30.03.

2021

Substantivul – funcții sintactice

Cazul nominativ

Subiect: Elevul citește zilnic. (CINE citește?)

Nume predicativ: El este elevul silitor. (CINE ESTE el?)

Cazul acuzativ

Nume predicativ: Cadoul este pentru elevul cuminte. (PENTRU CINE ESTE cadoul?)
Atribut: Cadoul pentru elevul meu este pregătit. (CARE cadou?)
Complement direct: Îl ajut pe elevul acela. (PE CINE ajut?)
Complement prepozițional: Se gândește la elevul său. (LA CINE se gândește?)
S-a întâlnit cu elevul său. (CU CINE s-a întâlnit?)
A vorbit despre elevul premiant. (DESPRE CINE a vorbit?)
Circumstanțial de loc: S-a așezat lângă elevul său. (UNDE s-a așezat?)
Circumstanțial de timp: A ajuns la școală după elevul Popescu. (CÂND a ajuns?)
Circumstanțial de mod: A scris ca elevul acela. (CUM a scris?)

Cazul genitiv

Atribut: Caietul elevului este pe birou. (AL CUI caiet?)

Cazul dativ

Complement indirect: Elevului i-am făcut o poză. (CUI am făcut?)

Elevului îi scriu. (CUI scriu?)

Cazul vocativ

- Elevule, treci la loc!

- Elevul meu drag, treci la loc!
- Treci la loc, elevul meu bun!
În cazul vocativ, substantivele nu au, în general, funcție sintactică.

OBS. Pe lângă cele de mai sus, există și alte funcții sintactice.