POMPIERII BRAŞOVENI

GUVERNUL ROMÂNIEI
Instituţia Prefectului – Judeţul Braşov.
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului
Braşov

Î n fiecare an, la 28 Februarie, comemorăm

înfiinţarea primelor structuri de apărare civilă în
România prin Înaltul Decret Regal nr. 468 care a
aprobat Regulamentul Apărării contra Atacurilor
Aeriene.
La 15.12.2004 s-a produs ultima mare schimbare în
urma căreia, inspectoratele de protecţie civilă s-au
unificat cu grupurile de pompieri, fiind constituite
inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Acest moment de aniversare îmi dă prilejul de a mă
adresa lucrătorilor de protecţie civilă, celor care, zi
de zi, dau dovadă de spirit de sacrificiu în apărarea
vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale în situaţiile
de urgenţă.
Diversitatea situaţiilor de criză la care interveniţi vă Prefectul judeţului Braşov
recomandă ca demni urmaşi ai înaintaşilor voştri, Ion Gonţea
consolidând respectul, preţuirea şi stima pe care
societatea civilă vi le poartă şi pe care le-aţi dobândit
cu sudoare şi chiar cu sacrificiul suprem.
Îndeplinirea cu promptitudine a misiunilor şi
intervenţia imediată în situaţii deosebit de dificile,
zi şi noapte, mă face să remarc profesionalismul
cadrelor care, împreună cu celelalte structuri cu
atribuţii în intervenţia la situaţii de urgenţă, au
asigurat un climat de siguranţă şi protecţie la nivelul
întregului teritoriu de competenţă, climat necesar
dezvoltării economice a judeţului nostru.
La această zi aniversară, adresez întregului personal,
ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi salariaţi civili,
sincere gânduri de sănătate, bucurie şi fericire,
însoţite de tradiţionalul:

La mulţi ani !!!

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 3

Februarie 2009

CONSILIUL JUDEŢEAN
BRAŞOV

MESAJUL
PREŞEDINTELUI
CONSILIULUI
JUDEŢEAN

Î nfiinţate în ţara noastră în urmă cu 76 de ani, după

prima conflagraţie mondială, ca o necesitate în
asigurarea protecţiei forţelor necombatante, structurile de
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov
protecţie civilă şi-au extins domeniul de activitate, având
Aristotel Căncescu
o contribuţie recunoscută în salvarea de vieţi omeneşti şi
bunuri materiale ameninţate de furia dezastrelor.
Prin profesionalismul şi seriozitatea cadrelor de protecţie
civilă, s-au reuşit gestionarea unor situaţii critice provocate
de-a lungul anilor de inundaţii, alunecări de teren, secetă şi
alte situaţii de urgenţă ce au necesitat intervenţii prompte
şi eficiente.
Apreciez rezultatele şi activitatea structurilor de protecţie
civilă ca o consecinţă a muncii depuse în slujba societăţii
civile pentru asigurarea unor servicii de calitate şi
utile cetăţenilor judeţului nostru, fie în zona rurală sau
urbană.
Vă felicit pentru eforturile depuse, profesionalismul şi
competenţa reliefate pe timpul executării numeroaselor
misiuni şi vă doresc să consolidaţi pe mai departe renumele
de care vă bucuraţi.
Cu ocazia acestui moment aniversar, vă urez cele mai
calde felicitări şi urarea de succes deplin în nobila şi dificila
dumneavoastră misiune.
La mulţi ani!!!

4 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

 POMPIERII BRAŞOVENI

MESAJUL PRIMĂRIA BRAŞOV

PRIMARULUI
MUNICIPIULUI
BRAŞOV

Î nceputul organizării protecţiei civile în România îl con-

stituie Înaltul Decret Regal nr.468 din 28 Februarie
1933, prin care se aprobă „Regulamentul apărării pasive
contra atacurilor aeriene”. În cadrul acestui act norma-
tiv, se detaşează net conţinutul apărării pasive de cel al
apărării active.
Pe parcursul anilor de existenţă, această armă s-a adaptat
cerinţelor impuse de diversele schimbări de natură socială,
politică şi militară, primind diferite denumiri şi misiuni.
Începând cu data de 1 ianuarie 2001, unităţile militare de
protecţie civilă de la Ministerul Apărării Naţionale au fost Primarul oraşului Braşov
trecute la Ministerul de Interne. George Scripcaru
Iar din data de 15.12.2004, inspectoratele de protecţie
civilă s-au unificat cu grupurile de pompieri, fiind consti-
tuite inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Continuatoare a tradiţiilor predecesorilor, Protecţia Civilă,
s-a bucurat şi se bucură de cele mai alese aprecieri din
partea societăţii civile, pentru înaltul profesionalism, ca-
pacitatea operaţională, abnegaţia şi devotamentul etalate
în prevenirea şi rezolvarea celor mai grele situaţii privind
apărarea vieţii, a bunurilor publice şi private, a mediului,
limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor şi a altor
situaţii de urgenţă şi criză.
Apreciez eforturile structurilor de protecţie civilă care,
alături de celelalte componente ale Sistemului Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, în toate situaţiile
limită, şi-au dovedit rolul şi rostul, în sprijinul populaţiei
civile al obiectivelor economice, sociale sau administra-
tive.
Cu aceste gânduri şi sentimente, în calitate de primar al
Municipiului Braşov, urez cadrelor Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al Judeţului Braşov, în
special cadrelor din Serviciul de Protecţie Civilă, cele mai
calde felicitări, sănătate şi putere de muncă.
La mulţi ani!!!

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 5

Februarie 2009
C a o constantă a istoriei nostre naţionale,şi ca
un tribut adus înaintaşilor noştri, în fiecare
an comemorăm momentul petrecut la 28 Feb-
ruarie 1933, când, prin emiterea Înaltului Decret
Regal, nr. 468, Regele Carol al II-lea aprobă Reg-
ulamentul Apărării Pasive, şi consfinţeşte astfel
apariţia primelor structuri cu atribuţii de protecţie
civilă în ţara noastră.
Organizate în Comandamentul Apărării Pasive,
acestea au funcţionat pe timpul celui de-al doi-
lea război mondial în cadrul Ministerului Aeru-
lui şi Marinei, iar după 1945 şi pe toată durata
războiului rece în cadrul Ministerului Forţelor Ar-
mate şi mai apoi la Ministerul Apărării Naţionale,
iar din anul 2001 la Ministerul Administraţiei şi
Internelor. Începând cu decembrie 2004, prin
fuzionarea comandamentului Protecţiei Civile cu
Inspectoratul General al Corpului de Pompierilor
Militari, structurile de protecţie civilă sunt încad-
rate în Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă şi unităţile teritoriale corespondente, din
compunerea Ministerului Administraţiei şi Inter-
nelor.
Sub orice formă şi în orice instituţie şi-au
desfăşurat activitatea, cadrele de protecţie civilă şi-
au făcut mereu datoria, acolo unde semenii noştri
6 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
Ordinul de zi
al
Inspectorului Şef al
Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului
Braşov
au fost în suferinţă, intervenind pentru salvarea
vieţii oamenilor şi a bunurilor din calea dezas-
trelor, adaptându-şi modul de lucru şi planurile
de cooperare cu celelalte forţe cu atribuţiuni în
domeniu. Pregătirea şi devotamentul lor au fost
demonstrate în numeroase ocazii de-a lungul
anilor de existenţă: salvarea persoanelor de sub
ruine, înlăturarea bombelor rămase neexplodate
din timpul conflagraţiilor, intervenţiile în cazul
inundaţiilor catastrofale, cutremurelor devasta-
toare, a alunecărilor şi prăbuşirilor de teren cu
incidenţă dezastroasă asupra localităţilor.
Totodată mulţumesc colegilor din cadrul serviciu-
lui de protecţie civilă pentru munca de prevenire
şi eficientizare continuă a acţiunilor de intervenţie
în situaţii de urgenţă şi pentru abnegaţia pe care
o demonstrează în acţiunile întreprinse în scopul
instruirii societăţii civile.
Apreciez efortul colegilor noştri din cadrul Ser-
viciului de Protecţie Civilă în direcţia susţinerii
activităţilor inspectoratului nostru şi solicit în
continuare aceeaşi implicare, la toate nivelurile
pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor date
nouă în competenţă prin lege.
Cu prilejul aniversării Zilei Protecţiei Civile din
România, urez tuturor sănătate şi fericire, putere
de muncă şi succes în îndeplinirea nobilelor misi-
uni ce ne revin!!!
Inspector Şef
Col. Stelian Rechitean

P reocupări pentru soarta popu-
laţiei civile în situaţii de război
au existat de-a lungul întregii noas-
tre istorii, înainte de înfiinţarea ofi-
cială a protecţiei civile. Instinctul de
conservare şi de apărare în situaţii
de pericol, manifestat şi transmis
din generaţie în generaţie de către
comandanţii de oşti, de populaţia
însăşi, îşi găseşte oficializarea scrisă,
pentru prima dată în istoria popo-
rului român în prima carte sapienţi-
ală a literaturii române, “Învăţături-
le lui Neagoe Basarab către fiul său
Theodosie” (1512 – 1521), con-
form căreia, fiul marelui domnitor
este sfătuit de către acesta ca, atât
el cât şi urmaşii săi, în caz de răz-
boi, să ducă populaţia civilă (copii,
femei, bătrâni, protejată prin evacu-
are), înapoia zonelor unde urmează
să aibă loc luptele cu vrăjmaşii co-
tropitori. Acest înscris, ce străbate
întregul Ev Mediu, istoria modernă
şi contemporană a poporului ro-
mân, se numeşte astăzi protecţia
populaţiei civile, a valorilor materi-
ale şi de patrimoniu prin dispersare
şi evacuare – măsură complexă asi-
gurată din timp de pace şi pusă în
aplicare în situaţii speciale.
Acest lucru a stat la baza organiză-
rii şi funcţionării protec-
ţiei civile, proba cea mai
autentică oferind-o acţi-
unile Marelui Cartier Ge-
neral şi ale Marelui Stat
Major ale Armatei Româ-
ne în perioada primului
război mondial, când, în
timp record, au reuşit să
efectueze protecţia unei
părţi din populaţia civilă
şi a bunurilor materiale
de valoare din Oltenia,
Muntenia şi Dobrogea.
Alte măsuri de protecţie
şi apărare a populaţiei ci-
vile neevacuate, între care
amintim : prevenirea des-
pre pericolul aerian prin
alarmare, protecţia prin
adăpostire, camuflarea
luminilor, stingerea in-
cendiilor, asanarea terito-
riului de muniţie neexplo-
dată, înlăturarea urmărilor atacului
din aer în rândul populaţiei, reţelei
comunale şi construcţiilor, se con-
stituie într-o valoroasă experienţă.
Cercetările din deceniile doi şi trei
ale secolului nostru au determinat
POMPIERII BRAŞOVENI
EVOLUŢIA PROTECŢIEI
CIVILE ÎN ROMÂNIA
Marele Stat Major al Armatei să în-
fiinţeze noi structuri în domeniul
apărării populaţiei şi bunurilor ma-
teriale în situaţii de război, acestea
neexistând până în acel moment.
Astfel, în 25 octombrie 1929 se
înfiinţează prima organizaţie pa-
ramilitară de protecţie a populaţiei
civile.
Protecţia civilă în România a fost
organizată la 28 februarie 1933,
prin Decretul Regal nr. 468, sub
denumirea de „Apărare pasivă con-
tra atacurilor aeriene”, având ca
scop limitarea efectelor bombarda-
mentelor aeriene asupra populaţiei
şi resurselor teritoriului. Aceasta
este data de naştere a protecţiei ci-
vile, desprinsă din apărarea activă
militară.
Înainte de începerea celui de-al doi-
lea război mondial, se înfiinţează
Comitetul de Coordonare al Apă-
rării Pasive care funcţiona pe lângă
Ministerul Aerului şi Marinei. Tot-
odată s-au creat servicii de apărare
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
pasivă pe lângă departamentele al-
tor ministere.
Agravarea situaţiei internaţionale
a determinat o asiduă preocupare
a structurilor nou create pentru a
institui măsuri eficiente care să per-
mită limitarea şi înlăturarea efec-
telor atacului din aer. Parlamentul
ţării a adoptat în anul 1939 „Legea
pentru apărarea antiaeriană activă şi
pasivă a teritoriului”. Prin acest act
normativ s-au înfiinţat centre de in-
strucţie de apărare pasivă la Minis-
terele Aerului şi Marinei, Lucrărilor
Publice şi Comunicaţiilor, Educaţi-
ei Naţionale, Sănătăţii şi Asistenţei
Sociale, Căilor Ferate, precum şi la
fiecare judeţ, municipiu şi oraş.
Marile distrugeri ale războiului au
determinat înfiinţarea unor subuni-
tăţi de brancardieri, echipe
de dezinfectare, grupe de
infirmieri şi îngrijitori de
răniţi. De asemenea, bom-
bardamentele din anii 1943
- 1944, au determinat înfi-
inţarea unor unităţi speciale
de apărare pasivă. Acestea
aveau următoarele misiuni
: înlăturarea muniţiei ne-
explodate, stingerea incen-
diilor, înlăturarea dărâmă-
turilor, ridicarea de tabere
pentru evacuaţi şi sinistraţi
şi adăpostirea diferitelor
materiale.
După război au urmat ani
de refacere. Armata a par-
curs procese contradictorii
marcate de evoluţii şi invo-
luţii.
După 1945, concepţia rea-
lizării măsurilor de protec-
ţie a populaţiei şi sistemul
structurilor organizatorice au fost
influenţate de către structurile exis-
tente în cadrul U.R.S.S. Elementul
de bază care se avea în vedere era
legat de „iminentul pericol” al fo-
losirii de către inamic a armelor de
7
Februarie 2009
nimicire în masă, în mod deosebit rarea Civilă în România, arată că localităţile, judeţele sau grupuri de
al armei nucleare. Această perioadă aceasta este parte componentă a judeţe, exerciţiile de alarmare pu-
a durat până la jumătatea deceniului sistemului naţional de apărare şi blică.
VII. trebuie să asigure pregătirea popu- Ministerul Apărării Naţionale de-
În iarna anului 1951 se înfiinţează laţiei, teritoriului şi economiei pen- venea conducătorul aplicării măsu-
Centrul de Instrucţie al Apărării tru desfăşurarea normală a activită- rilor de protecţie a populaţiei şi a
Pasive, care avea menirea de a pre- ţilor economice şi sociale, precum bunurilor materiale, pregătirii şi re-
găti şi perfecţiona cadrele şi perso- şi pentru protecţia cetăţenilor şi alizării celorlalte activităţi de apăra-
nalul civil pentru diferite funcţii şi bunurilor materiale de orice natură, re civilă la judeţe, localităţi şi agenţi
specialităţi. în timp de război sau în situaţii spe- economici.
La începutul anului 1952, s-a înfi- ciale. Legea evidenţiază misiunile Unităţile şi formaţiunile de apărare
inţat „Apărarea Locală Antiaeria- ce revin apărării civile. Se constituie civilă au participat în timpul revo-
nă” în subordinea Ministerului de state majore şi comisii de speciali- luţiei din decembrie 1989 la asigu-
Interne. Organizarea apărării locale tate, precum şi formaţii de apărare rarea pazei şi apărării unor obiecti-
antiaeriene se caracteriza prin exis- civilă. Sunt stabilite formele şi me- ve economice, menţinerea în stare
tenţa statelor majore de apărare lo- todele de pregătire a populaţiei şi operativă a punctelor de comandă,
cală antiaeriană la nivelul regiunilor, formaţiunilor de apărare civilă. Cele verificarea sistemului de adăpostire,
ca unităţi administrative, în raioane mai importante forme de pregătire a mijloacelor de cercetare – obser-
şi oraşe mari. S-au constituit state sunt: aplicaţiile şi exerciţiile de apă- vare precum şi a mijloacelor de
majore şi servicii de specialitate, în rare civilă cu unităţile economice, protecţie antichimică.
localităţi şi întreprinderi - sanitare,
antichimice, transmisiuni – alarma-
re, pentru înlăturarea dărâmături-
lor, de pază şi ordine, veterinare,
de camuflarea luminilor şi mascare,
de protecţie şi adăpostire, de pom-
pieri.
În urma reorganizării administrativ
teritoriale, în anul 1968, unităţile
şi formaţiunile de Apărare Locală
Antiaeriană intră în subordinea Mi-
nisterului Apărării Naţionale.
În acest sistem se pregăteşte prima
promoţie de ofiţeri în Academia de
Înalte Studii Militare.
Cutremurul din 4 martie 1977 pune
la grea încercare armata şi, în cadrul
acesteia, apărarea locală antiaeriană.
Acţionând zi şi noapte pentru sal-
varea de vieţi omeneşti, înlăturarea
avariilor şi a distrugerilor, Apărarea
Locală Antiaeriană a trecut un exa-
men foarte greu.
S-au înregistrat 1570 morţi, 11.300
răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau
grav avariate, iar 35.000 de familii
au rămas fără adăpost. Valoarea pa-
gubelor provocate de seism s-a ridi-
cat la peste 2 miliarde dolari.
Urmare acestui dezastru, în anul
1978, denumirea de Apărare Locală
Antiaeriană se modifică în „Apăra-
re Civilă”, iar, prin Decretul nr. 140
din 1978 privind organizarea activi-
tăţii pentru prevenirea, limitarea şi
înlăturarea urmărilor calamităţilor
naturale, incendiilor sau catastrofe-
lor de mari proporţii, se extind atri-
buţiunile sistemului. Se întocmesc
planuri de intervenţie şi protecţie în
astfel de situaţii şi se trece la pregă- Carol al II-lea al României
tirea formaţiunilor şi populaţiei.
Legea nr. 2 din 1978, privind Apă- (15 octombrie 1893 - 4 aprilie 1953)

8 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV


Revoluţia din decembrie 1989 a
creat condiţii pentru perfecţionarea
activităţilor de protecţie civilă. Ro-
mânia a ratificat prin Decretul nr.
224 din 11 mai 1990, Protocoalele
adiţionale I şi II la Convenţiile de la
Geneva din 12 august 1949 privind
protecţia victimelor conflic-
telor armate, iar, în perioada
următoare, au fost încheiate
o serie de protocoale sau
acorduri de cooperare.
Au fost adoptate o serie de
acte normative :
- Legea protecţiei civile nr.
106 din 25.09.1996;
- Legea 124 din 15.12.1995
prin care se aprobă Ordo-
nanţa Guvernului nr. 47 din
1994, privind apărarea împo-
triva dezastrelor;
- Hotărârea Guvernu-
lui României nr. 209 din
19.05.1997, privind aprobarea Re-
gulamentului de organizare şi func-
ţionare a Comisiei Guvernamentale
de Apărare Împotriva Dezastrelor;
- Hotărârea Guvernului Româ-
niei nr. 222 din 19.05.1997, privind
organizarea şi conducerea acţiuni-
lor de evacuare în cadrul protecţiei
civile.
În continuă perfecţionare şi mo-
dernizare, Protecţia Civilă – termen
nou ce a fost preluat oficial din
iunie 1995, conform convenţiilor
internaţionale – constituie o com-
ponentă importantă de forţe de
protecţie destinate ducerii, alături
de celelalte forţe, a acţiunilor de
apărare a ţării.
În conformitate cu Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului României
nr. 179 din 2000, Comandamentul
Protecţiei Civile şi structurile sub-
ordonate au trecut la Ministerul de
Interne, începând cu 01.01.2001.
Dacă la începutul existenţei sale,
protecţia civilă îndeplinea misiuni
exclusiv în caz de conflict armat,
în prezent acestea privesc, printre
altele:
- prevenirea populaţiei prin înştiinţare şi
alarmare în cazul producerii unor dezas-
tre;
- acordarea ajutorului şi ocrotirea popula-
ţiei în situaţii de dezastre, pericol aerian
sau căderi de obiecte cosmice;
- asigurarea protecţiei valorilor culturale
şi de patrimoniu, a bunurilor materiale
prin adăpostire şi evacuare;
- asanarea teritoriului de muniţia rămasă
POMPIERII BRAŞOVENI
neexplodată şi neutralizarea acestora.
În strategia dezvoltării protecţiei ci-
vile sunt cuprinse acţiuni şi măsuri
de mare importanţă. Ele privesc:
- alinierea la legislaţia internaţională în
domeniu;
- îmbunătăţirea logisticii şi a structurilor
organizatorice;
- perfecţionarea sistemului de înştiinţare
alarmare;
- pregătirea populaţiei şi a salariaţilor în
zonele de risc.
Lupta împotriva stihiilor naturii, ne-
cesitatea intervenţiei operative, au
condus la o altă concepţie privind
încadrarea misiunilor şi formaţiuni-
lor de intervenţie ale protecţiei ci-
vile în sistemul managementului si-
tuaţiilor de urgenţă, prin înfiinţarea
unor structuri operaţionale, suple,
cu o mobilitate ridicată, în măsură
să gestioneze cu profesionalism si-
tuaţiile create, atât la nivel naţional
cât şi local.
Astfel, în conformitate cu preve-
derile Legii nr. 481/2004, pri-
vind protecţia civilă, ale Legii nr.
363/2002 de aprobare a Ordonan-
ţei Guvernului nr. 88 din 2001,
privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice co-
munitare pentru situaţii de urgenţă,
ale Ordonanţei de Urgenţă a Gu-
vernului nr. 21 din 2004, privind
Sistemul Naţional de Management
pentru Situaţiile de Urgenţă, înce-
pând cu data de 15.12.2004 Pro-
tecţia Civilă este parte componentă
în cadrul Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă şi struc-
turile subordonate acestuia, prin
unirea structurilor de Pompieri şi
Protecţie Civilă, la nivel naţional şi
local.
Serviciul Protecţie civilă face parte
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
din Inspecţia de Prevenire. Are ca
principale misiuni:
1.Verificarea modului de realizare
a măsurilor de prevenire la nivelul
localităţilor, instituţiilor publice şi
operatorilor economici:
- identificarea şi evaluarea riscurilor
specifice;
- constituirea structurilor
pentru situaţii de urgenţă;
- stabilirea atribuţiunilor şi
întocmirea documentelor
specifice fiecărei structuri
pentru situaţie de urgenţă, în
parte;
- dimensionarea SVSU/
SPSU pentru intervenţie;
- dotarea cu mijloace şi echi-
pamente specifice de inter-
venţie;
- pregătirea structurilor pen-
tru intervenţie operativă.
2.Verificarea modului de re-
alizare a măsurilor de protecţie la
nivelul localităţilor, instituţiilor pu-
blice şi operatorilor economici:
- verificarea viabilităţii planurilor
privind instiinţarea-alarmarea, eva-
cuare în situaţii de urgenţă şi con-
flict armat;
- verificarea viabilităţii planurilor
specifice obiectivelor cu risc major;
- verificarea existenţei mijloacelor şi
echipamente specifice de protecţie
şi intervenţie, precum şi menţinerea
acestora în stare de operativitate;
- planificarea, pregătirea şi desfăşu-
rarea exerciţiilor de alarmare publi-
că-evacuare.
3.Verificarea modului de realizare a
informării populaţiei privind:
- cunoaşterea regulilor de compor-
tare în funcţie de riscurile identifi-
cate în zona respectivă;
- cunoaşterea modului de compor-
tare la descoperirea de elemente de
muniţii neexplodate.
4.Menţinerea şi dezvoltarea relaţii-
lor de cooperare cu instituţii, ope-
ratori economici şi ONG-uri cu
atribuţii în managementul situaţii-
lor de urgenţă
Cea de-a 76-a aniversare a AR-
MEI PROTECŢIEI CIVILE
găseşte personalul într-o struc-
tură dinamică, integrată, activă
pentru principalul beneficiar –
cetăţeanul ţării.
Adjunctul Inspectorului Şef,
Colonel Bogdan Lucian
9
Februarie 2009
cerii accidentelor majore ce implică substanţe periculoase; al doilea
obiectiv are în vedere limitarea consecinţelor atât asupra sănătăţii şi

IMPLEMENTAREA
siguranţei persoanelor cât şi asupra mediului acestor tipuri de acci-
dente, odată ce ele s-au produs. Ambele dimensiuni trebuiesc urmă-
rite simultan în vederea asigurării de o manieră consistentă şi efectivă

DIRECTIVEI SEVESO
a unui înalt nivel de protecţie în cadrul comunităţii. Acolo unde se
aplică prevederile Directivei Seveso titularii de activitate au obigaţia
să ia măsuri de prevenire pe baza unor proceduri privind planificarea,
raportarea şi accesul publicului la informaţii.

ÎN ROMÂNIA
Prevederile acestor acte normative se aplică activităţilor în
care sunt implicate substanţe periculoase (toxice, foarte toxice, oxi-
dante, explozive, inflamabile, foarte inflamabile, extrem de inflamabile
şi periculoase pentru mediu).
Nu se aplică aceste prevederi pentru următoarele tipuri de activităţi:
- amplasamentelor, instalaţiilor sau depozitelor militare;
- pericolelor induse de radiaţii ionizante;
- transportului de substanţe periculoase şi depozitării tem-
porare intermediare pe căi rutiere, căi ferate, căi interne de
navigaţie, căi maritime sau căi aeriene, din afara amplasa-
mentelor care intră sub incidenţa H.G. nr. 804/2007, in-
clusiv operaţiile de încărcare, descărcare şi transport la sau
de la alte mijloace de transport, docuri, punţi sau staţii de
triaj;
- transportului de substanţe periculoase prin conducte, in-
clusiv în staţii de pompare, situate în afara amplasamentelor
care intră sub incidenţa prevederilor H.G. nr. 804/2007;
- exploatării, respectiv exploatarea, extracţia şi prelucrarea
minereurilor în mine, cariere sau foraje, cu excepţia opera-
ţiunilor de prelucrare chimică şi termică şi depozitării, afe-
rente operaţiunilor care implică substanţe periculoase;

I mpactul tehnologiei asupra mediului ambiant constituie una din

problemele principale ale omenirii. Esenţa acestei probleme se re-
găseşte în conceptul ,,creşterii şi dezvoltării durabile” şi în conceptul
-

-
explorării şi exploatării maritime ale mineralelor, inclusiv
ale hidrocarburilor;
depozitelor de deşeuri, cu excepţia instalaţiilor funcţionale
strategic de prevenire şi reducere a dezastrelor tehnologice. de eliminare a sterilului, inclusiv iazurilor de decantare sau
Accidentele industriale care implică substanţe periculoase sunt regle- barajele, conţinând substanţe periculoase, când sunt folosi-
mentate la nivel european prin Directivele Seveso. În acest cadru sunt te la prelucrarea chimică şi termică a sterilului.
reglementate unitar activităţile legate de producţia, depozitarea, trans- Obligativitatea pentru a lua toate măsurile necesare în vederea pre-
portul, utilizarea sau deversarea unor substanţe periculoase, în vederea venirii producerii accidentelor majore şi pentru a limita consecinţele
limitării consecinţelor pentru om şi mediu. acestora asupra sănătăţii populaţiei şi asupra calităţii mediului revine
Industria Chimică a provocat în întreaga lume accidente majore. În atât operatorilor economici, titulari de astfel de activităţi cât şi auto-
anul 1976, un astfel de accident la o fabrică de pesticide din Seveso rităţilor publice.
- Italia, care a provocat intoxicarea cu dioxină a peste 2000 de persoa- În judeţul Braşov există 17 operatori economici care intră sub
ne, a urgentat promovarea legislaţiei europene destinate prevenirii şi incidenţa acestei Directive (9 cu risc major şi 8 cu risc minor):
controlului acestui tip de eveniment.
Ca rezultat al acestui eveniment, în anul 1982, a fost
adoptată Directiva Consiliului nr. 85/501/CEE,
privind accidentele majore înregistrate de anumite ac- INCADRARE CONF.
Nr.crt. DENUMIREA OPERATORULUI ECONOMIC
HG 804/2007
tivităţi‚ industriale - aşa numita Directiva Seveso.
1 SC VIROMET SA Victoria RM
Pentru că această directivă excludea unele categorii de
activităţi sau amplasamente, în decembrie 1996, a fost 2 SC PUROLITE SRL Victoria RM
adoptată Directiva nr. 96/82/CE privind controlul 3 SC SPAROMEX SRL Victoria RM
accidentelor majore produse de substanţe periculoase 4 SC NITROPOROS SRL Făgăraş RM
numită Directiva Seveso II. 5 SC FABRICA DE PULBERI SA Făgăraş - Depozitul Dejani RM
O serie de accidente tehnologice cu impact transfron- 6 SC SCHAEFFLER ROMÂNIA SRL Cristian RM
talier şi ecou internaţional, au condus la modificarea
7 SC CARFIL SA – Depozitul Vlădeni - Secţia Hărman RM
Directivei Seveso II prin luarea în considerare şi a altor
8 SC PROSPECŢIUNI SA Şinca Veche RM
activităţi, inclusiv cele legate de industria minieră. Ast-
fel, noua Directivă Seveso III ( 2003/105/CE ) sau 9 SC TOHAN SA Zărneşti RM
Toulouse I care în ţările membre a intrat în vigoare în 10 SC COMPANIA APA RA – Staţia de Tratare Apă Săcele Rm
iunie 2005, modifică sfera de aplicare cu extindere la 11 SC ROMPETROL DOWNSTREAM SA Zărneşti Rm
unele sectoare neincluse în directiva precedentă, dar şi 12 CNU SA – SUCURSALA Feldioara Rm
limitele unor substanţe.
13 SC PETROM SA Cristian Rm
Directiva Seveso III ( 2003/105/CE ) a fost trans-
14 SC IUGECOM SRL Braşov Rm
pusă în România prin Decizia Guvernului ( H.G. nr.
804/2007) şi stabileşte două clase de risc ( major şi 15 SC LUKOIL ROMANIA SRL Braşov Rm

minor) pentru unităţile industriale care folosesc sau 16 SC D.G.PETROL SRL Lunca Câlnicului Rm
depozitează substanţe periculoase. 17 SC ISOPLUS SPECIAL SRL Făgăraş Rm
Scopul Directivei Seveso are două dimensiuni impor-
tante: în primul rând este vorba de prevenirea produ-
Maior Damian Daniela

10 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

 POMPIERII BRAŞOVENI

PROBLEMATICA MONUMENTELOR
ISTORICE ŞI DE PATRIMONIU
PREOCUPĂRI
ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pe segmentul protejării monumentelor istorice
în raport de producerea situaţiilor de urgenţă

C onvenţiile culturale, consideră că

expresia patrimoniului arhitectural
cuprinde - „orice realizări deosebit de
Pornind de la necesitatea protejării aces-
tor entităţi, care au supravieţuit secole
ori chiar milenii, spre a încânta şi pe
perimetrale (delimitate de mai multe
străzi sau obiective, ansambluri rurale
cu mai multe construcţii), 50 sunt cas-
remarcabile prin interesul lor istoric, urmaşii noştri, corelată cu faptul că ele tele, conacuri şi cetăţi, 13 porţi de lemn,
arheologic, artistic, ştiinţific, social sau presupun, prin funcţionalitate, adesea, 23 troiţe şi cruci de piatră, 294 sunt
tehnic, inclusiv instalaţiile sau elemen- prezenţa unui mare număr de persoane obiective de cult (111 ortodoxe şi 152
tele decorative care fac parte integrantă (dacă ne referim la clădiri de cult ori de evanghelice), la care se adaugă 119 situri
din aceste realizări, ansamblurile arhitec- cultură), este evidentă obligaţia morală arheologice din tot judeţul Braşov.
turale (grupări omogene de construcţii şi legală de a contribui la păstrarea neal- Avem un număr important de instituţii
urbane sau rurale remarcabile prin in- terată a valorii moştenite de la înaintaşi. care deţin obiecte cuprinse în lista patri-
teresul lor istoric, arheologic, artistic, moniului cultural mobil: Muzeul Naţio-
ştiinţific, social sau tehnic şi îndeajuns Judeţul Braşov are privilegiul de a deţine nal Bran, Parcul Etnografic Bran, Muze-
de coerente pentru a face obiectul unei 2 obiective de patrimoniu de o impor- ul de Istorie Braşov, Muzeul de Artă al
delimitări topografice), siturile (opere tanţă universală (siturile săteşti cu bise- judeţului, Muzeul de Etnografie Braşov,
combinate ale omului şi ale naturii, par- rici fortificate din localităţile Prejmer Muzeul Ţării Făgăraşului, Mânăstirea
ţial construite şi care constituie spaţii şi Viscri). Pe lângă aceste monumente Sâmbăta ş.a.
îndeajuns de caracteristice şi omogene judeţul mai are identificate un număr
pentru a face obiectul unei delimitări de 983 de alte monumente care au fost Dificultatea asigurării condiţiilor pentru
topografice, remarcabile prin interesul înscrise în lista monumentelor istorice, protejarea patrimoniului cultural naţio-
lor istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, din care: 282 clasate în grupa A şi 701 nal imobil rezidă în faptul că acele con-
social sau tehnic)“. clasate în grupa B. Au fost identificate strucţii care sunt clasate ca monumente
369 case şi locuinţe, 36 sunt ansambluri istorice pot avea o multitudine de func-
Conform legislaţiei cu privire la proteja-
rea monumentelor istorice, acestea sunt
bunuri imobile, construcţii şi terenuri si-
tuate pe teritoriul României, semnificati-
ve pentru istoria, cultura şi civilizaţia na-
ţională şi universală. Acestea se clasează
în următoarele grupe:
grupa A – monumente istorice de va-
loare naţională şi universală;
grupa B – monumente istorice repre-
zentative pentru patrimoniul cultural
local.
Patrimoniul cultural naţional mobil este
alcătuit din bunuri cu valoare istorică,
arheologică, documentară, etnografică,
artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară,
cinematografică, numismatică, filatelică,
heraldică, bibliofilă, cartografică şi epi-
grafică, reprezentând mărturii materiale
ale evoluţiei mediului natural şi ale rela-
ţiilor omului cu acesta, ale potenţialului
creator uman şi ale contribuţiei româ-
neşti, precum şi a minorităţilor naţionale
la civilizaţia universală.
Muzeul Naţional Bran

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 11

Februarie 2009
Muzeul de Istorie Braşov
ţiuni, astfel că pot fi clădiri de cult, de
cultură, pot fi bănci sau sedii ale auto-
rităţilor administraţiei publice centrale
ori locale, pot fi clădiri de sănătate, în-
văţământ, industriale, comerciale, staţii
de cale ferată ori chiar locuinţe. În plus,
în acestea are acces o largă categorie de
utilizatori. Evident, că în aceste condiţii
nu se poate asigura o corelare între tipul
construcţiei şi activitatea desfăşurată,
care să poată conferi o protecţie adecva-
tă a clădirilor, mai cu seamă în contextul
în care, Normativul de siguranţă la foc
a construcţiilor (Indicativ P 118 - 99)
menţionează explicit, la punctul 1.1.4.,
faptul că:
„pentru construcţiile monumente istorice sau de
arhitectură, prevederile prezentului normativ
au caracter de recomandare, urmând a fi luate,
de la caz la caz, numai măsuri de îmbunătăţire
a siguranţei la foc posibil de realizat, fără afec-
tarea caracterului monumentului”.
În ceea ce priveşte multiplele cauze care
pot constitui factori distructivi la adre-
sa patrimoniului cultural naţional, mo-
bil şi imobil, ori a celui înscris în Lista
patrimoniului mondial, se pot aminti,
sintetic, printre altele: conflictele (ar-
mate, interetnice ori interconfesionale),
cutremurele, inundaţiile, alunecările de
teren, praful, furtul, ş.a.m.d. Dintre toa-
te acestea însă, incendiul reprezintă, cu
siguranţă, cel mai mare pericol, o agre-
siune extremă, deoarece distruge rapid,
complet şi fără şanse de recuperare tot
ceea ce atacă, transformându-ne pe toţi,
12 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
adesea, din păcate, în spectatori
neputincioşi şi tot mai săraci spi-
ritual.
Obiectele furate pot fi recupe-
rate, cele avariate de cutremure,
alunecări de teren, inundaţii, mai
pot fi restaurate, dar pagubele
provocate de incendiu sunt, de
cele mai multe ori, de prea mari
dimensiuni şi ireparabile, putând
implica întreg conţinutul con-
strucţiilor şi chiar pe ele însele.
Din analiza urmărilor evenimen-
telor negative de tipul celor ante-
rior amintite, produse în ultimii
ani în România, care au afectat
construcţii din patrimoniul cul-
tural naţional, s-a constatat fap-
tul că incendiile au determinat
cele mai mari pierderi, prin ur-
mare se poate considera că focul
este principalul factor distructiv
al acestui patrimoniu.
Principalele cauze generatoare
de incendii la obiective de cult (la nivel
naţional pe ultimii de 10 ani):
◘ 25% - utilizarea focului deschis fără
respectarea normelor de apărare împo-
triva incendiilor;
◘ 17% - exploatarea instalaţiilor electri-
ce cu improvizaţii sau defecţiuni;
◘ 16% - utilizarea coşurilor de fum cu
defecţiuni, improvizaţii ori neîntreţinute
corespunzător;
◘ 13% - utilizarea mijloacelor de încălzi-
re defecte, cu improvizaţii ori amplasate
în apropierea materialelor combustibile;
◘ 7% - acţiunile intenţionate sau ale
unor persoane iresponsabile;
Cetatea Făgăraşului
◘ 6% - fumatul fără respectarea norme-
lor de apărare împotriva incendiilor;
◘ 5 % - descărcările electrice atmosfe-
rice;
◘ 4 % - jocul copiilor cu focul.
Principalele direcţii de acţiune pe linia
protejării monumentelor istorice, se vor
canaliza pentru monitorizarea nivelului
de soluţionare, de către factorii compe-
tenţi, potrivit legii, a următoarelor pro-
bleme:
a) marcarea şi inscripţionarea monu-
mentelor istorice;
b) respectarea prevederilor legale la
desfăşurarea unor activităţi în zona de
protecţie a monumentului, definită con-
form legii;
c) îndeplinirea obligaţiilor legale ale pro-
prietarilor, ale titularilor drepturilor de
administrare, ale concesionarilor şi loca-
tarilor monumentelor istorice, conform
Ordinului Ministrului Culturii şi Culte-
lor nr. 2.684 din 2003, de asigurare mă-
surilor de apărare împotriva incendiilor;
d) respectarea prevederilor actelor nor-
mative în vigoare la executarea lucrărilor
de reabilitare, restaurare, renovare, con-
servare, punere în valoare ş.a.m.d. (care
presupun, evident, organizări de şantier)
şi la conservarea monumente istorice;
e) întocmirea planurilor de evacuare şi
al celui de înştiinţare-alarmare la nivelul
fiecărui proprietar/titular deţinător de
obiecte din patrimoniul cultural naţional
mobil.
Maior Croitoru Daniel
 POMPIERII BRAŞOVENI

NORME
privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare,
avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă
conform ORDINUL M.A.I. Nr. 1259/ 10.04.2006
Monitorul Oficial 349/18.04.2006

Avertizarea constă în aducerea la cunoştinţa

populaţiei şi a salariaţilor a informaţiilor despre
iminenţa producerii sau producerea unor dezastre
şi se realizează de către autorităţile administraţiei
publice centrale, locale, operatorii economici, după
caz, pe baza înştiinţării transmise de structurile
abilitate.

Alarmarea populaţiei şi a salariaţilor

Înştiinţarea reprezintă activitatea de
transmitere a informaţiilor autorizate despre
iminenţa producerii sau producerea dezastrelor
şi/sau a conflictelor armate către autorităţile
administraţiei publice centrale locale, după caz, şi
cuprinde:
• înştiinţarea despre iminenţa
producerii sau producerea unor dezastre;
• înştiinţarea despre pericolul atacului
din aer;
• înştiinţarea despre utilizarea
mijloacelor chimice, biologice, nucleare,
radiologice, convenţionale şi neconvenţionale.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit
în continuare Inspectoratul General, sau de
ser viciile de urgenţă profesioniste, după caz,
pe baza informaţiilor primite de la structurile care
monitorizează sursele de risc sau de la populaţie,
inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri
urgenţă.
reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor
despre iminenţa producerii unor dezastre sau a
unui atac aerian şi se realizează de către autorităţile
administraţiei publice centrale, locale, operatorii
economici, după caz, prin mijloacele de alarmare.
În cazul producerii unor dezastre, folosirea
mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea
prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului
instituţiei publice sau a operatorului economic
implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Mesajele de avertizare şi alarmare se
transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate
sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de
radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu,
care operează pe teritoriul României, la solicitarea
preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă,
conform protocoalelor încheiate în acest sens cu
operatorii de comunicaţii.
Organizarea şi asigurarea înştiinţării
Inspectoratele judeţene înştiinţează
comitetele pentru situaţii de urgenţă judeţene, locale,
al municipiului Bucureşti, operatorii economici
sursă de risc din zona de responsabilitate.

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 13

Februarie 2009

d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI

se compune dintr-un sunet continuu,
de aceeaşi intensitate, cu durata de 2
minute.

În cazul producerii unor dezastre, folosirea

mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea
prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului
instituţiei publice sau a operatorului economic
implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Operatorii economici sursă de risc asigură
mijloacele de alarmare pentru prevenirea populaţiei
din zonele potenţial a fi afectate.
Zonele probabil a fi afectate în caz de
dezastre, se stabilesc pe timp de normalitate de
către comitetele judeţene, locale şi al municipiului
Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, precum şi
de operatorii economici sursă de risc, cu acordul
inspectoratelor judeţene.
Mesajele de înştiinţare, în principiu, vor Acţionarea mijloacelor de alarmare
fi sub formă scrisă, iar conţinutul lor va fi scurt, deţinute de operatorii economici sursă de risc se
clar şi concis, eliminându-se detaliile care generează realizează din dispeceratele deţinătorilor sau din
confuzii. Inspectoratele Judeţene transmit mesajele locaţiile stabilite de aceştia.
prin aparatura de înştiinţare existentă la municipii şi Alarmarea interioară în incinta operatorilor
oraşe, iar la comune se va transmite prin reţeaua radio economici, complexurilor comerciale, sălilor de
de înştiinţare unilaterală pe frecvenţe fixe şi telefonic spectacole, staţiilor de metrou etc, cu nivel de zgomot
(fax). ridicat, se realizează cu mijloace acustice care să
producă un nivel sonor mai mare decât zgomotul de
Organizarea şi asigurarea alarmării fond (peste 10 dB), dublate cu mijloace optice.
Alarmarea populaţiei, instituţiilor publice
şi operatorilor economici se realizează prin semnale Locotenent colonel Sandu Marian
acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de
alarmare şi prin comunicări transmise pe posturile
de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale,
iar în cazul existenţei, şi prin staţiile de radioficare şi
radioamplificare.
Semnalele de alarmare acustice a populaţiei,
instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt:
alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană
şi încetarea alarmei.
Durata fiecărui semnal de alarmare este de
două minute pentru toate mijloacele de alarmare:
a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se
compune din 15 sunete a 4 secunde
fiecare cu pauză de 4 secunde între ele;
b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE
se compune din 5 sunete a 16 secunde
fiecare cu pauză de 10 secunde între ele;
c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ
se compune din 3 sunete a 32 secunde
fiecare, cu pauză de 12 secunde între
ele;

14 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

 POMPIERII BRAŞOVENI
NORME
Privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare
în situaţii de urgenţă
conform ORDINUL M.A.I. Nr. 1184/06.02.2006
Monitorul Oficial 161/21.02.2006
P rin evacuare se înţelege măsura de
protecţie civilă luată înainte, pe
timpul sau după producerea unei
de învăţământ etc.
Evacuarea se execută, de regulă, pe
teritoriul judeţului respectiv.
situaţii de urgenţă, la declararea stării Localităţile/zonele din şi în care se
de alertă, care constă în scoaterea din execută evacuarea în situaţii de ur-
zonele afectate, în mod organizat, a genţă se stabilesc de către comitetul
populaţiei, a unor instituţii publice, judeţean şi comitetele locale pentru
operatori economici, animalelor, bu- situaţii de urgenţă, cu avizul şefului
nurile materiale şi dispunerea lor în inspectorului judeţean pentru situaţii
zone sau localităţi care asigură con- de urgenţă.
diţii de protecţie şi supravieţuire.
Evacuarea se poate efectua în totali-
tate sau parţial, simultan sau succesiv,
în funcţie de tipul de risc. ORGANIZAREA ACŢIUNILOR DE EVA-
Locurile de relocare în care se CUARE
execută evacuarea trebuie să asigure
legături de comunicaţii, condiţii de Organizarea evacuării se realizează:
cazare, hrănire, asistenţă medicală, a. ministerele şi instituţiile pu-
precum şi pentru continuarea activi- blice centrale, pe baza planurilor
tăţii social-economice, funcţionarea de evacuare proprii, avizate de că-
instituţiilor, desfăşurarea procesului tre inspectorul general al Inspec-
toratului General
pentru Situaţii de
Urgenţă şi apro-
bate de ministrul
de resort sau
conducătorul in-
stituţiei;
b. instituţii-
le publice locale,
pe baza planuri-
lor de evacuare
proprii, avizate
de şeful inspec-
toratului judeţean
pentru situaţii de
urgenţă şi apro-
bate de ministrul
sub a cărui coor-
donare se află;
c. autorită-
ţile administraţiei
publice locale,
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
pe baza planurilor proprii de eva-
cuare întocmite de personalul cu
atribuţii în domeniu, avizate de vi-
cepreşedintele comitetului pentru
situaţii de urgenţă şi şeful inspec-
toratului judeţean pentru situaţii
de urgenţă/al municipiul Bucu-
reşti şi aprobate de preşedintele
comitetului;
d. inspectoratele judeţene
pentru situaţii de urgenţă/al mu-
nicipiului Bucureşti, pentru eva-
cuarea populaţiei şi a unor bunuri
materiale, pe baza planurilor de
evacuare proprii, avizate de vice-
preşedintele comitetului pentru
situaţii de urgenţă şi aprobate de
preşedintele comitetului;
e. operatorii economici, pe
baza planurilor de evacuare pro-
prii, avizate de şeful inspectoratu-
lui judeţean pentru situaţii de ur-
genţă şi aprobate de preşedintele
comitetului local.
Organizarea acţiunilor de evacuare
cuprinde, în principiu, următoarele
activităţi:
a. întrunirea comitetelor pen-
tru situaţii de urgenţă;
b. analiza situaţiei de urgenţă;
c. prognozarea evoluţiei situ-
aţiei;
d. determinarea efectelor acţi-
unilor dezastrelor asupra popula-
ţiei şi bunurilor materiale;
e. stabilirea măsurilor de pri-
mă urgenţă;
f. recunoaşterea itinerariilor
şi localităţilor/zonelor în care se
execută evacuarea;
g. actualizarea planului de
evacuare şi punerea în aplicare a
acestuia;
15
Februarie 2009
h. elaborarea şi transmiterea
ordinului/dispoziţiei de evacuare.
CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE EVA-
CUARE
Comitetelor judeţene şi locale le re-
vin, în principal, următoarele atri-
buţii:
a. coordonarea pregătirii po-
pulaţiei pe localităţi, cartiere, in-
stituţii publice şi operatori eco-
nomici în vederea organizării şi
desfăşurării acţiunilor de evacuare
primire/repartiţie;
b. organizarea şi asigurarea
funcţionării sistemului informaţi-
onal-decizional pe plan local;
c. stabilirea necesarului de ca-
pacităţi de comunicaţii, pe tipuri
de reţele telefonice fixe, mobile,
16 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
radio, etc., la nivelul judeţelor şi al
municipiul Bucureşti;
d. elaborarea planurilor de
evacuare-primire proprii şi aviza-
rea celor întocmite de structurile
subordonate.
e. coordonarea aplicării unita-
re şi în mod organizat a măsurilor
de evacuare în plan teritorial;
f. coordonarea activităţii de
constituire a rezervelor de strictă
necesitate destinate persoanelor
evacuate/sinistrate;
g. îndeplinirea sarcinilor cu-
rente stabilite în funcţie de situaţia
concretă;
h. organizarea unui punct de
informare privind persoanele eva-
cuate/sinistrate.
Principalele atribuţii pe linia evacuă-
rii ale instituţiilor publice şi operato-
rilor economici sunt următoarele:
a. întocmesc şi actualizează
planurile de evacuare a salariaţilor
şi bunurilor materiale;
b. asigură înştiinţarea şi alar-
marea personalului;
c. asigură punerea în aplicare,
la ordin, a măsurilor prevăzute în
planurile de evacuare;
d. realizează măsurile de asigu-
rare a evacuării: siguranţă, pază şi
ordine, asigurare medicală, apro-
vizionare cu alimente de strictă
necesitate etc.;
e. instruiesc personalul cu pri-
vire la modul de acţiune în caz de
evacuare;
f. întocmesc şi înaintează,
prin inspectoratele judeţene pen-
tru situaţii de urgenţă/al munici-
piului Bucureşti, cererile de supli-
mentare cu mijloace de transport,
carburanţi - lubrifianţi, imobile,
alimente şi produse industriale
de primă necesitate, spaţii pentru
depozitarea bunurilor, cazării şi
aprovizionării evacuaţilor
EXECUTAREA ACŢIUNILOR DE EVA-
CUARE
Ordinul de evacuare în cazul situaţii-
lor de urgenţă, se emite de preşedin-
tele Comitetului Naţional. În temeiul
ordinului de evacuare, comitetele mi-
nisteriale şi judeţene emit ordine de
evacuare, primire/repartiţie la pro-
punerea centrelor operative sau ope-
raţionale pentru situaţii de urgenţă.
Comitetele locale, instituţiile şi ope-
ratorii economici emit decizii de eva-
cuare, primire/repartiţie către struc-
turile subordonate, respectiv celule.
Pentru executarea acţiunilor
de evacuare se realizează dispozitivul
de evacuare, care cuprinde:
a. centre de conducere şi co-
ordonare a evacuării;
b. posturi de observare şi pos-
turi de înştiinţare şi alarmare;
c. puncte de adunare a popu-
laţiei şi de depozitare a bunurilor
care se evacuează;
d. puncte de îmbarcare şi
puncte de debarcare;
e. puncte de primire - repar-
tiţie a populaţiei şi bunurilor eva-
cuate.
Punctele de adunare, îmbarcare, de-
barcare şi primire-repartiţie, denumi-
te în continuare puncte de adunare,

se stabilesc din timp de normalitate
de către comitetele pentru situaţii de
urgenţă, la propunerea inspectorate-
lor pentru situaţii de urgenţă.
În funcţie de amploarea acţiunilor
de evacuare şi de condiţiile specifice,
punctele de adunare se încadrează cu
personal în număr variabil, de regulă,
în următoarea structură:
a. şeful punctului de adunare;
b. înlocuitorul şefului punctu-
lui de adunare;
c. grupa pentru constituirea
eşaloanelor/indicativelor de eva-
POMPIERII BRAŞOVENI
cuare, evidenţă populaţiei şi bu-
nurilor care se evacuează;
d. personal pentru îndrumarea
şi fluidizarea circulaţiei;
e. grupa medicală;
f. personal pentru ordine şi
siguranţă publică;
g. grupa logistică.
ASIGURAREA ACŢIUNILOR DE EVA-
CUARE
Măsurile de asigurare a acţiunilor
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
de evacuare se stabilesc din timp de
normalitate, se înscriu în planurile de
evacuare şi se actualizează ori de câte
ori apar modificări, precum şi la pri-
mirea ordinului/dispoziţiei de eva-
cuare. Măsurile de asigurare vizează,
cu prioritate, următoarele domenii:
a. cercetarea;
b. ordine şi siguranţă;
c. asigurarea psihologică.
LOGISTICA ACŢIUNILOR DE EVACU-
ARE
Principalele elemente ale logisticii
acţiunilor de evacuare sunt:
a. aprovizionarea cu produse
alimentare, farmaceutice şi indus-
triale de strictă necesitate;
b. asigurarea mijloacelor de
transport şi efectuarea transpor-
turilor;
c. asigurarea medicală şi sani-
tar-veterinară;
d. cazarea evacuaţilor, depo-
zitarea bunurilor şi adăpostirea
animalelor;
e. asigurarea financiară.
Logistica evacuării în situaţii de
urgenţă se asigură de:
- Instituţii pentru personalul
propriu;
- Consiliile locale pentru po-
pulaţie şi angajaţii proprii;
- Operatorii economici pen-
tru personalul încadrat;
Fondurile financiare pentru pre-
gătirea şi desfăşurarea acţiunilor de
evacuare la nivel naţional, judeţean,
al municipiul Bucureşti, oraşelor şi
comunelor se asigură, după caz, din
bugetul de stat şi bugetele locale,
precum şi din alte fonduri legal con-
stituite din timp de normalitate.
La întocmirea fondurilor necesare
pentru anul următor, ministerele şi
celelalte autorităţi ale administraţiei
publice vor include şi necesarul de
fonduri băneşti pentru pregătirea şi
desfăşurarea acţiunilor de evacuare.
Fondurile financiare necesare pen-
tru pregătirea şi desfăşurarea acţiu-
nilor de evacuare la instituţii publice
şi operatori economici se asigură din
bugetele proprii şi din alte fonduri
legal constituite.
Locotenent colonel Sandu Marian
17
Februarie 2009

Moduri de comportare
OBLIGAŢII ALE CETĂŢENILOR în cazul producerii unor
situaţii de urgenţă
Obligaţii ale cetăţenilor
în cazul producerii unor dezastre:

- să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite

de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de
conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor
neguvernamentale, după caz;
- să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii,
de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţii
publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă;
- să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice
mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa
producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau la
cunoştinţă;
- să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv
telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau
elemente de muniţie rămase neexplodate;
- să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară
activitatea;
- să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală
şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;
- să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de
alimente şi apa, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia
familiilor lor;
- să permită, în situaţii de urgenţă civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de
intervenţie în incinta sau pe terenuri proprietate privată;
- să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată
sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată,
precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
- să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de
dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile
abilitate;
- să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute
de lege.
Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute mai sus revine, corespunzător situaţiei în
care se găsesc, şi cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi, au reşedinţa sau
se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României.
Cetăţenii declaraţi inapţi de muncă din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul
intervenţiei în sprijinul forţelor de protecţie civilă, de prestarea de servicii ori
de participarea la executarea de lucrări, evacuarea de bunuri şi altele asemenea,
care presupun efort fizic.

18 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

 POMPIERII BRAŞOVENI
7. Respectaţi întocmai instrucţiunile primite
de la autorităţi!

Accidentul rutier sau feroviar cu

substanţe periculoase Inundaţie

90. Cum trebuie să procedeze populaţia până la Reţineţi! Acest tip de calamitate este precedat, de
sosirea autorităţilor obicei, de intervale mari de prevenire (mai puţin
1. Se anunţă telefonic la numărul 112 - pompierii, în cazul ruperii barajelor hidrotehnice, pentru lo-
poliţia, salvarea, despre accidentul petrecut, comu- calităţile situate imediat în aval)
nicându-se: 1. În cazul în care inundaţia (semnalul “calami-
a. timpul şi locul producerii accidentului;
tate naturală”) vă surprinde acasă,
b. tipul mijlocului de transport;
c. situaţia accidentului (fisură în rezervor, răs- dacă aveţi timp, luaţi următoarele măsuri de asigu-
turnare, împrăştiere substanţe, incendiu, nor toxic, rare a bunurilor dumneavoastră:
etc.); - aduceţi în casă mobila din curte, uneltele de
d. persoane şi bunuri aflate în pericol; grădină, sau alte obiecte care se pot muta şi care
e. numele şi prenumele, precum şi modalitatea de pot fi suflate de vânt sau luate de apă, şi puneţi-le
contact a persoanei care a oferit informaţiile de mai culcate la pământ într-un loc sigur;
sus.
2. Dacă există victime în urma accidentului, aces-
tea se vor scoate din zona de pericol şi li se va acor-
da primul ajutor. Atenţie: Se acordă primul aju-
tor numai dacă cunoaşteţi procedurile!
3. În cazul în care se observă răspândirea substan-
ţelor din mijlocul de transport (rezervor, cisternă,
butoaie, saci, etc.) nu se va folosi sub nici o formă
flacăra deschisă (brichete, fumat, scântei, flacără).
4. În cazul în care se observă apariţia unei flăcări
deschise se va încerca stingerea de urgenţă a aces-
teia cu mijlocul de stins incendii din dotarea auto-
vehiculelor.
5. Dacă nu s-a putut opri incendiul în faza incipi-
entă, părăsiţi de urgenţă zona pe o rază de 100 m şi
aşteptaţi sosirea pompierilor.
6. Nu vă apropiaţi de locul accidentului doar - blocaţi ferestrele astfel încât ele să nu fie spar-
din curiozitate! Puteţi să deveniţi uşor victimă te de vânturi puternice, de apă, de obiecte care
şi în plus încurcaţi acţiunile de intervenţie!
plutesc, sau de aluviuni;

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 19

Februarie 2009
- evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în lo-
curi de refugiu, dinainte cunoscute;
- încuiaţi uşile casei şi ferestrele după ce închi-
deţi apa, gazul şi instalaţiile electrice;
Dacă inundaţia este iminentă procedaţi astfel:
- mutaţi obiectele, care se pot mişca, în partea
cea mai de sus a casei;
- deconectaţi aparatele electrice şi împreună
cu întreaga familie părăsiţi locuinţa şi deplasaţi-vă
spre locul de evacuare dinainte stabilit (etaje supe-
rioare, acoperişuri, înălţimi sau alte locuri domi-
nante) care nu poate fi acoperit de nivelul cotelor
maxime ale apelor;
- în cazul în care sunteţi surprins în afara lo-
cuinţei (pe străzi, în şcoli, în parcuri, săli de spec-
tacol, în gări, autogări, magazine, alte locuri) este
necesar să respectaţi cu stricteţe comunicările pri-
mite şi să vă îndreptaţi spre locurile de refugiu cele
20 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
mai apropiate;
2. În cazul în care organele abilitate ordonă eva-
cuarea, respectaţi următoarele reguli:
- respectaţi ordinea de evacuare stabilită; copii,
bătrânii, bolnavi şi în primul rând din zo-
nele cele mai periclitate;
- înainte de părăsirea locuinţei între-
rupeţi instalaţiile de alimentare cu apă,
gaze, energie electrică şi închideţi feres-
trele;
- scoateţi animalele din gospodărie
(grajduri, adăposturi) şi dirijaţi-le către
locurile care oferă protecţie;
- la părăsirea locuinţei luaţi apă(de
preferat păstrată în vase de plastic sau
canistre), hrană (în pachete conserva-
te sau sigilate), medicamente necesare
membrilor familiei dumneavoastră şi în
special trusa de prim ajutor, cuverturi,
saci de dormit, lumânări, lanterne, radi-
oreceptor portabil, un fluier de tip sport
pentru solicitare ajutor, lista cu adrese şi
telefoane de acasă şi de la rude, cheia de
la casă, bani şi documentele de identitate.
3. La întoarcerea acasă respectaţi următoarele:
- nu intraţi în locuinţă în cazul în care aceasta a
fost avariată sau a devenit insalubră;
- nu atingeţi firele electrice;
- nu consumaţi apa direct de la sursă, ci numai
după ce a fost fiartă;
- consumaţi alimente numai după ce au fost
curăţate, fierte şi după caz, controlate de organele
sanitare;
- nu folosiţi instalaţiile de alimentare cu apă,
gaze, electricitate, decât după aprobarea organelor
de specialitate;
- executaţi lucrări de înlăturare a urmărilor in-

undaţiei, degajarea mâlului, curăţirea locuinţei şi
mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea
avariilor;
- sprijiniţi moral şi material oamenii afectaţi de
inundaţii prin găzduire, donare de bunuri materia-
le, alimente şi medicamente.
Muniţia neexplodată
1. Ce este asanarea ?
Ansamblul de operaţiuni executate pentru înlătu-
rarea (distrugerea) muniţiei neexplodate (rateuri) şi
dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de
trageri ale armatei, rezultate din următoarele acţi-
uni:
a) atacuri aeriene inamice asupra teritoriului Ro-
mâniei ;
b) operaţiuni militare terestre duse în timpul răz-
boiului ;
c) explozii sau incendii la depozitele de muniţii
sau materii explozive ;
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
POMPIERII BRAŞOVENI
d) accidente pe timpul transportului de muniţii ;
e) trageri de instrucţie cu muniţie de război în po-
ligoane special amenajate şi care ulterior, urmează a
fi redate în circuitul economic.
2. Ce sunt muniţiile rămase neexplodate ?
Muniţiile rămase neexplodate sunt toate categoriile
de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura
de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect fi-
nal prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu
au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât
cele permise.
3. Care sunt obligaţiile cetăţenilor pentru pre-
venirea accidentelor în cazul descoperirii de
muniţii neexplodate ?
a) să anunţe de urgenţă organele de poliţie, au-
torităţile administraţiei publice locale sau inspecto-
ratul general ( judeţean) pentru situaţii de urgenţă
despre descoperirea de muniţii neexplodate ;
b) să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite ne-
explodate ;
c) să nu introducă în clădiri, încăperi sau locuinţe
muniţii descoperite neexplodate ;
d) să nu desfacă sau să predea la agenţii econo-
mici specializaţi muniţii neexplodate pentru valori-
ficarea ca deşeuri metalice ;
e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru
improvizarea diferitelor scule sau ornamente;
f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muni-
ţiile neexplodate ;
g) să nu aprindă focul deschis în apropierea mu-
niţiilor descoperite neexplodate sau să le introducă
în foc;
h) să nu se joace cu muniţii descoperite neexplo-
date;
i) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru
zonele cu risc la descoperirea de muniţii neexplo-
date.
21
Februarie 2009
Accident chimic
1. Ce este un accident chimic ?
O eliberare necontrolată în mediul înconjurător
a unor substanţe toxice industriale la concentraţii
mai mari decât concentraţiile maxim admise, pu-
nând astfel în pericol sănătatea populaţiei.
2. Care sunt zonele de manifestare a acciden-
tului chimic ?
Spaţiul în care substanţa toxică industrială îşi
manifestă acţiunea vătămătoare, ca urmare a
unui accident chimic, se numeşte focar chimic.
Zona letală este considerată zona de acţiune a no-
rului toxic, în care concentraţia substanţei to-
xice (concentraţia de intoxicare) poate produce
moartea unei persoane într-un timp de cel mult
15 minute, prin inhalare.
Zona de intoxicare este considerată zona de acţiune
a norului toxic, în care concentraţia substanţei
toxice (concentraţia de intoxicare) poate produce
intoxicarea organismului timp de 1-15 minute,
fiind necesar tratamentul medical (limita de su-
portabilitate).
acces, a unor măsuri de pază şi ordine în zona de
acţiune a norului toxic;
 organizarea cercetării chimice, a controlului
şi supravegherii zonei de acţiune a norului toxic
şi a contaminării;
 acordarea primului ajutor şi a asistenţei me-
dicale de urgenţă persoanelor intoxicate;
 aplicarea măsurilor de neutralizare şi împie-
dicare a răspândirii substanţelor toxice;
 colectarea, transportul şi depozitarea materi-
alelor contaminate.
4. Ce trebuie să cunoască populaţia ?
- care este unitatea sursă de pericol chimic;
- tipul de substanţă toxică industrială pe care îl
deţine;
- caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei
toxice;
- zona de risc în care v-aţi putea afla;
- măsurile de protecţie specifice zonei;
- locul în care se asigură protecţia prin adăpostire
sau izolare;
- locurile de dispunere şi itinerarele de evacuare
temporară.

3. Care sunt măsurile de protecţie în caz de

accident chimic ?
 înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre
pericolul chimic;
 asigurarea protecţiei cu mijloace individuale
de protecţie;
 asigurarea protecţiei prin adăpostire (izolare)
sau prin evacuare (auto-evacuare) temporară;
 introducerea restricţiilor de consum al apei,
produselor agroalimentare, vegetalelor etc., con-
taminate;
 introducerea unor restricţii de circulaţie şi 5. Ce măsuri de siguranţă trebuiesc luate în

22 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV


locurile de adăpostire?
- procurarea materialelor de etanşare (chit, bandă
izolantă, bureţi izolatori, purfix etc.);
- asigurarea mijloacelor de protecţie individuală
speciale sau improvizate;
- realizarea unei truse familiale de prim-ajutor
medical;
- pregătirea unei rezerve permanente de apă şi
alimente;
- asigurarea unui radioreceptor cu baterii.
6. Ce trebuie să facă populaţia în faza Pre-
Dezastru ?
- Informaţi-vă asupra sursei de risc, substanţele
toxice industriale folosite, zonele de pericol!
- Participaţi la exerciţii, procuraţi-vă materiale cu
reguli de comportare şi acţiune în caz de dezastre
şi însuşiţi-vi-le!
- Evitaţi amplasarea locuinţelor în apropierea
unor instalaţii cu procese de risc!
- Procuraţi-vă materiale de etanşare!
- Asiguraţi-vă mijloace de protecţie individuală
speciale sau improvizate!
- Pregătiţi-vă o rezervă permanentă de apă şi ali-
mente!
- Procuraţi-vă un radioreceptor cu baterii!
7. Ce trebuie să facă populaţia în faza de
Dezastru ?
- Urmaţi întocmai anunţurile făcute prin inter-
mediul mass - mediei sau prin semnalele de alar-
mare!
- Anunţaţi-vă vecinii şi prietenii despre pericolul
chimic (de preferinţă prin telefon)!
- Adăpostiţi-vă în locul stabilit şi etanşaţi toa-
te intrările şi ieşirile pentru a evita pătrunderea
agentului toxic! Dacă adăpostirea se face în pro-
pria casă sau apartament, etanşaţi toate uşile şi
ferestrele şi rămâneţi într-o cameră cu cât mai
puţine uşi şi ferestre!
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
POMPIERII BRAŞOVENI
- Închideţi toate instalaţiile cu pericol (gaze, apă,
curent electric)!
- Opriţi toate ventilatoarele şi instalaţiile de aer
condiţionat!
- Ţineţi la îndemână mijloacele de protecţie re-
spiratorie şi folosiţi-le dacă este cazul!
- Asiguraţi-vă că aveţi acces la rezerva de apă şi
alimente şi că nu sunt afectate de accidentul chi-
mic!
- Ţineţi radioreceptorul deschis şi fiţi atenţi la
anunţurile care se fac!
- Nu părăsiţi locul de adăpostire până nu se anun-
ţă că acest lucru este posibil!
8. Cum procedaţi dacă sunteţi surprins în
afara locuinţei ?
- Nu intraţi în panică, de cele mai multe ori, în
cazul accidentelor chimice, victimele din rândul
populaţiei civile au apărut ca urmare a panicii!
- Acoperiţi-vă căile respiratorii superioare cu o
batistă şi îndreptaţi-vă spre cel mai apropiat adă-
post!
- Respectaţi restricţiile de circulaţie şi acces!
- Evitaţi deplasarea pe direcţia vântului, depla-
23
Februarie 2009

saţi-vă perpendicular pe direcţia lui! lui de producere ori de utilizare a unui combustibil
nuclear sau orice material care a devenit radioactiv
9. Ce trebuie să facă populaţia în faza Post- prin expunere la radiaţii, cu excepţia radioizotopilor
Dezastru ? care au atins stadiul final de preparare si sunt sus-
- Nu părăsiţi adăpostul sau locuinţa chiar dacă ceptibili de a fi utilizaţi in scopuri ştiinţifice, medi-
pericolul a trecut, riscaţi să încurcaţi intervenţia cale, speciale, sociale, comerciale ori industriale.
forţelor specializate!
- Ascultaţi cu atenţie mesajele către populaţie 4. Ce este o expunere ?
transmise prin mass - media! Procesul de a fi iradiat sau expus
- Verificaţi dacă vecinii şi prietenii au probleme, la radiaţii, cu consecinţă potenţia-
în cazul în care există probleme acordaţi-le pri- lă a unei doze absorbite.
mul ajutor şi chemaţi ambulanţa!
- Respectaţi restricţiile de circulaţie şi consum! 95. Ce trebuie să facă persoa-
- Reveniţi la activităţile cotidiene, remediind nele care se găsesc în preaj-
eventualele pagube! ma unui accident cu surse ra-
- Reţineţi învăţămintele trase din aceste situaţii dioactive?
şi pregătiţi-vă continuu pentru a putea face faţă - să nu ia nici un obiect de la
unor alte eventuale asemenea evenimente! locul accidentului;
- să acorde primului ajutor,
daca are calificarea nece-
Urgenţă radiologică sara;
- ca măsură de precauţie, este
recomandat să plece şi să-i eva-
1. Ce este o urgenţă radiologică ? cueze şi pe alţii din zona de risc
O situaţie de urgenţă în urma unui accident care la o distanţă de siguranţă (aprox.
implică radiaţii ionizante, care determină autorită- 100 m); aceasta recomandare
ţile responsabile să decidă întreprinderea măsurilor nu include persoanele care
de remediere în scopul protejării muncitorilor şi a dau primul ajutor sau sal-
populaţiei. vează alte persoane;
- să izoleze zona, dacă este
2. Ce este o contaminare radioactivă ? posibil;
Contaminarea oricărui material, oricărei suprafe- - să nu mănânce, bea sau
ţe sau a mediului ori a unei persoane cu substanţe fuma în vecinătatea lo-
radioactive. În cazul particular al corpului uman, cului accidentului;
contaminarea radioactivă include atât contaminarea - să roage
externă a pielii, cât şi contaminarea internă. populaţia
prezentă să
3. Ce este un produs radioactiv ? rămână acolo
Orice material radioactiv obţinut in cursul procesu- unde se află,
departe de zona

24 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV


de risc, până la sosirea echipelor de intervenţie pro-
fesioniste pentru a fi verificate;
- să aştepte echipele de intervenţie profesioniste şi
să facă o scurtă prezentare coordonatorului inter-
venţiei.
Cutremur
1. Ce sunt cutremurele ?
Cutremurul constă într-o vibraţie care circulă
prin stratul superior al Pământului, având drept
cauză erupţii vulcanice, impactul cu meteoriţi,
explozii subterane, edificii care se prăbuşesc.
Majoritatea cutremurelor sunt cauzate de
plăcile tectonice zilnic. Doar cutremurele
de o magnitudine mare produc victime
şi pagube materiale prin distrugerea
structurilor create de om, valuri tsunami,
avalanşe şi alunecări de teren.
POMPIERII BRAŞOVENI
chibrituri. Pune actele şi obiectele de preţ într-o
geantă la îndemână.
3. Cum te pregăteşti la serviciu pentru
cutremur ?
Repartizează obligaţii, astfel ca toţi să ştie
ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii. Ţine
clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările.
Verifică uşile, să se deschidă uşor şi repede.
Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate
în locuri cunoscute şi să ştii să le utilizezi.
Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi
atunci când te afli în altă locaţie (în concediu, la
spectacole, în vizită).

2. Cum te pregăteşti acasă pentru

cutremur?
Discută cu familia despre cutremur şi un
loc de întâlnire după cutremur, în aer liber
şi nu departe de casă. Caută locul cel mai
sigur din locuinţă: colţurile interioare ale
pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi,
locurile de sub scheletul clădirii, mesele,
paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în
aceste locuri. Verifică tavanele, acoperişul,
coşurile, reţeaua electrică, ţevile de gaze.
Ancorează mobila grea, dulapurile cu
cărţi, în aşa fel ca, în caz de cădere, să nu
blocheze ieşirea. Paturile din dormitoare
trebuie să se afle departe de ferestre, oglinzi, 4. Ce faci în timpul cutremurului ?
poliţe cu cărţi. Ţine la îndemână trusa de prim – Cutremurul începe cu o vibraţie a suprafeţei
ajutor. Dacă iei regulat medicamente, pregăteşte terestre, care durează doar câteva secunde, cel
rezerve. Pregăteşte un radio cu baterii, lanterna, mult 1 minut. Cât de mare ar fi frica, trebuie

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 25

Februarie 2009
să-ţi păstrezi calmul. Luciditatea îţi aduce şanse
mai multe să scapi nevătămat. Pericolul cel mai
mare vine de la obiectele ce cad de deasupra
ta. Nu striga. Nu alerga. Trebuie doar să alegi
metoda adecvată de reacţie: fie părăseşti clădirea,
fie ocupi unul din locurile mai puţin periculoase
din interior. Dacă ieşi, părăseşte clădirea repede,
dar atent. Nu te folosi de ascensor. Dacă te afli
pe stradă, rămâi acolo, la distanţă de clădiri.
Dacă te afli într-un automobil în mişcare,
frânează uşor şi opreşte-te pe un loc deschis.
Când cutremurul te surprinde în mijloacele de
transport în comun, nu sparge geamurile, nu
alerga spre uşă. Şoferii vor opri maşinile şi vor
ţine uşile deschise. În locurile publice (magazin,
cinematograf, restaurant) nu te speria dacă se
întrerupe lumina, sună sirena, auzi spărgându-
se geamuri sau ţipete de oameni.
5. Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur?
Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier
răsturnat sau într-o incintă, fi calm, acordă
prim ajutor celor răniţi. Varianta clasică de
comunicare cu cei de afară, care vor concentra
personal specializat şi aparate de ascultare ca
să identifice locurile cu persoane blocate, este
să baţi la intervale regulate cu un obiect tare
în conducte sau în pereţii incintei, iar dacă ai
stabilit contactul verbal, să furnizezi informaţiile
cerute şi să ceri prim ajutor. La evacuare dă
prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor,
femeilor, şi ascultă recomandările salvatorilor.
Acordă-ţi primul ajutor, respiră uşor şi regulat,
pregăteşte-te mintal pentru foame şi sete. Nu
fuma, economiseşte oxigenul. Mişcă-te atent,
ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te
după mişcarea aerului. Trecând printr-un loc
îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de
şolduri, împinge cu picioarele. Dacă cutremurul
te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci
26 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
pe burtă, ca să uşurezi presiunea pe torace şi
pe abdomen. Masează-ţi mâinile şi picioarele
pentru a menţine circulaţia sângelui. Dacă apare
setea, poţi pune în gură o pietricică netedă sau
un colţ de tricou şi suge, respirând pe nas.
6. Cum scoţi o victimă de sub dărâmături?
Înainte de toate, ia contact cu el, dacă este posibil,
aprovizionează-l cu aer, apă, medicamente,
până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri.
Pentru a-l scoate , scoate cu atenţie piatră cu
piatră, ori sapă o trecere. Cel mai bine este de
făcut o spărtură. Pentru aceasta nu alege locul
unde s-au adunat pietre, pentru că ele pot să
se răstoarne şi să îngreuneze lucrul. Întăreşte
spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum spre
sinistrat ia tot ce poate împiedica scoaterea lui.
Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele
mici. Sinistratului mai întâi i se eliberează capul
şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.
7. Ce trebuie făcut după cutremur ?
Când cutremurul s-a terminat, probabil vei
depista în jurul tău distrugeri şi sinistraţi. Ajută
la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor
răniţi. Nu mişca răniţii grav dacă nu sunt în
pericol imediat de a fi răniţi suplimentar, până la
acordarea de ajutor medical calificat. Participă
la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături.
Informează poliţia despre posibile infracţiuni,
persoane care răspândesc zvonuri. Nu încurca
activitatea profesioniştilor. Nu bea apa din
rezervoarele deschise până ce nu sunt controlate.
La verificarea clădirilor, foloseşte o cască de
protecţie sau, în lipsa acesteia, un taburet.
Colonel Petruţiu Emil
 POMPIERII BRAŞOVENI

P rotecţia populaţiei, a bunurilor

materiale şi a valorilor culturale
se realizează printr-un ansamblu de
activităţi constând în: înştiinţare,
avertizare şi alarmare, adăpostire,
protecţie nucleară, biologică şi
consiliilor locale, şi fondul privat
de adăpostire realizat de agenţii
economici şi proprietarii de
imobile.
Pe timp de pace, pot fi utilizate
adăposturile de protecţie civilă
Care sunt regulile de comportare
în adăpost ?
În adăpost, persoanele adăpostite
trebuie să respecte următoarele
regulile de comportare:

ADĂPOSTURILE,
SPAŢII DE PROTECŢIE ŞI
SALVARE A VIEŢII
Cum se stabileúte capacitatea de adăpostire în cadrul construcĠiilor
chimică, evacuare şi alte măsuri? pentru alte destinaţii ?
tehnice şi organizatorice specifice. Pe timp de pace deadăposturile
Capacitatea adĉpostire în cadrul construcƜiilor noi se stabileƔte
publice de protecţie civilă, cu
funcƜie
excepţiade numĉrul
spaţiilor deamenajate
persoane, alocându-se 1,00 m.p. suprafaƜĉ utilĉ pen
Ce este adăpostirea?
ca puncte de comandă, pot fi
Adăpostirea este măsura specificăfiecare persoanĉ.
utilizate pentru alte destinaţii, cu
de protecţie a populaţiei, bunurilor
respectarea normelor tehnice, cu
materiale, valorilor culturale şi de
obligaţia de a fi eliberate în situaţii
patrimoniu, pe timpul ostilităţilor
de urgenţă în maximum 24 de ore şi
militare şi al situaţiilor de urgenţă.
cu informarea prealabilă a centrelor • să respecte ordinea
operaţionale din cadrul serviciilor interioară, să nu circule inutil
Ce sunt adăposturile de protecţie
de urgenţă profesioniste. prin adăpost, să păstreze
civilă ?
curăţenia şi să nu fumeze;
Adăposturile de protecţie civilă
• să nu deschidă uşile sau
sunt spaţii special amenajate pen-
Cum se stabileşte capacitatea obloanele etanşe şi să nu
tru protecţie în situaţii specifice,
de adăpostire în cadrul
Cum sunt marcate adĉposturilepărăsească
de protecƜie adăpostul fără
civilĉ ?
proiectate, executate, dotate, echi-
construcţiilor noi? aprobare;
pate şi autorizate potrivit normelor
Capacitatea de adăpostire în cadrul • să păstreze mijloacele
şi instrucţiunilor tehnice elaborate Adĉposturile publice înde protecƜie
construcţiilor noi se stabileşte individuale civilĉ
de trebuie
protecţie sĉ fie marc
de Inspectoratul General pentru
funcţie de numărul de persoane, pregătite şi să le folosească la
Situaţii de Urgenţă şi aprobate decorespunzĉtor iar accesul marcat prin sĉgeƜi sĉ fie vizibil, conform schemei
alocându-se 1,00 m.p. suprafaţă ordin ;
ministrul administraţiei şi interne-mai jos:
utilă pentru fiecare persoană. • să participe, în caz de
lor.
nevoie, la acordarea primului
ajutor sanitar ;
Cum sunt marcate
Ce cuprinde sistemul naţional
adăposturile de protecţie
de adăpostire ?
civilă?
Sistemul naţional de adăpostire
Adăposturile publice de
cuprinde:
protecţie civilă trebuie să
- adăposturi pentru puncte de
fie marcate corespunzător
comandă destinate Sistemului
iar accesul marcat prin
Naţional de Management al
săgeţi să fie vizibil, conform
Situaţiilor de Urgenţă;
schemei alăturate:
- adăposturi publice de protecţie
civilă, aflate în administrarea

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 27

Care sunt regulile de comportare în adĉpost ?

Februarie 2009

• să execute dispoziţiile
şefului de adăpost;
• să nu introducă în adăpost

SITUAŢII DE
materiale sau substanţe
inflamabile.

Cu ce trebuie dotate adăpostu-

URGENŢĂ - DEZASTRE
rile pentru asigurarea supravie-
ţuirii până la stabilirea stării de
normalitate?

Pentru asigurarea supravieţuirii

în adăposturile de protecţie civilă
- tipuri şi definiţii -
până la stabilirea stării de normali-
tate, adăposturile trebuie să fie do-
tate cu următoarele:
Complex de factori de risc care
- bănci, sau scaune; 1. Ce este situaţia de urgenţă? prin evoluţia lor necontrolată şi
- rezervor de apă potabilă (bidoane Eveniment excepţional, cu ca- iminenţa ameninţării ar putea
sau butoaie PVC) sau apă minerală racter non-militar, care, prin am- aduce atingere vieţii şi populaţi-
îmbuteliată; ploare şi intensitate, ameninţă ei, valorilor materiale şi culturale
- lanternă electrică ;
viaţa şi sănătatea populaţiei, me- importante şi factorilor de me-
- telefon (în derivaţie la un post din
apropiere); diul înconjurător, valorile mate- diu.
- mijloc de comunicare locală sau riale şi culturale importante, iar
centrală (aparat radio, televizor pentru restabilirea stării de nor- 3. Ce înţelegem prin factor de
etc.); malitate sunt necesare adoptarea risc?
- recipiente pentru resturi menaje- de măsuri şi acţiuni urgente, alo- Fenomen, proces sau complex
re : carea de resurse suplimentare şi de împrejurări congruente, în
- găleţi cu capac - 1 la 10 per- managementul unitar al forţelor acelaşi timp şi spaţiu, care pot
soane ; şi mijloacelor implicate. determina sau favoriza produce-
- pungi nailon - 1 la 1 persoa- rea unor tipuri de risc.
nă. 2. Ce este starea potenţial
- geantă sanitară - cu inventar com- generatoare de situaţii de ur- 4. Care sunt tipurile de risc?
plet pentru prim-ajutor sanitar;
genţă? Incendii, cutremure, inundaţii,
- căşti de protecţie ;
- instrucţiuni cu reguli de compor-
tare pe timpul adăpostirii care să fie
afişate la loc vizibil în adăpost ;
- trusă de deblocare salvare cu :
- rangă de fier = 3 buc.
- ciocan baros 5-10 kg = 1 buc.
- daltă metal = 2 buc.
- şpiţuri de 60 cm lungime pen-
tru spart beton = 2 buc.
- ciocan de mână de 3 kg = 1
buc.
- ramă bomfaier cu pânză = 1
buc.
- lopată cu coadă = 1 buc.
- topor, târnăcop = 2 buc.
felinare de vânt cu petrol = 2 buc.

Maior Croitoru Daniel

28 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

 POMPIERII BRAŞOVENI
de om, generator de pierderi
umane, materiale sau modifi-
cări ale mediului şi care, prin
amploare, intensitate şi con-
secinţe, atinge ori depăşeşte
nivelurile specifice de gravita-
te stabilite prin regulamentele
privind gestionarea situaţiilor
de urgenţă, elaborate şi apro-
bate potrivit legii.
6. Cum acţionezi după pro-
ducerea dezastrului?
a. Respectă îndrumările şi
comunicările autorităţilor lo-
cale;
b. Intră cu extremă precau-
ţie în interiorul clădirilor ava-
riate sau slăbite;
c. Nu intra cu torţe sau lu-
mânări în clădirile inundate;
d. Nu atinge firele electrice
căzute sau rupte;
e. Dacă simţi miros de
gaze, deschide toate ferestre-
le şi uşile, închide robinetul
principal de gaze şi părăseşte
casa imediat;
f. Dacă aparatele electri-
ce sunt ude, întrerupe sursa
principală de curent, usucă-le
şi în final refoloseşte-le;
accidente, explozii, avarii, alu-
necări sau prăbuşiri de teren,
îmbolnăviri în masă, prăbuşiri
ale unor construcţii, instalaţii ori
amenajări, eşuarea sau scufunda-
rea unor nave, căderi de obiecte
din atmosferă ori din cosmos,
tornade, avalanşe, eşecul servi-
ciilor de utilităţi publice şi alte
calamităţi naturale, sinistre grave
sau evenimente publice de am-
ploare determinate ori favorizate
de factorii de risc specifici.
5. Ce este un dezastru ?
Este evenimentul datorat de-
clanşării unor tipuri de riscuri,
din cauze naturale sau provocate
ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
g. Dacă eşti sfătuit să eva-
cuezi, fă-o prompt;
h. Verifică rezervele de apă
şi de hrană înainte de a le fo-
losi;
i. Nu consuma alimente
care au luat contact cu apa de
inundaţie;
j. Nu împiedica acţiunile
de intervenţie;
k. Anunţă rudele că eşti în
siguranţă, altfel autorităţile
pot pierde timp căutându-te;
l. Nu transmite zvonuri
sau ştiri exagerate despre pa-
gube şi stricăciuni.
48. Ce este o situaţie de pro-
tecţie civilă?
Situaţia generată de iminenţa
producerii sau de producerea
dezastrelor, a conflictelor mi-
litare şi/sau a altor situaţii ne-
convenţionale care, prin nivelul
de gravitate, pun în pericol sau
afectează viaţa, mediul, bunurile
şi valorile culturale şi de patri-
moniu.
49. Ce este înştiinţarea ?
Activitatea de transmitere a in-
formaţiilor autorizate despre
29
Februarie 2009
iminenţa producerii sau produ-
cerea dezastrelor şi/sau a con-
flictelor armate către autorităţile
administraţiei publice centrale
sau locale, după caz, în scopul
evitării surprinderii şi al realizării
măsurilor de protecţie.
50. Ce este avertizarea ?
Aducerea la cunoştinţa popu-
laţiei a informaţiilor necesare
despre iminenţa producerii sau
producerea unor dezastre şi se
realizează de către autorităţile
administraţiei publice locale.
51. Ce este prealarmarea?
Transmiterea mesajelor / sem-
nalelor de avertizare către auto-
rităţi despre probabilitatea pro-
ducerii unor dezastre sau a unui
atac aerian.
52. Ce este alarmarea ?
Transmiterea mesajelor / sem-
nalelor de avertizare a populaţiei
despre iminenţa producerii unor
dezastre sau a unui atac aerian şi
30 ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV
se realizează de către autorităţile
administraţiei publice locale prin
mijloacele de alarmare.
53. Ce este adăpostirea?
Măsura specifică de protecţie a
populaţiei, a bunurilor materiale,
a valorilor culturale şi de patri-
moniu, pe timpul ostilităţilor
militare, împotriva efectelor ata-
curilor aeriene ale adversarului.
Adăposturile de protecţie civi-
lă sunt spaţii special amenajate
pentru protecţia personalului în
situaţii de urgenţă, proiectate,
executate, dotate şi echipate po-
trivit normelor şi instrucţiunilor
tehnice elaborate de Inspecto-
ratul General pentru Situaţii de
Urgenţă şi aprobate de ministrul
administraţiei şi internelor.
54. Ce se înţelege prin adă-
posturi de protecţie civilă ?
- adăposturi pentru puncte de
comanda destinate Sistemului
National de Management al Si-
tuaţiilor de Urgenta,
- adăposturi publice de protec-
ţie civila aflate in administrarea
consiliilor locale
- fondul privat de adăpostire rea-
lizat de agenţii economici si pro-
prietarii de imobile.
55. Ce este evacuarea?
Prin evacuare se înţelege măsura
de protecţie civilă luată înainte,
pe timpul sau după producerea
unei situaţii de urgenţă, la decla-
rarea stării de alertă, care constă
în scoaterea din zonele afecta-
te sau potenţial a fi afectate, în
mod organizat, a populaţiei, a
unor instituţii publice, operatori
economici, animalelor, bunuri-
lor materiale şi în dispunerea lor
în zone sau localităţi care asigură
condiţii de protecţie şi supravie-
ţuire.
56. Ce este protecţia NBC?
Asigurarea mijloacelor de pro-
tecţie individuală şi a măsurilor
colective în zonele de risc.
Colonel Petruţiu Emil