Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
XVI)
MAICA DOMNULUI SIRIACA
Istoricul icoanei
Pentru a identifica venirea icoanei MAICII DOMNULUI SIRIACA la Mănăstirea Ghighiu în anul 1958, 25
februarie, trebuie amintit textul care a fost consemnat în Glasul Bisericii, Revistă oficială a Sfintei
Mitropolii a Ungro-Vlahiei.
Numele lui Vasile Samaha e bine cunoscut ierarhilor, clericilor şi credincioşilor din ţara noastră.
Arhimandritul de acum câţiva ani ne-a vizitat în mai multe rânduri, fie singur, fie ca însoţitor al Prea
Fericitului Alexandru al III-lea, Patriarhul Antiohiei şi Întregului Orient.
Cu un an în urmă, adică la 13 februarie 1957, Vasile Samaha a fost ridicat în treapta de episcop, cu
titlul de Serghiopolis, şi continuă să deţină calitatea de reprezentant permanent al Patriarhiei
Apostolice din Antiohia, pe lângă Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse, avându-şi reşedinţa la metocul
antiohian din Moscova, pe care-l conduce din 1948. Înzestrat cu deosebite calităţi de om bisericesc, cu
o bună pregătire teologică, cu o minte ascuţită, cu un spirit viu şi pururea prezent, cu putinţa de a
cuprinde largi orizonturi de înţelegere a realităţilor bisericeşti şi sociale, Prea Sfinţitul Episcop Vasile
Samaha s-a impus drept un puternic militant pentru unitatea Ortodoxiei, pentru consolidarea
conştiinţei de ecumenicitate ortodoxă.
În ultimii zece ani a întreprins, ca împuternicit al Sfântului Sinod din Antiohia, lungi şi repetate
călătorii în aproape toate centrele Ortodoxiei, purtând mesaje de solidaritate bisericească răsăriteană
şi de promovare a luptei pentru pace. Cu toate dificultăţile ridicate de epoca turbulentă a Orientului
Mijlociu şi a omenirii în general, Prea Sfinţitul Vasile a izbutit să obţină o seamă de succese pe care
istoria bisericească, desigur, nu le va neglija.
La 4 februarie 1958 Prea Sfinţitul Episcop Vasile Samaha a sosit din nou în ţara noastră, venind cu
avionul din Moscova. Pe aeroportul Băneasa, Prea Sfinţia Sa a fost întâmpinat şi salutat de Prea
Sfinţitul Episcop Teoctist Botoşăneanul, Vicar Patriarhal, de d-l Ion Onţanu, Director în Departamentul
Cultelor şi de Prea Cucernicul Preot N. Cazacu, Secretar Patriarhal. În aceeaşi zi Prea Sfinţia Sa a fost
primit de Prea Fericitul Patriarh Justinian.
De asemenea, s-a prezentat în audienţă şi la d-l Director D. Dogaru, Secretarul General al
Departamentului Cultelor. De data aceasta Prea Sfinţitul Vasile a avut de îndeplinit misiunea ce-i
fusese încredinţată de Prea Fericitul Patriarh Alexandru al III-lea şi de Sfântul Sinod al Bisericii
Antiohiene, şi anume aceea de a înmâna câtorva ierarhi români decoraţia bisericească „Ordinul
Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel,” decoraţie cu care, încă din toamna anului 1950, Biserica Antiohiei a
cinstit pe Prea Fericitul Patriarh Justinian al României.
Primind cuvenita binecuvântare din partea Întâistătătorului Bisericii noastre, Prea Sfinţitul Vasile a
înmânat această decoraţie Înalt Prea Sfinţitului Iustin, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, la Iaşi, în
duminica din 9 februarie 1958, iar în duminica următoare s-a săvârşit la Craiova decorarea Înalt Prea
Sfinţitului Firmilian, Mitropolitul Olteniei. În duminica din 23 februarie 1958, a avut loc în catedrala
Sfântul Spiridon din Bucureşti, solemnitatea decorării cu acest Ordin a Prea Sfinţiţilor Episcopi Antim
Târgovişteanul şi Teoctist Botoşăneanul, Vicari Patriarhali, şi a Părintelui Arhidiacon Vartolomeu
Anania, bibliotecarul şef al Sfintei Patriarhii Române. La orele 10 dimineaţa s-a început Sfânta
Liturghie, oficiată de Prea Sfinţiţii Vasile, Antim şi Teoctist şi de un sobor de preoţi şi diaconi, în
prezenţa Prea Fericitului Patriarh Justinian. În dimineaţa zilei de 24 februarie, Prea Sfinţia Sa, însoţit
de Prea Sfinţitul Episcop Teoctist Botoşăneanul, de Reprezentantul Departamentului Cultelor şi de
Arhidiaconul Vartolomeu Anania, a vizitat mai întâi Fabrica de Confecţii „Gh. Gheorghiu Dej,” după
care a vizitat Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii.” În după amiaza aceleeaşi zile, Prea Sfinţitul Vasile
a vizitat Mănăstirea Samurcăşeşti, cunoscută mai mult sub numele de Ciorogârla.
A doua zi, 25 februarie, Prea Sfinţitul Vasile de Serghiopolis a fost condus la Schitul Maicilor, din
Bucureşti, după care a fost invitat să meargă şi la Mănăstirea Ghighiu, rectitorită, de asemenea, în
ultimii cinci ani. Cu prilejul acestei vizite, maicile de la Mănăstirea Ghighiu au avut una din cele mai
mari surprize ale vieţii lor şi au trăit un moment de adevărată sărbătoare: Prea Sfinţitul Vasile Samaha
prezentase Prea Fericitului Patriarh Justinian, printre alte daruri, şi o icoană a Maicii Domnului, veche
de peste patru sute de ani, în a cărei tradiţie se pomenesc o seamă de fapte neobişnuite. Sub văzduh
de clopote şi cântări duhovniceşti, icoana a fost purtată pe braţe de vlădicii Vasile şi Teoctist, urmaţi
de toate vieţuitoarele chinoviei, şi aşezată cu mare cinste în paraclisul mănăstirii, unde s-a făcut şi
întâia rugăciune de obşte înaintea preţiosului chip al Maicii Domnului.
Îmbărbătând pe călugăriţe în râvna lor pentru rugăciune şi muncă, Prea Sfinţitul Vasile Samaha le-a
împărtăşit binecuvântarea Bisericii Apostolice din Antiohia, ale cărei legături cu Biserica Română
capătă o verigă în plus prin prezenţa acestei icoane.
Acatistul Maicii Domnului Siriaca