau de eiitre roalä. Descifráti de modele de pe jurnalele de modä.
Obietele de vâniare se vor vinde eu uu profit redus sau in ,Executarea diferitelor gamituri din catifea, piele, lac, in.
tostul materialului, legiiturä cu moda curentil,
.In trimestrul Ill, pentru a deprinde pe eleye cu titspunderea Compunerea diferitelor garnituri fantezie.
ntaterialului, se vor primi comenzi în legáturá cu obiectele din Aplicarea se va face pe
program. Pentru luerärile executate in atelier, elevele vor hitcienti
Pentru lucrárile exeeutate In atelier, eleyele .vor intocmi devize in care vor specifica materialul intrebuintat, costul ma-
devize.in care vor specifica materialul intrebUintat, costid ma- terialului si costul lucrulni.
terialului i costul lucrului. Vor alktura schita lucrárii exeeutate.
Vor aliitura schita lucrarii executate. 6LASA VII-a
(2 ore tearie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practica meseriei
CLASA IV-a dimine4a, 20 ore practice meseriei dupg, amiazi)
(2 ore teorie, o ork practica meseriei dimineate, 20 ore'practica meseriei Notiuni complete asupra modelelor de pálárii de pe jurna-
dupil amiazi) lele de moda.
Executarea oricárui model dih spatrerie i tifon.
iNotiuni generale despre Diferite modernizAri de pälárii mai complicate in legiturii
-Notiuni asupra -materialelor i uneltelor intrebuintate la lu- eu moda curentä.
Crttrile din atelier. Executarea de 6tsrnituri din miitase, voile, dantelk catifea,
Luarea mksurilor. -
lac, piele, aplicate la esarfe, genti, cravate, etc.
Explicarea si formarea tiparelor 'pentru urmitoarele obiecte: Crearea garniturilor.
Bereta. Armonizarea eulorilor.
Páliiria Gamin cu calota în clini (p5,lärii de uniformA). Aplicarea-se va face pe comenzi.
Forma de leton. Desciffäri de modele de pe ultimele jurnale de modii.
Formarea tiparelor pentru diferite boruri i talote. Se va face critica intelegerii modelelor de pe jurnalele de
Forma de spatrerie i tif on. modk de ciitre intreaga clask sub supravegherea profesoarei
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Eleyele vor tine caiete in care vor desena lucrárile executate maestre.
Elevele vor asista la prhuirea comeuzilor 0. la incereatul bor.
apliearea tiparelor necesare. Pentru lucrárile exectitate in atelier, elevele vor intocmi
Exercitii- de diferite garnituri : pliseuri, din pat:leer', din devize in care Tor specifica materialul intrebuintat, costul ma-
feutru aplicat i decupat, din mktase, catifea, etc: Perne terialului i costul lucrului.
pungi. Vor aliitura schita lucrärii executate.
alcatut eatifelei. .

simple din feutru i pai. CLASA VIII-a

In tritnestrul II si III pentru a deprinde pe eleve cu ritspun-
derea materialului, se vor primi comenzi.
Pentru luerárile executate in atelier, elevele vor intocmi
deyize, in care vor specifica materialul intrebuintat, costul
paterialului i eostul lucrului.
Vor altura..schita lucrärii executate.
(2 ore teorie, 2 ore mulaje-Meereat, 3 ore practice meseriei
dimineata, 20 ore practiea meseriei dupi amiazi)
Notiuni generale despre moda palATii.lor din diferite epoe4
Repetarea cunotintelor din anii precedenti.
Se vor executa tot, feluf de comenzi de De ultimile jumnale.
de modi.

48
www.digibuc.ro
 26 Martie 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
Descifrarea celor mai eomplieate modele de
Creiarea de glarnituri fantezie in legituri cu moda.
'Armonizarea colorilor,
'Exereitii de indeminare (repeziciune In executie).
Apliearea se va face pe comenzi.
Eleve le vor asista la luarea comenzilor, .si ver incerca sin-
gure sub supravegherea profesoarei maestre-,
Pentru Inergrile executate in atelier, elevele vor intoemi
devize in care vor specifiea materialui, intrebnintat, costal ma:,
terialulni i costuI luerului.
Vor alitura Schita lueririi,executate
TRI'COTAT
CLASA III-a
(2 ore teorie, 2 ore practica meseriei dimineata,
17 ore praetica meseriei dupa amiazA)
Notiuni generale asupra tricotatului.
Repetarea cunost.h4e1or din el. II-a, referitoare la imbrá-
pimintea pentru copii.
Luarea misurilor.
Eplicarea i formarea tiparelor pentru urmitoarele obiectel
1. Rochita eu plated.
2. Pantelonasul.
3. Rochita-pantaloni (barboteuse).
4, Jachetica. -
Lediunile se vor preda in mod intuitiv.
Impletituri simple, aplicate la obiectele mai susmentionaf6,
precum -0 la: pantofiori de copii, maim*, ciorapi, etc.
Materialul necesar ya fi procurat de eitre eleve sau de csi.
r CLASA VI-a
Obiestele de vinzare se vor vinde cu profit redus san in
oostul materialului.
- hi triniestrul III, pentru a deprinde pe eleve eu rispunderea
anate6alului, se vor pri.iúi comenzi in.legriturg cu obieetele dii
program.
Notiuni asupra uneltelor si a materialelor, intrebu Mate hi
Iner5rile din atelier.
Deseifrâri de modele ware de impletituri cu mina.
Pentru luerkile executate in atelier, elevele vor jntoemi de-
yize, în eare yor specifica materialul intrebuintat, costult ma-
triahtlui i eostul lucrului.
Vor alitura modelul împ.letiturii i schirta Iucrärii exe-
cutate.
CLASA. IV-a
(2 ore teorie, o ora praetica meseriei aimineata,
20 ore praetica meseríei dupa amiaea)
Notiuni generale asupra masinilor de trieotat si a aeee4d-
rillOr bor.
Exercitii de tesituri simple la inasini aplicate la eiciulite,
saluri, jambiere, genuchiere, etc..
Extreitii la masina de tricotat cioraPi i executarea lor.
Luarea misurilar.
Explicarea i formarea tiparelor pentru urmitoarele obiecte:
1. Bluza eu pensi la umir.
2. Mineca de bluzà:-
3. 'FuSta simpli.
Leetitmile se yea-- preda in mod intuitiv.
Oblectele de mai sus se WI' e-xecUta din tesituri simpl
- en materialul procurat clé &eve sau de care scoali.
Obiectele de yinzare se yor vinde eu un profit .6areeare sau
In costul'materialului..
Notiuni .asupra materialelor intrebnintate la lueririle din
-
In trimestrul II si IH, pentru a deprinde tie eleye eu
puderea laterialului e yor primi eornenzi îri legiiturá cu
Obiectele din program.
'Descifriri de- Modele 'de iMpletituri mina i eu -masilla.
Pentru lucrárile executate in atelier, elevele vor intocmi
www.digibuc.ro
1587
devize in care vor specifica materialul intrebuhrtat, costul ma4
terialelor i costul luerului.
Yor alitura modelul impletiturii j schita luerárii executath;
CLASA V-a
(2 ore teorie, 2 ore mulaje-incereat, 3 ore practica meseriei dimineat4
20 ore practica meseriei dupa amiazä)
Repetarea cunostintelor din el. III si IV-a.
Notiuni generale asupra masinelor de tricotat si a accesq.
riilor lor.
Exercitii la masina de tricotat eiorapi i executarea
Exercitii mai grele la masina de tricotat.
Luarea misurilor.
Expliearea i formarea tiparelor pentru urmitoarele obiecteii
1. Vesta pentru fete.
2. Poulovere pentru báiat.
3. Jacheta sac eu pensa la umár.
4. Mâneea de jachefi.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiii.
Obieetele de mai sus se vor executa pe comenzi.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la luersárile di
atelier.
Descifre'ri de modele pentru tesituri mai complicate.
Pentru executate in atelier, elevele yor intoemi ddi
tize, in care vor speeifiea materialul intrebuintat, costul mateg
rialului i costul lucrului.
Vor alitura modelul. irapletiturii i schita luerárii executatd,
'(2 ore teorie, 2 ore mulaje-hicereart, _3, ore practica meseriei dimineata,
20 ore practica meseriei dupii amiaza)
Exercitii la masine de trieotat en modele mai complicate.
Aplicarea se va face pe urmitoarele obieete pentru care sg
*or lua másuri; bluze, rochii, jachete de pe ultimele jurnalg
de modá.
Márirea i micsorarea tiparelor.
Mulaje pe manechin de pe jurnalele de moat.
Se vor primi comenzi îu legiituri eu obiectele din program.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrarile dia
atelier.
DescifrAri de modele pentru orice fel de impletituri.
Se ,va face critica intelegerii modelului de câtre intreagaj
clasi, sub supravegherea profesoarei maestre.
Coleetie de modele eu diferite impletituri.
Pentru lueririle executate in atelier, elevele vor intocmi de!
vize, in care vor specifica materialul intrbuintat, costul mate.
rialului si costul
,Vor alitura modelul Impletiturii i schita lucririi executate,
CLARA VII-a
(2 ore teorie, 2 ore mulaje-incercat, 3 ore practica meseriei dimipeata)
20 ore practica; meseriei aupa amiázä)
Exercitii de trieotet cu mina sau cu masina a orichrui model.
'Aplicarea se va faee pe urmitoarele obiecte pentru care se
vor lua misuri: costume pentru plaji, liseuse, fuste, jaehete dei
pe ultimile jurnale modi.
Márirea i micsorarea tiparelor.
Mulaje pe manechine i pe persoane de pe ultimile jurnalè,
de modg..
Se vor primi comenzi in legituri cu obiectele din program.
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la lucririle din')
atelier.
Deseifrarea orieärui model de impletituri.
Se va face critica intelegerii modelelor, de care intreag4
clasi, sub supravegherea profesoarei maestre.
Armonizare de culori.
Eleyele yor asista la primirea comenzilor i la ineereatul bor.
Completarea eolectiei de modele.
49
 1588 MON.! TOR tTlA OFICINL Nr. 71 26 Martie 190

Pentru lacrarile execntate in atelier, eleyele vor intocmi de . Volum legat

tize in care vor speeifica materiaini intrehabrtat,, costul mate-, Velum legat in creton, tesaturi.roManesti d (Waite faté rn
1.4a1tdui ,si costal terialé.
.Vor arata modelui impletiturii i schita lucrhiieexecutate. Studial literilor compozitia
Montarea cutiiior
CLASA Montarea mapci si a geutei,
(2 ore teorie 2 ore mulaje-7neereA, 3 ore prattiea meseriei Montarea
dimineat;a,
, 20 ore priletiea oleerIej, dupil andazg) Leetinnile se vor preda hi mod intuitiV.
Repetitia generala . tnturor enneetintelor castigate in anii Elevele vor tine eaiete in care vor desena Obiectele
precedenti, sus, eu decorarile respective.
Exercitii de trieotat eit mane san ea mashie, a orici-irai medeL Aplieara se va faee pc material proeurat cTe eleve san
Aplicarea se va face pe armatoarele obiecte pentra care se
*er lua masari: destume tilleur, pderine, inäuui i íirii pen . Obieetele execatate: ea materialul seoalei se vor vinde cu, 114
ru plaje Î1L 1egätur cu moda eurentre profit oarecare, san in costul lui.
Mulaje pe Maneehine si pe persoane de pe ultiinile arnale In trimestrUl II ,571 III se vor primi eomenzi in legritna ett
de modii. programa. :

Se vor primi cOfl1eflZ în legatura en pbleetele din program. Eleyele sub sapravegherea profesoarei maestro, N.7oi: :face
Elevele vor asista la primirea pomenzilor si yer incerea Sia studii de Mere, monograme si-cempozitii de tithari.
gave, sub supravegherea profesoareimaestre. Colectie de modele. -

Descifrarca oriearni medel de Impletiturii. Pentru lucrarile dirt atelier, develo vor intoemi devize, hi
Sé va face critica intelegerii modelelór de ditre intreag Ore vor specifica eantitatea materialului Intrebnintat, costuT
dasa. materialului i costul
Armonizare de eulori, 17-or alatura schita obieetulal exeentat.
Completarea coleetiel tie modele.
Pentru lucrarile executate in atelier, devele vor intocmi de. ' CLASA- Via -

vize, in-eare vor specifiea materialul intrebuintat, costal mate- (2 ore teoria moseriei 2 ore eompunere de modele, 3 ore ikractica inesciiet
ialuIuj si costal_ incraini. dimineal4a, 20 ore practica meseriel dupit amiazit)
Vor arata modelal impletiturii d echita iucriírii xeentate. Repetarea eunostintelor din el. III si IV.
Notiuni asupra materialelor, MOinilor t,;*1 uneltelor
LEGATORIE DE CARTY tnintate la luerilrile din atelier.
. CLASA Volum legat in piele.
(2 ore teoria meuriei, 2. ere practica me$eriel diminea a, Volum legat in eatifea.
17 ore prdetiça rneseriei dupS Montarea garniturilor de biron.
Despre legatorie de dirti in general. Motarea mapei din 3 parti, (pentra corespOndenta.
Cunoasterea uneltelor si a reasinilor. Motarea ramei, (brunt ovald, retUnda.).
Notiuni asupra materialelor intrebnintate la luerarile din Lectimdle se vor preda in mod intuitiv.
atelier. Elevele vor tine caiete in eare vor desena uneltele-si -

Explieatiuni asupra diferitelor pregatiteare pentru
legat o carte. .
Velum legat in papa (Bradel).
INIontarea ramelor simple (drepte).
Montarea cutiilor in hartie.
Leetiunile se yor preda in mod intultiv.
Eleyele vet tine caiete in care vor desena uneltele
tele de mai sus, en decorarea din linii t Egad geoMetriee.
Apliearea se va face pe matcrial 'pre-carat de dew sau de
Obiectele executate din materialul seoalei se ver vinde err
vtn profit oareeare sau in costal
In trimestral III, pentru a. deprinde pe eleve ea raspunde-
, rea materialulai se Vor primi eomenzi de: - Volume Mari F,4i
iiei. - legate hi hârtie, panza (Bradel), éretoane, tesattri re-
miinesti garnituri pentru birouri,- rame usoare, entii din
earton, montate în hartie, carnete in panza
Bicycle, sub supravegherea profesoarei macstre vor face
compozitii usoare din figuri geometriee i joeari de fond.
Coleetii de modele.
Pentra luerdrile din atelier, elevele vor intocmi devize, in
Care vor speeifica eantitatea materialalui intrebaintat, costal
materialalui si costal lueralni.
Vor alatura sehita obieetulni executat.
CLA ,`-;.1 TY-a
(2 ore teoria moseriei, pra(.41(..a meserieT..dimineatir,
17 eye practien ineseriei dupi't aminz,A)
Notinni :asnpra .materialelor -Intrebninta tee la luerarile d n
âteiier. . ..
Cruwas:Terea u.zualii a i iainalor din atelier,
Volem legal inepanzii si hartie.
tele de mai sus, eu decorarea respeetivii.
Aplicarea se va face pe comenzi.
Bicycle, snb supravegherea profesdarei mAestre, vor corn-.
-pane in desen, modele pentru titinribe. volninelor i pentrt
cotor.
Colectie de modele.
Pentru luerarile din Atelier eleVele Vor intoemi devize, la
Care vor specifica eantitatea materialidni intrebnintat, Costal
materialului costal lucrului.
Vor alatura schita obiectului executat.
CLASA V1-a
(2 ore teoria wseriei, 2 ore compunere de modelp, S ore practica ineseriei.
diMineata, 20 ore practica meseriei dupli andazà")
Cunoasterea materialelor intrelmintate la inerdrile din atelier.
Volnm legat în pide, en cutie (toc).
Winn legat lu pergament, en eutie (toc).
Vol= 'begat în piele, en eeperte flexibile.
Montarea in diferite materiale a anni album pentru foto-
grafii earti postale.
Montarea ramd en marginea in piele.
Lectiunilè se vor preda in mod. intuitiV,
Elevele vor tine eaiete in care vor desena obiectele dc -alai
sns, eu decorarea respectiq.
Apliearea. se va face pe comenzi.
Elevele vor comptme modele de decor, pentru eomenzi,
Armonizare de culori,
Sub suprayegherea: profesoarei maestre deyele vor corn-
pnne in desen modele pentra decorarea eopertelor in legliturit
eu enprinsul
Se va face eritiea fiedirei eompozitii de (nitre intreage elasa.
Colectie de modele.
Pentru luerarile executate
. in atelier, deyele eee inteienfi de-

50
www.digibuc.ro
 26 Martie 1988 MONITORUL OFICIAL Nr. 71 1589

tvize, in care vor specifica eantitatea raaterialului intrebuintat,
04111 materialului i costul luerului.
Vor alatura schita obiectului executat.
CLASA VILA
:(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practica flleSCriCi
dimineata, 20 ore practica meseriei dup';'t amiazà)
Notiuni asupra materialelor intrebuintate la lucrarile din
atelier.
Volum legat in piele maroquin en cutie, (toe).
Volum legat in piele maroquin, cu decoratiuni
In mozaieuri, en cutie, (toe).
Volum legat in piele maroquin, sau alte materiale eu
Studiul literilor si compunere de titluri, ornate cu: aur, alu-
iiniu i hi mozaieuri.
Montarea invelitoarei de carte din diferite materiale.
Motarea cutiilor, (toe), III hârtie, pentru serii de volume.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena obiectele de mai sus
en decorarea respectiva.
Aplicarea se va face pe comenzi,
Armonizare de culori.
In fiecare trimestru, elevele vor face in desen, compuneri
de deeorari artistice, In legatura eu ritmul model.
Se va face critica modelului cu intreaga clasa.
Elevele vor lua contact direct cu clientele pentru primirea
eomenzilor i alegerea modelelor.
Sub supravegherea profesoarei maestre, elevele vor compune pentru a da forma (fasonatul) obiectelor de ceramich, eu
° elesen i culoare, modele pentru: carte de aur a unni gimna- roata, prin presare i prin turnare in tipare.
ziu industrial de fete, a unui liceu industrial de fete, a unei
societati de binefacere, a unei instituti de bancá.
Colectie de modele.
Pentru luerarile din atelier, elevele vor intocmi devize, in meIe de ghips.
care -vor specifiea cantitatea materialului intrebuirrtat, costul
materialului si eostul lucrului. -Vor alaura schita obiectului
executat.
CLASA VIII-a
(2 ore teoria meseriei, 2 ore compunere de modele, 3 ore practica meseriei
dimineata, 20 ore practiea meseriei dup6 amiaza)
Repetirea generala a cunostintelor castigate in anii pre-
cedenti.
Istoricul legatoriei de carti i cunoasterea stilurilor.
Märirea si mieeorarea modelelor,
'Armonizare de culori.
Se vor primi tot felul de comenzi in legatura en programa
ritmul modei. .
Elevele vor lua contact direct en clientele pentru primirea prefit oareeare, sau în costul materialulni.
tomenzilor i alegerea modelelor.
In fiecare trimestru, elevele vor coniPpne in desen i culoare,
modele mai comPlicate, de decor, pentru toate categoriile de muzeele, in care se gäseete olärie lomâneascä. In triinestrul I
luerari in legatura eu obiectele din programa.
Se va insista asupra compunerii decorului, duoa cuprinsul porit,ii personale, inspirate de pe Schi-tele luate.
Critica intelegerii modelelor se va face de catre intreaga
ci asa.
Sub snpravegherea profesoarei maestre, vor face, in desen
culoare, compozitii inlegâtura cu stilurile inv'atate.
Colectie de modele.
Pentru luerarile din ateliere, elevele .vor intocmi devize, in
care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costul
materialului i costul luerulni.
Von alätura schita obiectului executat.
CER AMIC A
CLASA III-a
(2 ore teorie, 2 ore practica meseriei dimineata, 17 ore praetica meseriei
dupà, amia
Nortiuni generale despre ceramiea.
Deserierea aparatelor si a euptoarelor.
Explieatiuni asupra modulni box de ,funelionare.
Deserierea materialelor necesare: pamânt si pasta.
Prepararea paniântului ei a ;pastelor.
Aratarea dieritelor procedee de a da forma, (fasona)
obiectelor in ceramica: eu roata, prin presare i prin turnare4
in tipar.
Notiuni asupra decorarii obiectelor.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete, in care vor desena uneltek, apara-
tele i formele executate pe care, vor face insemnäri de compo-
zitii usoare din linii, puncte i pete de diferite marimi.
Aplicarea se va face pe materialul'procurat de catre eleve
sau de &are scoala.
Obiectele spre vânzare se vor vinde en un profit oarecar6
san in costul materialului.
In trimestrul III, pentru a deprinde pe eleve cu raspunde-
rea materialului se vor primi comenzi in legaturä cu programa.
Elevele Ii vor intoemi eolectie de modele eu subiecte simple
pentru decoratul olariei eu douä sau trei culori de pamânt.
Pentru luerarile din atelier, elevele vor 'intocmi devize hi
Care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costu1
materialului i costul luerului.
Vor alatura schita obiectului executat.
CLISA IV-a
_(2 ore teorie, o orâ-practica meseriei dimineata, 17 ore practica ineseriel
dupit amiaza)
Descrierea aparatelor metanice i intrebuintarea bor.
Explicatiuni mai amänuntite asupra diferitelor procedee
Darea formei (fasonatul) eu aparate mecaniee.
Formarea tiparelor simple de ghips.
Formarea obieetelor prin presare i prin turnarea in for-
Curatitul obiectelor scoase din ghips.
Uscarea obieetelor.
Coloarea (angobajul) eu diferite colori de pmânt i deeo-
rarea obieételor.
Arderea obieetelor prima oarä (a biscuitilor).
Despre glasur i despre modul de intrebuintare.
Arderea obiectelor eu glasura.
Leetiunile sé vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor tine eaiete in care vor desena uneltele, apara-
tele i obiectele exeeutate pentru care vor compune modelele
de pe oale i strächini românesti.
Aplicarea se va face pe materialul procurat de eritre el2vele
Eau de catre seoala. Obiectele spre vânzare, se vor vinde en un
In trimestrele II si III se vor primi comenzi.
Elevele sub supravegherea profesoarei maestre vor vizita
ei II vor copia modele, iar in trimestrul III vor face com-
Coleetie de modele.
Pentru luerarile din atelier elevele vor intoemi devize îa
care vor specifiea, cantitatea materialului intrebuintat, costa
materialului i costul lucrului.
Vor alätura schita obieetului executat.
CLASA V-a
(2 ore teorie, 2 ore compuneri de modele, 3 ore practica meseriei
dimineata, 20 ore practica nmseriei dupä amiazà)
Repetirea ennostintelor capiltate in el. III si IV.
Notiuni generale asupra eeramieei.
Deserierea aparatelor manuale i mecanice.
Formarea tiparelor de ghips, modele mai complicate.
Formarea obiectelor prin presare prin turnarea hi foto
mele de ghips.
Curätitul obieetelor scoase din formele de ghips.
Usearea obieetelor, -

51
www.digibuc.ro
 MONITORM OFICIAL Nr. 71
1590
Explicatii asupra eolorilor folosite îu :eeramieit.
Analizarea culorilor 0 a glazurilor (c,u ,formulele- lor).
Decorarea i coloratul sub glaeurte.
Arderea obieetelor prima writ (a. biscuitilor)
Olazuratul.
Arderea eu
Lectiunile se vor preda îu mod intuitiv.
Elevele vor tine caiete in care vor desena aparatele ma-
made i mecanice si obiectele executate, pentru care vor come
pine modele en subiecte luate din (aria veche româneascä.
Aplicarea se va face pe comenzi.
Elevele, sub supravegherea profesoarei maestre, vor vizita
imuzeele, nude se gäseste olirierornâneasell.
In trimestrul I vor copia modele, iar in trimestrele II ai HT
vor face compozitii personale.
Colectie de modele.,
Pentru luerárile din atelier, elevele vor intecini devize, îi
care vor specifica cantitatea materialului intrebuiwtat, eostul
materialului i costal lucrului.
Vor alitura schita obiectului executat.
CLASA.
(2 oro teorie, 2 ore compunerl de modele, 3 ore praetica meseriel
dimineata, 20 ore practica meseriei dupa anUazi)
Notiuni generale;asupra oririei din timpurile vechi.
Despre uneltele i materialele Intrebuintate la lucririle
din atelier.
Notiuni despre graVare-si modelaj.
Decorarea obiectelor prin gravare.
Decerarea obiectelor prin modelaj.
Despre smelt.
Smiltuirea obiectelor decorarea ler smalturi.
Arderea obieetelor. amiltuite.
Deeorarea obieetelor pe deasupra glazurei (faiantli, pore
Arderea obieetelor decorate pe deasupra glazurei.
Notiuni .asupra chimiei colorilor si a glazurilor. .
Analizarea colorilor d glazurii.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
Elevele vor eompune modele itespirate din .olgria veehe re. .
mâneaseä.
Aplicarea, se va face pe comeuzi.
Elevele vor compune modele, cu subject dat, pentru co-
.
menzi.
Se va face critiea fieeirei compozitii, de afire intreaga
blaiä.
Armonizarea de colori.
Elevele, sub conducerea profesoarei maestre, vor vizita
inuzeele, in care se gäseate ohirie remâneaseä i muzetle îu
Care se gäseste ohlrie sau stampe din timpurile preistorice,
.
egipteana, greaca romana.
Colectio de modele de pe olária veche româneasett i schite
pe oliria din diferite epoei.
Pentru lueriirile din atelier, elevele vor intocmi devize, în
Ore vor speeifica cautitatea. materialului intrebuintat, costal
Materialului si costal lucrului.
Vor alätura schita obiectului executat.
CLASA VII-a
(2 ore teorie, 2 ere compuneri de modele, 3 ore practica meseriel
dimineata, 20 ore practica meseriei dupi amiazá)
Notioni generale asupra ceramicei.
Analizarea pastelor si a glazurilor.
Diferite metode pentru executarea vaselor.
Diferite metode de ardere.
Incerciiri de combinare de paste 0 glazuri.
Notiuni asupra pastel de gresid i portelan.
Deeorarea portelaeului si gresiei.
Lectiunile se vor preda in mod intuitiv.
5,2
www.digibuc.ro
26 lgartie 138
.Aplicarea se vá faee pe eomenzi.
Asistaria elevelor la primirea comenzilor 0 la alegerea.m44
delelor.
Compunerea modelelor de &titre eleve, pentru 1uerrile din
atelier.
Critica eompunerii in desen colorit se va face de citre In.
treaga..elasi..
Armonizare de colori.
Vizitarea de dare eleve, sub supravegherea profesoarei
maestre a muzeelor, in care se gäseste olárie veche ramie
neaseä. i muzeele in care se gäseste,olArie i stampe.
Colectie de modele.
Pentru lucrarile din atelier, eleVele vor intocmi devize ui
care vor specifica cantitatea materialului intrebuintat, costal
materialului i costul locrului.
Vor allitura sehita obiectnlui executat.
CLASA.VIII-4
(2 ore teorie, 2 ore compuneri de modele, 3 ore praetica meserlei
dineata, 20 ore practica rneseriei dup4 amiazit)
Reeapitularea cuno0intelor asupra ceramicei din anii pre.
cedenti.
Despre stilurile moderne ale diferitelor
Despre compozitia chimieä a eolorilor pentru pertelan.
Decorarea portelanului prin
Despre coloritul modern al greaiei.
Despri glazuri ea reflexe metalice.
Aplicarea se va; face pe comenzi.
Asistarea elevelor hi. primirea comenzilor 0 la alegerea ma.
delelor.
Comptmerea reedelelor de titre eleve, j)eutra luerärile din -
atelier. -
,
Critica companerii, in desen i tolorit, se va face de citre
intreaga elasä.
Compuneri de modele pentra decorarea vaselor de interior
pentru gräding. -
Armenizare de colori.
eoleetie de Modele.
Vizitare de muzee.
Pentru lucrärile din atelier, elevele vor intocmi devize in
care vor specifica cantitatea Materialului intrebaintat, costut
materialului i costal lucrului.
Yor iräta schita obiectului executat.
ISTORIA ARTELOR
CLASA VII-a
L Arta torsului manual 0 meeanie.
1.-Istoricul torsului la popoarele orientale i in evul
Liam, inni i cânepa.
2. Istoricul torsului din see. XVII, piing In prezent. Mä.
tasea i alte materii textile.
II. Arta tesutului manaal i mecanic.
3. Istoricul tesutulai din cele mai vechiu timpuri i pinä
la ft doua jumätate a sec. XVIII, pfinza de Hari; in, cfitepl,
bumbac.
4. Covoare orientale.
III. Arta vopsitului.
5. Istorieul'vopsitului pang in see. XVIII.
V. Arta broderici.
6. Istoricul brederiei, Ong, in sec. XVIII. Stiluri : Copt,
Chinez, Japonez, Maur, Arab, Persan, Bizantin,
gurese, SArb, Rusesc, Romfinese, .(desVoltat românesc).
V. Arta impletitului manual.
7. Istorieul impletitului. Istorical mänusei.
VI. Arta dantelei manuale i mecaniee.
8. Istoricul dantelei, .plinä in sec. XVIII. Dantelete ea cro-
setul ; dantelele ea acul ; dantelele cu naveta.
9. Imbrileämintea, ineältämintea, päläria, bijuteria,,
ia podoabe de pene, pieptäniitura.
 Martie 1988 MONITORUL -OPICIAL Nr. 71 1591

Cum apare imbrgegmintea omului primitiv. Costumul la
iSopoareIe orientale Egipteni, Asirieni,- Fenicieni, Evrei,
Medo-Persi.
Istoricul costumului din cele mai vechiu timpuri, pang la
1715.
10. Yestrnântul frog cusgturg : drapajul,- hlamida, palium,
peplos, voalul. Costumul grec i influentele orientale asu,
pra lui.
11. Costumul roman, influentele grecesti. Costumul'Traeo-
Dae.
12. Costumul bizantin i influentele orientale asupra cos-
tumului. Costumul franc. Influenta artei bizantine asupra
acestui -costmn;
13. Costumul in evul mediu. Din sec. X-XV: Influenta
desvoltgrii vietii economice in urnia evenimentelor mai in-
semnate, petrecute in acele vremuri.
14. Costumul in timpul Renasterii i influenta artei si a
modei italiene, în aceastá epock "in moda färilor din. apusul
Europei.
15. Cercurile religioase si influenta lor asuPra modei. Cos-
tumul dela 14921559 si dela 1660-1715.
,Arta industriel ceramice
16. Istorieul ceramicei din epoca preistorieg .si pang la
see. X.
Câteva notiuni despre industria ceramieg din epoca préis-
torieg. Centre in a.pusul Europei i in .Dacia.
17. Industria eeramieg la popoarele orientale :
Egiptenii, Asiro,Caldeieni, Grecii, Medo-Persi, Fenicienii
Evreii.
18. Industria ceramieg în Greeia (egteva notiuni despre ci-
yilizatia egipteank antieg) i industria in Italia meridionalk
Industria ceramied in -tg.rile
Faiatttä
19. Persank Asia-Mica, Spaniolg, Arabg. Ceramieg in ex-
tremul orient, China si Japonia.
Ceramica in Evul-Mediu si in timpul Renasterii.
Franta, Germania.
CLASA VIII-a
I. Arta vopsitului.
1. Istorieul vopsitului din .see. XVIII, páng
' prezent.
yopsitoria popularii románeiscg.
II. Arta tesutului manual i meeanic.
2. Istoricul -tesutului din a doua junrätate -a sec. XVIII
pang, in prezent. Palma de: mätasè naturalg. i artificialk
3. Covoare franceze. Tapiserie. Gobelinuri. .
4. Scoarte românesti (Oltenia,.Basarabia, Maramures, Mun-
, 23. Biografiile câtorva mai mari industriasi strgini i ).!6.21
fen'a).
Influente strgine in arta .tesutului yomânesc. Centrele mai
insemnate de produetie în industria textilg.
AV.
III. Arta broderiei manuale i meeaniee.
5. Istorieul broderiei din sec. XVIII, ping, in prezent.
Genuri : românesc, englezese, francez, german, italian.
IV. Arta impletitului mecanie.
6. Istoricul impletitului meeanie. Ciorapul si diverse ln
pletituri.
Centre mai insemnate de tricotaj mecanie.
V. Dantela de mâng i mecanick
7. Istoricul dantelei din sec. XVIII, 'Anil în prezent.
Dantela eu cioeänele, guipure en eioegnele. Tulle. Diverse
dantele. Coleetii de dantele.
VI. Istoricul costumului, imbrgegmintea, incal-tamhiteas,
pglgria, bijuteria, blangria, podoabe de pene, dela 1715.,
1914.
8. Descrierea costumului din epoca lui Ludovie al XIV, ins
fluenta modei franceze in Statele din apusul i rgsgritul Eu.
ropei.
Rolul broderiei eu fir.
9. Costumul in timpul IU1 Ludovic al XV i Ludovic al XVI.
Costumul in apusul Europei, in timpul revolutiei francez§
si a directoratului. Influentele orientului asupra modei
sene.
10. Moda in timpul consulatului si a imperiului.
11. Cum apare costumul dela 1818-1830 si notele earacte4
ristice ale modei din acea epoeg. Imbrgegmintea drapatá
ajustatg, cu notele ei speeifice.
12. Imbrkgmintea dela 1830-1848 i notele caracteristie§
a acestei mode.
13. Moda dela 1848-1870.
14. Imbrgeämintea dela 1870-1914.
Influenta vieii economice.
15. Costumul national.
VII. Industria hartiei. Leggtoria.
16. Istorieul industriei hârtiei.
17. Istorieul leggtoriei.
VIII. Industria ceramieg manualg.
Istorieul industriei ceramice din sec. XVII, pang în 1923t
Secolul XVII-XVIII.
18. Olanda : Delft si imitatiuni. Fra n-ta.
19. Faianta fink Anglia. Caractere generale. OIhria ditù
Slafordschire. Franta : regiunea de Nord. Regiunea' Part*
gang.
20. Poreelanul. (tendre), earattere generale, ririg
mile îlleereäri Vincennes, Sevres. Italia, Anglia.
21: Porcelanul . dur",. Germania, Austria, Danemareas
Franta i industria acestui poreelan, Sevres.
22. Industria eeramieg româneasca.
mâni.
Soeietätile si persoanele care au contribuit la desvoltare41
industriei românesti.

Prin dceretul yegal Nr..1.064 din 1
-Martie 1938, d-1 Nicolae Orghidan, in-
spector ajutor administrativ inamovibil
Inspectoratul seolar Regiunea VI-a
Bucuresti, este munit,Te zina de 1 Mar-
-arätate prin testamentul olograf vizat
transcris la Tribunalul Arges, sectia
I, sub Nr. 7.175 din 1937, dosarul
Nr. 7.348 din 1937.
Cretuleasea, prin deslipire dela pan.
hia $tefänestii,de-Jos.
Dgrgsti-Filipeseu, prin deslipire dela -
Dgrasti.
Mai a-Catargiu, prin deslipire dela
.

DECIZIUNI MINISTERIALE Maia.

tie 1938, ca inspector general pentra MINISTERUL CULTELOR I ARTELON
invgtámántul secundar, in post vacant. Prin decizia ministerialä Nr. 11.910
MINISTERUL CULTELOR SI ARTELOR din 19.38, se infiinteazg, pe data de 1
Prin deeretul regal Nr. 1.176 din Martie 1938, fgrä niciun spor bugetar,
1938, Parohia bisericii Maica Precista uringtoarele noi parohii
din Pitesti, este autorizatd sä accepte Judetul Ilf or
legatul _defunctului Oh. Mircescu, eon- Crivina, prin deslipire dela parohia
stând din suma de lei 100.000 valOare Tigania.
nominalg in titluri de rentg, fond ina- D.arvari, priii deslipire dela parohia
lienabil, eu seopul i eu Obligatiunile Cirogirla..
Afmnati IL prin deslipire dela Afu,
mati.
Judetta Dâmbovia
Stohneu, prin deslipire dela parohiN
Mitropolia din rargoviste.
Alba, prin deslipire dela parohia SE.
Niculae-Simuleasa..
Sf. Nicolae Andronesti, prin desil,
pire dela parohia Curtea DomneaSeii.
din Vargoviste.

53
www.digibuc.ro

1592
prin deslipire dela parohia
Candestii-din-Vale.
Bratulesti, prin deslipire dela paro-
hia Gemenea.
Sf. Nicolae-Gaesti, prin deslipire dela
parohi,a Sf. . indeplinire a dispozitiunilor prezentei
Idem Nr. 12.156 din 1938, protosin.
ghelul Damian Badie, preot la Manästi-
rea Agapia, jud. Neamt, se pensioneaza
din oficiu, pentru caz de board, pe ziva
de 1 Mai 1938.
Idem NT. 12.157 din 1938, d-1 Dumi-
tru Sandovici, cantaret la parohia Dol-
- jud. Baia, se seoate la pen-
sie din oficiu, pentru limita de varstä,
pe data de 1 Mai 1938.
MINISTERUL
AGRICULTURII I DOMENIILOR
Noi, nainistru secretar. de Stat la De-'
partamentul Agriculturiii Domeniilor
Coop eratiei,
Avand in vedere referatul Direciunii
Cadastrului, Comasarilor i Ameliora-
rilor Agricale, iregistrat sub Nr:
42.580/3.395 din 1938;
Avand in vedere nacesitatea coordo-
. narii luerarilor -Directiunii Cadastru-
lui, Comasarilor i AmeliOrarilor
cole, cu luerärile C. A. P. S-ului si2 P.
A. R. I. D-ului in ceea ce priveste Étplf-
earea legii de reforma agrara la fere-
nurile proprietatea acestor douil, admi-
nistratiuni,
Decidem :
Art. I. Coutestatiunile la executarea
lucrilrilor de masuratoare si la aplica-
rea liniilor de defalcare executate de
Directinnea Cadastridui, Comasarilor
Antelierarilor Agricole pe baza dis-
pozitiunilor legii de reforma .agrara, la
terenurile proprietatea C. A. P. S-ului
si P. A. R.. I. D-ului, nu vor putea .fi
facute de aceste dona administratinni
dead cu aprobarea noasträ 'data, dupii,
ce vom lua in prealabil avizul Direc-
- tiunii Cadastrului, Comasarilor. Ame.
liorärilor Agricole.
Art. II. Pe viitor nu se va mai aplica
nici o linie de defalcare la terenurile,
proprietatea C. A. P. S-ului sau P. A..
R. I. D-ului, deck dupá, ce luerarile
pregatitoare vor fi -exaniinate de seful.
Inspectoratului cadastral in raza crt7
reia cad terenurile expropriate, im-
preunä cu un reprezentant al -C. A. P.
S-ului sau P. A. R. I. D-ului.
In cazul eand nu se va &idea de a-
il.ord, se va raporta ministerului spre
decidere.
Art: III. Procedura prevazuta la art.
si I. se'va urma i in cazul cand, desi
nu se executä lucrari de expropriere la
Orenurile proprietatea C. A. P. S-ului
sau P. A. R. I. D-ului, tptusi terenul ex-
propriat se invecineste cu terenuri pro-
prietatea acestor clonal administratiuni.
54
MON1TORUL OFICIAL Nr. 71
Art. IV. D-nii administratori ai P.
A. P. S-ului si P. A. R. I. D-ului Si di-
rector . al Directiunii Cadastrului, Co-
masarilor Ameliorärilor Agricole
aunt insärcinati de noi eu aducerea la
deciziuni.
Data la 18 Martie 1938.
Ministru, Oh. Ionescu-SisWi.
Nr. 67.765.
Prin decizia ministeriala Nr. 4.852
din 1938, valabilitatea perniiselor de va-
natoare eliberate in cursul anului 19371
1938, a fost prelungitä pang, la 30 Apri,
lie a. c. iiiliisiv. *
Idem Nr.- 71.03 din 22 Martie 19.38,
I. Croitaru din con'. PUtichioaia,
jud. Covurlui, se numeste membru in Oradea.
comisiunea interimarä a Camerei de
Agricultura, a jud. Covurlui, instituita' mard a acestei camere urmatoarele per-
prin deeizia ministeriala Nr, 37.243 din
1938, in loeul d-lui I. Nicoarä.
Idera Nr. 61.302 din 14 Martie 1938,
d-1 Constantin Nedelea, sef de regiune
el. III-a (conductor agr. el. La), secre4
tarul.eircumscriptiei agricole Viziru,
jud. Braila, se transfera dupa cerere,
pe data prezentei decizi-un f, la cire. a.
.
gricoliä Casimcea, jud. Tuicea, eu dele-
gatie de sef al ,aeelei
MiNISTERUL APARXRII NATIONALE .
Prin decizia ministeriala Nr. 2.121
din 16 Martie 19'38, s'a aprobat
retragerea din scoala, a elevului Blas-
cov p. Mihail din elasa II-a, 14.-
caul niilita.r Regele Ferdinand I"
din Chisinau, dupa cererea familiei.
Idein Nr. 2.122 din 16 Martie 1938,
s'a áprobat retragerea din scoala a ele-
vului Uliern I. SilVió din- clasa- II-a,
Liceul militar N. Filipescu", dela Ma-
nastirea Dealu, dupa, cererea familiei.
Idem Nr: 2.125 din 16 Martie 1938,
s'a aprobat retragerea din scoalä a ele-
vului Frunz5, V. Okg din -clasa IV-a,.
Liceul militar. Regele Ferdinand I",
Chisinäu, dupil cererea familiei.
idem Nr.- 2.150 din _21 Martie 1938;
se indeparteaza din Spoala de subofiteri
pompieri, pentru purtare rea *din obis-
indisciplina, sergentli : &are
Vasile si Popescu Joan,- care au tost ad-
inii scoala prin *decizia ministeriala
Nr. 1-.848 din 1936, trimitandu-se la cor-
purile lor de origine.
MINISTERUL AERULUI $1 MARINEI
RECTIFICARE
In decizia ministeriahl Nr. 719 diu 15
Martie 1938, inserata in Monitorul Ofi-
cial Nr. 63; partea La, din 17 Marti°
1938, pagina 1440, coloana I, randul 13
de sus in jos, se va citi : BaloTin C. Dem.,
in loe de Balasin C. Dem.". Eroare do
manuseriS.
www.digibuc.ro
26 Martie 1938
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE
§I AL COMUNICATIILOR
RECTIFICARE
In deeizia ministerialä Nr. 9.399 din
8 Februarie 1938, publicata in Monito-
rul Oficial Nr. 34 din 11 Februarie 1938,
la pagina 822, coloana I, randul, 11 de
sus in jos, se va citi: 1 lunie 1938, in loe
de 1 Julie 1938", min din eroare de
manuscris s'a publicat.
MINISTERUL MUNCII, SANATATII
§I OCROTIRILOR SOCIALE
Prin decizia ministerialä Nr. 166.518
din 21 Martie 1938, se anuleaza decizia
ministerialä cu Nr. 159.258 din 8 Mar-
tie 1938, prin care a fost instituita Co-
misia interimara a Camerei de munca
Se numese membri in comisia interi-
soane:
Presedinte: Marta Joachim,
Delegatul ministerului : Ion Mudura.
Membri :
Secfa lucrätorilor: Chis Petru, Pop
Alexandru, Gui Gavril. _
Seetia funetionarilor partieulari
Marta Joachim, Hentin Ludovic, dr.
Traian Vuia.
Sectia Meseriasilor: Jigovan Joan,
Bulbuca Iosef, Balog Ioan,
MINISTERUL DE INDUSTRIE $1 COMERT
Prin decizia ministeriala Nr. 124.043
din 22 Martie 1938, se numesc la Came-
rele de eomert si de industrie mai jos
enumerate, urmatoarele comisiuni into-
rimare :
Alba-lulia
Comercianti: Datcu Iosif, Eliade Io-
neseu, Novae Traian, Purceild Alexan-
dru, Bauman Friderich.
Industriasi: ing. Babes Ion, ing.
Gheorghe Dinopol, Ion Klein, Cornet
Suciu, Avram Vasile, in local actualei
comisiuni.
Beirlad
Comercianti: Gheorghe Isvoranu, Ni-
Colae Grigoriu, Const. Geneti, Const.'
Anagnoste, Alex.- Toma.
Industriasi: -Anastase Peride, N. Chi-
rise; Stefan Chicos, Ion Variam, Ioan
Botez.
Craiova
Comereianti : DuMitrit. Diulesen,
Marin Demetrescu, Gheorghe Raduleseu-
Livei., Mihail Ciurezu, D. Manitescu-
Tg.-Jiu.
,Industriasi : ing. Teodor Demetrescn,
Const. Saban Fägetel, Const. Goga, .Gh.
Raureanu, Nicolae Gotasa,Tg. jiti.
Oradea
Madaras Gheorghe, Tica Nicolae,
Neagu Horia Traian, in locu'l d-ber : Au-
rel Catana, Papudof Teodor,, Seitan Io-
nel, demisionat;
 26 Martie 19138
Si listra
Comercianti; L Ghibänescu, Dobre
toef, Artin Topsaealian, Apostol
Pappa.
Industriasi: lt. ed. Emil Andreievici,
Dinc5. Ciuleanu, Habib Mimi, Atana-
sie PtiseAlescu.
Vashei
Comercianti: Marcel Bastaki, Gheor-
ghe Mavrocordat, Ion Stefänescu, Con-
stantin Cuparencu, Stefan Damian.
Industriasi: Al. Bklänescu, AL On-
ceann, Gh. TAbäcaru, Dumitru tisanu,
Dumitru Dima.
Comercianti: Aurel Justin Leonte, in
locul d-lui O. Ermizian.
Zalcia
Comereianti: Cosma Cornel, Negreauu
Iosif, Kincse Carol.
Industriasi: Stanciu Stanciu, Avram
Grigore, Iozsa Vicentiu.
Idem Nr. 119.641 din 12 Martie 1938,
s'au numit urmätoarele Comisiuni in-
terimare la Gamerele de comer' i. de
industrie:
Catietanta
Comercianti: N. Gheorghiu, Nie. H.
Popescu-Oltina, Gh. Atanasiede, Servet
Kiamil-MangaHa, Gh. Ste.ten.
Industriasi: Aloman .Comänescu,
Vesiati, .Emil 11/1illerin-Medgidia, F.
Leseovar,. Peelle Manicatide.-
Haft
Comercianii: Enimitru Dinculescu,
Willi Herbert, Grigore Ilie.
Industriasi. Th. T. Vasuta, Costicä
Strungaru, Dumitrn Oghin5.
Idem Nr. 124.129 din 23 Martie 1938,
a'a numit urmktoarea, Comisiune inte-
rimarä la Camera de comert si de in-
dustrie Tighina, in loani celei actuale:
Comercianti: Ciubuc Leonida, Kaica
Gheorghe, Popescu Petre.
Industriasi: Matei Alexandru, Say-
eenco -Nichifor, Herutzet Heinrich.
DECIZIUNI SI COMUNICATE
ALE INSTITUTIILOR PUBLICE
AUTONOME
REGIA AUTONOMA C. F. R.
Se educe la cunostinta generali cá
pe data de 1 Mai 1938, in tarriful local
de märfnri, partea II, editia IV, se fee
urmktoarele deelasificgri:
Tuburile izolatoaré de orice fel
(Bergman)" ad. pozitia 7.106, se de-
clasifieä de's' tariful de. startiuni 112 la
tariful de -statiuni 151 si dela tariful. art. 10, numele säu patronimic de Ti-
de export 512 la tariful de export 551. gler, in acela de Crintea. snre a se nunri
Sere amari industrialV, ad. pozi.- Victor I. Crintea.
MONITÓRUL OFICIAL Nr. 71.
tia 4.032, se declasificA, dela tariful de
statiuni 131 la tariful de statiuni .155
dela tariful de export 551 la tariful de
export 555.
Acetilena" i Oxigenul", ad. po-
zitiile 2.070 si 4.077, se declasifici dela
tariful de statiuni. 140- la tariful de sta-
tiuni 151 si dela tariful de export 540
la tariful de export 551.
Ad. Nr. 22.216 RA. 938.
1938, Februarie 28.
COMUNICATE
CIRCULARI MINISTERIALE
MINISTERUL
EDUCATIUNII NATIONALE
Dixectiunea Invätimantului primar-normal
Se rectifia publicarea ca vacant pen-
tru invktAtor a postului XII dela Se,
primarA de Stet Nr. 3 din Satu-Mare,
publicându-se pentru invätätoare.
"Nr. 43.060/938. resti d-lui Marcel Friedman suma de
- Se reetifieä, publicarea ea vacant lei 471.750, din ordinul d-nei Ena Ma-
lamud';
a postului dela scoala din com. $tefan
cel Mare, jud. Vlasca, in loc de Risu- Având in vedere eä prin cererea de
cenii de Jos, jud. Vlasea:
Nr. 44.536/938.
- Se publia, vacant "lentil trans-
feräri post. H dela sceala primer/ din
corn. Valea Oilor, jud. Iasi, de invItä-
toare.
Nr. 45.845/938.
- Se public5, urmAtoarele posturi
vacante din jud. Tfirnava-Mieä pentru
transferäri:
1. Postul II dela scoala din Iernut,
sti fie reetificat in. post II b.
2. Postul 5 din com. Rosia de Seeas,
de invätor.
Nr. 45.845/938.
- Se publicä vacant pentru -trans-
ferAri postul III dela Scoela primarä,
de bAieti din Tg.-Oena, ca post de
-
Nr. 45.852/938.
ANUNTURI JUDICIARE
MINISTERUL DE jusTITIE
Ministerul publieä aceasta, conform art.
11, spre stiinta acelora care ar voi sä
fad opozitiune in termenul i con-
ditiunile preväzute de alin. II al zi-
suini artieol si de art. 3 din legea
asupra numelui din 8 Aprilie 1936.
D-1 Victor I. Tigler, de religiune or-
todoxä, raiscut la 21 August 1896, in co-
muna Tg.-Ocna, jud. Beau, domieiliat
in Bucuresti, b-dul Aviator Crain Nr.
94 bis, a fAcut cerere acestui minister
de a fi autorizat sti schimbe, pe baza
www.digibuc.ro
1593
- D-1 $tefan E. Pisicti, näscut la 10
Noemvrie 1908, in com. Tufesti, jud.
domiciliat in corn. Mahmudia,
jud. Tuleea, a filcut cerere acestui mi-
nister de a fi autorizat sll schimbe, po
baza art. 10, numele säu patronimic de
PisicA în acela de Eniceicu; spre a se
numi Stefan E. Eniceiett.
ORDONANTA JUDECATOREASCA
Tribunalul Ilfov, sectia I comercialä
Noi, presedintele Tribunalului Ilfov,
seatja Comercialk
Având in vedere cererea inregistratä
la Nr. 15.679 din 1938, prin care Mar-
cel Friedman din Bucuresti, ealea Vie-
toriei Nr. 29, etajul II, la Soc. Plutarg,
cere a se da o ordonantä de anularea
cecului Nr. 10.028, ends de Banca Ro-
mâneascA, sucursala BäIi, in aim, de 4
Martie 1938, asupra Bäneii Românesti
din Bucuresti, pentru a pläti la Buell-
fatä, petitionarul arati cli cecul susarA-
tat i-a fost expediat prin postá reco-
mandat i, nu i-a parvenit, fiind pier-
dut, pierdere despre care -a instiintat pe
Bence BontâneascA. din Bueuresti prin
notificarea din 19 Martie 1938;
VAzAnd i dispozitiunile art. 67 din
legea asupra cecului, publicatil in MOD i-
torul Oficial Nr. 100 din i Mai 1934.
Pentru aceste moti*e, ordoninn:
A se declara nul i Uri valoare bi
niâinile oricui ear gAsi eecul Nr. 10.028,
emis de Banca Româneaseti, sucursala
BAlti, in ziva de 4 Martie 1938, asupra
BAncH Românesti din Bucnresti, pen-
tru a se pläti la Bucuresti d-lui Marcel
Friedman suma de lei 471.750, din Ör-
dinul d-nei Malarnud si'autoriztim
a se face plate acestui me' diipá trece-
rea a 15 zile .dela data publicArii pre-
zentei órdonante in Monitórul Oficial,
aceasta munai în caznl eind nu se va
fi fAcut opozitie de c5tre detenterul ee-
cului.
Prezenta ordonairtä se va comunica
trägitorului, trasnlui i Ae va publica
prin Monitorul Oficial.
Data in cabinetul prezidential.
Prqedinte, Victor Poporiek
Prim grefier, P. Georgeses.
Grefa Tribintahaui Mae, secpia I comereia78
Prezenta copie fiind conformä cu
originalul aflat in dosarul acestui tri-
bunal Nr. 460 din 1938, se legalizeazä,
de noi pentru a se publica in Monito-
rul Oficial.
Greficr, (Jndescifrabil).
Nr. 3.310. 1938, Martie 23.
'Dos. Nr. 460/938.
55
 1594 MONITORUL OFICIAL Nr. 71
SUMARUL PARTII A .1I4
A N-RoLUI 71 DIN 23 MARTIE 1938
Anunturi ministeriale
MINISTERUL DE FINANTE, Directiunea vdmilor: Obiecto prtrAsite
Amite in rebut, Datoria publied : Omiteri de duplicate de pe titluri,
MIN'TsTERUL DE INDUSTRIE SI COMERT, Autorigari de ettploa-
tare,
,
Bänea.. Fabnica de eArámizi, Galati: H, Freed, Com. Tinca: Szen.
tivany i Deak.
Anunturi judiciare
CITATIUNI, Trib. Iljov : Vasilo Stoian, Nicola Peteu, gnigore Ene:
Trib. Durostor: Vaide Isleam,
VANZARI IMOBILIARE, :Thimd:e¡ti: Elena Petrovici, Str, Soarelui
Nr, 2; Maria Negoeseu, str, Scarlat-Vitraav Nr, 24; Zoe Baldovii, str,
I, G, Duce Nr, 45, Com. Bailesti: Alex, SAceana,. liotagani: Strul Hai-
movici -calea National& Nr, 267, , -
DE6IZIUNI SI RECITIsTOAUtREA SOCIETATILOR ÇA. PER,
SOANE JURIDICE, Trib. .B641:: Cereal Cerealistilor & Industriasilor
Trib. 1?.-Seiret: Dana Bärbuleseu, Trib. Timis-Toronta : Soe,-
Cultural& Armonia",
JURNALE SI ORDONANTE, Trib. Putn : Amalia Veintraub I, Ko-
tler, I, Silherst ein. Trib. SOO: Ernest Herskovits, Jacl. rorald Baia-de-
Cris: Dot Joan, . Ministeriale
CONSOMDARLSI VALIDARI PETROLIPERE I MINIERE. Trib,
Bartle: Soc, Steana Roman& Trib. Prahova.: Vasile'Dinu,
PUNERI IN POSESIE, Trib. Prahova: Soc. Colombia,
EXTRACTE DE PE ACTIUNILE DE DIVORT, Tribonand
Nectar Gamanescu, Sara Toth, Trib. Prahova: D-tra Pasta Gata, Trib.
r-tilcea: Tonne Marin
Licitatiuni publice
MINISTERUL DE INTERNE, Eforia comunald de pasuni, Bosteni.
MINTSTERUL COOPERATIEI, Inspectóratul silvic Brasov,
MINISTERUL APARARII NATIONALE, Directia domeniilor ?nit/tare,
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE g AL COMUNICATIILOR:;
Directionee generalá P. T. T .
MINISTERTJL MTJNCII, SANITÄTII I OCROTIRILOR SOCIALEt
Eforia Spitalelor Civile, Bucuresti.
MINISTERUL DE FINANTE, Dineetionea Generald a Monitoralui
Oficiat si Imprimeriilor Statului.
REGIA AUTONOMA: C, F, R, Dinectionea,
PRIMARII: Arad, Borsee, Salonta, Timisoara.
VANZART DE COR-PURI DELICTE, Trib. Ray,
Anunturi conierciale
AUTORIZATII PENTRIT INFIINTARI DE SOCIETITI I STA.
TUTELE LOR, Bucuresti: See, Cureubeu,
CONVOCÀRL PROCESE-VERBALE SI BILANTURI. Bocuresti:
Soc, Metal-Petrol; Bann, General& a Wail Romlinesti; See, Guerlain;
See, Solavici; See, Burma" ; Soe, Rurban; Soe, Intreprhiderilor Emit
Costineseu; Soe, ,Câmpulungul" ,pentru fabricarea hârtiei; S. A, de
AgenturIt-Comision-Import, fost Otto et.Allfred Herzog; Soc, GeneraW.'.
de asiguari; Soc, Civil& Casa Partidului National-Liberal; Sec, Roininit
pentru Materiale de Constructie; Soc, Industria Optic& Romani; See,
Mendial; Soe, Romit; Sot, Zina ; Bence Salariatilor Publici; Fabrica de.
LEM' ST REGULAMENTE CE SE GASESC DE VANZARE LA MONITORM, OFCCTAL
fir.atepro ei
216. Regulamentul de modal i masura in care se aplieti legea
eontabilitatii publiee îi asigur. soeiale, M. O. Nr. 237/1
din 1933 18
217. Instruetiuni pentru aplicarea legit Monopolulai
spirtului si bänturilor spirtoase etc., M. O. Nr. 265/1
din 1933 22
218. Regulamental de aplicarea legit pentrn organizarea %vita-
mântului unirersitar, M. O. Nr. 28711 din 1933 20
221. Legea conversinnii datoriilor agricole, M. O. Nr. 83/I din
1934 20
222. Legea asupra hnpozitutai pe lux i cifra de afaccri, M. O
Nr. 78/I din 1934 28
223. Legea pentru modifiearea imor artieole din eontributille
direete eu ambele instructiuni si eu tabela de supra eotä,
M. O. Nr. 78, 80, 87 din 1934 22
224. Instruetiunt la legea pe lux i cifra de afaecri, M. O. Nr.
96, 97/I din 1934 20
225. Tablou de taxele de contingentare, M. O. Nr. 100/I din
1934 22
Monitorul Oficial i Impriineniile Statultd
IMPRIIttERIA CENTRALI
www.digibuc.ro
26 Ya..ti 1938:
Bere Luther; Banat Capitalei; Fabriea Aerogenul".; Banat Industriali;
Bee, Cusmo; Soe, Bâiio Borsee; Soc, Alta-Chisinfm; Soe Phenix; kla.bii.;
cilo :Assan." ; Asoc, Functionarilor Hindi de Credit Românit, Arad:
Bann, Victoria, Cane, Banea Creditul Titriinesc"-; Be-
clean: Soc, ,Minerva'Ì, Brasov: Fabrica de CaucitM; See, Beiersdorf et
ep, Braila: Soc.
' :Izbfuldaá ' , Buzeiv,: Banca Comerciali, Craiova: Bancat
Coniertului,. Galati: Prima gee, Economic& Giorgia: Fabrica
Qdorhei : Casa de PAstrare jud, Odorhei, P drvova Soe, Pfirvovana ",,
Pitesti: Banca Populara, Podal lloaiei: Baum de Credit Märunt i Eeo.
nomie, ,Sdeueni: Rama Eriului, Sighet: llama de Credit Mitrunt jj Eco.
manic, Tecuci: Banca Coop, de Credit Märunt; Banca Podgoria Nicoresti,,
Tunda: Banca Fuzionati pentru Ajtrtoare i Piistrare, Videnii-de-Monte
Soc, Valea Teleajenului,
'CAMERA DE OOMERT SI DE INDUSTRIE Bazargie
Anuniuri particulare -
ACTE DOTALE, T rib . Ilfor: Sophie Galanter Betzalel Cesar; Eau;
Victor si Marcel Ostfeld,
REABILITARE Cetatea-Albd: Iohan Kist,
PROCURI SI ANITLARI DE PROCURI, Rucaresti: Iohmmes Stein.
hardt
P-UBLICATITTNI. Bocuresti: Soc.. Creditaltii Funciar 'Urban; Soc, Phe.
nix; Bence. Romani de Comert,
- Pierderi de acte
MINISTEREL EDUCATIUNII NATIONALE, CoStacho Gheorgha,
Marin F1, Maria, AfthilReseu Grigore, Nieolau Jo; .Pompilitt Simonett1,
Stoieeseu Mireea, Victor Corogeanu Vicol Elisabeta,
MINISTERTJL AGRICULTURIf DOMEINIILOR, Rreetifitarc.
MINISTERUL APARARII NATIONALE. SerVicial Pensii
Sawa Ambrozie, Cereal de recrotare Dogaria Petre,
MINISTERUL DE FINANTE, Deneu Cotef,
Administrative
PREEECTURA jud. Bihor: Butiri D-tru, Freund Iosir
Particulare
Bucuresti: Banta de Credit Romiln, Carmen, Cure Vasile, Discom, Da.
marl' Florea, Eugenio Catelli, Gane Gypojra, Giulianelli Adarde, Grigoro
Serban, Intreprindertle S: Filderman", Ion Dogaim, I. Schillinger, Mas
rinescu Alexandra, Nam* Francise, Popescu Gheorghe,
Toischer Constantin, Zamfira Nieolaieor, Comma Anadolchiol: To,ian
Arghtra, Comma Avriimeni: Ciordeseu, Azoga: Dumitrache
Anghel, Bazargic: Dumitru Ciacarof, BOO: Major G'arrilk Ridanu,
Zubas Ion. Comona Bdcles: Maria Gliudoe. Br4ov: N. Jeckel.
Com, Casinul-Nou: Ilie Sabot, Ca/draft: Maria Nimeseu, Com. Cifrpeni0
Piscoi Loghin, Chisinau: Gheorghe Benue, V. Ciapschi, Constaqa: Hrism
C-tin, Cent, Cevasna: Emil 'Zvi, Coin, Dobreni: Gherghe I, Tudor, IRO:.
Mihai Chirioi. lasi: Fabrica Izvorul Moldorei" ; N, Tinbeseu, Isaccea:
Zisu Psaropol, Ismail: Taneor Ignatie, Com, Lupo: Tureu loan, Coln, Me'
reni: Dina Postiea, Coln, Moreni: Emanoil Badescu, Odobesii: Ion Hu.
sum Oradea: Kalnuir Desideriu, Olah Carol, Coin, Bipiceni: Felo Malec,
Com, Eomilneduti: Leonte Lototehi, Setul-Mare: Dumitreseu loan, So-
mme: Zaharia Nici1iâ, Coin, Tia-Mare: B, Tän6sesca, Tiinisoara::
Preissig Carol, Raicu Iosif, Tar& : I, Vernes. Coin, Unison : Lazar David.
Com, Yarlezi: Vasile Munteanu, Com, Volcana-Pandeli: Sandia_ Oprea.,-
.$umarul pärtii I-a
Nr. bropsii
226. Legea eambiei, M. O. Nr. 1.06/1 din 1931 13
227. Legea eecului, M. O. Nr. 10001 din 1934 14
228. Legea pentru perceperea si urmarirea veniturilor publiee, 14
M. O. Nr. 103/I din 1934
229. Legea bancar& cu toate modificarile, la 4 Septemvrie 13
1937, M. O. Nr. 105/1 din 1934
230. Regal. pentru abrogarea art. 167, 170, precum si pentru
modificarea art. 168, 171, 173 si a tabloului Nr. 5 din
reg. de aplicarca legit pentru statutul personalului C.
En, R., M. O. Nr. 124/1 din 1934 10,
231. Regatamentut legit pentru liebidarea datoriilor agrieole r,i,i
urbane, M. O. Nr. 133/1 din 1934 24
232. Instructuni oficiale asupra contributiuniior directe, M. O
Nr. 125/1 din 3934 lo
233. Legea pentru modificarea legit pentru organizarea Casei
de amortizare, M. O. Nr. 153/I din 1934 it
234. Leges pentru modificarea si completarea, legit pentru re-
glementarea liebidfiril datoriilor arierate ale Statuhli,
M. O. Nr. 153/1 din 1934
DIRECTOR GENERAL,
A. D. BUNESCU