Sunteți pe pagina 1din 2

Introducere

Sub denumirea generala de ciuperci, fungi sau micete sunt cunoscute acele microorg care
sunt vegetale, uni si pluricelulare lipsite de clorofila care nu-si sintetizeaza singure hrana ci o
preiau fie parazitand alte org. vii (om, pl., anim.) pe care le imbolnavesc, fie traiesc saprofit pe
parti de plante aflate in repaus vegetativ (seminte, bulbi, radacini). Termenul cel mai utilizat in
micologia medical veterinara este acela de fungi. Dpdv. al dimensiunilor acestia se impart in 2
categ.:
-macromicete:fungi care se gasesc pe sol, in copaci si se recunosc dupa forma;
-micromicete:fungi care se recunosc microscopic si care de fapt fac obiectul micologiei.
In dezv. fungilor se cunosc 2 faze:
-faza vegetativa reprezentata in majoritatea cazurilor de un sistem hifal sau micelian in care
diferentierile nu sunt prezente;
-faza reproducatoare care se caracterizeaza prin formarea unor elemente de reproducere
asexuata sau sexuata. Reproducerea poate sa inceapa de timpuriu si coincide in cea mai mare
parte a fazei vegetative sau poate sa se reproduca tardiv cand activitatea vegetativa a incetat.

Structura vegetativa:
Totalitatea filamentelor unui fung. Poarta numele de miceliu. Aceste filamte poarta numele de
hife. Hifele sunt formate fie din celule alungiteasezate cap la cap si poarta numele de miceliu
septat, fie dintr-o sg. celula alungita ramificata si nedivizata prin septuri transversale. La fungii
inferiori hifele sunt neseptate cu numerosi nuclei risipiti in protoplasma. La alte specii aparatul
vegetativ (miceliu)
este neseptat, f. ramificat, iar elementele reproducatoare prezinta un inalt grad de diferentiere. La
fungii cei mai evoluati miceliul este pluricelular alc din hife septate. Celulele alungite asezate cap
la cap au un diametru de 2 pana la 5 microni si o lungime de la 2 pana la 4 ori > si contin fie un
nucleu si se num. celule haploide, sau 2 nuclei si se num. celule diploide.
In mod obisnuit peretii transversali nu sunt complecsi. Prezinta un por central prin care se
realizeaza transformarea de la o celula la alta de citoplasma.

Metabolismul acestor fungi:


Sunt incapabili sa-si sintetizeze subst organice fiind lipsite de pigmenti de asimilare. Se dezv f
bine pe substraturi bogate in glucide, alcooli, acizi organici, iar ca sursa se azot au diversi
compusi organici.
Dupa felul nutritiei fungii se impart in 2 categorii: -fungi paraziti;
-fungi saprofiti;
Fungii paraziti: - se dezv. pe seama substraturilor organice produse de celulele vii.
Sunt de 2 feluri: -strict paraziti: se dezv. numai pe celulele vii (vegetale sau anumale) si nu pot fi
cultivati in laborator
Fungii saprofiti: - se devz. numai pe materie organicane vie, si ei pot fi: -strict saprofiti;
- facultativi;
Fungii strict saprofiti de dezv. pe substr.organice. Cei facultativi saprofiti se dezv. pe diverse
straturi si numai in anumite conditii pot sa devina saprofiti.
Fungii se dezv. bine in mediu umed. Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 70%, pH-ul optim 5-
6.
Aproape toti fungii sunt aerobi. Temperatura mediului ambiant are o influenta mare asupra
activitatii vitale ale fungilor. Dpdv al temperaturii fungii se impart in mai multe categorii:
 Fungi termofili - cresc bine la 40-50'C, temp minima 20"C - maxima 60'C (specii de
Aspergilus si Mucor);
 Fungi mezofili - se dezvolta bine intre 10 si 35'C, temperatura optima 25'C;
 Fungi psirofili - se devz. bine intre 5 si 10'C, temp.optima 20-27'C;
 Fungi criofili - se dezv. la temp < 5'C.

Structura celulei fungice:

Exista 2 tipuri de celule: -celule PK (bacterii);


-celule EK (animale, plante si fungi).
Structura celulei PK:
-membrana celulara;
-perete celular - peptidoglican;
-capsula;
-nucleoid - in interior ADN circular dezvelit;
-ribozomi - rol de a sintetiza proteinele;
-mezozomi - protuberante catre interiorul celulei, rol in respiratia aeroba.
Structura celulei EK:
-membrana plasmatica;
-RE neted;
-vacuole;
-Ap.Golgi;
-mitocondri;
-ribozomi;
-centrioli;
-RE rugos;
-anvelopa nucleara;
-ADN;
-nucleoizi;
-por nuclear;
-nucleoplasma;
La vegetala contine celuloza;
La fungi contine chitina.

S-ar putea să vă placă și