PARTEA SPECIALA

PD-08-2503-2017 PS
Functia Numele Semnăt. Data
Șef catedra Litera Coala Coli
Conducător
Alimentarea centralizata cu
Consultant
Elaborat
caldura a unei zone IP CEC
_____________ gr. AC 15.09.1
 1.1. Introducere

Ponderea mare a sistemei centralizate de alimentare cu căldură, puterea mare a sursei de

căldură, lungimea mare a conductelor fac asigurarea cu agent termic calitativ a tuturor consumatorilor
o problemă dificilă. Făcînd conexiunea a sursei de căldură cu un număr mare de consumatori, reţelele
termice trebuie să asigure un lucru concordat a tuturor elementelor ale sistemei centralizate de
alimentare cu căldură.
În consecinţa unei stabilităţi hidraulice reduse ale reţelelor termice repartizarea reală a

căldurei la consumatori poate să difere considerabil de cea de calcul.Reglarea hidraulică provoacă

perturbări în lucrul sistemei de alimentare cu căldură ceea ce duce de regulă la majorarea

consumului apei de reţea, supraconsumul de căldură la consumatori care se află în apropiere de
sursă şi subconsumul de căldură la consumatori care se află în punctele cele mai îndepărtate de la
sursă. În aşa cazuri furnizorii de căldură (CET sau CT) consumă combustibil cu mult mai mult decît
după calculele tehnico-economice.

Defectele indicate este necesar de a elimina printr-un calcul complex şi detaliat al reţelelor
termice, instalaţiilor de încălzire. La fel de necesară este reglarea furnizării

căldurii pe parcursul exploatării reţelelor, pentru că coroziunea conductelor (şi ca urmare

re-repartizarea debitelor), conectarea la reţele a consumatorilor noi, corectarea temperaturii de

calcul necesită o reglare repetată a furnizării căldurii.

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 4
Mod Coala Data
document .
 1.2.Date iniţiale

1. Localitatea –Soroca
1. Norma suprafeţei totale în clădiri de locuit - f =17m2/pers
2. Norma diurnă de consum de apă caldă – gh=95 [1/pers]
3. Valoarea maximă a cotei de nivel –150
4. Tipul sistemului de alimentare cu căldură – închis
5. Temperatura de calcul a agentului termic – 140-70 oC
6. Felul solului – umiditate naturală
7. Varianta planului general –1
8. Norma de scurgere a agentului termic – 0,70 %
9. Numărul de etaje din cartierele cu numerele:
1-10 -4
11-20 -4
≥21 -3
10. Dimensiunile a x b ale cartierelor din sectoarele respective:
1 - 200×200
W
pers
11. Consumul de căldură pentru prepararea apei calde de consumQh[ ]:
clădiri obşteşti –73
clădiri de locuit –303
Total raportată la o persoană din clădiri de locuit – 376

12. Temperatura de calcul a aerului exterior: te = -16 oC

13. Temperatura medie pe sezonul de încălzire – tm,s= -0,2 oC
14. Durata sezonului de încălzire – 3984 h

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 5
Mod Coala Data
document .
 1.3. Calculul necesarului de căldură

Fluxurile de calcul de căldură ,MW,pentru încălzirea clădirelor de locuit şi obşteştiQcî şi ventilarea

clădirilor obşteşti Qcv şi maximQh max pentru prepararea apei calde de consum în sezonul de încălzire şi
fluxul mediu de consum pe timp de vară pot fi calculate cu formulele:

QC
Î =q 0 ( K 1 + 1 ) A⋅10
−6
;
QC
V = q0⋅K 1⋅K 2 A⋅10
−6
;
Q hm= qh⋅m⋅10−6 ;
Q h. max =2,4 Q hm ;
I
t h −t cv
Q hm=Q hm⋅ ⋅β ;
t h −t c
unde: q0 – densitatea fluxului de căldură pentru încălzirea clădirelor de locuit raportată la 1m 2
suprafaşîţă totală a acestora, funcţie de temperatura de calcul a aerului exterior şi numărul de
etaje;
qh – densitatea medie a fluxului de căldură pentru încălzirea apei calde de consum raportată la o
persoană ,funcţie de norma diurnă de consum de apă caldă g;
m – numărul de locuitori în cartier,care poate fi determinatt prin înmulţirea
ariei cartierului ,S(ha),la densitatea populaţiei la 1ha ,funcţie de numărul de
etaje în cartier;
A – aria totală a clădirilor de locuit ,calculată cu formula:A=m·f (m2);
f – norma suprafeţei totale în clădirile de locuit;
K1 – coeficientul ce este luat funcţie de fluxul de căldură necesar pentru
incălzirea clădirilor obşteşti din cartier,K1=0.25;
K2 – coeficient care ţine cont de fluxul de căldură necesar pentru ventilarea
clădirilor obşteşti din cartier,K2=0.6;
th – temperatura apei calde de consum la consummator,th= 55 oC
tc,tsc–temperatura apei reci din apeduct care poate fi iarna tc=+5 oC tsc=+15oC
β – coefficient ce ţine cont de migraţia populaţiei vara –β= 0,8
Calculul necesarului de căldură se efectuiază în formă de table.

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 6
Mod Coala Data
document .
 Calculul necesarului de căldură
Tabelul 1
Supr Nr
Nr. Nr.de Supraf              
. .
Carti totală
Cart. de Locuitori q0, qh, Qci, Qcv, Qchm, Qchmax, ΣQ=
- a
erulu clădiri W/m =Qî+Qv
S, Et- în cart. W/m2. 2 MW MW MW MW
i i +
  ha aje m,pers. SA,m2             +Qhm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
2 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
3 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
4 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
5 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
6 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
7 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
8 5,6 4 1736 29512 73 303 2,69 0,32 0,53 1,26 3,54
9 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
10 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
11 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
12 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
13 7,5 4 2325 39525 73 303 3,61 0,43 0,70 1,69 4,74
14 5,9 4 1829 31093 73 303 2,84 0,34 0,55 1,33 3,73
15 7,3 4 2263 38471 73 303 3,51 0,42 0,69 1,65 4,62
16 5,9 4 1829 31093 73 303 2,84 0,34 0,55 1,33 3,73
17 4,4 4 1364 23188 73 303 2,12 0,25 0,41 0,99 2,78
57,27 6,87 11,19 26,85 75,33

1.4. Alegerea sistemului de alimentare cu căldură

Pentru localitatea dată se prevede alimentarea centralizată cu căldură a reţelelor termice inchise.
Instalațiile de preparare aapei calde de consum pot fi racordate la rețelele termice prin 3 metode:

 Schema in paralel 0,2>Qhm /Qî; Qhm /Qî >1,2

 Consecutiv în 2 trepte 0.2< Qhm /Qî <1.2


Mixt în 2 trepte 0.2< Qhm /Qî <1.2
Qhm 11,19
  0, 2 
Qî 57, 27 Schema in paralel :

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 7
Mod Coala Data
document .
 fig.1 Schema de principiu de racordare in paralel a schimbatorului de căldură pentru prepararea apei
calde menajere la rețelele termice închise cu apă.
Regulatorul termic (RT) reglează debitul comun pentru încălzire şi pentru apă caldă de consum. El
menţine la nivel constant debitul de apă la intrare în punctul termic egal cu cel necesar pentru încălzire.
Consumul de apă din conducta tur micşorează debitul de apă pentru încălzire. Dezechilibru de căldură
pentru încălzire este compensat prin majorarea temperaturii apei în conducta tur a reţelelor termice în
comparaţie cu cea pentru încălzire.

1.5. Calculul consumului anual de căldură

Consumul anual de căldură pentru încălzire:

ti −t e , m
Qî . an=3,6 Qcî ⋅n ⋅24 ,[ GJ ]
t i −t cex 0

unde: Qcî – fluxul de căldură de calcul pentru încălzire, MW;

tem – temperatura medie pentru sezonul de încălzire a aerului exterior

( pentru Soroca tem= -0,20C )

tcex – temperatura exterioară de calcul tcex = -160C

no – durata sezonului de încălzire, no = 3984 ore

18  0, 2
Qî .an  3, 6  57, 27   3984 / 24  18320[GJ / h]  439684GJ
18  1 6

Consumul anual pentru ventilare:

t i−t e , m n
Qî . an =3,6 Qcv ⋅n0⋅ v , [GJ ]
t i−t cex 24

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 8
Mod Coala Data
document .
nv – durata medie diurnă de funcţionare a instalaţiei de ventilare:

nv=16 ore – clădiri obşteşti.

18  0, 2 16
Qî .an  3, 6  6,87   3984 / 24   1465[GJ / h]  35162GJ
18  16 24

Consumul anual de căldură pentru prepararea apei calde de consum:

Qh. an=3,6 [ Q h ,m⋅no +Q hm⋅( 8400−n o ) ]

;

unde:QIhm – consumul de căldură pentru preparareaapei calde în perioada de vară:

th  teS 55  15
I
Qhm  Qhm    11,19   0,8  9.43MW
t h  tc 55  5
Qhman  3, 6 11,19 173  9.43   8400  173* 24    153398GJ

Consumul total anual :

Qam  Qî  Qv  Qh  439684  35162  153398  628244GJ

1.6.Temperatura şi debitul agentului termic în reţelele închise

Agentul termic din reţele este transportat spre consumator pe parcursul sezonului de încălzire cu
temperaturi corespunzătoare temperaturii aerului exterior, valoarea debitului de apă fiind menţinută
constantă.

Pentru sistemele de încălzire temperaturile agentului termic pot fi calculate cu formulele:

 1î  ti  tc  Qî0,8    î  0,5  Qî ;

 2î  ti  tc  Qî0,8  0,5Qî ;
 3î  ti  tc  Qî0,8  0,5Qî ;

unde: τ3î – temperatura în sistemele de încălzire,oC

ti – temperatura aerului interior ,ti = 18 oC
Δtc – diferenţa de calcul de temperatură a agentului termic în sistemele de
încălzire: Δtc=0,5(tc1+tc2)-ti=0,5(95+70)-18=64,5 oC

Qî – consumul relativ de căldură pentru pentru sistemele de încălzire, care se calculă după formula:
− t i−t ex
Qî = ;
t i−t eex

tex – temperatura curentă a aerului exterior , oC

tcex – temperatura de calcul a aerului exterior, oC

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 9
Mod Coala Data
document .
δτî – diferenţa de calcul de temperatură a agentului termic:

δτî = τ1 -τ2î =150-70 = 80 oC

Ө - diferenţa de temperaturi în sistemele de încălzire

Ө = τ3 -τ2î =95-70=25 oC

Calculele sunt înscrise în tabelul 2:

Temperatura şi debitul agentului termic

Tabelul 2

ti, − Δtc, Δτî, Ө, τ1î, τ2î, τ3î, Gcî,

o
C Q î o
C o
C o
C o
C o
C o
C Kg/h
1 2 3 4 5 6 7 8 9
+8 0.27 58,85 37,25 44,00
+5 0.35 69,47 41,47 50,22
0 0.48 64,5 80 25 86,26 47,86 59,86 740083
-5 0.62 103,85 54,25 69,75
-10 0.76 121,09 60,29 79,29
-16 1 140,00 70,00 95,00

Debitul agentului termic pentru încălzire valoarea cărui este constantă:

c 6
Q î⋅10
Gîc = ⋅3,6
c ( τ 1−τ 2 )

c
unde: Qî - puterea termică a instalaţiilor de încălzire, MW.

57, 27 106  3.6

G 
c
 702938  kg / h 
4.19  140  70 
î

Debitul de calcul ale agentului termic în reţelele termice

Debitele de calcul de apă în reţelele termice necesare pentru încălzire şi ventilare sunt calculate pentru
temperatura de calcul a aerului exterior deoarece ele sunt aceleaşi şi în punctul de frîngere a graficului
de temperatură:

— Pentru încălzire :
3.6Qîc 106
Gîc   0.70 106  kg / h 
4.19   1c   2c 

— Pentru ventilare:

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 10
Mod Coala Data
document .
 3.6Qvc 106 3.6  6,87 106
G 
c
  0, 089  106  kg / h 
4.19   1   2  4.19   140  70 
v c c

În reţelele termice deschise, toate instalaţiile de alimentarecu apă caldă de consum sunt racordate în
direct la reţelele termice .

Apa cu care sunt alimentate reţelele termice trebuie luată din apeduct cu temperatura t c şi tratată. De
aceia, debitele de apă caldă de consum trebuie calculate cu formula:

3.6Qh ,m 106 3.6 11,19 106

Gh ,m    0, 25 106  kg / h 
4.19  th  tc  4.19   55  5 

3.6Qh ,max 106 3.6  26,85 106

Gh ,max    0.6 106  kg / h 
4.19  th  tc  4.19   55  5 

Debitul de apă în reţelele termice deschise pentru sezonul de vară indiferent de schema de racordare
este:

3.6QhS,max 106
G  S
,[kg / h]
4.19  th  tc 
h

th  tcS 55  15
QhSmax  Qh max     26,85*  0.8  18.66 MW
t h  tc 55  5
3.6 18.66 106
G  S
 0.38 106  kg / h 
4.19  55  5
h

S
Qh max - consumul maxim diurn pe sezonul de vară,MW

1.7. Graficul de consum anual de căldură

Pentru determinarea perderilor de căldură în reţelele termice trebuie calculate temperaturile

medii anuale a agentului termic atît în conducta tur cît şi în conducta retur. Aceasta se calculează
cu ajutorul graficului de consum anual de căldură funcţie de durata de menţinere a temperaturilor
aerului exterior .

Construirea graficului se face pe baza graficilor orare de consum de căldură cu utilizarea

informaţiei privind durata ni de menţinere a temperaturii aerului exterior tex,I şi mai joasă ca aceasta
pe parcursul unui an.

Numărul de ore pe sezonul de încălzire cu temperatura medie diurnă a aerului exterior egală şi
mai joasă decît cea preconizată poate fi luată funcţie de localitatea dată 3/6/ sau tab.1.3/3/.

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 11
Mod Coala Data
document .
 Pentru oraşul Soroca valorile sunt:

Temperatura aerului exterior -20 -15 -10 -5 0 +5 +8

Numărul de ore, ni 2 46 234 630 1599 3460 3984

Graficul este alcătuit din două părţi. Partea din stînga pe axa ordonatelor, pe care se depune
consumul orar de căldură, sunt construite graficele orare de consum de căldură pentru încălzire,
ventilare şi prepararea apei calde de consum, precum şi graficul consumului total.

Deoarece aceste grafice reprezintă nişte linii drepte, pentru construirea lor este necesar de a
cunoaşte consumul de căldură a fiecărui tip de consumator în două regimuri. Pentru regimul de
calcul aceste valori au fost calculate anterior tab.1.

Al doilea regim poate fi calculat în cazul cînd temperatura aerului exterior este egală cu
temperatura aerului interior,în care consumul de căldură pentru încălzire şi ventilare sunt egale cu
zero, iar consumul mediu de căldură pentru prepararea apei calde de consum este constant pe
parcursul sezonului de încălzire. De obicei se calculă valorile consumului de căldură pentru
încălzire şi ventilare la temperatura aerului exterior +8 oC:

c t i−8
Q +8
î =Q î⋅ ;
t i−t cex
c t i −8
Q +8
v =Q v⋅ ;
t i −t cex

Depunînd aceste valori în punctele respective şi unindule obţinem graficele:

Qî,Qv,Qh.m. Sumîndule în punctele tex = +8 oC şi tex = tcex vom obţine graficul consumului total de
căldură. Partea dreptă a graficului reprezintă propriu zis graficul anual de consum de căldură pe
parcursul anului.

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 12
Mod Coala Data
document .
 Fig.2 Graficul de consum anual de caldura.

1.8. Calculul hidraulic preliminar

Calculul de dimensionare se efectuează în următoarea succesiune:

- se schiţează schema de calcul din planul general;
- se allege traseul de bază (de la CT pînă la cel mai îndepărtat consummator, se determină
direcţia de curgere a agrntului termic);
- traseul se împarte în tronsoane care se numerotează arbitrar;
- pe schema de calcul se înscriu sarcinile termice a fiecărui tronson;
- se calculează sarcinile termice pe fiecare tronson;
- se determină lungimea tronsonului după scară;
- se determină debitul de apă pe tronson;
- preliminar se stabilesc pierderile de sarcină unitatre;
- conform nomogramei cunoscînd G şi R pe direcţie determinăm Rr,d şi w;
- se determină pierderile totale de sarcină pe tronson;
- se determină caracteristica materială;

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 13
Mod Coala Data
document .
 - se dimensionează ramificaţiile şi se echilibrează braţele astfel încît diferenţa dintre pierderile
de sarcină să nu depăşiască 10%.
Calculul hidraulic se efectuiază mai întîi pentru traseul de bază cu pierderile specifice liniare de
bază cu pierderile specifice liniare de sarcină preconizate preliminar .

După aceasta se efectuiază calculele celorlalte trasee, respectînd echilibrarea pierderilor de sarcină
în braţe paralele. Înainte de a începe calculul altui traseu, se determină valoarea pierderilor liniare
specifice de sarcină posibile pentru acest traseu, calculată cu formula:
1
Σ ΔP j
i=1
Rm= , [ Pa/ m ]
Σln ( l+ ak )
;
i
Σ Δ Pj−
j=1 pierderile totale desarcină în braşul din traseul de bază paralel cu braţul pentru care se
preconizează să se efectueze calculul, Pa ;

Σ ln(l+ak )− suma lungimilor tronsoanelor brabraţului pentru care se preconizează să se efectuieze

calculul înmulţite la la(l+ak) ;

ak- cota perderilor locale de sarcină ;

Sarcina termică a traseului Qi ,(MW) este determinată ca suma puterilor ale tuturor consumatorilor
alimentaţi de acest tronson .Debitul agentului termic pentru fiecare tronson trebuie calculat cu
formula :

Qi
Gtr =Gct ;
Qct

Gct – debitul de apă ,Kg /s la ieşire din centrala termică, Gct  2,88 10 kg / h ;
6

Qct – puteria termică a tuturor consumatorilor racordaţi la centrala termică,

Qct  246,1MW ;

Qi – sarcina termică a tronsonului pentru care se calculează debitul , MW;

Pierderile totale de sarcină pe tronson,

ΔP i , sunt calculate cu formula :

−3
ΔP I =Ri (li +le ,i )⋅10 , kPa

Datele se înscriu în tabelul 3

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 14
Mod Coala Data
document .
 Calculul preliminar

Tabelul 3

Nr. Sarcina Debitu Lung Diame- Pierd Vitez Lung.ec Pierde- Suma Caract.
ter- l tron- e hi- pierde-
tron- trul agent rile totale material.
agentu so- valen-
mică a conduct rile li- ter- pe trons rilor totale
sonu- lui tă. a trons.
nului mic de sarc
lui
tronson. termic di , m niare
lec ,m ΔP i ,Pa 2
Qh , MW a L,m vh , M tr , m
tronso
specif ∑ ΔPi ,Pa
n.
ic m/s
de
Gh , kg/s sarc.
Rr ,
Pa/m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
PTC11-0 10,48
0-1 20,78
1-2 41,56
2-3 62,62
3-4
4-CT

1.9.Calculul hidraulic de finisare

Calculul hidraulic de finisare se efectuează pentru valoarea orientativă a pierderilor liniare

specifice de sarcină
Rm ,egală cu Ropt utilizînd aceliaşi tabele sau nomograme. Pierderile locale de
sarcină în calculul de finisare sunt calculate în conformitate cu rezistenţa locală concretă, folosind

tabele speciale,în care sunt indicate lungimile echivalente

lec,i ,pentru fiecare tip de rezistenţă locală
şi diametrul ei .

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 15
Mod Coala Data
document .
 Calculul de finisare se face deasemenea în formă de tabel ,care este asemănător cu tabelul 3 cu
deosebirea că în coloana 8 se înscrie lungimea echivalentă a tuturor rezistenţilor locale de pe tronsonul
dat Σlech.

Calculul rezistenţei locale

Nr. tronso- d,
nului m Denumirea şi valoarea rezistenţei lech , m Σlech
1 2 3 4
1.compensator cu presetupă 4,23
0-1 2.teu 14,1 42,3
3.compensator cu presetupă în 2 direcţii 23,97
0,219
1.compensator cu presetupă 6,36
1-2 2.teu 21,2 63,6
3.compensator cu presetupă în 2 direcţii 36,04
0,377
1. compensator cu presetupă 7,47
2-3 2. teu 24,9 44,82
3.vana 12,45
0,426
1.compensator cu presetupă 8,82
2. teu 29,4
3-4 223,44
3.compensator cu presetupă în 2 direcţii 49,98*3
4. cot 90° 17,64 *2
0,478
Tabelul 4.

Calculul hidraulic de finisare

Tabelul 5

N-ul Q, G, Ltr, di, Rm, Vi, lech, ΔPtr, ΣΔPtr,

trons. MW kg/s m m Pa/m m/s m Pa Pa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0-1 12,26 47,0 435 0,219 94,6 1,48 42,3 37111,58 45145,06

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 16
Mod Coala Data
document .
 1-2 30,21 115,7 350 0,377 60,6 1,49 63,6 25064,16 70209,22
2-3 39,57 151,6 230 0,426 82,3 1,86 44,82 22617,69 92826,9
3-4 75,33 288,6 1000 0,478 100 2,22 223,44 122344 215170,9

1.10.Compensarea dilatărilor termice

Variaţia temperaturilor agentului termic ,precum şi a mediului ambiant provoacă dilatări axiale
ale conductelor .În cazul în care un capăt al conductei ar putea să se deplaseze liber, el s-ar deplasa cu
mărimea:
c
Δl=α⋅l tr⋅( τ tur −t cex )

α – coeficientul de dilatare termică liniară a materialului conductei.

l – lungimea tronsonului ,m

τ cf - temperatura de calcul pentru încălzire a aerului exterior.

Fiecare compensator trebuie să se afle între două reazime fixe .Porţiunea de conductă între două
reazime fixe trebuie să fie rectilinie .

Dilatarea axuală termică de calcul ,ΔX,mm, pentru determinarea dimensiunilor compensatoarelor

flexibile trebuie să se calculeze cu formula :

Δx = εּΔl ,mm

ε – coeficient care ţine cont de relaxare tensiunilor şi întinderea preliminară a compensatoarelor cu 50

% din dilatarea termică totală Δl a conductei .

Δl – dilatarea termică axială totală a porţiunii de conductă .

Numărul de compensatoare cu presetupă Ni pe un tronson cu lungimea li ,se calculează cu formula :

ΔX i
N i= ,
Δ−50 buc.

ΔXi – delatarea termică axială de calcul a tronsonului ,i, mm.

Δ – puterea de compensare a compensatorului luată din Anexa 5.

Calculul compensatoarelor

Tabelul 6.

Nr. li, m di, m ∆l, m ∆x, m ∆, mm N, buc Nr, buc

trons.
1 2 3 4 5 6 7 8

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 17
Mod Coala Data
document .
 0-1 350 0,273 0,62 0,31 200 1,82 2
1-2 350 0,377 0,62 0,31 300 1,14 2
2-3 230 0,426 0,41 0,20 300 0,75 1
3-4 1000 0,478 2,11 1,05 300 2,90 3

Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 18
Mod Coala Data
document .
 Coala

Nr. Semnăt
RPAPA-22-73260-2020 ME 19
Mod Coala Data
document .
 Coala

Semnăt
UTM 529.1 031 ME 22
Mod Coala Nr. document Data
.