Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 4
A fi asistentă înseamnă:
In anul 1988, la Riga, a avut loc o sesiune tehnică a OMS în care obiectivul
"Sănătate pentru toţi până în anul 2000" a fost reînnoit. în anul 1990, directorul
general al OMS, dr. Hiroschi Nagajima, a reafirmat acest obiectiv ca fiind o
problemă de justiţie sanitară şi socială (Who Press NHA/4).
Definiţiile date de OMS schiţează cel puţin opt elemente de sănătate esenţiale
furnizate de IPS:
1. Instruirea privind problemele prevalente de sănătate şi metodele de
a preveni şi controla.
2. Restructurarea învăţământului pentru a forma asistentele medi¬
cale/nurse capabile sa practice atât în spitale, cât şi în serviciile comunitare
şi să ofere îngrijiri primare de sănătate.
3. Promovarea unei alimentaţii corecte şi rezervele de apă.
4. îngrijiri de sănătate pentru mamă şi copil, inclusiv planificarea
familială.
5. Imunizarea împotriva principalelor boli infecţioase.
6. Prevenirea şi controlul bolilor endemice.
7. Tratamentul bolilor curente şi a traumatismelor.
8. Furnizarea pentru comunitate a medicamentelor de bază, folosite
în gospodărie.
Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta individul să-şi menţină sau
recâştige sănătatea, să-l asiste în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi efectuat singur dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul să-
şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. (V. Henderson – februarie 1991).
În prezent activitatea asistentei nu este totdeauna clară – pentru unii asistenta ajută
medicul, pentru alţii asistenta practică o meserie autonomă. Acest fapt face ca
rolul ei să fie perceput diferit.
Funcţiile asistentei derivă direct din rolul îngrijirilor medicale în societate. Sunt
funcţii universale şi constante, indiferent de locul sau timpul acordării îngrijirilor,
indiferent de statutul pacientului sau de resursele disponibile.
c. Funcţie economică
- Gestionarea serviciului.
- Organizarea timpului.
- Precizarea priorităţilor.
- Aprovizionarea materială.
d. Funcţie de cercetare
- Se dezvoltă pe fondul unei pregătiri profesionale şi morale superioare.