Tema 27: Furtul art 186

OBIECTUL JURIDIC SPECIAL –relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile .
OBIECTUL MATERIAL: bunurile care au o existenta materiala ,sunt create prin munca omului,dispun de
valoare materiala si cost determinat fiind bunuri mobile si straine pt faptuitor.
In cazul in care bunurile furate au anumite calitati speciale ,calificarea se va face nu conform art 186 CP
dar potrivit unor norme speciale: art 194,222,290,295,360 sau altele din CP .
LATURA OBIECTIVA :are urmatoarea structura:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de luare legala si gratuiata
2. Urmarile prejudiciabile:prejudiciul patrimonial efectiv
3. Legatura cauzala
4. Modul ascuns

Specificul furtului in raport cu celelalte infractiuni savarsite prin sustragere consta in modul ascuns de
comitere a sustragerii.
Pt a stabili modul ascuns e necesara luarea in considerare a criteriului obiectiv dar si a celui
subiectiv.Astfel, criteriul obiectiv e prezent atunci can sustragerea e savarsita :
1. In lipsa victimei sau a altor persoane(cel mai des intalnita)
2. In prezenta altor persoane dar pe neobservate pt acestea
3. In prezenta altor persoane care observa luarea bunurilor dar nu constientizeaza caracterul
infractional al celor comise .
4. In prezenta altor persoane care urmaresc luarea bunurilor si constientizeaza caracterul infractional
al celor comise ,insainsufla incredere faptuitorului ca nu-i vor crea piedici in procesul de savarsire a
sustragerii in virtutea calitatii de sot,a relatiilor de rudenie,a raporturilor afective etc(cel mai rar
intalnita)

Prezenta criteriului obiectiv nu e suficienta pentru stabilirea modului ascuns de comitere a sustragerii.Mai
este necesara prezenta criteriului subiectiv.Acesta presupune convingerea faptuitorului ca cele savarsite de
el raman nevazute ,neobservate sau neintelese adecvat de catre alte persoane ori ca aceste persoane nu-i
vor crea piedici in procesul de savarsire al sustragerii.
Prioritar e criteriul subiectiv.De aceea ,daca faptuitorul considera ca savarseste sustragerea pe ascuns iar
in realitate actiunea de luare i-a fost,de ex,observata de alte persoane nu exista temeiuri de a-i califica
fapta ca sustragere dechisa.Dimpotriva,sustragerea nu e ascunsa atunci cand faptuitorul e convins ca
actiunile lui sunt evidente pt cei din jur ,desi in realitate ele au ramas ,de ex,neobservate.

In unele cazuri,persoana care incepe savarsirea infractiunii de furt e surprinsa la locul comiterii faptei.In
astfel de cazuri,in functie de comportamentul ulterior al faptuitorului pot fi deosebite urmatoarele 3
variante de calificare:
1. Faptuitorul intelege ca a fost descoperit,inceteaza realizarea sustragerii parasind locul de savarsire
a faptei si abandonand bunurile victimei.in acest caz fapta trebuie calificatat drept tentativa de furt
2. Daca faptuitorul fiind surprins la locul savirsirii faptei ignora aparitia altor persoane si continua
savirsirea sustragerii furtul se va transforma in jaf in acest caz intentia initiala de a comite furtul se
va transforma in intentia supravenita de savirsire a jafului
3. In cazul in care faptuitorul intimpinind rezistenta aplica violenta sau ameninta cu aplicarea ei
persoanele care incearca sa impiedice luarea bunurilor fapta urmeaza calificatat ca tilharie conf. Art
188 CP sau ca jaf in baza lit.e) ali. 2 art 187 CP. Daca insa faptuitorul aplica violenta sau ameninta cu
aplicarea ei sau deja dupa consumarea sustragerii pr a evita retinerea sa fapta nu mai poate
constitui jaf sau tilharie. In acest caz vom fi in prezenta concursului dintre furt si una din faptele
prevazute la art. 175 152 152 155 CP ori art.78 C Contr.
Infractiunea de furt este o infractiune materiala si se considera consumata din momentul obtinerii de catre
faptuitor a posibilitatii reale de a se folosi si a dispune de bunurile victime
LATURA SUBIECTIVA se caracterizeaza prin intentie di=rec si scopul de utilitatea
SUBIECTUL- pers fizica responsabila care la momentul comiteri faptei avea virsta de 14 ani .