Nume: Gidiuta Maria

Grupa 441C
Laborator 2 – Retele de Comunicatii
Ex. 1
Link Scenariu Queuing Delay (sec) Throughput(bits/sec)

Traficul de Scenariul 1 0 0
downstream intre
Router 1- Router 2 Scenariul 2 0.00059 40000

Traficul de Scenariul 1 0.00060 42000

downstream intre
Router 1- Router 5 Scenariul 2 0 0

Traficul de
downstream intre
Scenariul 3 0.00060 41000
Router 1- Router 4

Scenariul 1:
Queuing Delay pentru downstream intre Router 1 si Router 2
Throughput pentru downstream intre Router 1 si Router 2

Queuing Delay pentru downstream intre Router 1 si Router 5

Throughput pentru downstream intre Router 1 si Router 5

Observatie:
Queuing Delay pentru upstream si downstream intre Router 1 si Router 5
 Throughput pentru upstream si pentru downstream intre Router 1 si Router 5

Se observa ca avem un throughput pentru downstream (graficul de culoare

rosie) mai mare fata de upstream (grafic albastru), la fel si delayul este mai mare
pentru downstream, deoarece utilizatorii vor face mai mult download decat upload.

Scenariul 2:
Queuing Delay pentru downstream intre Router 1 si Router 2
Throughput pentru downstream intre Router 1 si Router 2

Queuing Delay pentru downstream intre Router 1 si Router 5

 Throughput pentru downstream intre Router 1 si Router 5

Se observa ca daca legatura dintre R1 si R5 nu mai este valida, traficul se va

muta pe legatura dintre R1 si R2. Valorile pentru delay si throughput pentru
scenariul 2 au valori foarte asemanatoare cu cele pentru scenariul 1, dar difera
legatura.

Scenariul 3:
Queuing Delay pentru downstream intre Router 1 si Router 4
 Throughput pentru downstream intre Router 1 si Router 4

In scenariul 3, in cazul in care legatura dintre routerul 1 si routerul 4 este

valida, se observa ca se va selecta acest traseu, atat pentru upload, cat si pentru
download. (Am realizat verificarea pentru amandoua). Pentru a transmite datele de
la client catre server si invers se vor traversa doar 2 noduri.

Ex. 2
Timpul mediu de incarcare al unei pagini web (HTTP) – Scenariile 1 si 2
 Pentru scenariul 1 (punctele albastre), timpul mediu de incarcare al unei
pagini web este 0.030 sec, iar pentru scenariul 2 (punctele rosii), timpul mediu de
incarcare este 0.035 sec.
Avem un timp mediu mai mare in cel de-al doilea scenariu, deoarece vom
trece prin 4 noduri, fata de primul scenariu in care trecem prin 3 noduri. Crescand
numarul de noduri, va creste si timpul mediu de incarcare.

Ex. 3
Pentru a stabili ce ruta este folosita in cazul in care legatura dintre router 1 si
router 4 este defecta, vom vedea queuing delay-ul si throughput-ul, atat pentru
upstream, cat si pentru downstream, pentru fiecare posibil traseu. Exista 3 trasee
posibile din router 1 si anume: router 1- router 2, router 1- router 3, router 1- router
5.

Upstream
Queuing Delay pentru upstream pentru toate cele 3 cai: R1-R2, R1-R3, R1-R5
Throughput pentru upstream pentru toate cele 3 cai: R1-R2, R1-R3, R1-R5

Se poate observa ca se alege ruta router 1- router 2 pentru upstream. Aceasta

prezinta un queuing delay de 0.00032 sec si un throughput de 29000 bits/sec.
Celelalte rute: router 1 – router 3 si router 1- router 5 au un queuing delay de 0 sec
si la fel si pentru throughput, 0 bits/sec.
Queuing Delay pentru upstream pentru toate cele 3 cai: R2-R3, R2-R4, R2-R5
Throughput pentru upstream pentru toate cele 3 cai: R2-R3, R2-R4, R2-R5

Din router 2 exista 3 cai disponibile pentru a ajunge la server si se observa

ca se va alege calea router 2 – router 4. Aceasta are un queuing delay de 0.00032
sec si throughput de aproximativ 29000 bits/sec.
In urma defectarii legaturii dintre router 1 si router 4, care era legatura de
transport a datelor in cazul scenariului 3, se va alege o alta ruta de transport pentru
upload si anume router 1 – router 2 -router 4.
 Downstream
Queuing Delay pentru downstream pentru toate cele 3 cai: R1-R2, R1-R3, R1-R5

Throughput pentru downstream pentru toate cele 3 cai: R1-R2, R1-R3, R1-R5
 Ca si in cazul trecut, se va selecta ruta formata din router 1- router 2, avand
un queuing delay de 0.00060 sec si un throughput de 41000 bits/sec. Celelalte doua
posibile trasee au un queuing delay de 0 sec si un throughput de 0 bits/sec.

Queuing Delay pentru downstream pentru toate cele 3 cai: R2-R3, R2-R4, R2-R5

Throughput pentru downstream pentru toate cele 3 cai: R2-R3, R2-R4, R2-R5
 Din router 2 exista 3 cai disponibile, dar se va alege legatura router 2 –
router 4, ce are un queuing delay de 0.00060 sec si un throughput de 41000
bits/sec.
Pentru a se intoarce datele de la server spre utilizatori, se va alege ruta de
downstream formata din router 4 – router 2 – router 1. Inainte de defectarea
legaturii dintre router 1 si router 4, legatura de downstream dintre server si clienti
era router 4-router 1.

Ex. 4
In cadrul retelelor cu topologie de tip inel fiecare nod este conectat doar cu
nodul din stanga sau din dreapta sa (in cazul laboratorului legatura este una
bidirectionala), pe cand in cazul retelelor ce utilizeaza topologia mesh, fiecare nod
este conectat printr-o legatura speciala cu fiecare nod al retelei.
Principalele dezavantaje ale topologiei inel in comparatie cu tehnologia
mesh:
Daca se defecteaza un echipament, intreaga retea este afectata. S-a observat
si in cadrul scenariului 2 ca daca se defecteaza legatura dintre router 1 – router 5 va
mai exista o singura cale si anume, router 1- router 2. Pe cand, in reteaua ce
utilizeaza topologia mesh, prin defectarea rutei router 1- router 4, mai existau alte 3
rute disponibile, deoarece fiecare echipament este conectat la alte 4 routere (in
situatia scenariului 3). Prin defectarea conexiunii router 1 – router 4 raman 3
conexiuni posibile in router 1.
Daca in cadrul retelei cu topologie de tip inel s-ar fi defectat si conexiunea
dintre router 1 – router 2, nu ar mai fi existat nicio conexiune valida. Pe cand, in
cadrul retelei cu topologie mesh dupa defectarea a doua rute, mai exista inca 2 rute
valide in router 1.
Acest lucru arata ca reteaua ce utilizeaza topologia inel este mult mai
nesigura decat reteaua ce utilizeaza topologia mesh.
De asemenea, daca se adauga noi legaturi sau noduri intr-o retea ce are
topologie inel, acest lucru va duce la o deteriorare a performantelor retelei. De
exemplu, in cazul exercitiului 2 se observa ca daca ruta dintre router 1 si router 5
nu este valida, va traficul se va muta pe ruta dintre router 1 si router 2. Acest lucru
a dus la cresterea timpului mediu de incarcare pentru o pagina web, deoarece a
crescut numarul de noduri. Pe cand in cazul retelei cu topologie mesh prin
adaugarea unor noi elemente traficul se imbunatateste, iar conexiunile existente nu
vor fi afectate.
Timpul de incarcare al unei pagini web pentru Scenariile 1,2 si 3 (3 cand
legatura router 1 si router 4 este valida)

Timpul de incarcare al unei pagini web pentru Scenariile 1,2 si 3 (3 cand

legatura router 1 si router 4 nu este valida)
 Printr-o verificare se observa ca in primul caz analizat: Scenariile 1, 2 si
3(cand legatura dintre router 1 si router 4 este valida) prezinta un timp mediu de
incarcare al unei pagini web de 0.026 de secunde pentru reteaua ce utilizeaza
topologia mesh, 0.030 secunde pentru scenariul 1 si cel mai mare timp de incarcare
pentru scenariul 2, deoarece a crescut numarul de noduri din cadrul retelei cu o
topologie de tip inel.
In al doilea caz analizat, se observa ca in cazul defectarii legaturii dintre
router 1 si router 4, din scenariul 3, timpul mediu de incarcare pentru o retea cu o
topologie mesh ajunge la 0.030 secunde, egal cu timpul mediu pentru scenariul 1.
Se poate observa ca reteaua care are o topologie de tip mesh va avea un timp
mediu de incarcare mai mic decat o retea ce utilizeaza topologia de tip inel.
Avantajul utilizarii topologiei inel fata de topologia mesh este faptul ca este
mai usor de monitorizat. Am observat in cadrul scenariului 2 ca daca se defecteaza
ruta router 1 – router 5, stim ca datele vor fi transportate prin ruta router 1 – router
2 daca ramane valida in continuare. Pe cand, in cadrul retelei cu topologia mesh nu
se va sti prin ce ruta vor fi transportate datele dupa defectarea legaturii prin care
erau transmise datele si anume, router 1- router 4. In cadrul retelei cu topologie
mesh trebuie analizate queuing delay si throughput pentru upstream, cat si pentru
downstream, deoarece se va putea stabili o anumite legatura pentru upstream si una
diferita pentru downstream. In cazul laboratorului, nu au existat legaturi diferite
pentru upstream sau downstream in situatia defectarii legaturii router 1 – router 4,
dar acest lucru este posibil.
De asemenea, costul este mai mic pentru o retea ce utilizeaza topologia inel,
fata de o retea ce utilizeaza topologia mesh.
O retea realizata in topologia mesh contine o serie de legaturi care se pot
dovedi a fi redundante, fata de o retea cu o topologie de tip inel.

Ex. 5
Un avantaj il reprezinta faptul ca o retea cu o topologie de tip mesh partial
este ceva mai usor de monitorizat, deoarece exista mai putine legaturi fata de o
retea cu o topologie de tip mesh total. Dispozitivele sunt conectate la diverse
elemente din retea, dar nu toate sunt conectate intre ele.
 Pintr-un numar mai mic de legaturi se reduce redundanta care poate aparea
la o retea cu o topologie mesh total.
De asemenea costul este unul mai mic in cazul unei retele cu topologie de tip
mesh partial.
Un dezavantaj il constituie faptul ca o retea cu o topologie de tip mesh
partial este mai putin sigura decat o retea cu topologie mesh total. In cazul
defectarii unei legaturi, vor exista mai putine legaturi disponibile decat in cazul
retelei ce utilizeaza o topologie mesh total.