MAN.021 (Rumano) - M.S.S. Manejo Herramientas

Manual de Securitate şi Sănătate
cu privire la Manevrarea
Uneltelor
Cuprins
Pagina
• Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
• Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
• Riscuri şi Măsuri Preventive Generale

√ Alegerea Uneltelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
√ Poziţia de Lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
√ Riscuri Electrice şi Activităţi de Muncă Clasificate

ca Atmosferă Explozivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
• Riscuri şi Măsuri Preventive privind Uneltele Manuale

√ Ciocane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
√ Dălţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
√ Şurubelniţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
√ Patenţi şi Cleşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
√ Chei de torsiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
√ Pile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
√ Ferăstraie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
√ Daltă pentru tâmplărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
√ Foarfeci (metal) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
√ Cuţite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
• Riscuri şi Măsuri Preventive privind Uneltele Electrice

√ Maşină de Găurit/Ciocan Percutor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
√ Maşina de Şlefuit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
√ Ferăstrău Pendular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
√ Ferăstrău Circular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
√ Freză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
• Primul Ajutor
√ Mod de Acţiune în Caz de Accidente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
√ Resuscitare Cardiopulmonară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
2
Cuprins
Pagina
√ Hemoragii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
√ Răni. Arsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
√ Leşin. (Pierderea cunoştinţei). Convulsii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
√ Împroşcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
√ Substanţe toxice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
• Obligaţiile Lucrătorilor în materie de Prevenire a Riscurilor . . . . . . . . . 71
3
Presentación
În cadrul activităţilor de informare ale Departamentului de Preve-

nire al FREMAP a fost editat acest Manual, pentru a aduce la
cunoştinţa lucrătorilor care manevrează UNELTE, riscurile cele
mai frecvente la care sunt expuşi şi măsurile de prevenire ce pot
fi luate pentru evitarea acestora.
Sperăm ca această broşură să contribuie la îmbunătăţirea nivelu-

lui de securitate şi sănătate a lucrătorilor care îşi desfăşoară acti-
vitatea în acest domeniu.
4

INTRODUCERE
5
Introducción
Introducere
Utilizarea uneltelor este un factor de risc căruia i se atribuie 12% din accidentele care au loc în timpul
unei zile de lucru. Cu toate acestea, majoritatea acestor accidente nu s-ar produce dacă s-ar respecta
cinci reguli de bază, care sunt menţionate în continuare:
1. Alegerea uneltei corespunzătoare muncii de efectuat.
2. Păstrarea uneltelor în stare bună.
3. Utilizarea corectă a uneltelor.
4. Păstrarea uneltelor la loc sigur după folosirea acestora:
- Păstraţi sculele în cutii care nu depăşesc greutatea de 25 Kg.
- Nu depozitaţi cutiile în locuri aflate mai sus de înălţimea umerilor dv.
5. Transportaţi uneltele în mod corespunzător.
1. 2. 5.
3. 4.
6

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
ALEGEREA UNELTEI
7
Riscuri
• Tăieturi şi lovituri.
• Împroşcare cu fragmente sau particule.
• Oboseală şi leziuni musculare.
• Microtraumatisme repetitive.
Măsuri Preventive
• Înainte de a alege o unealtă:
» Luaţi în consideraţie caracteristicile activităţii pe
care o veţi realiza.
» Acordaţi atenţie specială formei, greutăţii şi
dimensiunilor, care trebuie să fie adecvate modu-
lui de utilizare prevăzut pentru uneltele respective.
• Ţineţi seama de faptul că alegerea necorespunzătoare
poate fi cauza directă a unui accident, poate mări gra-
dul de oboseală şi, inclusiv, poate provoca afecţiuni
musculo-scheletice.
• Criterii de selecţie în funcţie de modul de prindere şi
tipul de operaţiuni:
– Operaţiuni care fac necesară folosirea forţei:
» Mânerul uneltelor cu prindere simplă (ciocane,
şurubelniţe,...) trebuie să permită degetelor să îl
poată înconjura. Ca criteriu de referinţă, diametrul
mânerului trebuie să fie cuprins între 30 şi 50
mm.
» La uneltele cu prindere dublă (de exemplu, paten-
tul), care se manevrează cu o mână, distanţa între
mânere trebuie să fie între 50 mm (în poziţia
închis) şi 90 mm. (în poziţia deschis).
8
Măsuri Preventive
» Lungimea mânerului trebuie să depăşească lăţi-
mea maximă a palmei (între 100 şi 150 mm.),
evitând astfel ca extremităţile să preseze nervii
şi vasele sanguine ale palmei.
» Pentru operaţiunile care fac necesară exercita-
rea unei presiuni permanente, folosiţi uneltele
cu prindere dublă prevăzute cu dispozitiv de
susţinere sau de blocare a cleştilor.
» Pentru operaţiunile care fac necesare strângeri
repetate, folosiţi uneltele cu prindere dublă pre-
văzute cu arc recuperator care să faciliteze des-
chiderea mânerului.
» Mânerul uneltei nu trebuie să aibă margini
ascuţite, iar suprafaţa sa va avea cel mai mare
coeficient de frecare posibil.
Măsuri Preventive
– Operaţiuni de precizie:
» La uneltele cu prindere simplă, diametrul mânerului trebuie să fie cuprins între 6 şi 13 mm.
» La sculele cu prindere dublă (cleşti), distanţa între mânere trebuie să fie cuprinsă între 25 mm.
(poziţie închisă) şi 75 mm. (poziţie deschisă).
9
Măsuri Preventive
– Alinerea mână-braţ:
» Alegeţi uneltele al căror unghi permite lucrul
cu încheietura mâinii în poziţie dreaptă:
- Dacă direcţia forţei este orizontală:
. Alegeţi unelte cu prindere tip pistol, pentru
a lucra la nivelul cotului.
. Alegeţi unelte cu prindere dreaptă pentru a
lucra sub nivelul taliei.
- Dacă direcţia forţei este verticală:
. Alegeţi unelte cu prindere tip pistol, pentru
a lucra sub nivelul taliei.
. Alegeţi unelte cu prindere dreaptă pentru a
lucra la nivelul cotului.
Măsuri Preventive
Poziţii care trebuie adoptate în cazul manevrării uneltelor
Suprafaţă verticală la nivelul cotului
Alegeţi unelte cu prin-

dere tip pistol, pentru a
Suprafaţă verticală sub nivelul taliei

dere dreaptă pentru a
10
Măsuri Preventive
Poziţii care trebuie adoptate în cazul manevrării uneltelor
Prindere dreaptă Prindere tip pistol POZIŢIE ERGONOMICĂ
Alegeţi întotdeauna
unealta care permite
lucrul cu încheietura
mâinii în poziţia cea mai
dreaptă posibilă.
Suprafaţă orizontală la nivelul cotului

dere dreaptă pentru a
Suprafaţă orizontală sub nivelul taliei

dere tip pistol pentru a
11

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
POZIŢIA DE LUCRU
12
Riscuri
• Oboseală şi leziuni musculare.
• Supraefort.
Măsuri Preventive
• Nu adoptaţi poziţii forţate, deoarece acestea
fac necesar un efort mai mare decât în con-
diţii normale.
• Folosiţi unelte cu mâner lung pentru a efec-
tua operaţiuni care necesită forţă.
• Folosiţi unelte cu mâner scurt, chiar dacă
nu sunt cele mai indicate, pentru operaţiu-
nile care necesită forţă, dacă uneltele cu
mâner lung nu permit alinierea corectă a
mâinii cu braţul.
13
RIESGOS Y MEDIDAS PREVENTIVAS GENERALES
Măsuri Preventive
• Ori de câte ori este posibil, adaptaţi poziţia punctului de lucru, reaşezând piesa sau schimbând înălţi-
mea de lucru, astfel încât:
– Să nu fie necesar să ridicaţi umărul.
– Coatele să stea în apropierea corpului şi în poziţia cea mai joasă posibil.
– În acest scop respectaţi următoarele indicaţii:
» În cazul pieselor mobile folosiţi bancuri de lucru la nivelul taliei.
» Dacă nu este posibil să mişcaţi piesa, încercaţi să vă urcaţi pe o platformă care să vă permită să
atingeţi înălţimea dorită.
14

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
RISC ELECTRIC
ŞI ACTIVITĂŢI DE MUNCĂ CLASIFICATE
CA ATMOSFERĂ EXPLOZIVĂ
15
Criterii de Utilizare:
Generale:
Înşurubare, Strângere, Prindere, Tăiere.
Operaţiuni periculoase:
• Folosirea uneltelor la lucrul în instalaţii sub

tensiune.
• Folosirea uneltelor în zone cu pericol de
incendiu sau explozie.
• Folosirea uneltelor electrice în mediu con-
ductor.
Criterii de Selecţie:
• Pentru operaţiuni în instalaţii sub tensiune:
» Uneltele vor avea marcaj vizibil şi rezistent la ştergere cu privire la Tensiunea maximă de serviciu.
» Stratul izolant trebuie să acopere unealta în totalitate, cu excepţia zonei operative.
• Pentru lucrările efectuate în zonele cu pericol de incendiu sau explozie:

» Uneltele vor prezenta garanţii de fabricaţie anti-scânteie şi control al electricităţii statice.
• Dacă se vor folosi unelte electrice în mediu conductor:

» Tensiunea maximă de alimentare a acestor unelte va fi tensiunea de siguranţă sau,
» vor fi unelte cu izolare dublă sau,
» uneltele respective vor fi de
clasă I, alimentate cu ajutorul
transformatoarelor de separare
a circuitelor.
16
Riscuri
• Electrocutare prin şoc electric provocat de contactul cu ele-
mente sub tensiune (contact electric direct), sau cu mase
puse sub tensiune în mod accidental (contact electric indi-
rect).
• Arsuri şi răni.
• Electrocutare prin şoc electric direct şi indirect.
Măsuri Preventive
• Utilizarea, inspectarea şi întreţinerea uneltelor
manuale, izolante, anti-scânteie şi electrice, con-
form instrucţiunilor şi recomandărilor fabrican-
tului.
• Folosiţi numai unelte izolante al căror nivel de
izolare garantează protecţia împotriva şocurilor
electrice accidentale.
• În zonele cu risc de incendiu sau explozie, folo-
siţi numai unelte anti-scânteie omologate şi afla-
te în stare bună.
Echipamente de Protecţie Individuală (EPI):
În afara EPI indicate în manualul fabricantului

uneltelor electrice, în cadrul lucrărilor care prezin-
tă risc electric trebuie să se folosească:
• Ecran facial împotriva împroşcării cu particule.
• Mănuşi de protecţie (izolante).
17

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE
CU PRIVIRE LA
UNELTELE MANUALE
CIOCANE
18
Generale:
Lovire, baterea cuielor, îndrepta-

re şi nituire.
Ciocane cu vârf spintecat:
Baterea şi scoaterea cuielor.
• Folosirea ciocanului de oţel pe

suprafeţe de oţel călit, cimentat
sau cianurat.
• Folosirea cozii ciocanului pentru a face pârghie.
• Folosirea ciocanelor cu vârf spintecat pentru a face pârghie în general.
• Efectuarea operaţiunilor de strângere sau slăbire a piuliţelor prin lovire în dălţi sau şurubelniţe.
Criterii de Alegere a Uneltei:
Nu folosiţi ciocane care au

următoarele defecte:
• Spaţii libere între cap şi
coadă.
• Elemente de fixare impro-
vizate la cap şi coadă, cum
ar fi: cuie, sfori, sârme,
cabluri...
• Coadă ciobită, crăpată, sau
fixată în mod necorespun-
zător.
• Capul nu este în stare bună
şi prezintă bavuri.
19
Riscuri
• Lovituri în general.
• Azvârlirea capului ciocanului.
• Împroşcarea cu particule.
• Reculul ciocanului sau al piesei lovite.
• Zgomotul generat de loviturile pe tablă,
rezervoare…
Prindeţi ciocanul de la baza cozii şi cuiul de la

capul acestuia, nu de vârf
Măsuri Preventive
• Alegeţi mărimea ciocanului conform ope-
raţiunii de efectuat, un ciocan prea uşor poate
fi la fel de nesigur ca un ciocan prea greu.
• Apucaţi coada ciocanului de la baza acestuia.
Mărimea cozii permite degetelor o priză bună
de prindere a cozii între acestea şi palmă.
• Atunci când bateţi cuie, apucaţi-le de floare,
nu de partea vârfului ascuţit.
• Încercaţi să ţineţi ciocanul astfel încât faţa
acestuia să fie paralelă cu suprafaţa de lovit.
În acest fel veţi evita deformarea marginilor
feţei ciocanului şi desprinderea aşchiilor.
• În locurile cu risc de atmosferă explozivă folosiţi ciocane cu cap de bronz sau poliester.
Echipamente de Protecţie Individuală:
• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării cu particule.

• Ochelari de protecţie împotriva pericolelor mecanice.
• Protectoare auditive pentru atenuarea zgomotului.
20

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE CU PRIVIRE LA
UNELTELE MANUALE
DĂLŢI
21
• Cioplire, tăiere, marcarea cu lovituri de ciocan a oricărui
tip de materiale.
• Utilizarea acestora ca pârghie sau şurubelniţă.

• Efectuarea cioplirii în direcţia corpului.
Criterii de Alegere a Uneltei:

Nu folosiţi dălţi care prezintă următoarele
defecte:
• Cozi cu bavuri şi în stare necorespunzătoare.
• Tăiş crestat sau curbat.
• Tăiş neascuţit.
• Corp îndoit sau încovoiat.
Riscuri
• Lovituri şi tăieturi în general.
• Împroşcare cu particule.
• Expunere la zgomot.
22
Măsuri Preventive
• Alegeţi un model de daltă corespun-
zător operaţiunii de efectuat şi folo-
siţi un ciocan adecvat mărimii aces-
teia.
• Apucaţi dalta între degetul mare,
degetul arătător şi mijlociu în apro-
pierea marginii superioare a acesteia.
Ori de câte ori caracteristicile muncii
permit acest lucru, dalta va fi ţinută
cu palma în sus.
• Păstraţi dalta cu capul în poziţie pla-
nă, fără bavuri, fără resturi de ulei şi
grăsimi.
• Folosiţi apărătoare pentru mâini fixa-
te pe daltă, pentru a evita loviturile la
mâna care susţine dalta .
• Lucraţi în direcţia opusă corpului.
• Puneţi paravane sau ecrane pentru a evita împroşcarea cu particule a altor lucrători, aflaţi în apropie-
rea punctului de lucru respectiv.
• Tăişul dălţii trebuie să fie bine profilat. În cadrul operaţiunilor de ascuţire a dălţii, se va avea în vede-
re păstrarea unghiului original al marginii tăioase.
• Nu purtaţi dalta în buzunar.
• Fixaţi piesele mici de cioplit cu ajutorul menghinei cu şurub sau a menghinei de banc.
• Ochelari de protecţie.
• Mănuşi de protecţie.
• Protectoare auditive.
Fixaţi piesa de prelucrat
23

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
ŞURUBELNIŢE
24
RIESGOS Y MEDIDAS PREVENTIVAS ESPECÍFICAS
• Slăbirea sau strângerea şuruburilor.
• Folosirea acestora ca daltă, poanson, pană de

fixare sau pârghie.
• Susţinerea piesei de prelucrat cu mâna.
• Ţinerea acestora în buzunar.
• Supraîncărcarea lor folosind o altă unealtă.
Criterii de Alegere a Uneltelor:

Nu folosiţi şurubelniţe care au următoarele defecte:
• Mâner crăpat, slăbit sau ştirbit.
• Tijă răsucită sau cu crăpături şi tăieturi.
• Vârf crăpat sau marginile tăioase defectuoase.
Riscuri
• Tăieturi, zgârieturi şi lovituri.
Folosiţi menghina de banc pentru fixarea pieselor mici
25
Măsuri Preventive
• Folosiţi menghina de banc pentru fixarea pieselor mici.
• Alegeţi un model de şurubelniţă corespunzător (grosime, lăţime şi formă) caracteristicilor şurubului.
• Fixaţi tija şurubelniţei perpendicular pe şurub.
• Nu ţineţi şurubelniţele în buzunar. Folosiţi o centură port scule.
• Mănuşi de protecţie împotriva pericolelor mecanice.
26

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
PATENŢI ŞI CLEŞTI
27
• Prindere dublă, susţinere şi tăierea pieselor mici.
• Folosirea acestor unelte drept chei pentru a strânge sau slăbi

piuliţe, bolţuri sau şuruburi.
• Utilizarea lor drept ciocan.
• Utilizarea mânerelor acestora ca pârghie.
• Utilizarea lor pentru a susţine piesele în cadrul operaţiunilor de găurit.
• Lovirea lor cu un ciocan pentru a efectua operaţiunea de tăiere.

Nu folosiţi patenţii sau cleştii care au următoarele defecte:
• Fălci uzate sau ştirbite.
• Şurub sau tijă în stare necorespunzătoare.
• Joc mare pe ax.
• Mânere defectuoase cu muchii sau margini ascuţite.
• Suprafeţe de prindere uzate.
Riscuri
• Împroşcarea cu fragmente în
cadrul operaţiunilor de tăiere.
28
Măsuri Preventive
• Alegeţi un model cu forma vârfului în aşa fel încât să permită prinderea corectă a piesei.
• Nu introduceţi degetele între mânere.
• Aveţi în vedere că la tăierea elementelor (cabluri, benzi de ambalare,...) tensionate, acestea se pot des-
prinde brusc, lovind şi provocând tăieturi şi vătămări considerabile lucrătorului care efectuează ope-
raţiunea, sau persoanelor aflate în apropiere.
• Atunci când sunt utilizate pentru a tăia sârmă, tăierea se va face perpendicular pe axul acesteia, efec-
tuând mici rotaţii.

• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării cu fragmente în cadrul operaţiunilor de tăiere.
29

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
CHEI DE TORSIUNE
30
• Strângerea piuliţelor, bolţurilor şi accesoriilor de
montaj.
• În funcţie de tipul de cheie:
» Cu capete tubulare şi tubulare: Sunt indicate
pentru operaţiuni în care este necesară o forţă
considerabilă, astfel încât capul cheii să asigure
o prindere solidă.
» Cu gură deschisă (fixă): Pot aluneca dacă nu sunt fixate în mod corespunzător.
» Dinamometrică: Evită ruperea filetului sau deteriorarea piuliţei.
» Reglabilă: Este preferabil să fie utilizate pentru operaţiuni uşoare. Având un mic joc, sunt predis-
puse să alunece şi, în plus, este necesară reglarea corectă a capului pentru ca cheia să asigure o
prindere suficientă.
» Tubulară striată: Permite prinderea solidă a piuliţei, iar numărul mare de muchii facilitează fixa-
rea sa.
• Suprasolicitarea capacităţii cheii,

prelungind mânerul acesteia cu ţevi
sau elemente similare.
• Manevrarea uneltei prin împingere
în direcţia opusă lucrătorului.
• Folosirea lor pentru a face pârghie.
• Utilizarea acestora drept ciocan.
• Utilizarea penelor pentru a ajusta
prinderea capului cheii.
31
Nu folosiţi chei care au următoarele defecte:
• Fălci uzate sau ştirbite, mânere răsucite sau deformate.
• La cheile cu gură reglabilă, nu le folosiţi pe cele care au joc mare la falca mobilă sau la piuliţa de
ajustare.
• Ax de reglare uzat, blocat sau cu părţi lipsă.
Riscuri
• Lovirea mâinii care manevrează unealta de elementele
fixe.
• Lovituri şi azvârlirea uneltei datorită scăpării susţinerii sau
a ruperii filetului.
• Prinderea mâinii în timpul operaţiunii de strângere sau “slăbire” a piuliţei.
Măsuri Preventive
• Alegeţi un model de cheie cu caracteristici şi dimensiuni corespunzătoare elementului asupra căruia
se va efectua operaţiunea (şurub, bolţ, ...).
• Nu reparaţi cheile deteriorate.
• Ţineţi seama de elementele ieşite în afară sau de canturile care vă pot provoca lovituri la nodurile
degetelor în momentul rotirii cheii.
• Capul cheii se va fixa în mod perpendicular pe axul şurubului.
• La utilizarea cheilor reglabile, puneţi cheia
în aşa fel încât forţa de tracţiune în momen-
tul rotirii să fie exercitată asupra fălcii fixe.
În acest mod, falca mobilă este obligată să
exercite o presiune mai mare asupra piuliţei.
32

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
PILE
33
• Degroşarea şi şlefuirea metalelor şi a altor materiale dure.
• Utilizarea pilei ca pârghie.

• Utilizarea pilei ca poanson sau daltă.
• Curăţarea pilei prin lovirea de un obiect metalic.
• Ţinerea acesteia în buzunar.
• Utilizarea sa fără mâner sau cu mânerul nefixat bine.
• Susţinerea cu mâna a pieselor mici de pilit.

Nu folosiţi pile care au următoarele defecte:
• Mâner crăpat sau insuficient de solid.
• Margini ştirbite.
• Dinţi foarte uzaţi.
• Feţe tocite sau unse.
Riscuri
• Lovituri şi tăieturi.
34
Măsuri Preventive
• Alegeţi pila conform tipului de material şi nivelului de finisaj dorit.
• Susţineţi pila de mâner cu o mână şi folosiţi degetul mare şi arătător al celeilalte mâini ca să ghidaţi
vârful pilei.
• Pentru curăţarea acestora, folosiţi perii metalice (perii de sârmă pentru pile).
• Dacă urmează să piliţi piese mici, prindeţi-le în menghinele de banc sau în dispozitive asemănătoare.
• Pilele se vor păstra la loc ferit de umiditate şi fără urme de ulei sau grăsimi.
• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării cu fragmente în cadrul operaţiunilor de tăiere.

35

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
FERĂSTRAIE
36
• Fragmentarea materialelor solide.
• Exercitarea unei presiuni excesive la tăierea cu ferăstrăul.

• Tăierea unui material fixat necorespunzător.

Nu folosiţi ferăstraie care au următoarele defecte:
• Mâner cu rezistenţă redusă sau crăpat.
• Tăiş neascuţit sau ascuţit inegal.
• Pânza ferăstrăului nu este dreaptă.
• Ferăstrăul nu a fost întreţinut în mod corespunzător.
Riscuri
• Lovituri şi tăieturi.
37
Măsuri Preventive
• Alegeţi un ferăstrău cores-
punzător tipului de material
şi modului de tăiere respec-
tiv.
• Materialul care urmează a fi
tăiat trebuie să fie fixat în
mod corespunzător. După
caz, se vor folosi menghine
manuale, menghine de
banc,...
• Reglaţi viteza de tăiere pen-
tru a evita supraîncălzirea
pânzei.
Ca referinţă, aveţi în
vedere următoarele:
» Pentru tăierea meta-
lelor cu duritate mij-
locie, ferăstrăul trebuie să fie manevrat la o viteză de între 40 - 50 curse pe minut. Pentru meta-
le cu duritate mai mare, se va reduce viteza tăierii.
» În cazul lemnului, tăierea se va face cu mişcări ample şi fără efort mare.
• La schimbarea pânzei în cazul unei tăieri deja începute, în general pânza nouă se blochează. De ace-
ea, în acest caz este necesar să se înceapă tăierea din nou.
• Înainte de tăierea pieselor de lemn, verificaţi existenţa elementelor metalice, a vârfurilor ascuţite, a
elementelor de îmbinare metalice (agrafe, scoabe, ...)
• Înainte de a efectua tăieturi într-un material dur, este recomandabil să faceţi mici incizii în acesta,
pentru a evita mişcările necontrolate ale ferăstrăului.
• Apăsaţi numai pe parcursul de înaintare, ridi-
când uşor ferăstrăul în timpul cursei de întoar-
cere.
• Depozitaţi ferăstraiele la loc uscat (pe rafturi
sau atârnate de mâner).
• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării în

cadrul operaţiunilor de tăiere.
• Mănuşi de protecţie împotriva pericolelor Elimina i elementele metalice înainte de
mecanice. a începe t ierea cu fer str ul
38

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
DALTA PENTRU TÂMPLĂRIE
39
• Prelucrarea suprafeţelor de lemn.
Operaţiuni Periculoase:
• Manevrarea uneltei în direcţia corpului.

• Folosirea dălţii ca pârghie.
• Ascuţirea acesteia susţinând piatra de ascuţit
cu mâna.
• Prelucrarea pieselor fără fixarea acestora.

Nu folosiţi o daltă de tâmplărie care are următoarele defecte:
• Tăiş defectuos.
• Mâner fixat necorespunzător, rupt sau crăpat.
Riscuri
40
Măsuri Preventive
• Lucraţi în direcţia opusă corpului, iar mâna care susţine unealta trebuie să stea în urma tăişului.
• Piesele trebuie să fie fixate, pentru a evita mişcările neprevăzute.
• Nu ţineţi dalta în buzunar.
• Partea tăioasă a dălţii trebuie să fie întotdeauna bine ascuţită. Pentru ascuţirea manuală, piatra se va
sprijini pe un banc de lucru (nu ascuţiţi susţinând piatra cu mâna).
• Când nu sunt folosite, dălţile vor fi păstrate pe rafturi sau vor fi introduse în despărţitoare comparti-
mentate. Nu le lăsaţi la întâmplare în sertare sau între alte unelte.
• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării în cadrul operaţiunilor de tăiere.
41

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
FOARFECI (METAL)
42
• Tăierea sârmelor şi a foilor de tablă.
• Efectuarea tăierii în direcţia corpului.

• Utilizarea unor foarfeci care nu au fost
proiectate pentru tăierea metalului.
• Efectuarea unor tăieturi curbate cu
foarfeci cu lame drepte.
• Ţinerea foarfecilor în buzunar.
• Utilizarea acestora ca pârghie, ciocan
sau şurubelniţă.
• Încercarea de a mări presiunea de tăiere
prin lovire, folosind simultan ambele mâini,...

No folosiţi foarfeci care au următoarele defecte:
• Lame deteriorate, ştirbite sau neascuţite.
• Joc mare în zona şurubului de îmbinare.
• Şuruburi de îmbinare slăbite.
Riscuri
• Împroşcare cu fragmente.
43
Măsuri Preventive
• Efectuarea operaţiunilor în direcţia
opusă corpului. Tăierea se va face
astfel încât vârful foarfecii să nu fie
orientat în direcţia corpului.
• Mânerul va avea dimensiunile
corespunzătoare pentru a putea fi
manevrat cu o singură mână. Cea-
laltă mână va fi folosită pentru
separarea marginilor materialului
tăiat, facilitând tăierea şi evitând
contactul muchiilor acestuia cu
mâna care manevrează foarfeca.
• La tăierea foilor mari de tablă,
mâna liberă va împinge în jos
extremităţile muchiilor tăioase
aflate în apropierea mâinii care
susţine foarfeca.
• Când nu sunt folosite, se vor păstra
în husele de protecţie respective.
• Vor fi bine ascuţite în permanenţă.
Echipamente de Protecţie
Individuală:
44

RISCURI ŞI MĂSURI
UNELTELE MANUALE
CUŢITE
45
(Nu sunt incluse cele folosite la manipularea alimente-
lor).
• Tăierea materialelor.
• Efectuarea tăierii în direcţia corpului.

• Ţinerea cuţitelor în buzunar.
• Utilizarea lor ca pârghie, ciocan sau şurubelniţă.
• Încercarea de a mări presiunea de tăiere prin lovire.
• Lăsarea cuţitelor la întâmplare.

Nu folosiţi cuţite care au următoarele defecte:
• Lame deteriorate, ştirbite sau neascuţite.
• Mânere necorespunzătoare.
Riscuri
• Împroşcare cu fragmente.
46
Măsuri Preventive
• Efectuarea operaţiunilor în direcţia opusă corpului. Tăierea se va face astfel încât tăişul cuţitului să nu
fie orientat în direcţia corpului.
• Cuţitele vor fi bine ascuţite în permanenţă şi vor fi îndepărtate cele care au mânerul deteriorat.
• Mânerul va avea dimensiunile necesare pentru a putea fi manevrat cu o singură mână. Cealaltă mână
va fi folosită pentru a susţine obiectul de tăiat, având grijă să fie ţinută la distanţă de locul de tăiere.
• Când nu sunt folosite, se vor păstra în huse de protecţie.
• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării în cadrul operaţiunilor de tăiere.

47

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
UNELTE ELECTRICE
48
MAŞINĂ DE GĂURIT
• Respectaţi instrucţiunile cu privire la
manevrarea în condiţii de siguranţă
furnizate de fabricant odată cu unelte-
le respective şi ţineţi-le într-un loc
accesibil.
• Verificaţi dacă unealta se află în stare

bună şi dacă elementele consumabile
(burghiuri, discuri etc.) sunt strânse
perfect şi corespund operaţiunii de
realizat.
• Nu folosiţi uneltele ale căror cabluri

sau părţi mobile sunt accesibile.
• Nu folosiţi unelte ude, umede, precum

şi dacă aveţi mâinile sau picioarele
ude.
• Purtaţi îmbrăcăminte ajustată pe corp,

sau, în cazul în care aveţi părul lung, acesta va fi purtat strâns. Nu purtaţi brăţări, inele, sau accesorii
care ar putea fi agăţate de unealtă.
• Nu modificaţi unealta şi, în mod special, nu folosiţi unelte care nu sunt prevăzute cu ştecăr de conec-
tare.
• Dacă lucraţi în zone umede sau cu conductivitate mare, va trebui să utilizaţi unelte speciale cu ali-
mentare la tensiune sub 24 de volţi sau un transformator separator de circuite, aşezat în afara incintei
conductoare.
• Îndepărtaţi cablul de reţea din zonele de trecere.
• Prindeţi unealta cu ambele mâini întotdeauna.
• Când nu folosiţi unealta, deconec-

taţi-o pentru a evita punerea ei în
funcţiune în mod involuntar.
• Scoateţi din priză unealta atunci

când trebuie să efectuaţi orice fel
de reglaj şi ţineţi ştecărul la vede-
re şi în apropierea dv.
• Nu o transportaţi şi nu o depozitaţi
susţinând-o de cablul de reţea.
• Nu trageţi de cablu pentru a scoate

unealta din priză, faceţi acest
lucru trăgând de ştecărul de
conectare la reţea.
49
Norme Generale de Utilizare:
• Evitaţi ca unealta să intre în contact cu apa. În medii umede, folosiţi elemente neconductoare (cizme
şi mănuşi de cauciuc, covoraşe etc.).
• Dacă în timpul lucrului cablul de reţea prezintă defecţiuni, nu-l atingeţi şi scoateţi-l din priză trăgând
de ştecăr. Semnalizaţi unealta şi anunţaţi personalul corespunzător în vederea reparării acesteia.
• Nu supraîncărcaţi prizele.
• Nu blocaţi întrerupătorul de acţionare pentru funcţionarea permanentă a uneltei.
• Îndepărtaţi dispozitivele de ajustare înainte de conectarea uneltei.
• Înainte de începerea lucrului, aveţi în vedere folosirea Echipamentelor de Protecţie Individuală nece-
sare.
• În zonele considerate cu pericol de incendiu sau explozie şi în apropierea produselor inflamabile, tre-
buie să cunoaşteţi măsurile de protecţie necesare.
• Dacă există posibilitatea împroşcării cu particule, ţineţi seama de faptul că, în afara asigurării protec-
ţiei proprii, există posibilitatea vătămării altor persoane din zona de lucru. Totodată, împroşcarea cu
particule incandescente poate provoca incendii.
• La utilizarea uneltelor prevăzute cu sisteme de captare a prafului, urmaţi instrucţiunile fabricantului.
50

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
UNELTE ELECTRICE
MAŞINĂ DE GĂURIT / CIOCAN PERCUTOR
51
Riscuri
• Tăieturi şi incizii provocate de
contactul cu burghiul.
• Lovituri provocate de pierderea

controlului uneltei.
• Contact electric.
• Prindere de către părţile mobile.
• Vibraţii mână-braţ.
• Expunere la praf.
Măsuri Preventive
• Înainte de începerea lucru-
lui, localizaţi cablurile sau
ţevile.
• Asiguraţi piesa de prelucrat.
• Dacă unealta se blochează,

prindeţi bine unealta şi înce-
taţi acţionarea întrerupătoru-
lui.
• Dacă o folosiţi pentru a înşu-

ruba, efectuaţi operaţiunea la
turaţie mică.
Înainte de începerea lucrului, localizaţi cablurile sau ţevile
52
Măsuri Preventive
Echipamente de Protecţie Individuală recomandate:
• Masca de Protecţie, în cazul în care se produce praf. (FFPx)
• Mănuşi Antivibraţii, în funcţie de tipul de unealtă şi durata expunerii la acestea. Informaţi-vă la servi-
ciul de prevenire respectiv.
53

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
UNELTE ELECTRICE
MAŞINĂ DE ŞLEFUIT SAU

POLIZOR UNGHIULAR
54
Riscuri
• Tăieturi/rosături provocate de contactul cu dis-
cul / polizorul.
• Împroşcare cu particule / azvârlirea discului.
• Lovituri provocate de pierderea controlului sau

de blocarea uneltei.
• Prinderea de către părţile mobile.
• Vibraţii şi zgomot.
Măsuri Preventive
• Numărul de rotaţii admisibile ale dis-
cului trebuie să fie cel puţin egal cu
numărul de rotaţii maxime ale uneltei.
• Asiguraţi-vă că dimensiunile discului

coincid cu cele indicate pentru unealta
electrică.
• Orificiile de cuplare ale discurilor tre-

buie să se potrivească exact pe axul
maşinii de şlefuit.
• Nu folosiţi discuri deteriorate.
• Aveţi grijă ca persoanele din apropie-

rea zonei de lucru să stea la o distanţă suficientă.
• Curăţaţi periodic orificiile de răcire.
• Nu staţi în zona de acţiune a uneltei electrice.
• Dacă unealta se blochează:

» Încetaţi să apăsaţi butonul de acţionare.
» Susţineţi bine unealta.
» Nu vă apropiaţi cu mâna de disc pentru a încerca să-l deblocaţi.
55
Măsuri Preventive
• La operaţiunile de şlefuit şi tăiere:
» Nu dispozitivele acoperitoarea de
protecţie a discului.
» Nu folosiţi discuri de la alte unelte
electrice mai mari, chiar dacă dia-
metrul exterior s-a redus datorită
uzurii.
» În cadrul operaţiunilor de tăiere
evitaţi să apăsaţi prea tare.
» Nu vă aşezaţi în direcţia tăierii.
» Susţineţi sau aşezaţi piesele mari
astfel încât să evitaţi blocarea dis- Nu vă aşezaţi în direcţia tăierii
cului.
» Evitaţi formarea mediilor pulverulente folosind unelte prevăzute cu dispozitiv de umezire.
» Opriţi complet unealta înainte de a o pune deoparte. Nu o lăsaţi niciodată în funcţiune.
» Înainte de poziţionarea discului pe suprafaţa de lucru, efectuaţi câteva rotaţii în gol un mic interval
de timp.
• La operaţiunile de şlefuire:
» Nu folosiţi foi abrazive de şlefuit mai mari decât suportul uneltei.
• La operaţiunile de lus-
truit:
» Evitaţi prezenţa resturi-
lor în capul de lustruit.
• La operaţiunile cu perii
de sârmă:
» Aveţi în vedere că
dinţii de sârmă se pot
desprinde.
» Nu forţaţi dinţii periei,
exercitând o forţă de
apăsare excesivă.
» În cazul utilizării apă-
rătorii de protecţie,
evitaţi frecarea între
aceasta şi peria de sâr-
mă.
56
Măsuri Preventive
• Montarea uneltei:
» Respectaţi instrucţiunile de montaj furnizate de fabricant.
» Aşteptaţi să se răcească discurile înainte de a le atinge, după încheirea lucrului.
» Folosiţi uneltele de montaj furnizate de fabricant.
• Alegeţi discul corespunzător operaţiunii de efectuat.
Nu uitaţi: fiecare operaţiune face necesară utilizarea unui disc specific
Individuală:
• Masca de protecţie în cazul

producerii prafului. (FFPx)
• Protectoare auditive pentru

atenuarea zgomotului.
• Ochelari de protecţie împo-

triva împroşcării cu particu-
le.
• Mănuşi de protecţie împotri-

va pericolelor mecanice.
57

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
UNELTE ELECTRICE
FERĂSTRĂU PENDULAR
58
Riscuri
• Tăieturi şi incizii provocate de con-
tactul cu ferăstrăul.
• Împroşcare cu particule sau azvârli-

rea ferăstrăului.
• Lovituri provocate de pierderea con-

trolului sau blocarea uneltei.
Măsuri Preventive
• Purtaţi mănuşi la montarea pân-
zei ferăstrăului, pentru a evita
tăieturile.
• Aşezaţi pânza în direcţia tăierii

şi în suportul de fixare a aces-
teia.
• Asiguraţi-vă că pânza de ferăs-

trău este fixată corect.
• Nu folosiţi pânze de ferăstrău

deteriorate.
• Folosiţi pânze corespunzătoare

materialului de tăiat.
Individuală recomandate:
• Mască de protecţie în cazul în care se produce praf. (FFPx)
59

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
UNELTE ELECTRICE
FERĂSTRĂU CIRCULAR
60
Riscuri
• Tăieturi şi incizii provocate de contactul
cu ferăstrăul.
• Împroşcare cu particule sau azvârlirea

discului.
• Lovituri provocate de pierderea controlu-

lui sau de blocarea uneltei.
• Prinderea de către disc.
Măsuri Preventive
• Nu apropiaţi mâinile de zona de tăiere.
• Nu puneţi mâna sub zona de tăiere.
• Reglaţi profunzimea tăierii în funcţie de

grosimea piesei.
• Nu susţineţi piesa cu mâinile sau cu orice

altă parte a corpului. După caz, se vor folosi
sistemele mecanice de susţinere.
61
Măsuri Preventive
• Unealta va fi ţinută de mânere.
• Folosiţi un limitator în cazul tăie-

turilor longitudinale.
• Se vor folosi numai discuri de

ferăstrău corespunzătoare mărimii
ferăstrăului.
• Folosiţi şaibe sau şuruburi adec-

vate pentru a fixa discul ferăs-
trăului.
Folosiţi discuri corespunzătoare mărimii ferăstrăului
• Dacă unealta se agaţă:

» Susţineţi bine unealta.
» Nu apropiaţi mâna de disc pentru a încerca să-l
deblocaţi.
» Nu staţi în zona de acţiune a uneltei electrice.
• Verificaţi dacă apărătoarea autoreglabilă acoperă par-

tea inferioară a lamei şi dacă arcul recuperator fun-
cţionează în mod corect.
• Nu lucraţi cu ferăstrăul pe deasupra capului.
• Nu folosiţi unealta electrică în mod static.
Echipamente de Protecţie Individuală reco-

mandate:
• Mască de protecţie în cazul în care se produce praf. (FFPx)
62

RISCURI ŞI MĂSURI
PREVENTIVE GENERALE
UNELTE ELECTRICE
FREZA
63
Riscuri
• Tăieturi provocate de contactul cu freza.
• Lovituri provocate de pierderea controlu-

lui sau de blocarea uneltei.
• Prinderea de către unealtă.
Măsuri Preventive
• Menţineţi un ritm de avansare uni-
form.
• Nu frânaţi freza după deconectarea

aparatului, prin exercitarea unei
presiuni laterale asupra acesteia.
• Folosiţi numai freze cu disc care au
un tăiş bun şi se află în stare per-
fectă.
• Protejaţi freza cu disc împotriva

şocurilor şi loviturilor.
• Nu frezaţi deasupra obiectelor de

metal.
Individuală recomandate:
• Mască de protecţie în cazul în care

se produce praf. (FFPx)
• Protectoare auditive pentru atenua-

rea zgomotului.
• Ochelari de protecţie împotriva

împroşcării cu particule.
64

PRIMUL AJUTOR
65
PRIMUL AJUTOR
Mod de Acţiune în Caz de Accident
1 PROTEJARE
▼
2 AVERTIZARE
ACORDAREA
▼
3 PRIMULUI
AJUTOR
RECUNOAŞTEREA ▼
SEMNELOR VITALE
A STAREA DE CONŞTIEN
▼
B RESPIRAŢIA
C PULSUL
NU UITAŢI CĂ ACCIDENTATUL
TREBUIE SĂ FIE TRATAT DE URGENŢĂ,
NU SĂ FIE TRANSPORTAT URGENT
66
PRIMUL AJUTOR
Resuscitare cardio-pulmonară
RESPIRAŢIA GURĂ LA GURĂ - MASAJUL CARDIAC
Ritmul în cazul respiraţiei gură la gură şi al masajului cardiac este următorul:
30 DE COMPRESII ŞI 2 INSUFLĂRI (100 COMPRESII PE MINUT)
• Asiguraţi-vă că persoana are • Menţineţi capul persoanei • Menţineţi mandibula sa

căile respiratorii libere. accidentate către înapoi. înclinată în sus.
• Lipiţi-vă buzele de gura

accidentatului şi insuflaţi aer,
obturându-i nasul.
• Dacă gura victimei este închisă şi are dinţii

strânşi, i se vor acoperi buzele cu degetul
arătător pentru a evita scăparea aerului,
deoarece i se va insufla aer pe nas.
• Punctul în care se • Poziţia mâinilor (a podului

efectuează masajul palmelor) în cazul masajului
cardiac. cardiac.
67
PRIMUL AJUTOR
Hemoragii
➡ ➡
• Aplicaţi pansament sau şervete curate în zona care sângerează.

• Dacă sângerarea nu încetează, adăugaţi mai mult pansament peste cel anterior şi apăsaţi mai tare.
• Apăsaţi cu două degete pe artera care sângerează.
• Transportaţi persoana respectivă la centrul medical cel mai apropiat.
Răni
• Nu umblaţi la rană. • Nu folosiţi pomezi.
• Spălaţi-o cu apă şi săpun. • Acoperiţi rana cu pansa-
ment steril.
Arsuri
• Aplicaţi apă din abundenţă • Nu folosiţi pomezi.

peste zona arsă, cel puţin • Acoperiţi zonele arse
timp de 15 minute. cu pansament steril.
• Scoateţi îmbrăcămintea, • Transportaţi persoana
inelele, brăţările etc. persoa- respectivă la centrul
nei în cauză, care sunt medical.
impregnate cu lichid cald.
68
PRIMUL AJUTOR
Leşin (pierderea cunoştinţei)

• Culcaţi persoana respectivă
cu capul mai jos decât restul
corpului.
Convulsii
• Nu împiedica mişcările sale.

• Aşează-l intins pe spate într-un loc
unde poate fi in siguranta.
• Intoarce-l usor intr-o parte, pentru ai
usura respiratia.
Împroşcare
Împroşcare cu substanţe Corp străin în

chimice în ochi ochi
• Spălaţi cu apă abundentă • Nu umblaţi la ochi.
la o temperatură înconjură-
• Nu frecaţi ochiul
toare mai mare de 15º.
respectiv.
• Nu frecaţi ochiul respectiv.
• Acoperiţi ochiul cu
• Transportaţi persoana un pansament
afectată la Centrul Medical. curat şi transportaţi
persoana la
Centrul Medical.
69
PRIMUL AJUTOR
Substanţe Toxice
În orice situaţie:
• Informaţi-vă cu privire la substanţa toxică (fişa de securitate şi eticheta). În lipsa acestor informaţii,
sau dacă sunt necesare mai multe date, sunaţi la Serviciul de Informaţii Toxicologice: Telefon: 91 562
04 20.
• Dacă există simptome de asfixiere, faceţi respiraţie artificială gură la gură.
• Aşezaţi victima culcată în poziţie de siguranţă (a se vedea figura respectivă) şi evitaţi pierderea căl-
durii corporale a acesteia, acoperind-o cu o pătură.
• Transportaţi persoana afectată la Centrul Medical.
În caz de ingestie (înghiţire):

• Dacă persoana este conştientă, provocaţi-i vomitarea, cu excepţia situaţiei în care acest lucru este con-
traindicat conform informaţiilor privind produsul (substanţe corozive, hidrocarburi).
Poziţie de siguranţă
70

ÎNDATORIRILE LUCRĂTORILOR
CU PRIVIRE LA PREVENIREA
RISCURILOR
71
OBLIGACIONES DE LOS TRABAJADORES EN PREVENCIÓN DE RIESGOS
Îndatoririle lucrătorilor cu privire la

prevenirea riscurilor
Articolul 29 din Legea privind Prevenirea Riscurilor Profesionale stabileşte obligaţia lucrătorilor de a
veghea asupra propriei securităţi şi sănătăţi la locul de muncă şi a celei a altor persoane care pot fi afec-
tate de activitatea sa profesională.
În mod concret, lucrătorii trebuie să ţină seama de următoarele prevederi, în conformitate cu pregătirea
lor şi cu respectarea instrucţiunilor angajatorului:
• Folosirea corespunzătoare a utilajelor, aparatelor, sculelor, substanţelor periculoase, a mijloacelor de
transport şi, în general, a oricăror altor mijloace cu ajutorul cărora îşi desfăşoară activitatea.
• Folosirea şi întreţinerea corectă a mijloacelor şi echipamentelor de protecţie puse la dispoziţie de
angajator, solicitând înlocuirea acestora în caz de deteriorare.
• Nu scoateţi din funcţiune şi utilizaţi în mod corect dispozitivele de siguranţă existente.
• Informaţi imediat pe superiorul dv. ierarhic direct privind orice situaţie pe care o consideraţi riscantă
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
• Colaboraţi cu angajatorul pentru ca acesta să poată garanta condiţii de muncă în siguranţă şi fără ris-
curi pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
• Neîndeplinirea obligaţiilor în materie de prevenire a riscurilor la care fac referinţă paragrafele ante-
rioare, va fi considerată drept neîndeplinirea sarcinilor de muncă, în conformitate cu prevederile arti-
colului 58.1 din Statutul Lucrătorilor.
72
MANUAL DE SECURITATE
ŞI SĂNĂTATE CU PRIVIRE LA
MANEVRAREA UNELTELOR
Subsemnatul, declar că am primit Manualul de

Securitate şi Sănătate care cuprinde riscurile şi măsuri-
le preventive de bază privind activitatea de muncă cu
manevrarea uneltelor, precum şi un rezumat al obligaţii-
lor corespunzătoare, conform Articolului 29 din Legea
privind Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Document de identitate:
Data:
Numele şi semnătura lucrătorului:
73
74
Edita:
FREMAP
Mutua de Accidentes de Trabajo y Enfermedades
Profesionales de la Seguridad Social Nº 61.
Diseña:
Imagen Artes Gráficas, S.A.
limpieza ok A4 25/10/07 10:02 P gina 32

MAN.021 (Rumano) - M.S.S. Manejo Herramientas

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MAN.021 (Rumano) - M.S.S. Manejo Herramientas

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Securitate şi Sănătate

• Riscuri şi Măsuri Preventive Generale

√ Riscuri Electrice şi Activităţi de Muncă Clasificate

• Riscuri şi Măsuri Preventive privind Uneltele Manuale

√ Daltă pentru tâmplărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

• Riscuri şi Măsuri Preventive privind Uneltele Electrice

√ Leşin. (Pierderea cunoştinţei). Convulsii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

• Obligaţiile Lucrătorilor în materie de Prevenire a Riscurilor . . . . . . . . . 71

În cadrul activităţilor de informare ale Departamentului de Preve-

Sperăm ca această broşură să contribuie la îmbunătăţirea nivelu-

Alegeţi unelte cu prin-

Suprafaţă verticală sub nivelul taliei

Alegeţi unelte cu prin-

Suprafaţă orizontală la nivelul cotului

Alegeţi unelte cu prin-

Suprafaţă orizontală sub nivelul taliei

Alegeţi unelte cu prin-

Înşurubare, Strângere, Prindere, Tăiere.

• Folosirea uneltelor la lucrul în instalaţii sub

• Pentru lucrările efectuate în zonele cu pericol de incendiu sau explozie:

• Dacă se vor folosi unelte electrice în mediu conductor:

Echipamente de Protecţie Individuală (EPI):

În afara EPI indicate în manualul fabricantului

Lovire, baterea cuielor, îndrepta-

Ciocane cu vârf spintecat:

Baterea şi scoaterea cuielor.

• Folosirea ciocanului de oţel pe

Criterii de Alegere a Uneltei:

Nu folosiţi ciocane care au

Prindeţi ciocanul de la baza cozii şi cuiul de la

Echipamente de Protecţie Individuală:

• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării cu particule.

• Utilizarea acestora ca pârghie sau şurubelniţă.

Criterii de Alegere a Uneltei:

Echipamente de Protecţie Individuală:

Fixaţi piesa de prelucrat

• Folosirea acestora ca daltă, poanson, pană de

Criterii de Alegere a Uneltelor:

Folosiţi menghina de banc pentru fixarea pieselor mici

Echipamente de Protecţie Individuală:

• Mănuşi de protecţie împotriva pericolelor mecanice.

• Folosirea acestor unelte drept chei pentru a strânge sau slăbi

Criterii de Alegere a Uneltelor:

Echipamente de Protecţie Individuală:

• Mănuşi de protecţie împotriva pericolelor mecanice.

• Suprasolicitarea capacităţii cheii,

Echipamente de Protecţie Individuală:

• Utilizarea pilei ca pârghie.

Criterii de Alegere a Uneltelor:

Echipamente de Protecţie Individuală:

• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării cu fragmente în cadrul operaţiunilor de tăiere.

• Exercitarea unei presiuni excesive la tăierea cu ferăstrăul.

Criterii de Alegere a Uneltelor:

Echipamente de Protecţie Individuală:

• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării în

DALTA PENTRU TÂMPLĂRIE

• Manevrarea uneltei în direcţia corpului.

Criterii de Alegere a Uneltelor:

Echipamente de Protecţie Individuală:

• Ochelari de protecţie împotriva împroşcării în cadrul operaţiunilor de tăiere.

• Efectuarea tăierii în direcţia corpului.

Criterii de Alegere a Uneltelor:

• Efectuarea tăierii în direcţia corpului.

Criterii de Alegere a Uneltelor: