Sunteți pe pagina 1din 3

P9: Practica de fundraising în sectorul nonprofit

Organizaţiile neguvernamentale/ nonprofit desfăşoară acţiuni în domeniile în care nici instituţiile


publice, nici companiile nu au capacitatea sau motivaţia de a se implica. Statul acţionează lent, pe
baza unor proceduri birocratice complicate, în funcţie de agenda publică stabilită de electorat.
Companiile acţionează în acele sectoare sociale în care rata profitului este suficient de ridicată
pentru a acoperi costurile.
ONG-urile pot acţiona rapid, independent de agenda politică a societăţii, şi nu sunt constrânse să
vândă cu profit bunuri sau servicii.
Deşi acţionează independent de autorităţile şi instituţiile publice, ONG-urile pot primi finanţare din
bani publici (îndeosebi pe bază de proiecte).
ONG-urile pot desfăşura activităţi comerciale din care rezultă profit, însă profitul trebuie cheltuit
integral în scopurile asumate de organizaţie. Profitul nu poate fi distribuit între membrii
organizaţiilor neguvernamentale.
DOMENII DE ACŢIUNE ALE ORGANIZAŢIILOR NONPROFIT
Protecţia animalelor
Animale sălbatice
 Folosirea blănurilor naturale în industria vestimentară
 Folosirea animalelor sălbatice în spectacolele de circ
 Vânătoarea în captivitate
 Distrugerea habitatelor naturale ale unor specii ameninţate cu dispariţia
Animale de laborator
 Comercializarea produselor cosmetice/ de înfrumuseţare testate pe animale
 Folosirea animalelor în scopuri ştiinţifice sau educative
Animale de companie
 Neglijarea sau maltratarea animalelor de companie
 Comerţul ilegal cu animale de companie
Animale de fermă
 Condiţiile necorespunzătoare în care sunt crescute animalele domestice
 Transportul animalelor pe distanţe lungi
 Sacrificarea cu cruzime a animalelor
Apărarea drepturilor omului
 Traficul de fiinţe umane (→ de minori); problema refugiaţilor (din zonele de conflict)
 Condiţii de detenţie inumane
 Genocid, crime, tortură

1
 Sclavie; exploatarea
 Prostituţie
 Discriminarea rasială, etnică, de gen; discriminarea persoanelor cu dizabilităţi
 Avort, eutanasie
 Încălcări ale libertăţii de expresie; ameninţări la viaţa jurnaliştilor
 Încălcarea accesului la justiţie
Promovarea democraţiei liberale ca formă de organizare politică a societăţii
 Lipsa educaţiei politice
 Apatia politică
 Măsluirea alegerilor
 Corupţia sau iresponsabilitatea aleşilor
 Proasta guvernare (locală)
Promovarea sănătăţii şi bunăstării
 Boli contagioase, invalidante sau cu grad mare de mortalitate
Protecţia mediului
 Exploatări miniere sau forestiere
 Defrişări
 Managementul defectuos al deşeurilor
 Pescuitul industrial
 Distrugerea rezervaţiilor naturale
Pentru a-şi atinge scopurile precizate în statut, ONG-urile trebuie să caute permanent surse de
finanţare.
Strângerea de fonduri (fundraising) este o activitate esenţială pentru orice ONG.
Definiţie: Strângerea de fonduri este practica socială de a ajuta organizaţiile şi donatorii să-şi
satisfacă interesele filantropice mutuale.
Strângerea de fonduri nu este o simplă colectă de bani. Donatorii nu oferă fonduri doar pentru că
sunt generoşi sau pentru că au fost persuadaţi, ci şi pentru că donaţiile sunt aşteptate, admirate sau
chiar impuse.

Donatori Beneficiari
ONG

Cauză socială

2
Organizaţiile neguvernamentale desfăşoară activităţi în sprijinul unor beneficiari obţinând fonduri
de la donatori prin sensibilizarea acestora la o anumită cauză socială.
Donatorii oferă fonduri numai dacă problema socială prezentată de ONG le apare suficient de
importantă şi urgentă, iar organizaţia ca atare le apare suficient de competentă şi credibilă.
ONG-urile trebuie să practice un bun management al identităţii şi imaginii. Ele trebuie să-şi asume
un nume, o siglă, un logo, un tagline, o misiune, o viziune, un set de principii sau valori de acţiune,
o pledoarie a cauzei (case statement) care pot reflecta cu fidelitate şi în mod avantajos
personalitatea de brand a organizaţiei. În plus, organizaţia trebuie să monitorizeze acoperirea
mediatică a activităţilor pe care le desfăşoară şi să plaseze periodic în mass-media ştiri care îi sunt
favorabile. Organizaţia trebuie să fie capabilă să răspundă rapid campaniilor denigratoare din mass-
media (inclusiv din socia media).
Buna reputaţie a unei organizaţii neguvernamentale depinde de gradul ei de transparenţă. Una dintre
condiţiile de transparenţă este publicarea periodică a unor rapoarte de activitate.
ETAPELE PROCESULUI DE FUNDRAISING
 Research (cercetarea)
Cercetarea vizează (a) organizaţia de caritate pentru care lucrează specialiștii în PR, (b)
oportunitatea sau problema cu care se confruntă organizaţia și (c) categoriile de donatori (actuali
sau potențiali).
 Objectives (stabilirea obiectivelor)
Obiectivele stabilite trebuie să fie specifice, măsurabile, derivate din obiectivele organizaţionale şi
fundamentate pe rezultatele activităților de cercetare.
 Programming (planificarea)
Planificarea vizează activitățile de cultivare a relaţiilor și activitățile de solicitare a fondurilor
 Evaluation (evaluarea)
Prin evaluare stabilim gradul de realizare a obiectivelor.
 Stewardship (supravegherea/ cultivarea)
Stewardship-ul asigură retroacțiunea sistemului fundraiseri-donatori-beneficiari.
Avantajele fiscale oferite de stat nu motivează suficient donatorii potenţiali în susţinerea unor
proiecte sociale. Generozitatea lor trebuie permanent recompensată cu forme de recunoaştere
publică. Este sarcina specialiştilor în comunicare să găsească cele mai atractive forme de
recunoaştere publică (ex. gale de premiere, dineuri sau recepţii speciale, festivităţi de inaugurare a
obiectivelor sociale etc.).

S-ar putea să vă placă și