Flora ~i fauna ostroavelor de pe Dunare

..
~
~

Editura "Green Steps"

Brasov, 2009
© Aqentia pentru Protectia Mediului Calarasi

Autori: Cristina Munteanu, luliana Florentina Gheorghe, Rodica Plaiasu, Melanya Stan, Victoria Tatole, Dumitru Murariu

Elaborarea prezentei lucrari s-a realizat In cadrul proiectului .Conservarea ~i managementul integrat al ostroavelor de pe
Dunare, Romania" (GREEN-DANUBE) - LlFE06 NAT/ROI000177 .

• . ~~
NATURA 2000

Lucrarea "Flora ~i fauna ostroavelor de pe Dunare" confine atat rezultatele unor cercetari efectuate In cadrul proiectului, cat
si rezultate ~i inforrnatii preluate din alte lucrari de specialitate.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanlel

Flora ~i fauna ostroavelor de pe Dunare I Cristina
Munteanu, luliana Florentina Gheorghe, Rodica
Plaiasu, ... - Brasov: Green Steps, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-606-92081-2-0
I. Munteanu, Cristina
II. Gheorghe, luliana Florentina
III. Plaia§u, Rodica
581.9(498)(28 Dunarea)

Editura "Green Steps"

Brasov, 2009

ISBN: 978-606-92081-2-0

Parteneri proiect:

~ ~~
WWF for a living planet ®
~ J'CAS
Foto: Cristina Munteanu, luliana Florentina Gheorghe, Melanya Stan, Daniel Petrescu, Ciprian Fantana, Rodica Plaiasu,
Adrian Mihalcea, lovu-Adrian Blris, Dan Coqalniceanu, Paul Szekely, Viorica Enache

Aceasta brosui» este tiparita pe hertie ecoloqice $i se distribuie gratuit.

DTP / Tipar: Green Steps
Grafician: Raluca Hoisan
 ~ Cuvant inainte
-
S COPUI
prezentei brosuri este de a prezenta, intr-un limbaj cat mai accesibil publicului larg, cateva elemente importante
legate de ostroavele de pe Dunare: modul in care acestea se formeaza, plantele §i animalele care Ie populeaza, dar §i
probleme de conservare a naturii. Toate elementele de mai sus vin in sprijinul ideii de unicitate a acestorformatiuni pe care
Ie-am putea considera vii. De ce vii? Nu doar pentru ca pe ele putem lntalni 0 mare varietate de specii vegetale §i animale,
ci si pentru ca sunt formaturu dinamice care apar §i dispar in timp si/sau "se plimba" de-a lungul fluviului, ca urmare a
proceselor principale care Ie dau nastere §i Ie intretin- depunerile §i eroziunile.

Brosura ofera cateva detalii depre modul in care se nasc §i evolueaza ostroavele, despre reteaua europeana
Natura 2000, despre tipurile de habitate prezente pe ostroave §i detaliaza aspecte de biologie, ecologie §i de
raspandire pentru cateva specii de arbori §i animale de pe ostroave, importante fie pentru ca sunt protejate prin
lege, fie pentru ca se gasesc in nurnar mare §i deci influenteaza in mod semnificativ viata insulelor de pe Dunare.

Acest material a fost elaborat in cadrul proiectului LIFE 06 NAT/ROI000177 .Conservarea §i managementul
integrat al ostroavelor de pe Dunare, Romania", finantat de Uniunea Europeana.

Site name:
1. Albina 5. HaraJambie
2. Cianu Nou 6.:;;Oimu I
3. ctocanesu 7. Tramsani
4. Fermecatu 8. Turcescu

•••••••• 2i::5==='i50 ••••100Km

Harta ostroavelor din proiect

--
1
 Ce este un ostrov •
-
D unarea este al doilea fluviu din Europa dupa Volga si singurul fluviu european care curge de la vest la est.
Pentru sectorul inferior, Tnantichitate, Dunarea avea mai multe denumiri: Istros / Istru / Hister / Danaistru, Tn
scrierile grece~ti, ~i Danubius Tncele latine.

Cu 0 lungime de aproape 2800 de km, Dunarea strabate 10 tari ~i patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta
~i Belgrad.

Din Muntii Padurea Neagra din Germania ~i pana la varsarea Tn Marea Neaqra, de-a lungul Dunarii se Tntind
cele mai numeroase zone umede din Europa ~i din lume. Dintre acestea, cea mai cunoscuta este Delta Dunarii,
paradis al naturii ~i zona de importanta internationala ~i natlonala, cu 0 biodiversitate rernarcabila,

Mult mai putin cunoscute sunt lnsa ostroavele, insule care Tncep sa apara de-a lungul Dunarii odata cu intrarea
acesteia TnCarnpia cea Mica, situata Tnnord-vestul Ungariei. De aici, latirnea fluviului este mult mai mare, viteza
cu care curge apa scade si drept urmare, nisipul ~i pietrisul (aluviuni) pe care Ie transports fluviul Tncep sa se
depuna, dand nastere ostroavelor. Cuvantul ostrov este de origine slava si tnsearnna "insula".
Pe teritoriul Rornaniei se reqasesc aproximativ 135 -140 de ostroave,
a carer suprafata totala este de circa 30 000 ha.

Pentru ca depunerea sau spalarea nisipului si pietrisului (eroziune)

sunt fenomene care se petrec tot timpul de-a lungul Dunarii,
ostroavele I~i modifica mereu dimensiunile ~i forma. Unele se lipesc
cu cele Invecinate ~i cresc, In timp ce altele pot sa dispara.

Evolutia unei insule nu se opreste imediat dupa formarea ei. Forma ~i

dimensiunile se rnodifica permanent, sub influenta variatiilor de nivel
ale apei fluviului, a vitezei cu care curge apa ~i a valurilor provocate
de arnbarcatiunile care trec pe Dunare. In timpul inundatiilor, cele mai
multe aluviuni ~i de dimensiuni mari rarnan pe marginile ostrovului,
acesta capatand un microrelief caracteristic. Canal central pe Ostrovul Fermecatu

Astfel, malurile ostrovului sunt Intotdeauna mai inalte decat partea centrals, unde adesea se torrneaza
canale sau japse In care apa mai staqneaza un timp dupa trecerea inundatiilor.

--
3
 Importanta ostroavelor ~
---------------------------------------------
u dimensiuni extrem de diferite, de la cTteva zeci la cateva sute
C de hectare,
conservarea
ostroavele
naturii. Variatiile
sunt In primul rand importante
de nivel ale Dunarii In timpul anului ~i
pentru

varietatea microreliefului au creat conditf pentru instalarea unui nurnar

mare de specii de plante. Aici putem tntalni adesea paduri naturale de
lunca, asa cum aratau Inainte de Indiguire, cu exemplare batrane de
salcie alba ~i plop negru cu scorburi, desprinse parca din povesti.

Pentru ca accesul pe insule este destul de dificil, ele sunt oarecum

izolate, oferind adapost si liniste pentru multe specii de animale,
unele aflate In pericol de disparitie sau cu populatii In scadere, altele
importante pentru vanatoare.

Ostroavele au insa si importanta econornica. Pe multe dintre ele, se

exploateaza padurea naturala. Pe unele s-au lnflintat plantatii de plop
hibrid sau euroamerican, specie care reprezinta rezultatul lncrucisarilor
naturale sau realizate de om intre specii de plop diferite, cu avantajul unor
trunchiuri mai drepte si care cresc mai repede.

Deoarece ofera locuri de reproducere pentru pesti (In canalele formate

pe mijlocul ostroavelor), dar ~i adapost ~i hrana pentru animale de
interes cinegetic (rnistreti, caprjoare), ostroavele sustin activitatile de
pescuit ~i vanatoare. Uneori. pe ostroave pasc ~i animale domestice
care fie sunt aduse de stapani, fie ajung acolo de pe-malin perioadele

.-
cand apa Dunarii este foarte mica (din iulie pana In octombrie) .
.
Un potential Inca neexploatat al ostroavelor este cel turistic. Peisajele
deosebite ~i speciille rare de pasan pot reprezenta atractii pentru
turistii dornici sa cunoasca frurnusetile Dunarii, cu conditia respectarii
si pastrarii acestor frurnuseti. Uneori, pe insule putem gasi chiar vestigii
istorice. Pe ostrovul numit Pacuiul lui Soare, de pilda, padurea ascunde
ruinele cetatii bizantine Vicina, construita In anii 971 - 972 d.H.

--
4
 --~ ------------------------------------------------------------------------------
Reteaua NATURA 2000 ~i habitatele de pe ostroavele Dunarii

R eteaua NATURA2000 este 0 retea de zone naturale 9i seminaturale care se dezvolta la nivel European, in scopul
protejarii unor habitate specifice 9i a florei 9i faunei salbatice. Aceste specii 9i habitate asiqura, in fond, suportul
vietii noastre. Ele ne furnizeaza resurse (lernn, fructe de padure, peste etc), dar 9i servicii (controlul inundatiilor,
calitatea aerului 9i a apei, controlul ciimei, etc), tara a fi nevoie sa platirn pentru producerea lor.

Se stie ca aproape peste tot in Europa, dezvoltarea econornica a supraexploatat aceste resurse 9i servicii 9i
ca producerea lor artificiala ar costa enorm 9i n-ar mai fi accesibila tuturor. De pilda, daca ar disparea un km de
padure de lunca cu 0 latime de 30 - 50 de km, ar insernna sa scoatem din buzunar lntre 40.000 9i 200.000 de
dolari anual pentru apa de calitate buna 9i pentru prevenirea inundatiilor.

Reteaua Natura 2000 are la baza doua directive europene 9i anume: Directiva Pasari (79/49/EEC) 9i Directiva
Habitate (92/43/EEC). In final, Reteaua ar trebui sa acopere aproximativ 18% din teritoriul Europei. Tnmomentul
de fata, Romania participa la Reteaua Natura 2000 cu 50.424 de krn-, considerati a reprezenta lnsa doar putin
peste 80% din cat ar trebui sa fie contributia noastra.

Cele doua legi au fost preluate de leqislatia din Romania in Ordonenie de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei §i faunei salbatice.

Conform celor doua directive de mai sus, toate tarile din Uniunea Europeana si-au desemnat 2 tipuri de situri, adica
zone a carer biodiversitate este irnportanta la nivel European. Pentru Directiva Pasar] se desernneaza asa numitele
SPA-uri (Special Protected Areas - arii de proteclie speciala avifaunistica), acestea fiind locuri unde se reproduc,
se hranesc sau se odihnesc specii de pasari arnenintate nu doar la nivel european dar 9i la nivel global, cum ar fi
pelicanul cret, Tn cazul Directivei Habitate se desernneaza asa numitele SCI-uri (Site of Community In:!portance -
situri de irnportanta comunitara) unde potf tntalnlte tipuri de habitate arnenintate la nivel europeari .
.
Avem nevoie de aceasta retea, fiindca astfel se asiqura mult mai bine supravietuirea speciilor de plante 9i animale.
a retea de zone naturale aflate in conservare tnsearnna suprafete mai mici sau mai mari cu natura bogata, legate
lntre ele prin asa numitele coridoare ecologice. Acestea sunt fa9ii sau insule naturale care fac leqatura tntre
suprafetele mai mari, asa cum 90selele asiqura leqatura intre orase. :;ii, la fel cum oamenii sunt adesea nevoiti
sa-si paraseasca locurile natale pentru a merge la scoli mai bune sau pentru a avea 0 slujba mai buna, plantele
si animalele au nevoie de leqatur: lntre diversele locuri unde ar putea trai fie pentru ca locuiesc tntr-un loc 9i se
hranesc in altul (de exemplu, colonia de cormorani de pe ostrovul Haralambie se hraneste in bazinele piscicole
 din Ciocanesti) fie pentru ca uneori sunt arnenintate, mai ales de oameni, ~i trebuie sa fuga pentru a supravietui
fie ca, daca ar rarnane pe loc, nurnarul lor ar fi prea mare ~i habitatul nu le-ar mai putea sustine fie ca, din contra,
sunt prea putine ~i atunci pentru a-si gasi perechea trebuie sa rnearqa Tnalta parte.

Structura unei retele de arii protejate

Din cele 135-140 de ostroave care se afla pe teritoriul Rornaniei, Tn reteaua ecoloqica europeana NATURA 2000, un
nurnar de 78, cu 0 suprafata totala de 8505,6 ha (reprezentand 76,9% din suprafata ostroavelor romanesti din lungul
Dunarii), sunt inciuse atat Tnsituri de irnportanta comunitara (SCI), cat ~i Tnarii de protectie avifaunistica (SPA). Alte 8
ostroave, cu 0 suprafata de 605,8 ha (reprezentand 5,5% din suprafata ostroavelor romanesti din lungul Dunarii), sunt
incluse numai TnSCI-uri, iar alte 13 ostroave, Tnsuprafata de 761,3 ha (reprezentand 6,9% din suprafata ostroavelor
romanesti din lungul Dunarii), sunt inciuse numai TnSPA-uri.

Ce este un habitat §i care sunt habitatele specifice ostroavelor Dunarli?

Un habitat, Tnsens strict biologic ~i ecologic, inseamna locul de viata al unui organism, adresa lui.si se refera la partea
nevie sau mediul abiotic unde-I putem gasi. In sens mai larg lnsa, habitatul este echivalentul unui ecosistem. Asta
lnsearnna ca el este format dintr-o parte nevie, reprezentata de sol, aer, apa (ecotop) si 0 parte vie, forrnata din plante
~i animale (biocenoza) care lnteractioneaza Tntreele. Partea nevie ~i cea vie se inftuenteaza una pe alta ~i alcatuiesc
un tot unitar, Tncadrul carula traieste 0 specie de planta sau un animal.

--
6
Directiva Habitate se refera mai deqraba la sensu I larg al termenului de
habitat, dar clasificarea acestora s-a facut pe baza plantelor care domina
in structura lor ~i mai putin pe baza animalelor, mai greu de localizat,
deoarece sunt mult mai mobile.

Astfel, in Lunca Dunarii ~i pe ostroave qasrrn cel mai adesea

habitatul codificat 92AO ~i numit la nivel European Zavoaie cu
Salix alba (salcie alba) ~i Populus alba (plop alb) cu Rubus
caesius (mur de rniriste). Asta lnsearnna ca in padurea
respective predornina salcia alba si/sau plopul alb ca arbori iar
ca plants, in stratul ierbos, gasim foarte mult mur de miriste,

Un alt tip de habitat este cel codificat 91 FO~i numit Padure ripariana
rnixta cu Quercus robur (stejar pedunculat), Ulmus laevis (velnls),
Ulmus minor (ulm de camp), Fraxinus angustifolia (frasinul-de-
camp). Acest tip de padure se gase~te pe malurile sau ostroavele
foarte Inalte, lntrucat aceste specii sunt mai putin rezistente la
inundatii.

Cel de-al treilea tip de habitat, codificat 91EO*, este Padurea aluviala
cu Alnus glutinosa (arin negru) ~i Fraxinus excelsior (frasinul comun)
sau Fraxinus angustifolia (frasinul-de-carnp). in Lunca Dunarii, acest
habitat corespunde Zavoaielor de plop negru cu Rubus caesius
deoarece padurea de plop negru din lungul Dunarii are acelasi rol ca
~i padurea de arin negru din lungul raurilor din zonele montane ~i de
deal. Cum tipul de habitat a fost stabilit lnaintea aderarii Rornaniei la
Uniunea Europeans, numele acestuia nu a mai fost schimbat, pentru
ca ar fi presupus un timp indelungat de negociere tntre toate cele 27
de State Membre. S-a recurs la 0 echivalare a celor doua tipuri de
padur: intrucat functiiie lor sunt asernanatoare.
 Flora §i veqetatla ostroavelor •
~---------------------------------------------- -
F lora sl veqetatia ostroavelor este dorninata de specii de salcie dintre
care salcia alba (Salix alba) este specia cea mai des Tntalnita. 0 lnsuslre
cornuna tuturor speciilor de arbori lntalnite pe ostroave este rezistenta la
inundatii, Astfel, pe ostroave, ln functie altitudine ~i de nivelul inundatiei,
putem lntalni, pe langa salcia alba ~i plopul negru sau .pluta" (Populus
nigra), plopul alb (Populus alba), ulmul de lunca (Ulmus laevis) sau frasinul
de lunca (Fraxinus angustifolia) iar ln zonele foarte lnalte stejarul pedunculat
(Quercus rabur) ~i stejarul brurnariu (Quercus pedunculiflora). Se mai
qasesc uneori ~i corcodusul (Prunus cerasifera), rnarul padure] (Malus
sylvestris) ~i parul paduret (Pyrus pyraster).

Stejarii de pe ostroave dateaza de dinainte de Tndiguirea Dunarii, din anii

1960. Dupa Tndiguire, din cauza faptului ca apa nu mai putea patrunde
tn t.unca In timpul prirnaverti, nivelul acesteia a crescut, ostroavele au
Tnceput sa fie inundate ~i In zonele unde apa nu ajungea ~i astfel, stejarii
care nu erau rezistenti la inundatii nu s-au mai putut inrnulti. Au rarnas
doar exemplarele cu varste mari, mai putin sensibile.

Salcia alba (Salix alba)

Este un arbore indigen care atinge 10-15 m Tnaltime, exceptional 20-25 m ~i
un diametru de 1,5 m. Scoarta este de culoare cenusiu-verzuie, iar coroana
nerequlata, qlobuloasa ~i rara. Frunzele sunt lanceolate, de 4-10 cm lungime,
pe dos arigintii sau albastrui pubescente. Arborele traieste 80-100 de ani,
trunchiurile foarte groase devenind scorburoase tn a doua parte a vietii. Este
raspandit tn Europa, Africa de' Nord ~i In zonele temperate ale Asiei. La noi,
creste In lunca inundabila a Dunarii, Tn Delta ~i luncilor raurilor unde forrneaza
arborete pure sau tn amestec cu plopul. Din punct.de vedere al ecologiei este
rezistenta la ger si Tnghet, prefera solurile fertile, umede, iubeste lumina ~i
suporta inundatiile prelungite (300 zile/an). Cand cotele apelor cresc, salciile T~i
dezvolta pe trunchi radacini adventive, aidoma unor rnustati. inaltimea maxima
la care ajung aceste "mustati" indica nivelul cel mai mare la care a ajuns apa
Dunarii Tn locul respectiv.

Plopul negru (Populus nigra)

Plop negru Este un arbore indigen care atinge 30-35 m lnaltime si peste 1 m diametru.
Tulpina este sinuoasa, iar scoarta este neqricioasa, brazdata adanc,

-
8
Coroana este rara, asirnetrica iar frunzele rombic-ovate au 5-10 cm
lungime. Arborele poate trai tntre 100 §i 400 de ani. Este raspandit In
Europa de Sud, Asia Mica pana In Asia Centrale, Africa de Nord. La noi
este foarte frecvent In luncile din carnpie §i colinare, unde poate fi lntalnit
singur sau In amestec cu plopul alb §i salcia. Este adesea cultivat In lungul
drumurilor, aleilor, canalelor de iriqatie si ca arbore de ornament. Din
punct de vedere al ecologiei, solicita caldura rnulta §i creste bine In soluri
umede, aluvionare, fertile, bine aprovizionate cu apa. Rezista la inundatii
relativ prelungite (250 zile/an). Poate fi folosit si la impadurirea terenurilor
degradate, la fixarea nisipurilor §i In cornponenta perdelelor de protectie.
Din muguri se pot prepara medica mente §i ceaiuri terapeutice.

Plopul alb (Populus alba)

Este un arbore indigen care atinge 30-35 m Inaltime §i un diametru de 1,5
m. Tulpina este user sinuoasa iar coroana larqa §i neregulat rarnlficata.
Are scoarta albicioasa. Frunzele de pe lujerii lungi au 5-12 cm lungime,
iar cele de pe lujerii scurf au 2-5 cm lungime. Arborele poate trai 300-400
ani, dar In mod obisnuit traieste 100-150 ani. Este raspandit In Europa,
Asia si Africa de Nord. La noi, se lntalneste la carnpie §i dealuri joase; In
luncile raurilor, In Lunca §i Delta Dunarii unde forrneaza arborete pure
sau In amestec cu plop negru, salcie §i anin negru. Dintre toate speciile
de plopi indigeni este cea mai pretentioasa, necesita rnulta caldura vara,
prefera solurile profunde, afanate, umede-ude. Nu suporta inundatiile de
mare amploare (230 zile/an). Suporta foarte bine insolatia si este relativ
rezistent fata de poluanti.

Plopul hibrid sau plopul euroamerican

Este rezultatul hibridizarii dintre plopul negru european sl plopii negri
americani. Atinge 40 m Inaltime, are trunchiul drept §i frunzele sunt mai mari
ca cele ale plopului negru. Necesita rnulta caldura §i un ~ezon de veqetatie
lung. Prefera solurile aluvionale, afanate, nisipoase, supuse inundatiilor
(250 zile/an), nu suporta solurile saraturoase §i necesita rnulta lumina.

Dupa 1955/56, In luncile raurilor, de la campie dar mai ales In Lunca

Dunarii au fost cultivati plopii hibrizi sau euroamericani (Populus
canadensis x Populus tremu/a). Acestia au tnlocuit de cele mai multe
Culture de plop hibrid
ori plopul negru autohton §i plopul alb, astfel incat suprafetele ocupate

-
9
 de aceste specii s-au redus considerabil. In prezent, suprafata cultivata
cu plop hibrid este de 51000 ha, din care 22000 ha in Lunca Dunarii,
6000 ha ln Delta Dunarii §i 23000 ha Tnluncile raurilor interioare.

Plopul hibrid a fost preferat din rafiuni economice. Este 0 specie rapid
crescatoare, atinqand, Tn20-30 de ani, 40-60 cm in diametru §i 30-35 m inaltime
(plopul autohton ar atinge astfel de diametre in cel putin 50 de ani). Astfel se
produce mai mult lemn in timp mai scurt. Pe de alta parte, lemnul poate fi
prelucrat mai user, deoarece trunchiul plopului hibrid este drept §i neted.

Dupa 30 ani insa, plopii hibrizi pot fi usor distrust de boli. Ei nu sunt
obisnuiti cu bolile arborilor din zonele unde sunt plantati, existenta
lor nefiind rezultatul unei selectii naturale cu adaptarea la conditiile
respective, ci a faptului ca au fost plantati de om. Ca urmare, nici
radacinile lor nu sunt adaptate la procesele de eroziune §i sedimentare
din Lunca Dunarii, dovada fiind malurile mai erodate acoperite cu
plantatii de plop hibrid comparativ cu malurile acoperite cu salcii, unde
se rnentin plaje line, mai putin afectate de eroziuni. Daca din arborii
indigeni, padurea se poate reface dupa prima taiere tara sa fie nevoie
de 0 noua plantare, plopul hibrid trebuie plantat de fiecare data ceea
ce presupune mai multe cheltuieli. Nici pasarile sau alte animale nu-si
gasesc un adapost adecvat in astfel de paduri, pentru ca arborii nu se
rarnifica suficient (nu exista conditii pentru instalarea cuiburilor) §i nici nu
devin scorburosi ca sa asigure locuri de adapost,

Mur de mlrtste tnett pe Ostrovul Ciociinest! Velni§ul sau vanjul (Uimusleevis}

Este un arbore indigen care .atinge 35 m inaltime. Are coroana larga §i
scoarta prezinta uneori pete_mici cenusii-albicioase. Frunzele sunt lat-
eliptice:de 6-14 cm lungime iar la rnaturitate sunt lucitoare pe fata §i au
perisori pe dos. Poate trai 500-800 ani, dar in mod obisnuit traieste 300-
400 ani. Este raspandit in Europa incepand din estul Frantei, sudul Italiei
§i Peninsula Balcanica, pana la 65° latitudine nordica, in rnuntii Ural. La
noi, este des lntalnit in sudul §i sud-vestul tarii, prin lunci §i zavoaie. Este
putin pretentios fata de sol, tolerand solurile cu exces de umiditate. Are
Floarea murului de mlriste irnportanta forestiera ca specie de amestec in padurile de lunca in sudul §i
'-- sud-vestul tarii dar are si valoare ornarnentala.
Frasinul de camp (Fraxinus angustifoJia)
Este un arbore indigen care atinge lnaltirnea de 25 m f?i1,5 m Tndiametru.
La arborii tineri scoarta este neteda f?i qri-cenusie, iar frunzele au 15-
20 cm lungime. Infloreste primavara devreme. Este raspandit Tn sudul
Europei, nord-vestul Africii f?isud-vestul Asiei. La noi, este prezent Tnlunci
f?izavoaie, de la carnpie la deal, inclusiv Tn Delta Dunarii. Necesita sol
bogat Tnsubstante nutritive, cu umiditate suficienta, este iubitor de lumina
f?isuporta poluarea atrnosferica.
in stratul arbustilor, pe ostroave, predornina murul (Rubus caesius) care poate
atinge f?iun metru Tnallime, dar se mai lntalnesc f?izalcqul (Salix cinerea),
rachita rosie (S. purpurea) f?i malja (S. triandra), iar pe grinduri sanqerul
(Comus sanguinea), rar paducelul (Crataegus monogyna) f?irnacesul (Rosa
canina). Din ce Tnce mai mult, pe suprafetele goale sau sub arbori, lntalnirn
si amorfa sau salcarnul mov (Amorpha fruticosa). Acesta este un arbust
originar din sud-vestul Americii de Nord care a fost adus TnEuropa ca planta
decorativa f?i pentru stabilizarea dunelor de nisip. Deoarece este foarte
rezistent (supravietuieste f?ila seceta f?ila inundatii) f?ise lnmulteste cu mare
usurinta, mai ales vegetativ, salcarnul mov a devenit 0 specie invaziva care
arneninta restul speciilor din Lunca Dunarii, luandu-le locul.

Frecvente sunt f?iplantele de tip liana cum ar fi: vita de vie salbatica (Vitis
sylvestris), iedera (Hedera helix), hameiul (Humulus lupulus), curpenul de
padure (Clematis vitalba), plesnitoarea (Elaterium ecbalium) f?iperiploca
sau tnvartitoarea sau liana Dobroqeana (Periploca graeca), 0 planta rara.

Stratul ierburilor este bogat Tn specii iubitoare de conditii de umiditate

moderata (mezofile) pe grinduri f?i iubitoare de apa (hidrofile) pe locuri
joase f?iTnrnlastini, Specii mezofile sunt: rotunjoara (Glecoma hederacea),
Sfanjenel galben
vetricea (Tanacetum vulgare), nalba mare (Althaea officinalis),
sparanghelul (Asparagus officinalis), pelinul negru (Artemisia vulgaris),
brusturele (Arctium lappa), volbura mare (Calystegia sepium), lasniciorul
(Solanum dulcamara), susaiul (Sonchus asper), sovarvarita (Inula
britanica), dragaveiul (Rumex pulcher), cinci degete (Potentilla reptans),
papadia (Taraxacum officinale), hatrnatuchiul japonez (Torilis japonica).
Dintre speciile hidrofile enumerarn: cervana (Lycopus europaeus), cervana
onalta (L. exaltatus), jalesul de balta (Stachys palustris), draqaica de balta
(Galium palustre), drete (Lysimachia nummularia), buruiana viermilor
(Polygonum mite), dintele dracului (P. hydropiper), rachitan (Lythrum Uisniciorul

-
11
 salicaria), laptele cainelui de balta (Euphorbia palustris), mararasul
(Oenanthe aquatica), gura lupului (Scutellaria galericulata), stanienelul
galben (Iris pseudacorus), cositelul (Sium latifolium) etc. In unele salcete,
lung timp inundabile, stratul ierbos poate lipsi.

Umiditatea crescuta ~i cantitatea mare de lemn mort care se descompune

user favorizeaza dezvoltarea ciupercilor dintre care amintim Ganoderma
lucidum, 0 ciuperca foarte apreciata ln medicina chineza.

Mal Albina

12
 -------~~-- ...

I't.
------------------------------------------~
• Fauna ostroavelor

I n totalitatea lor, ostroavele pot gazdui aproximativ 1100 de specii de

animale dintre care 770 sunt nevertebrate (cu 35 de specii de melci
~i 16 de bivalve). Pe cele 8 ostroave din proiectul LIFE, rnentionate la
inceputul acestei brosuri ~i care totalizeaza aproape 1000 de ha (cam
3% din suprafata tuturor ostroavelor rornanesti) specialistii au identificat
aproximativ 311 specii, din care 57 de specii de nevertebrate acvatice, 14
de bivalve (scoici), 110 de coleoptere (qandaci), 5 de amfibieni (breasts ~i
tritoni), 2 de reptile (serpi), 97 de pasari ~i 26 de mamifere. Fara lndoiala,
nurnarul speciilor de nevertebrate este cu mult mai mare, lntrucat studiul
nu a acoperit decat grupe mai importante ~i nu tot spectrul acestora, lucru
care ar fi presupus un efort si costuri foarte marl.

Nevertebrate
Prezenta in nurnar mare a speciilor de nevertebrate acvatice si a
coleopterelor indica faptul ca pentru pesti ~i pasari exista hrana suficienta,
In plus, coleopterele, ca cel mai de succes grup faunistic (reprezinta
25% din totalitatea speciilor existente), intervin semnificativ in structura
trofica (adlca in tot ceea ce insearnna hrana) de pe ostroave. Astfel,
ele pot consuma plante (fitofagi), resturi vegetale (detritofagi), alte
materii organice in descompunere (saprofagi), cadavre (negrofagi) sau
pot consuma alte animale vii (pradatori) ~i pot fi rnancate la randul lor
de vertebratele care traiesc pe ostroave. Coleopterele nu sunt singurele
nevertebrate care indeplinesc astfel de roluri legate de hrana, dar sunt
importante datorita nurnarului mare de specii ~i de indivizi.

Pestl, amfibieni §i reptile

Aproape 65 de specii de pesti pot trai in canalele ~i.rnlastinile de pe
insule. Dintre acestea, amintim: stiuca (Sander luciaperca), obletul
(A/burnus a/burnus), pietrarul (Zinge/ zingel). Putem de asemenea
gasiti aproximativ 10 specii de amfibieni si 8 specii de reptile dintre
care amintim broasca mare de lac (Rana ridibunda), broasca mica de
lac sau broasca verde (Rana escu/enta), broasca raioasa verde (Buta
viridis), broasca de parnant bruna sau broasca qheboasa (pe/abates
tuscus), buhaiul de balta cu burta rosie (Bombina bambina), brotacelul

--
13
 (Hyla arborea) ~i nu In ultimul rand tritonul cu creasta dobrogean (Triturus
dobrogicus). Dintre reptile, pe ostroavele din jurul Calarasului au fost
identiticaf doi serpi: sarpele de casa (Natrix natrix) ~i sarpele de apa
(Natrix tessel/ata) dar probabil mai sunt si alte specii cum ar fi qusterul
(Lacerta viridis), soparla cenusie (Lacerta agilis) ~i pe ostroavele mai
mari, cu lacuri In interiorullor, chiar testoasa de apa (Emys orbicularis).

Broasca de pamant bruna sau broasca gheboasa (Pe/obates fuscus)

Este 0 broasca cu corpul lndesat de 4-6 em lungime. Masculul este
mai mic decat femela. Capul_estemailatdecatlung.cu 0 protuberanta
caracteristica In spatele ochilor. Pupila este verticala dar devine rotunda
noaptea. Caracteristica este prezenta unui tubercul foarte mare la piciorul
din spate, avand aspect de lopata, cu care broasca se lnqropa tn sol.
Pe spate este cenusiu, alb sau galbui cu pete roseate ~i rnarrnoratii brun
lnchis, ce se pot contopi forrnand benzi longitudinale late.

Sunt animale strict nocturne, cu exceptia perioadei de reproducere.

In timpul zilei, In perioadele de seceta ~i dupa reproducere, se
lnqroapa In sol la adancirni mari (30 - 50 cm), sapand aproape
vertical cu ajutorul tuberculului de la picioare. Reproducerea este In
martie-aprilie, aceste specii preferand baltile mari si adanci. Quale,
Inconjurate de 0 masa qelatinoasa, forrneaza un cordon de cateva
mii de oua, cu mai multe randuri, tn diametru de 12-15 mm, depus
In general In jurul unor plante acvatice. Dupa 5-6 zile apar larvele, iar
dupa aproape 4 luni, broscutele. Cand este prinsa, scoate un sunet
similar unui rniorlait iar secretia glandelor pielii are un miros slab de
usturoi. Este vanata de pasarile de balta si de rapitoarele de noapte.
Ii plac zonele cu soluri nisipoase sau argiloase, afanate. Din cauza
acestor cerinte de habitat este 0 specie vulnerabila.

Este raspandlta In cea mai mare parte a Europei, cu exceptia peninsulei

Iberice, Italiei, sudul Frantel ~i sudul peninsulei Balcanice. Ajunge pana la
rnuntii Ural, patrunde ~i In Asia pana la marea Aral. Specia este In declin
pe tot arealul, dar mai ales In nordul ~i vestul Europei.

Buhaiul de balta cu burta rosie (Bombina bombina)

Este 0 broasca cu corpul indesat, turtit, ajunqand la 0 lungime de 4-5 cm.
Capul este relativ mic, cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte proerninenti cu

--
14
pupila triunqhiulara, in forma de inirna. Pe spate tegumentul este colorat
cenusiu-deschis, rnasliniu, mai rar gri-inchis §i prezinta nurnerosi negi,
rotunzi sau ovali. Desenul de pe burta este format din pete protocalii pana
spre rosu, pe un fond negru §i are rol de avertizare, broasca secretand
substante deosebit de toxice. Din acest motiv are putini dusrnani,

Este activa ziua. Intra in apa in martie §i se retrage pentru hibernare in

octombrie. lerneaza pe uscat in ascunzisuri, reproducerea avand loc
in mai-aprilie. In conditii favorabile se poate repeta in august. Ouale
(intre 10 §i 100) sunt depuse izolat sau in qramezi mici, fixate de
obicei pe plante. Dupa 8-9 zile apar mormolocii, care de pe la sfarsitul
lunii iunie pana in septembrie devin broscute cu picioare dezvoltate.
Se hraneste cu insecte, melci mici §i viermi. Daca este surprinsa pe uscat,
se intoarce cu burta in sus, expunand abdomenul viu colorat si se preface
rnoarta. Specia este vulnerabila mai ales din cauza disparitiei baltilor.

Este raspandita in estul Europei, din Danemarca §i sudul Suediei in vest,

Cehia, fosta lugoslavie si Dunarea in sud, pana aproape de Urali. In Romania
este prezenta pretutindeni in zonele de ses: Carnpia Rornana, Baragan,
Dobrogea inclusiv Delta, Crisana, Podisul Transilvaniei §i Podisul Moldovei.
Tritonul cu creasta dobrogean (Triturus dobrogicus)
Este un triton care se gase§te de-a lungul Dunarii, din Austria pana in Delta
Dunarii. Masculul are 13 cm, iar femela 15 cm. Are aspect zvelt, capul ascutt
§i ingust, creasta dorsala relativ mica. Spatele este cafeniu sau galbui-ro§cat,
nepatatsau cu pete rare,cafenii;abdomenuleste galben-portocaliu,cu pete mari
negre,net separate,coloratiece se pastreazaneschimbata§idupa reproducere.

Traie§te doar la altitudini scazute, reproducandu-se in balti cu

veqetatie bogata. Specia este periclitata datorita arealului restrans §i
activitatilor umane.

Pasarl
Ostroavele sunt importante pentru cuibaritul, rniqratia §i iernarea a
peste 160 de specii de pasari, cum ar fi pelicani, rate, stirci, egrete,
ciocanitori, pescarusi, cinteze, soirni, vulturi, multe dintre specii fiind
protejate la nivel international §i national. Cateva exemple de specii
protejate sunt: pelicanul ere], rata rosie, cormoranul mic, soirnul
dunarean sau vulturul codalb.

--
15
 Pelicanul ere] (Pelecanus crisp us)
Se deosebeste de pelicanul comun prin partea inferioara a aripii complet
alba. Penele de pe corp apar alb-cenusii §i nu alb-roz, cum sunt cele ale
pelicanului comun. Ochii sunt alb-qalbui, nu rosii, iar penele de pe ceafa
sunt alungite §i lncretite - de unde §i numele de pelican cret.
Cuibareste In colonii mici, femela depunand 2-3 oua, galbene albicioase.
Puii sunt nidicoli (adica fara pene). Este raspandit In sud - estul Europei,
In Asia §i Africa de nord. in Romania este oaspete de vara, din martie
pana In octombrie, In Delta Dunarii §i In baltile Dunarii, inclusiv pe
ostroave, pe ale carer prelungiri de nisip se odihnesc In timpul deplasarilor
prenuptiale.

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus)

Are 0 lungime de aproximativ 48 cm. Capul §i gatul sunt cafenii. Spatele
si abdomenul sunt negre cu straluciri verzui. Tinerii ventral sunt albi
murdar, iar gatul este alb. Membrana tnotatoare a picioarelor cuprinde
toate cele patru degete, la fel ca la pelicani. Glanda uropiqiana, cea
care secreta grasimea cu care majoritatea pasarilor acvatice I§i asiqura
impermeabilizarea penajului, este foarte slab dezvoltata, de aceea dupa

Pasari odihnindu-se pe un bane de nisip

-
16
•••••
scufundari repetate, i§i usca penele stand cu aripile intinse in bataia soarelui.
In timpulimperecherii au pene mici, albe. Cuibareste in colonii cu alte specii
(tiganu§i, starci de noapte, etc.), femela depunand 3 - 6 oua.

Traieste in sud - estul Europei, in vestul Asiei §i in Algeria. In Romania este

oaspete de vara, din aprilie pana in octombrie, foarte comun in baltile si Delta
Dunarii, Este Insa destul de frecvent §i pe ostroavele de pe Dunare.

Codalbul (Haliaeetus albicilla)

Este 0 pasare care mascara lntre 80 §i 100 de cm. Cuibareste in
regiunile de coasta, lacustre §i riverane, bogate in pe§te. Face un cuib
enorm de crengi, construit pe stanci sau in copaci batrani cu crengi
ramificate. Putin activ, i§i petrece mult timp stand in copaci §i privind
imprejur.
vuitur codalb

Pe vreme buna zboara la mari inaltimi. Se hraneste cu peste §i pasari acvatice, adesea §i cu hoituri. Adultul are coada
alba, cioc masiv §i galben, cap, gat §i piept maro deschis. Juvenilul de un an are piept maro-ruginiu cu pete negre, iar
la cei de 2-3 ani partea inferioara a corpului este marc cu pete albe neregulate putand prezenta un spate evident
deschis in partea anterioara. Poate fi identificat cu u~urinta prin talia foarte mare, aripile mari, dreptunghiulare
~i lnchise la culoare, gatul destul de Tnchis ~i lung, ciocul foarte mare ~i coada scurta cu varf rotunjit.

--
17
 ~oimul dunarean (Falco cherrug)
Este 0 pasare cu 0 lungime de 47-55 cm ~i anvergura aripilor de 105-
125 cm. Populeaza mai ales tinuturi de stepa, Se hraneste in principal
cu popandal dar ~i cu pasari, Adultul poate fi, de obicei, identificat prin
culoarea partii superioare a corpului rnaro-rosiatica cu pete intunecate,
capul/crestetul de culoare deschisa, .rnustata" slab rnarcata. Unele
exemplare searnana cu soirnul sudic (Fatco biarmicus), gri-maronii ~i
dungate deasupra, inclusiv pe mijlocul cozii. Penele de pe flancurile
Chircan de gradina corpului sunt striate longitudinal.

Mamifere
Tot pe insule sunt descrise peste 26 de specii de mamifere dintre
care Lutra lutra (vidra) este inclusa in Anexa II a Conventiei de
la Berna. Cele mai tntalnite specii de mamifere sunt rozatoarele,
caprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vutpes vutpes), pisica
salbatica (Felis sytvestris), dihorul de casa (Putorius putorius) ~i
uneori bursucul (Metes metes).
$oarece de padure

Liliecii
Printre speciile cu statut de conservare se nurnara ~i liliecii cum ar fi: liliacul mic cu potcoava (Rhin%phus
hipposideros), liliacul mare cu urechi de soarece (Myotis myotis), liliacul brun urechiat iPiecotus auritus), liliacul
bicolor (Vespertitio murinus), liliacul de amurg (Nyctatus noctu/a) ~i liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). Liliecii
sunt singurele mamifere capabile sa zboare asernanator pasarilor. Sunt animale crepusculare ~i nocturne care
traiesc in colonii, uneori de mii de indivizi. In timpul zilei se adapostesc in locuri intunecoase (pesteri, grote,
scorburile copacilor, podurile caselor, pivnite), Au multe feluri de adaposturi: de vara, de iarna ~i de reproducere.
In regiunile temperate, cu ierni foarte reci, unele specii rniqreaza, altele~aman dar hiberneaza. Laringele liliecilor
emite ultrasunete (unde sonore cu 0 frecventa de 40.000 - 80.000 pe secunda), care sunt reflectate de obiectele
pe care cad si receptionate de urechealor fina. Dupa durata timpului care trece de la emiterea ultrasunetelor pana
la receptionarea undelor reflectate, liliecii apreciaza conturul, relieful, natura sau distanta obiectelor.

Liliecii se reproduc 0 sinqura data pe an ~i nasc in general, un singur pui, rar doi, acesta fiind la lnceput qolas si orb,
cu aripile slab dezvoltate. EI este purtat de mama un timp, fie la piept, fie pe spate. Traiesc in medie cam 5 ani.

Sunt mamifere foarte folositoare, deoarece consume insecte ~i contribuie la polenizarea florilor ~i raspandirea
sernintelor unor plante prin consumul fructelor acestora. Intra uneori in concurenta cu omul atunci cand nurnarul
lor in livezi este mare sau pot transmite diverse boli, in special in regiunile calde, unde, liliecii vampir infectaf
transmit cirezilor de vite prin muscatura produsa, turbarea.

--
18
 Liliecii sunt animale protejate, lntrucat nurnarul lor a scazut destul
de mult ca urmare a distrugerii locurilor de hranire, hibernare ~i -- -~ .."
reproducere, perturbarea locurilor unde se adapostesc sau folosirea
unor substante pentru combaterea insectelor (de pilda, sunt sensibili
la DOT, un insecticid a carui utilizare la nivel global este interzisa din
2004 deoarece este foarte toxic chiar ~i pentru oameni).

Vidra (Lutra lutra)

Este un mamifer cu 0 lungime de 63-83 de cm ~i 0 greutate de 6 ~i 15 kg.
Femela este mai mica decat masculul. Capul este mic, turtit ~i lat. Urechile
rotunjite, scurte sunt putin iesite din blana. Ochii mici, aproape de colturile
gurii, au pupila rotunda. Picioarele au cate 5 degete unite prin membrana
de inot. La inot se foloseste de picioarele dinapoi ~i de coada. Spatele
este cafeniu, intunecat ~i lucios; pe burta, blana este de culoare cafeniu
deschis sau sur-cafeniu, cu irizatii .verzui" pe gat ~i laturile corpului.
Longevitatea este de 15 - 18 ani.
Vaneaza deseori in grup; este animal de amurg ~i de noapte, dar poate
fi vazut ~i ziua. Rezista sub apa 6 -7 minute fara sa iasa la supratata,
Traieste in apa ~i pe uscat, unde are nevoie de adapost (padure sau stuf).

De regula, nu i~i face galerie, ci ocupa 0 galerie de vulpe sau viezure, sau foloseste adancituri naturale sub
tarmuri ~i radacini de arbori de pe mal. Se hraneste cu peste (mai ales pastrav, lipan, crap), broaste, raci, rate
salbatice, li~ite, mamifere mici, acvatice. Raspandirea vidrei in Europa ~i la noi in tara depinde de posibilitatea
procurarii hranei ei de baza: pestele. De aceea, vidra traieste pe tarrnurile lrnpadurite ale apelor curqatoare ~i
statatoare, fie ele de munte sau de ses,

Este raspandita din Europa pana in Asia centrale ~i nordul Africii. La noi, este localizata in Delta ~i pe langa raurile de
munte bogate in pastravi. <

Dihorul (Mus tela putorius)

Este un mamifer cu 0 lungime de 32-45 cm ~i 0 greutate de 500 - 1200 g. Culoarea qenerala este brun inchis,
intercalat cu 0 nuanta mai deschisa. Varful botului este alburiu, iar buzele, varful urechilor ~i 0 dunqa in dosul ochilor
sunt galben deschis. Traieste 8-10 ani. in regiunea anala, dihorul are 0 qlanda care secreta 0 substanta foarte urat
mirositoare, de unde i se trage ~i numele de .puturos". Acesta este un mijloc de aparare, dihorul reusind adesea sa
scape de urrnaritor datorita mirosului dezagreabil.

Este un excelent tnotator. Se hraneste cu soareci, sobolani ~i orice vanat care cuibareste pe sol dar, pentru a se hrani,
ataca ~i qospodarii unde produce pagube, mai ales intre pasarite domestice. Mananca ~i fructe, miere de albine ~i pesti.

--
19
 Se reproduce din martie pana In iunie, durata qestatiei fiind de 40-43 de
zile. Naste de regula 4-8 pui, care I§i capata vederea dupa 4-5 saptarnani
§i stau In grija mamei pana la varsta de 3 luni.

Considerat daunator, deoarece se hraneste cu vanatul mic (pui de iepure,

fazani, potarnichi) si pentru ca ataca qospodariile oamenilor, dihorul este
un endemit European, de mare valoare faunistica §i figureaza In Anexa
II a Conventiei de la Berna, precum si In Anexa V a Directivei Habitate.
Aceasta Inseamna ca pe langa importantul sau rol in controlul populatiilor
de rozatoare este §i un valoros element faunistic.

Porcul salbatic sau mistretul (Sus scropha) de cample

Are trunchiul mai alungit, umerii mai jo§i §i blana de culoare mai deschisa §i
este considerat diferit de cel din zonele de deal si de munte. Capul irnpreuna
cu trunchiul ajung la 120-150 cm (rar 2 m); greutatea masculului poate atinge
200-300 kg iar a femelei 160-200 kg. Culoarea este, In general, neaqra-
cafenie, iar la cei tineri- cenusie-cafenie, cu dungi gal bene pe fiecare parte
a corpului. Pe coapse prezinta pete galbene. Botul este alungit, puternic,
terminat cu un disc cartilaginos In care se gasesc narile mistretului. Dentitia
este puternica, caninii inferiori fiind foarte dezvoltati, recurbati, cu sectiune
triunqhiulara §i pot ajunge pana la 28 cm lungime. Ei constituie 0 arrna de

--
20
aparare redutabila. Cei doi canini din maxilarul superior, de asemenea recurbati, dar mai scurti, au rolul de a ascuti
permanent coltii- arma.
Este un animal activ mai mult noaptea. Merge totdeauna In .ciurda", 5-12 (20) indivizi. Femela naste 0 data pe an
4-6 purcei. Este omnivor ~i T~itradeaza prezenta prin ramaturile din poieni, ln cautarea bulbilor ~i rizomilor, dar si a
larvelor de insecte, serpi, soparle, soareci. Ataca ~i pui de iepure sau iezi de caprioara. In general, 85% din hrana sa
este de origine veqetala ~i 15% anlrnala. Este strarnosut porcului domestic, sunetele scoase de rnistret sernanand
pana la identitate cu cele ale pocului domestic.
Este raspandit ln toata Europa ~i apare frecvent pe insulele de pe Dunare,
Capriorul (caprloara) (Capreoius capreoius)
Este un mamifer cu 0 lungime de 1-1,3 m; lnaltimea 70-80 cm, iar greutatea la mascul ajunge la 15-25 kg. Este mult
mai mic decat cerbul (ciuta), cu capul scurt ~i obtuz. Corpul ~i qatul sunt user alungite. Masculii au coarne drepte ~i
putin ramificate. Culoarea variaza dupa anotimp. Vara este, In general, rosie-qalbena, cu picioarele mai galbui, pe
cap comblnata cu cenusiu, iar ln regiunea anusului ~i oglinda galbui-albicioase. larna devine qalbena-cafenie, cu
oglinda alba. La iezi culoarea este rosiatica-qalbena-cafenie, cu pete albicioase sau galbui. Se hraneste cu muguri,
qhinda, jir, rugi de mure, iar prin culturile din apropierea padurilor consurna fasole, sfecla. Imperecherea are loc ln
iulie-august. Dupa 8-9 luni (prin mai), ciuta naste 1-3 iezi.
Este raspandita ln toata Europa. La noi, se lntalneste In padurile de ses ~i de munte, mai nurneroasa ln padurile
din Transilvania, Banat ~i nordul Moldovei, mai rara tn restul Moldovei, Muntenia ~i Dobrogea. Vara prefera locurile
umbrite ~i racoroase, iarna pe cele Tnsorite ~i ferite de vanturi.

--
21
 Pisica salbatica (Felis silvestris)
Este un mamifer cu 0 lungime de 50 - 70 cm. Greutatea este, Tn general, de 5-8 kg, dar poate ajunge §i la 10 kg.
Culoarea blanf are fondul galbui-cenu§iu; pe frunte, Tntre ochi §i urechi are 4 dungi negre, Tn sensullungimii corpului,
iar pe spate- 0 dunqa neaqra de la cap pana la coada. Extremitatea cozii este neaqra pe 0 lungime de 5 cm, dupa
care urrneaza 2-3 inele negre complete §i apoi, alte 2-3 incomplete. Traieste 12-15 ani.

Prefera padurile de carnpie §i de lunca. Nu se Impaca cu civilizatia, retraqandu-se din fata acesteia. Pentru culcus
T§i alege arbori batrani cu scorburi, vizuini de vulpe sau viezure, unghere Tntre stanci, arbori dezradacinati.

imperecherea are loc Tnfebruarie-martie, durata gestatiei fiind de 9 saptarnani jurnatate. Femela naste 0 sinqura data pe an
2-4 pui cu ochii lipiti 10-12 zile, devenind independenf la circa 3luni. Este solitara §i T§iapara cu vajnicie teritoriul individual,
care poate fi de 20 ha. Mananca mai ales soareci dar §i cu iepuri, pasari, oua, reptile, chiar si insecte.
Este distribuita compact Tn Europa §i Tn nordul statelor baltice.

Specii alohtone §i invasive pe ostroave

o specie alohtona este 0 specie introdusa sau raspandita, accidental sau intentionat, dintr-o alta regiune
geografica, ca urmare directa sau indirecta a activitatii umane. Ea lipseste Tn mod natural dintr-o anurnita
regiune, aria ei de raspandire fiind alta decat zona Tn care este considerata autohtona. Uneori aceste specii dispar,
negasind conditii prielnice de dezvoltare. De multe ori lnsa, ele se inmultesc foarte mult §i intra Tn cornpetitie cu
speciile native pe care pot ajunge sa Ie domine sau sa Ie tnlocuiasca.
Astfel de specii se numesc invasive.

Exemple de astfel de specii invasive pe ostroave sunt:

- dintre arbori: artarul american (Acer negundo), cenuser (Ailanthus altissima),
dudul alb (Morus alba), dudul negru (Morus nigra), frasinul de Pensilvania
(Fraxinus penssylvanica), dintre arbusti: amorfa sau salcarnul mov (Amorpha
fruticosa) iar dintre speciile ierboase: batranis (Erigeron canadesis).
- dintre animale unele rnoluste corespund acestei categorii, cum ar fi: Corbicula
fluminalis §i Sinanodonta woodiana.

Corbicula fluminalis este orlqinara din bazinul Rinului, ln vestul Europei si

a patruns Tn Dunare odata cu deschiderea canaluiui Rin-Main-Dunare Tn
1984. Prima oara specia a fost colectata la noiin zona Portile de Fier Tn
1997 si de atunci s-a raspandit rapid Tn Dunare.

Sinanodonta woodiana este oriqinara din estul Asiei §i a fost introdusa Tn

Europa Tn mod accidental, odata cu speciile fitofage de crap chinezesc.

Batrani§

--
22
 ·c
_
- one I··
UZII

Q stroavele, asemeni altor zone naturale ~i seminaturale,

reprezinta locuri importante pentru supravietuirea unor
specii de plante ~i animale, Tntre care exista leqaturi stranse,
Astfel, prezenta salciilor ~i a plopilor batrani cu scorburi asiqura
culcus ~i cuib pentru pasari, Iilieci, rozatoare sau chiar pisica
salbatlca. Copacii cu ramuri multe ~i groase constituie suport
pentru cuiburile unor pasarl rapitoare mari, asa cum este vulturul
codalb. Aceiasl copaci, daca se afla pe malul Dunarii sau al
baltilor, umbresc partial apa, reducand variatia temperaturii
acesteia ~i perrnitand pestilor sa supravietuiasca zilelor toride.
Asadar, taierea tuturor copacilor batrani sau Tnlocuirea pe
suprafate mari a speciilor native cu specii repede crescatoare ~i
fara multe ramuri duce la disparitia speciilor care depindeau de
ei sau la reducerea drarnatica a populatiilor acestor specii.
Nevertebratele acvatice ~i terestre, pestii sau rozatoarele
constituie hrana pentru pasari sau mamifere, acestea refugiindu-
se adesea pe insule unde au mai rnulta liniste. Poluarea apei,
folosirea insecticidelor Tncantitati marl, pescuitul irational, distrug
hrana pasarilor si mamiferelor sau Ie afecteaza direct, ducand la
disparitia acestora sau la scaderea nurnarului de indivizi.Acesti
factori ne arata ca locul respectiv este bolnav, deci s-ar putea ca
~i sanatatea sau viata noastra sa fie Tnperico!.
Acest complex viu depinde, dar ~i rnodeleaza, partea nevie.
Majoritatea plantelor ~i animalelor sunt adaptate la inundatii
sau la conditii de umiditate crescuta ~i depind de ea pentru a
supravietui. Padurea, mai ales cea naturals, pe langa faptul
ca produce oxigen, fixeaza malurile, absoarbe partia] apa
inundatiilor, reline In mare parte substantele poluante, atenueaza
variatiile de temperatura Tntimpul verii ~i lrnpiedica evaporarea
apei de la suprafata solului asiqurand astfel conditii prop ice
pentru restul vietuitoarelor acestor habitate.
lata de ce habitatele naturale ~i seminaturale Tn care se
lncadreaza ~i cele de pe ostroave sunt importante pentru
supravietuirea noastra si, ca atare, trebuie pastrate, Colonie de cormorani pe ostroave

-
23
 Bibliografie •
------------------------------------------------::
Bruun B., Delin H., Svensson L., 1999, Pasarile din Romania §i Europa - Determinator ilustrat (editia Tn limba
rornana), Octopus Publishing Group Ltd., 320 p.

Cotta v., Bodea M., Micu 1.,2008, Vanatul si vanatoarea Tn Romania, Ed. Ceres, Bucuresti, 786 p.

Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biri§ I.-A., 2006, Habitatele din Romania. Modiflcan
conform amendamentelor propuse de Romania §i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC). Editura Tehnica
Silvica. Bucuresti, 95 p.

Donita, N., Biris, LA., 2007, Padurile de lunca din Romania - trecut, prezent §i viitor. Proiectul LlFE06NATI
ROI000177. 24 p.

Donita, N., Biri§, LA., 2007, Filat M., Ro§u C., Petrila M., 2008, Ghid de bune practici pentru managementul
padurilor din Lunca Dunarii, Editura Silvica, Bucuresti, 158 p.

http://animalia.go.ro/index1.html

http://ec.europa.eu/environmentlnature/natura2000/barometer/index_en.htm

Raport privind investiqatiile de teren pentru completarea bazei de date referitoare la ostroavele: Albina, Haralambie,
Ciocanesti, Trarnsani, Soirnu, Turcescu, Cianu Nou §i Fermecatu. Proiectul LlFE06NAT/ROI000177, www.
ostroaveledunarii.ro/produse%20si%20rapoarte.html

Bulgarian Ministry of Agriculture and Forest, Ministry of Environment and Water, WWF, Bulgarian experts and
NGOs, 2001, Strategy for the Protection and Restoration of Floodplain Forest of the Bulgarian Danube Islands,
WWF _strategLProtection_restoration-':Bulgarien_Danube Islands_2001.pdf-

--
24
 Agentia pentru Protectla Mediului Calara!?i
Sos. Chiciu, Nr. 2, cod 910005, Calarasi, Judetul Calaras:
Tel:0242 311926
Fax:0242315035
Te1/Fax:0242318052
Email:office@apmcl.ro
www.apmcl.ro

Parteneri

WWF - Programul Dunare Carpatl Romania

Str. Mircea vulcanescu, nr. 109, cod 010818, Sect. 1, Bucuresti
Tel: 021 3174996
Fax: 021 3174997
Email:office@wwfdcp.ro
www.panda.org/romania

Institutul de Cercetarl !?iAmenajart Silvice

Sos. $tefane9ti, nr. 128, cod 077190, Voluntari, IIfov
Tel:021 3503245
Fax:021 3503238
Email: office@icas.ro
www.icas.ro/homeRO.htm

Societatea Ornitologica Romana

Societatea Ornitologica Romana - f

Bd. Mihail Koqalniceanu, nr.49, se. A, Etaj, Ap. 8,

Cod 050108, Sector 5, Bucuresti
Tel.: 031 4255657
.~
Fax: 031 4255656
Email: office@sor.ro, www.sor.ro

Regia Nationala a Padurilor - Dlrectla Silvica Calara!?i

Str. Aleea IAS Mircea Voda, nr.2, cod 910067, Calaras], Judetul Calarast
Tel:0242306712
Fax:0242311492
Email:dscalarasi@rosilva.ro
www.dscalarasi.ro
ISBN: 978-606-92081-2-0