@ ‘Concure de 9 ce 2012 Elemente de rajionament analitic 27 de intrebari “Timp alocat pentru Partea E 2h Pee © ee peqi Partea I © universitate ofera studentilor patru seminarii - L, M,N si O ~ in fiecare dintre uurmatoarele gase semestre fiind programat exact céte unul dintre cele patru seminarii Fiecare seminar este oferit cel putin 0 data. Programarea seminarillor trebuie 84 respecte urmétoarele conéitii: ‘Seminarul oferit in primul semestru trebuie oferit gi in semestrul al gaselea. ‘Seminarul oferit in semestrul al doilea trebuie oferit gi In semestrul al patrulea. Daca fie seminarul L, fie seminarul M este oferit intr-un anumit semestru, N nu poate fi oferit in semestrul urmator. Fie seminarul N, fie seminarul O trebuie sé fie oferit in semestrul al cincilea. 1. Care varianté dintre urmatoarele ar putea fi lista seminariilor in ordine cronologic&? (AL, M,N, M, 0, L. (IL, M, O,N, 0, (OL, 0, L, 0,N, M. (D)M, 0, 8, 0, L, M. (E)N, M, L, M, 0, N. 2, Daca seminarul L este oferit in primul semestru, care dintre urmatoarele afirmatii trebuie 08 fie adevarata? (A) M este oferit in semestrul al gasclea. (B)N este oferit in semestrul al doilea. (CIN este oferit in semestrul al cincilea. (D)O este oferit in semestral al treilea. (&)O este oferit in semestrul al cincilea. 8. Dac O este oferit in semestrul al doilea, care dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata? (A) Leste oferit in semestrul al cincilea. [B)M este oferit in semestrul al treila, (CIN este oferit in primul semestru. (D)N este oferit in semestrul al patrulea, (£)0 este oferit in semestrul al cincilea. 4. Care dintre urmitoarcle afirmatii ar putea fi adevarata? (A) Meste oferit in primul semestru gi M este oferit gi in al doilea semestru. (B)L este oferit in al doilea semestru gi N este oferit in al cincilea semestru. {C)Leste oferit in al doilea semestru gi L este oferit si in al gaselea semestru, (D)N este oferit in primul semestru gi O este oferit in al doilea semestru. (G)N este oferit in al cincilea semestra gi M este oferit in al gaselea semestru. 5. Care dintre urmatoarele afirmatii NU poate fi adevarata? (A) Atat N cat gi O sunt oferite de dowd ori (B)Atat L cat gi N sunt oferite de dow ori [C)M este oferit exact o data, (D)Neste oferit exact o data. (©) O este oferit exact o data. “concume de wines Sy Timp aoe pena Para ETA 9 sep ‘2012 be os Pagina 2 din 17a Partea I Sapte scriitori - Florescu, Gherghigan, Hancu, Hlagcu, Joja, Kelemen i Lemnaru ~ igi anseaza fiecare céte un volum la Targul de carte, care are loc de luni pana duminica, in fiecare zi flind organizata cate 0 lansare. Programul lansairilor de carte trebuie si respecte urmatoarele conditi: Florescu gi Hageu nu igi pot lansa cirfile in doua zile consecutive, oricare ar fi acestea. Nici Florescu, nici Lemnaru nu igi pot lansa cdrtile in prima sau in ultima zi Joja isi lanseaza cartea miercuri Dacd Gherghigan igi lanseaz cartea vineri, atunci Hancu ii lanseaza cartea sAmbata. 6. Care dintre urmatoarele este un program posibil al lansirilor de carte, In ordine cronologica? (A) Gherghigan, Hancu, Joja, Lemnara, Kelemen, Florescu, lagcu, (B)Kelemen, Florescu, Joja, Lemnaru, Hancu, Gherghigan, lagou. {C)Gherghigan, Hancu, Florescu, Lemnaru, Joja, Kelemen, Tlagcu, (D)Floreseu, Kelemen, Joja, Lemnaru, Hancu, Gherghisan, Hagcu. (E)lagcu, Kelemen, Joja, Florescu, Gherghisan, Lemnaru, Hancu. 7. Care dintre urmatoarele este 0 list corecta si completa a sccitorilor dintre care oricare isi poate lansa cartea luni? (4) Hancu, Tascu. (B)Hancu, Hascu, Lemnaru. (O)Gherghigan, Hancu, Hagcu, Kelemen, (D)Gherghigan, Hancu, llagcu, Joja, Kelemen. (8) Florescu, Gherghigan, Hancu, lagcu, Kelemen. acd Gherghisan isi lanseazé cartea vineri, care dintre urmitoarele este o lista corecta gi completa a zilelor dintre care oricare poate fi ziua in care igi lanseaza cartea agcu? (a) Luni. (B)Luni, marti, joi, duminica. {C)Duminica. (D)Luni, duminica. (6) Luni, joi, duminica. 9. Daca Hancu igi lanseazi cartea luni, iar Hagcu isi lanseazA cartea joi, care dintre lurmatoarele este o lista corecta si completa a scritorilor dintre care oricare isi poate lansa cartea vineri? (a) Kelemen, Lemnaru, (B)Florescu, Kelemen, Lemnaru, (C)Lemnaru, {D)Gherghigan, Kelemen, Lemnaru. {G)Florescu, Gherghigan, Kelemen, Lemnaru, 10, Daca Hlagcu igi lanseazi cartea luni, care dintre urmatoarele afirmafii trebuie si fe adevarata? (A) Florescu igi lanseazai cartea joi. (B)Lemnaru igi lanseaza cartea joi, (C)Florescu igi lanseazd cartea joi, vineri sau sambata. (D)Plorescu igi lanseazé cartea vineri, sambata sau duminicd, (@)Lemnaru nu igi lanseaza cartea marti “Conearedeadmie® Spx Abe Tm local pentru Fartoa 2a DX “Timp alocat penta Partea F 2h aa acne ce Oy Pagina 8 din 17a1 Parton © biblioteca municipal urmeazii si fack abonamente la patru publicatii periodice, care vor fi alese dintre urmatoarele gapte: trei cotidiene (F, G, H), dowd saptdmanale (M, 1) si doud lunare (T, V). ‘Alegerea celor ‘patru publicatii la care biblioteca va face abonamente trebuie si respecte urmatoarele conditii: Cel putin o publicatie siptdmansla va fi aleasd. Msi Vu pot fi alese impreundi. Daca este aleasi H, atunci este aleasd gi N. Daca este aleas N, atunci este aleasa gi V. 11.Care dintre urmatoarele este o lst posibila a celor patru publicatii alese de bibliotec& pentru realizarea de abonamente? WEG HN (IF,G, MV. (ORG.TV. (DG, H, M, (616, H, Nv. 12.Daci publicafia V nu este aleasd, atunci care dintre urmatoarele afirmatii poate fi adevarata? (a) Heste aleasa. (B)M nueste aleasa. (C)Tnueste aleasai. (DJF $i G sunt ambele alese. {B)M §iN sunt ambele alese. 13. Dac M este aleasd, care dintre urmatoarele afirmatii poate fi ade (a) Feste aleasa. (B)H este aleasa. (C\Neste aleasa. (DJG nueste aleasa. (E)T neste aleasi. 14.Dacd este aleasti exact © publicatie cotidiand, care dintre urmatoarele afirmatit trebuie ef fie adevarata? (a) Heste aleasa. (B)F este aleasi. (C)G nueste aleasa, (D)H nu este aleasai. (E)M nu este aleasa, 15, Care dintre urmatoarele afirmatii poate fi adevéirata? (a) Toate publicatile cotidiene sunt alese. (B)Ambele publicatii saptmanale sunt alese. (C)Ambele publicatii lunare sunt alese. (D)Nicio publicatie cotidiana nu este aleasd. (&) Nicio publicatie lunara nu este aleasa. 16. Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie si fie falsa? ()F iH sunt ambele alese. {B)F si M sunt ambele alese. (0) SIN sunt ambele alese. (D)H gi M sunt ambele alese. (E)H ST sunt ambele alese. “Coneure de admilere Saya oa Tim alocat pentru Partea Fah 9 septembr Br Os Pagina 4 din 17, wey eeGi Partea I ‘Sase pacienti - Gheorghe, Horia, Joana, Laura, Maria gi Nicoleta ~ sunt programati {in decursul a doua zile la un medic. Fiecare pacient este programat 2 singura data. Programarile trebuie s4 respecte urmAtoarele conditi Inrfiecare dintre cele doua zile sunt programati cel putin doi pacienti. Gheorghe si Horia sunt programati in zile diferite. Laura gi Maria sunt programate in aceeas Daci Nicolet este programatl in prima zi, si Maria este programata in prima zi. 22.Care varianta dintre urmitoarele reprezinti 0 programare sorecté a celor gase pacienti? (A) Prima zi: Gheorghe; a doua zi: Horia, Ioana, Laura, Maria gi Nicoicta {(B) Prima 2i: Gheorghe si Horia; a doua zi: Ioana, Laura, Maria si Nicoleta. {C)Prima zi: Horia, Laura, Maria gi Nicoleta; a doua zi: Gheorghe si loana. (D)Prima zi: Horia si Nicoleta; a doua zi: Gheorghe, loana, Laura gi Maria, (B) Prima zi: Gheorghe si Laura; a doua zi: Horia, Ioana, Maria i Nicoleta, 23.Care enunt dintre urmatoarele NU poate fi adeviirat? (A) Gheorghe si Ioana sunt programafi in a dous zi (B)Horia si Maria sunt programati in prima zi, (C)loana gi Maria sunt programate in prima 2 (Dyloana gi Nicoleta sunt programate in prima zi (B)Laura gi Maria sunt programate in a doua zi 24,Care enunt dintre urmatoarcle poate fi adevarat? (4) Gheorghe si ct inca exact un pacient sunt programati in prima zi, (B)loana gi cu ined exact doi pacienti sunt programaji in prima zi (C)Laura $i cu ined exact tn pacient sunt programati in prima zi, (D)Maria si cu ined exact un pacient sunt programafi in prima zi {&) Nicoleta gi cu inca exact doi pacienji sunt programati in prima zi, 25.Daci Nicoleta este programata in prima 2i, care enunt dintre urmatoarele trebuie s& fie adevarat? (a) Gheorghe este programat in prima zi. (B)Gheorghe este programat in a doua zi (C)Horia este programat in prima zi. (D)Horia este programat in a doua zi. (G)loana este programata In a doua zi. 26.Daca Maria este programata in a doua 2i, care enunt dintre urmatoarele poate fi ‘adevarat? (a) Gheorghe este programat in prima zi (B)Gheorghe gi Horia sunt programati in a doua zi. (C)loana este programata in a doua 2i (D)Laura este programata in prima zi, (G) Nicoleta este programata in a prima zi. 27.Daci Horia este programat in a doua zi cu inc& exact un pacient, care enunt dintre ‘urmatoarele trebuie sa fie adevirat? (a) Toana este programata in prima zi. [B)loana este programata In a doua zi. (C) Laura este programata in prima zi. (D)Nicoleta este programata in prima zi a doua aiBS Partea I Intelegerea unui text scris 35 de intrebari Cancurs de adaiere 7 Timp glocat pentra Partea F 2h Seeptembieagi2 77 Be Pagina ? din 17Gi ee Partea I Platon a injeles mai bine decét multi dintre contemporanii nostri cum se formeaza ~ mintea omului: spre deosebire de acestia, care sugereaza c& cel mai bun mod de educare teste expunerea copiilor la situaii de viata de zi cu zi gi la oameni ,reali, filosoful grec stia cat de mult conteaza experientele intelectuale pentru o crestere sandtoasd. Bl sugera a viitorii cetdjeni ai republicii ideale sé-gi inceapa educatia literara cu povestiri mitice mai degraba decat cu aga-zise invalituri rationale. Chiar Aristotcl, macstrul rafionalismaului pur, spunea: "Prietenul intelepciunii este gi un prieten al mitului" Ganditorii_moderni, care au studiat miturile din punct de vedere filosofic si psihologic au ajuns la aceeasi concluzie. Mircea Eliade, de exemplu, descrie povestile ca modele de comportament uman care, datorita acestui fapt, dau sens si valoare viefi.” Facand o paralela antropologica, el sugereazi ci miturile si povestile au derivat din, gi dau expresie simbolica ritualurilor de inijiere sau altor ritualuri specifice unor etape — cum ar fi moartea metaforica a sinclui inadecvat pentru a fi rendscut la o treapta Superioard a existenfei, Bl considera ci acesta este motivul pentru care povestile satisfac deplin o nevoie umana si au infelesuri atat de profunde. ‘Alfi cercetdtori de orientare psihologicd au scos in eviden:A aseminarile intre intamplarile fantastice din mituri si povesti gi cele din visele adulfilor ~ fie c& sunt de noapte sau reverie - ca implinirea dorintelor, invingerea concurentilor, distrugerea Gugmanilor; et au ajuns la conchuzia c& atractia ‘pentru acest tip de literatura se explic& prin faptul ca ea exprima tot ce in mod normal nu se intampla aieves Fara indoiala c& sunt deoscbiri semnificative intre vise si poresti. De exemplu, in vise implinirea dorintelor apare deghizata in timp ce in povesti este exprimata direct. Visele sunt in mare mésura rezultatul unor tensiuni interioare necliberate ale unor probleme de care este preocupatd persoana care stie ci nu are solutie pentru ele gi la Care nici visele nu gisesc vreuna. In poveste se procedeazA invers: este proiectata Gescarcarea tuturor tensiunilor si nu numai c& se gisese sclutii de rezolvare a problemelor, dar se promite chiar un sfargit fericit’. 'Nu putem controla visele, Desi o cenzura interioara influenteazd ce ne apare in vis, un astfel de control intervine doar la nivelul subconstientului. Povestea, pe de altd parte, teste in mare masura rezultatul continutului - congtient gi subconstient - caruia mintea Congtienta ii da forma — nu a tinei persoane in particular, ci un consens al vederilor ‘supra problemelor universale ale umanitatii si a cea ce este acceptat ca solutie dezirabila, Daca toate aceste elemente nu ar fi prezente intr-o poveste, nu ar fi Fepovestita de generafii la rand. O poveste este repetata si ascultata cu interes doar dac& Faspunde cerinjelor vongtientulut gi subcongtientului mai multo> oameni, Visul unei persoane nu ar putea starni interes decat daca este transformat intr-un mit, cum a fost povestea visului faraonului aga cum apare interpretata de Iov In Bibi. ‘Toatd lumea este de acord ca miturile si povestile ni se adreseaza Intr-un limbaj simbolic care reprezinta atat congtientul, cét gi subconstientul. Ele satisfac simultan atat mintea congtienta cat si nevoia noastra de ego-ideal. 28, Autorul ii citeaza pe Platon gi Aristotel mai ales cu scopul de a: (A) defini natura mitului (B)pune in antitez punctele lor de vedere. (C)releva importanta miturilor. (D)dovedi originea antica a mituritor. (B)da tun exemplu de psihologie a educatiei, Concurs de admitere * “Timp alocat pentru Partea I: 2h ree OB eeGi Partea I 29. Prin ,Platon..... mintea omului” (randurile 1-2) autorul cel mai probabil sugereaza ci {A) Platon a intuit efectele vieti intelectuale asupra fiinfei umane. (@)Platon a realizat cat de putin conteaz educajia pur intelectuala pentru bunastarca reala a ormului (c)Platon a sesizat ce tip de experienfe conduc la dezvoltarea umand a individului. (Djomul poate sé se transforme prin lectura operelor lui Platon. (Bynature umank este un produs al educirit mentale prin ele mal bune princi losofice. 30.Aga cum reiese din articol, Mircea Eliade explic& apetenta osmenilor pentru povesti pentru ci ele: (A) transmit publicului intelesuri profunde. (B) sunt expresia simbolicd a ritualurilor de initiere. (Cjreflecta absolut toate trasaturile comportamentului uman. {D)dau sens gi valoare viet (€)izvorase dintr-o experien{A umana la o treapti superioard a existentei, 81.Se poate deduce din articol c, cel mai probabil, autorul este interesat de povesti entra: (A) calitatile lor literare. (jcontextul istoric. (Cjrealismul faptic. (Djimportanta psihologica. (Bjetica indoielnica, 182.Care dintre urmatoarele trisatuti descrie, cel mai corect, atitudinea autorului fata de povesti? (4) Fascinatie nejustificata, (B) Scepticism blazat. (C)Dezaprobare dispre (D)Toleranta indulgenta. (B)Aprobare deschisi. 83.Asa cum reiese din articol, visele s-ar bucura de aceeasi popularitate perend ca gi povestile doar daca ar fi (a)o experienta personald. (Bho expresie simbolica. (Cjo cenzura a congtientului, (Djo prezentare adecvata, {Bo recunoagtere a unui ego-ideal. 94,Care enunt dintre cele de mai jos exprimé cel mai bine ideca principalé a articolului? {a} Povestile — ca experienfe intclectuale ~ joacd un rol foarte important in educatia copiilor. (B)Povestile au © populasitate perend, exprima consensul vederilor asupra problemelor ‘cruciale ale umanititii pentru care ofera solutii general acceptabile. (C)Povestile, ca gi viscle, sunt rezultatul creativitajii minfii omului in solutionarea problemelor cruciale ale umani (Djfntre sensurile unei povesti ial unui vis existé paralelisme relevate de subconstientul omului. (@)Limbajul simbotic al povestilor si al visclor satisface nevoia constientului si subconstientului omulu itoare. Concure de admitere = raves bee Timp alocat pentru Partea E 2h Pagina 9 din 17 PLG1 Partea I Cartea polemic si plind de inflicdrare a Cristinei Nehring, © pledoarie pentru Gragoste, reflect o perspectiva mai putin traditionala si mai plini de asteptari asupra dragostei. Vorbim de o carte ambitioasd ~ trebuie precizat de la bun inceput c& subtithul ei este Redobandirea romantismului pentru secolul al XXElea - desi Nehring nu scrie despre iubirea romantica, ci mai degraba despre o imagine mai complexa si vitala a pasiunii pe care, in opinia ei, omul modern a pierdut-o. Reaultatul cercetirilor literare gi istorice ale lui Nehring este un elogiu adus legaturilor ealbatice gi zbuciumate, cu eroi gi eroine care tind s& moara sau sa sufere. $i totusi, Nehring ti admira pe acesti oameni flamboaianti pentru forja creativa a aventurilor lor, pentru capacitatea de a trece dincolo de granite, pentru ferocitatea sentimentelor. In ‘ochii ei, aspirafile noastre actuale de cAsdtorie, confort si siguran{a sunt obtuze gi Iintristatoare, In cele mai provocatoare gi mai interesante capitol» din carte, autoarea sustine insemnatatea guferinfei gi importanta egecului, Ideca moderna de’finalizare printr-un mariaj mulfumit este prea casnica gi prea potolité pentru ea. Astazi ténjim ‘dupa ceca ce ea numeste ,0 fericire extenuant de exhibitionista” in loc s ne concentram pe savurarea deplina gi intens& a emotilor. Iata ce scrie despre una dintre eroinele ei "Bgecurile acestei singure persoane sunt de céteva ori mai méreje decat succesele altor bameni. $i poate ar trebui s acceptim acest lucru despre egec: poate ff mult mai maret decat un sticces. Undeva in subconstientul colectiv, stim ~ chiar gi acum ~ ca sd dai gre3 Inseamna sé traiest.” ‘Nehring vede in miretia sentimentelor un fel de eroism, chiar daca relatia nu ia 0 forma conventional, Pentru ea, se pare c& adevaratul egec este sa te lai purtat comod de o relatie plictisitoare, si irosesti ani pretiogi din viata intr-un mariaj care nu este femotionant sau satisfacdtor. Este taria sentimentelor izbavita de focul pasiunii, chiar Gaca finalul nu este unul fericit? intreaba ea, Este mulfumirea un {el prea cuminte gi modest? ‘Ceva mai incolo, Nehring analizeaz4 cu simt critic dorinja noastra persistent de @ favea relatii echilibrate i sindtoase gi disponibilitatea de a condamna raporturile imposibile, sortite egecului. Ba sustine ci, din contra, acceptarca unei relafii neortodoxe, turbulente, extenuante este un semn de sindtate, Ba laud relapille la distanta, relatiile dificile, relatiile care iti seapa printre degete, relatille pe care cultura terapeutica le descutrajeaza cu fermitate. ,Oare alegerea de a te implica intr-o relatie cu probleme nu indicé mai degraba fortd si energie, decat nesiguran}a si dificultat. psihologice, aga cum ri se spune adesea?” se intreaba ca, Duca ai fi sA cniste o nemulfumire logath de accasta carte viguroasi gi plini de | aceea este cd nu ajunge sa spuna lucrurile pand la capat, Nehring nu arata explicit ‘cu degetul mulfimea de oameni agezati la casele lor, care reprezinta, de fapt, inta ei. Ea Stacd natura searbada a formelor actuale de iubire, fara si descrie direct’ sau fard s& explice acest caracter searbad, Dedic& prea mult timp cartilor de autoperfectionare si prea putin timp detalillor stilului nostra de viaja actual. Totusi, In ciuda acestei Ambiguitati politicoase si pline de tact din miezul cArtii sale, Nehring aduce la viata povesti ravagitoare $i oferd interpretiri creative care, uate impreund, pun sub semmul intrebarit conventia actuala. 35.Conform textului, toate aspectele de mai jos ale relatiilor de jubire actuale sunt criticate in cartea Cristinei Nehring, CU EXCEPTIA unuia. Care este acesta? (A)dorinja de a avea cu orice pref o relatie care sa se finalizeze printr-o casatoric, {B) sacrificarea pasiunii in schimbul unei relat in care primeaza ccnfortul. (Cjinchistarea autoindusd in forme conventionale de relatie amoroesa. (Djideca de mariaj, sub orice forma s-ar concretiza acesta, (Bjevitarea relatilor dificile, din cauza fricii de egec. Sere A eagi Partea I 36.In contextul paragrafului 4, sensul sintagmei ,unei relat neortodoxe” este: (A)relatie care nu este impartagita de ambii parteneri. (Bjrelatie care mu se conformeaza uzantelor stabilite. (Cjrelatie care nu este consfintita prin ritual religios. (Djrelatie care se concretizeaza cu un divor. (B)relatie care se bazeaza pe acceptul celor din jur. 37.Asa cum reiese din tonul general al articolului, atitudinea autorului fafa de cartea Cfiscine Nehring cote de < (i logere ferventh & minut analiza {Bjnelneredere fata de istrict exemplte tate, “a (Clapreciere obiectiva a caracterului original al interpreta onerace (D)criticd partinitoare asupra nuantelor feministe ale analizci- ~ * ee ET ee ence mcm Nea '38.Conform textului, principala insatisfactie a autorului articolului fata de cartea discutaté este ci: (A)pierde din vedere exceptiile care nu urmeazi calea descrisi de autoare ca fiind deficitara. (B)igi propune prea multe lucruri, care nu sunt apoi tratate cu atentia gi consecventa (Clavanseazd o perspectiva subiectiva asupra temei alese, ffird a aduce dovezi relevante sau exemple sugestive. (DJaduce laolalta istorii personale care nu sprijind concluziile formulate pe baza lor. (Elofera o analiza prea generala a subiectului, fara a detalia intocmai aspectele care fac obiectul critic sale. 38.Conform textului, Cristina Nehring considera c&, aga cum este infeleasa In lumea actuali, dragostea: (Ajeste rezervat doar cuplurilor casatorite. {B)nu s-a schimbat fata de secolele anterioare. (Cleste lipsita de calitatea sa esentiala, pasiunea. (D)si-a regasit aspectul romantic pe care fl pierduse. (Ese poate objine mai ugor prin lectura cirtilor de autoperfectionare. 40.Pornind de la discutia din paragraful 2, care dintre urmitoarele se poate deduce despre egec, aga cum este el privit de Cristina Nehring: (A) Este 0 dovada de lorta a sentimentelor gi de implicare generatoare de vitulitate. (B)Este in orice situatie preferabil unui succes castigat pe nedrept. {O)Trebuie evitat cu orice pret cand poate avea consecinte psihologice severe. {DJEste grew de conceput intr-o relajie moderna, care sfargeste intotdeauna printr-o ‘asatorie, (©) Bste de cele mai multe ori modul in care se incheie relatile pasionale, 41.Care este rolul ultimului paragraf In economia articolului? (A)Formuleaza obiectii in ceea ce priveste validitatea cercetarii si ridicd 0 problema cititorului (B)Particularizeaz nemulfumirile legate de cartea Cristinei Nehring i conchide pe ‘marginea acestora cd studiul trebuie interpretat cu precautic. (C)MentioneazA punctul slab al eartii Cristinei Nehring pentru a conferi obiectivitate demersului critic 41 apoi formuleaza o concluzie de ansamblu pozitiva, (o)Prezinta un punct de vedere mentionat anterior in text, deseriind in detaliu deficiente legate de stil gi ambiguitate, (@)/Introduce 0 noua idee in text, aducind in discutie eficienta manualelor de ‘autoperfectionare, ca alternativa de autoeducatie. “concurs dewdiere —S Pya Timpgboat pentru Fartes Fah Seopiomigeaole sp S708 Fr agin din 17 Dre oS itqi Partea I * Intro cultura in care email-ul, telefonul mobil, pagerul, Internctul au devenit moduri ~ obignuite de comunicare zinica, mintem pe cale si spargem orice barra de comunicare Ghtre un transfer complet si constant de informatie, Dar, desi pare o& ne indreptim spre 0 Umniune globalf, ca indivial suntem mal izolaj. In Era Informational, ecare nou progres Iehnologie spare cao solute pentru nenumArate probleme. Inustria miloacelor de comunicare sustine c& multitudinea calor de transmitere a informatil ne face mai efiientt {himunea, ne ajuta si nem legatura cu membri familie! ala la deplrtae gi probabil {nudlnimn tai mul oamens. Ca un astiel de acces larg la Tomea lang, vom devent animale sociale mai ail. “Tehologia comunicationala a contribuit i mod paradoxal, dar prevzibil, lao slibre a contactului umman vu in favoarea intetacfiunil prin satet. O tchnologe care era menith si Spropie oameni unil de afi indeparteacd: e mai ugor sf faci cumpiraturile online decat 3 imternchioned la magazin eu vanzdtorul, discuile pe Internet elimina nevoia de a fi cinstit dcapre defectle aie gt sociale; trimiterea prin fax a unUi plan eliming necesitatea intnin So cineva pentru a discuta un project. local interacfiunil umane reale avem acum Sftatonarea virtua’. Construireaanie& a une! comunity e inloraita acum de confortal Solitar din spat izolat de acasd. “Comunicai‘a cerinjle pentra partenerul perfect si noi vom cfuta partenerl ideal in baza’de date cu til de perscane singure’ ~ sund o reclamd a unui serciu de intalnist Fomantice pe internet. Ritualul intlnirlor, odata ssociat ca stdngacl, nesiguranté, ‘rlnerabiitate e acum simplifct, serzat pentru oricine are acces la internet, Pe frontal Scnicilor de rela platonice, Friendster promite cf fara efort de aintni nok prieten! prin SSnexluni clectronice cu prietent a prictenilor sf prieten! ai prietenilor pritenilor, prin preecntarea poss a unor Gate biograce gi ymarturisin” ale unora gata sf laude persoane Rare le plac, E un proves asemBnator cu cumpirarea produselor dupa catalog ~ 0 pozd, © Scureh descrere a produsulu i afirmat ale eliengilor mula de produs. Predeminanja eultari: Inernetului nu indick 0 seAdere a curentalui continu de cautare a contactulal uman, Oameni in faja calculatorului se indepdrteazi de un contact {ard in fafa Gar cautd cu disperare prictenia In singurul loc fn caze se simt confortabil ~ pe Internet. Comunital complet virtuale se intalnesc In locur!imaginare si au dezbater intense relat volatile; ragmente de informatie pe ecran capata sernifcatit de un inalt nivel Emotional, © comunicare ine oamen!aflafi la departare totus are un impact real ‘Dack spune ceva ingrovitor Intr-o discutle pe Internet, cincva. se simte mai putin raapunitor decat dacd ar spune-o lao intdlnite faa in fafa. O obrdznicie online pare lipsita Ae eonvecinje efensatora hu vede disconfortul emotional provocat gi deoarece comunicarea Smtine este anonimma, mu Ti asm nil o responsabilitate pentru remarca facut. Bfectele pot Pevastatoure, siya! Inemetalar” prose desantee im grupart do nerd mal palin Socializai, cum ar fielevit de liceu. “Tchnologa care presupune faciitarea comunicri i apropieea oamenilorofea doar un substitut © notune fala de comuniate strane unita. Entuaiagti confrtulai uita aceste inconveniente gi nu recunose ca adevaratul contact uman este inlocuit deo rejea larg, dar Impersonala. Suntem manaji catre eat mai multe finte virtuale deo crestere fri efort a ineractilor, fra luarea in considerare a cat gi duratei lr. 49. Care enunt dintre cele de mai jos exprima cel mai corect ideea principalA a textului? (A) Numai cel cu legaturd la Internet ar trebui si alba acces la noile tehnologii de (B) Industria comunicatilor ar trebui sé se preocupe de profit, mu intre oameni. (C)Elevit de licea de acum sunt mai putin vulnerabili decat adult la efectele noilor tehnologii comunicationale. (D)Comoditatea este criteriul cel mai important de apreciere a noilor tehnologii comunicationale. (&) Tehnologiile comunicationale nu ar trebui imbratigate fara rezervs. See ES jbundtitirea relaillorgi Partes 50.Contrastul dintre viiunea-industriei communicationale si cea a autorului articolului ‘supra rolului noilor tehnologii este cel mai bine prezentat de perechea antinomica: (A optimizare ~ blocare. (B)revohutionarea intalnirilor romantice - 0 noua comunitate sociala. (Clesee financiar - mina de aur neexploatata. (Djapropiere (E) progres - regres. 51. In ultimul paragraf, autorul sugereaz’ céi ,entuziastii confortului sunt persoane care: (A)au dorese sa investeasca energie In interactiuni sociale. {B) sunt complet izolate, (C)utilizeaza serviciile de intalniri romantice pe Internet. (D)sunt interesate de imbundtatirea relatiilor umane. (&)denigreaza industria comunicationala. 52, Referirea la ,trimiterea prin fax a unui plan” (paragraful 2) e utilizata pentru a ilustra: (A)caile prin care tehnologille avansate reduc interactiunea umana. (Bjeresterea eficientei sprijnita de noile tehnologii comunicationale. (C)superioritatea faxului fat de email (Djeliminarea raspunderii sociale datorita interactiunii clectronice. (G)importanja noilor tehnologii pentru industria de construct '53.Asa cum reiese din articol, autorul manifesta fata de idea cA noua tehnologie ne apropie ca finte umane o atitudine de: (a) apreciere entuziasta, (Byopozitie ferma, (C)sarcasm dispretuitor. (D)neincredere reala. (B)respingere totala. 54.Analiza efectelor noilor tehnologii comunicationale facut de autor ar fi cel mai ‘probabil slabita de neputinja de a explora: (a) interactiunea pozitiva facilitatd, nu inlocuita, de noua tehnologe. {B) beneficile practice ale faxului. (C)punctul de vedere al celor care utilizeazs Friendster, (Djalte efecte nocive ale utilizarii prelungite a noilor tehnologii. (E)diferentele intre tehnologille comunicationale celulare si Internet. 5. Autorul sugereaza c& ,relafile virtuale” pe care le stabilim acum au efectul de a: (A)elimina definitiv nevoia camenilor de a avea relafiifafd in fata. {B) transforma oamenii in animale sociale joviale. (C)da oamenilor timp pentru alte preocuptiri sociale. (D)produce daune psihologice pe termen lung, (E)eonsuma din timpul gi energia destinate pentru stabilirea unor relatii fat in fag. 56.Din articol se poate deduce c& locul construirii unei comunita noua tehnologie comunicationalé, de: (A) cumparacurile online. (Baparatele de fax. {(C)interactiunea anonima, (D)serviciile de intalniri romantice. (©) huliganii Internetului vii este Tuat, prin A ee oe Femme SC oon@1 Partea I Incepaind cu secolul al XVII-lea, Londra abunda in locuri unde se aduna barbati care impartagesc interese si preocupari comune. Membrii acestor prine forme de club se jintalneau mai intai in taverne, inainte de a ocupa imobile destinate exclusiv cluburilor. Epoca de aur a acestor cluburi de gentlemeni este secolul al XIX-lea, acestea find omniprezente atat in literatura epocii, cat gi in filmele a céror acfiune are loc in acea perioada, fiind parte intogranté a stilului de viatd britanic. Dar ce este un gentleman? In timpul reginei Victoria se credea cd diferenta dintre un barbat si un gentleman este aceea c& primul pléteste cu bani lichiai, iar cel de-al doilea are propriul sau medic, avocat sau majordom, care sunt platifi semestrial direct de cdtre banca. Esenja bunului gust si a respectabilitafii era bancherul personal, la care se addugau un arbore genealogic ireprogabil, respectarea unui cod vestimentar strict si a uunei etichete dupa modelul celor de la curtea regala. Succesul cluburilor se datoreaz4 mai putin faptului ca se puteau juca jocuri de noroe, et absenfei absolute a femeilor. Valoarea cotizatiei selecta clientela astfel ca, destul de repede, incepe concurenta pentru titlul de ,cel mai select” club. Adevaraté regedinta secundara Ia cafiva pagi de casd, aici ili intalneai prietenii, se dezbateau Civlizatii disparate, imperecherea diferitelor tase de cai sau calititile vinului porto din 1835, Aici se lanseaza pariuri dintre cele mai surprinzdtoare sau stupide, dar tot in cadrul acestor adundiri atat de conventionale apar adesea si idei care se vor réspan intreaga lume: lordul Sandwich, care a refuzat 84 plrdseascé masa de joc pentru cind, a primit o gustare intre dou felii de paine. In aceasta societate victoriand, care acorda atat de multa atenfic aparentelor si convenientelor, gentleman-ul se relaxeaz4, cu conditia 84 nu vorbeascd nici de sofie, nici de copii. Astfel apar teme de dezbatere inepuizabile: caii, cdinil, vanatoarea. Membrii au la dispozitie o bibliotecd bogata si ziare. Indispensabila umbrela igi are locul de onoare Ia intrare alaturi de nelipsitele bastoane de Iemn, ‘Se apreciaza cleganja circumspect, Ambetul insolent, indiferenta afectata, dezinvoltura studiat, morga rafinata $i limbajul de lemn, prieteaia ingelatoare care ti pacaleste numai pe naivi, curtoazia care ti adulmecd ‘pe parveniti si pe escroci, impertinenja perfect calibrata. Condifile impuse de fiecare club par adesea minime pentru cel care observa din exterior si doar o frecventare asidui a acestui mediu poate duce la decodarea aspectelor ermetice ale acestei institut. ‘Astéai mai existé inca cateva cluburi, strict interzise femeilor. Se practica primirea pe baz de reciprocitate a membrilor cluburilor din strainatate considerate de acelagi Tang, Pastrand ecl mai adesea traditiile, dar Bind gi un creuzet al unor idei inovatoare, Oglinda a eleganfei in ciuda aerului un pic desuet, clubul pentru gentlemeni joaca un rol eminent de care stilul de viaja britanic nu se poate lipsi nici chiar in epoca intenetului si a globalizari. '57.Care enunt dintre cele de mai jos reda cel mai corect ideca principal a textului? (a) Clubul pentru gentlemeni este reprezentativ pentru stilul de viala britanic deoarece exclude prezenta femeilor din viata sociala gi incurajeaz4 dezinteresul barbatilor pentru familie, (B)Clubul pentru gentlemeni este o institutie specifica stilului de viata britanic care scoate In evidenta preocuparile gi comportamentul gentlemenilor din diferite perioade de-a lungul secolelor. (c)Clubul pentru gentlemeni este o instituie de baz in Marea Britanie, care a avut Intotdeauna tn fol esential in dezvoltarea societafi. (D)Clubut pentru gentlemeni este esenta viet victoriene deoarec: aici au aparut ideile ‘conservatoare, dar si inovatoare care au definit acea perioadé din punct de vedere ‘social, politic $1 economic. (G)Clubul pentru gentlemeni este dovada vie cA barbatii din Marca Britanie mu acordau a rn Fer area cea “egies : 2 Sr rN ee aE Fanaa” 3 Fore aa2 Gi Partea I 58. Potrivit textului, care este principala diferent dintre un gentleman gi un barbat obignuit in epoca vietoriana? (A) Modul in care se comporta, (B)Familia din care face parte, (C)Tipul de majordom pe care il angajeazd. (O)Felul in care isi administreaza bani (E)Tipul de relatie pe care il are cu curtea regal. '59.Care este scopul cu care autorul il menfioneaza pe lordul Sandwich in paragraful 3 al textului? (A) Pentna a oferi un exemplu de inovatie apdruta din Intamplare in cadrul unui club. (B)Pentru a ilustra comportamentul membrilor in cadrul clubului. (C)Pentru a demonstra ed majoritatea ideilor inovatoare apar in circumstanfele cele mai neagteptate. (D)Pentru a ardta c& jocurile de noroc erau mai importante pertra membrii clubulut decat respectarea etichetei unei cine. (&)Pentra a exemplifica felul in care erau trata{i membrii clubului ce catre angajayi. 60.Care cuvant dintre urmatoarele poate inlocui cel mai corect cuvantul ,calibrata* din sintagma ,impertinenta perfect calibrata” din paragraful 5? (A) reprezentata. (Byagila. (C)definita. (D)stabila. (B cantata. 661. Potrivit textului, care este imaginea cluburilor britanice astazi? (a) Acestea rman elegante, dar nu mai sunt la fel de frecventate. (B)Acestea nu au alt rol deca s4 pistreze neschimbate tradiii (C)Acestea au exact acelagi rol pe care ll aveau in epoca victoriana. (D)Acestea mu au legaturi decat cu cluburi similare din strainatate. {(G) Acestea ii pastreaz4 distinctia in ciuda acrului ugor invechit. (62. Asa cum reiese din text, cu care afirmatie dintre urmatoarele ar fi autorul textului, cel ‘mai probabil, de acord? (a)Cluburile pentru gentlemeni de-a Iungul secolelor nu au ficut decat si accentueze discriminarea femeilor. (B)Cluburile pentru gentiemeni au permis membrilor s& aib& preocupari comune si au impus anumite norme de comportament. (C)Chaburile pentra gentlemeni au incurajat vandtoarea, ‘necontrolata, (D)Cluburile pentru gentlemeni au dus la dezvollarea unor preocupari nocive din punct de vedere social. (@)Cluburile pentru gentlemeni au incurajat snobismul, deoarece aceasta era o calitate cesenfiala pentru a deveni membru, cand ca aceasta sf devin | “Concure de admitere |Gi Elemente de rationament logic 29 de intrebari “Camas aimee Spycam at pata Pann 0 ° pe Pam Fees (oe. apne 1 din 28qi Partea a I-a Internetul este unul dintre putinele mijloace de comunicare in masa a céror audienfé creste constant, atragind astfel venituri mai mari din publicitate gi cregterea cotei de piafa in detrimentul altor media, in special al presei scrise, Ined, desi internetul este in acest moment ,vedeta” sau ,copilul rasfajat” al picfei de media, fiind un segment relativ now gi destul’ de dinamic, el nu a scdpat complet de impactul recesiuni inregistrate in ultimii ani pe piaja de media in ansamblu. 1. Care enunt dintre urmatoarele exprim cel mai bine ideea principal din textul de ‘mai sus? (A) Prin caracterul ei global, recesiunea a afectat totus in ultimul an, gi internetul, chiar daca el este un segment nou si dinamic al pietei media, (8) Statutul internetului pe piafa media, chiar gi cel de ,vedeta” sau de ,copil rasfaat”, fuctueaza in functie de modificdrile din comportamentul publiculu (©) Declinul piefei internetului din ultimii ani a fost mai putin sever comparativ cu al celorlalte componente ale pietei de media. (D) Veniturile mai mari incesate in ultimii ani din publicitatea pe internet sunt mai mici in raport cu costurile furnizorilor legate de extinderea refelelor de internet. (£) Comparatia cu presa scrisd este irelevanta intrucat pe piata media se manifesta si alti fagenti de succes la public, precum televiziunea sau radioul. Cumpirdtorii jurnalului nafional din Ravonia, intitulat ,fconcmia mondiala’, au participat la un sondaj de opinie realizat de specialist jurnalului cu privire Ia ropunerea de crestere a impozitului pe profitul realizat din vanzarea actiunilor. Intrucat aproximativ 70% dintre cumparatori nu au fost de acord cu cresterea propusa a impositului, specialigtii jurnalului au anuntat ci majoritatea cetdterilor din Ravonia se ‘opun oricirei cresteri a impozitului pe profitul realizat din vanzarea actiunilor. 2. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare concluzia sspecialistilor jurnalului ,Economia mondiala”? (A) La sondajul de opinie nu au participat tof cititoriijurnalului ,Economia mondiale. (B) Uni dintre cumpardtorii jurnalului Economia mondiala” nu sunt cetafeni ai Ravoniei (C) Cresterea impozitelor pe profit este 0 decizie a specialistilor din forul legislativ al Ravoniel gi nu a specialigtilor juralului ,Economia mondiala’. (D) Majoritatea cititorilor jurnalelor economice care obfin beneficii din actiuni isi permit plata impozitelor pe profit, (©) Opinia majoritayii cumparatorilor jurnalului ,fconomia mondiala’ nu coincide cu cea ‘a celor mai mulfi cetafeni din Ravonia. Nea SK a Be SSAA S eptembgin 012 Pagina 2 din 28 < PraGI Partea a I-a Pe masurdi ce invafa sA faci lucrurile mai bine, marile companii devin din ce in ce ‘mai eficiente deoarece, in timp, lucrurile pe care le-au facut bine reduc costurile de roductie. Astfel, dac& acum 10 ani in industria celulozei i hartiei o tond de hartie de Ziar se obtinea in 3 ile cu un cost de productie de 25 lel, acum aceasta este produsa Intr-o 2i la costul de 10 lei. Cum acelasi principiu se aplica si in industria laptelui, rezulté ci la compania ,Lapte Bun” experienja acumulata in jumatate de secol de existenfa va permite objincrea de costuri de productie minime gi, astfl, un profit maxim. 3. Ce rol joaca in argumentul de mai sus prima fraza? (A) Este o premisi asumaté a argumentului, (B) Bxprima concluzia principalé a argumentului. (C) Ofera informatie de context pentru realitatile prezentate. (D) Este principiul ilustrat in argument. (&) Exprima o concluzie intermediara a argumentului, 4. Rationamentul de mai sus este vulnerabil mai gles deoarece mu ia in considerare una intre posibilitatile de mai jos. Care este aceasta? f (A)Acumularea unei experienfe indelungate nu este echivalentd cu eficientizarea procesului de productie. (B)Minimizarea costurilor de productie se poate realiza doar In functie de marimea profitului (C)Trecerea timpului permite doar anumitor companii sA acumuleze experienfa in cresterea eficientei, indiferent de conducerea companici (D)Principiile eficientei din industria laptelui nu sunt neaparat aceleasi cu cele din industria celulozei gi hartiei (E)Minimizarea costurilor de producti nu conduce neaparat la maximizarea profiturilor. Fizicieni renumiti specializati in mecanica cuanticé au dovedit ck modelul standard. al actualei mecanici cuantice n-ar putea exista in absenja unei fresupuse particule subatomice numita ,bosonul Higgs’, Intrucét ea ar conferi masa particulelor elementare identificate pana acum. 5. Care dintre urmatoarele enun{uri este cea mat puternica consecinta a celor relatate ‘mai sus? (A)Specialistii in mecanicd cuanticd au identificat pani acum mai multe particule elementare a céror mas nu poate fi Inca explicata, (B)Bosonul Higgs nu a fost descoperit pana la ora actuelé, desi au fost utilizate cele mai performante instalatii pentru identificarea Ii, (C)Daca se va dovedi cd bosonul Higgs este inexistent, atunci modelul standard al ‘mecanicii cuantice se va modifica radical. (D)Bxistenja bosonului Higgs ar putea fi sigur confirmata de viitoarele descoperiri ale fizicienilor, care beneficiaza de aparatura nowa, (G)Bste de presupus ci bosonul Higgs ar putea avea gi el © masi proprie, ceea ce ar complica datele problemei. ensure de wae Spy it pentru Partea a Ta: Dh 9 meen eee N Pagina 3 din 25@1 Partea a Ia Toan Slavici: In viata sociala este acceagi lege ca si in vista animald. Precum copilului fi trebuie o nazuinja gi o sfortare mai multa vreme pentru a merge in picioare, ‘asemenea ii trebuie vointa si lupté unei societati pentru a se Inala. 6. Urmatoarele argumente au acelagi model de rafioriére ca $i cel de mai sus, CU EXCEPTIA unuia. Care este acesta? (A) Dreptatea ¢ ca o floare plapanda. Precum floarea plépanda se ofileste fara pamént bun, la fel gi dreptatea se ofilegte fara legi bune. (B) Invatatura este ca o paturd caldi. Aga cum patura te protejeazd contra frigului, tot aga invatatura te protejeazi contra ignorantei. (©) O carte buna e ca o raz de soare. Aga cum raza de soare iti mangaie sufletul intr-o dimineati de primavard, tot aga o carte reugité ii bucurd spiritul in clipele de relaxare. () Tubirea ¢ ca un ocean. Precum nu $tii niciodata cénd Incepe furtuna din senin, la fel nu sti cand se termina asemenea unui val care parcé nici nu a trecut. (©) 0 societate organizaté e ca o armat bine antrenaté. Dupa cum o armatd bine antrenati isi indeplineste misiunile, tot astfel 0 societate orgarizata igi realizeai obiectivele. DI. X are in vecinatatea apartamentului séu de la bloc un cabinet stomatologic. Din ‘momentul In care s-a Infiinfat cabinetul, dl. X a observat ci medicul stomatolog vine gi pleaca totdeauna insotit de asistenta sa medicala, cu magina personal a acestuia. Prin ‘urmare, a conchis dl. X, asistenta este fie sofia, fle amanta medicului; daca era doar 0 simplé angajatd, nu ar fi avut grija so aduca gi sé o duca chiar in fecare 2i cu magina personala. 8. Conchuzia domnului X este vulnerabila, deoarece nu ia In considerare (A) posibilitatea ca medicul stomatolog sii fi oferit angajatei sale transportul gratuit ca parte a retributici. (B)faptul c& medicul stomatolog a infiintat cabinetul doar de doi ani. (C)posibilitatea ca medicul stomatolog s& fie o persoana chibzuita in folosirea resurselor cabinetului sau. (D)faptul ca asistenta medicului este mult mai tandré decat el. (&)faptul ca medicul are o magind noua, performantd, pe care fi place s& 0 conduucd. Concurs deadmitere Yay + = Pagina 4 din 25Gi Partea a Ila Cele mai vechi fosile intacte apartin unor microorganisme care au trait cu circa 3,5 milioane de ani in urma. Cereetatorii au descoperit c in corpul acestor vietuitoare exist doar carbon, nitrogen si compusi ai sulfului. Prin urmare, acum 3,5 milioane de ani mu exista inc& oxigen in atmosfera terestra. 9 Care dintre urmatoarele enunturi, daci este adevirat, sldbes:e cel mai puternic ‘argumentul de mai sus? {A) Viefuitoarele terestre au evoluat, devenind cu timpul consumatoare de oxigen. (B)Pe suprafaja terestra traiesc gi azi o mulfime de microorganisme din cele mai diferite. {C)Existd si azi microorganisme care consuma carbon, nitrogen si sul. {D)Existd vietati care consuma oxigen ine& de acum 3,5 miliarde de ani, (6) Microorganismele consumatoare de oxigen nu existau acum 3,5 milioane de ani, ‘Tratatul Comercial Anti-Contrafacere, ACTA, semnat de 22 de ri, printre care gi tara noastra, este unul multilateral prin care se Incearca stoparea comertului on-line cu Dunuri contraffcute i lucrari cu copyright. Spam? Produse false? Muzica sau filme piratate? Softuri sparte? Toate acestea vor disparea asadar din momentul in care se va pune in vigoare tratatul ACTA. Orice utilizator care incalea pe intemet de 3 ori regulile ACTA va fi penalizat, La ineeput i se va bloca conexiunea internet fentru o perioada de timp, apoi va primi si o amenda. Tar persoanele ale cdror drepturi de autor au fost inclilcate vor obfine informatii despre hoi f™ré si msi apeeze la o instanta Judecatoreasca. 10.Ce rol joaca in argumentarea de mai sus fragmentul ,Spam? Produse false? Muzica ‘sau filme piratate? Softuri sparte? Toate acestea vor disparea asadar din momentul In care se va pune in vigoare tratatul ACTA"? (A) Aduce principalul argument in favoarea tratatului ACTA. (B)Indica de ce tratatul ACTA este unul multilateral. (C)Bnumera doar pentru ce vor fi penalizati infractorii on-line, (D)Exprima concluzia argumentairii in legiturd cu tratatul ACTA. (g)Bnumera modalitajile de incaleare on-line a drepturilor de autor. Un editorialist: Oamenii nu reactioneazi Ia evenimente in sine, ci la propria perceptie asupra evenimentelor din viafa lor. Dac& ceva este de corectat in viata, atunci ‘erorile noastre de gandire sunt acel ceva. Binstein spunea cf 0 p-oblema nu poate fi rezolvatd la nivelul de gandire care a generat-o. Este evident cA nu trebuie decat si constientizezi problema pe care o resim{i la nivel fizic, empatic, emotional etc. 51 apoi, prin purificarea gandirii care a generat problema, printr-o atitudine de cdinta si iertare, problema va disparea. 11.Care enunt dintre cele de mai jos exprima cel mai bine conchuzia la care ajunge editorialistul? (A) Brorile de gandire trebuie corectate pentru c& joac cel mai important rol in viata. (B)Problemele pot fi rezolvate la alt nivel de gandire decat cel care le-a generat. (C)Rezolvarea unei probleme consti in eliminarea erorilor de gandire. (D)O problema dispare prin congtientizarea ei, prin infelegere i acceptare. (E)Solutionarea problemelor depinde de perceptia asupra evenimentelor, nu de evenimente Lee Easgi Partea a Il DI. X; Dublarea pensiilor a fost o greseala din partea guvernului, deoarece pot veni vremuri de crizi economica cand bugetul statului nu mai poate susfine plata acestora, DL, Y: Pensionarii aveau venituri mici si trliau in sdrdcie. Chiar nu aveti un pic de mila pentru oamenii acestia ajungi in toamna viefii? Bu cred c& masura guvernului a fost Dinevenita, 12. Care dintre urmatoarele enunturi reda idea cu care cei doi domni sunt in dezacord? (A) Masura luata de guvern este buna pentru pensionari (8) Existd posibilitatea ca in vremuri de crizé $4 nu poata fi platite pensille. (C)Pensionarii au venituri mai mici decat angajati (D)Pensionarii trebuie ajutati de catre stat. {£)Marirea pensiilor a fost o masura oportuna. 12. Care dintre urmatoarele enunfuri reda eroarea de rationare din argumentarea dlui YP (a)Bste un atac Ia persoan’, acuzdndwl deschis pe dl X cf nu ¢ capabil 34 infeleaga masura guvernult (B)Nu raspunde direct dlui X, ocolind de fapt problema pusa de acesta, vorbinid de ‘venitur mick si sarc (c)Face 0 generalizare nepermisa pretinzaind cf toath clase pensionasilor teste eu ‘venitui (D)Pace un apel la sentimente cand diseuta despre oamenii ajunsi la pensionare, (E)Ignora posibilitatea ca masura dublarii pensiilor si fie doar o mitd electorala din artes guvermuli catre pensionar. Diminuarea continua a resurselor de hrand gi de apa potabila amenin}a umanitatea, iar cifra de 7 miliarde de oameni atinsd acum de populatia Terrei ette in masura si ne ingrijoreze. Acest fapt arata cA vom cunoaste in viltorul apropiat un declin tot mai serios al conditilor de viaja normala pentru locuitorii Pamantului, 14.Care dintre urmatoarele cnunjuri, daca este adevarat, slabeste cel mai mult concluzia ‘de mai sus? (a) Expertii Organizatiei Natiunilor Unite estimeazd c& populajia Terrei s-ar putea stabiliza in vitorul apropiat, (@)Diminuarea resurselor de hrand yi de apa ale oamenilor se manifesta in condigille exploatarii lor nerationale. (C)Cu conditia distribuirii rationale a resurselor de hran gi apa, pe Terra pot trai gi circa 10 miliarde de oameni, (D)tn conditille ocupatiilor actuale, se pare c& rata nasterilor nu a avut un curs puternic descendent in ultimii ani. (©)Populatia Pimantului va tnregistra in viltor un declin puternic gi se va reduce la ‘maxim 5 miliarde de oameni, _ ogame Concars de ater Zp aaa nee e cel“gL Partea a Ia Intr-o perioada de criz& economic prelungita, in care locurile de munca sunt din ce In ce mai putine, iar concurenta pe cele ramase din ce in ce mai mare, aitudinea multor angajati s-a modificat. Mai precis, de teama concedierii, au devenit timizi gi uli in fata Seflor, accepta si executa imediat orice li se cere; pe scurt, s-au transformat in salariti de tip ,Da, 8 trait”. Compania X a avut in aceasta perioada de crizA profituri mari practicdnd prejuri mai mici gia avut chiar angajari de personal masive care i-au permis, 4 se dezvolte gis mareasca salarile E 18.Care enunf dintre urmatoarcle deriva logic din cele de mai sus? (4) Multi angajai gi-au modificatatitudinea fata de gel. {B) Multi angajaji s-au transformat in salariai de tip ,Da, A tai (C)Compania X a angajat personal si a marit salarile angajatilor. {(D)Angajatii Companici X nu au avut motive sa-i schimbe atitudinea (©) Compania X a riscat practicind preturi mici gi angajand personal. Un studi recent araté c& cele mai multe femei sunt stresate cfnd intra in supermarket, cel putin atunci cand e vorba de alegerea alimentelor. S-a dovedit ca terapia prin shopping nu functioneaza pentru majoritatea femeilor, din contra, ele devin nervoase si agitate cand intra in magazine. In schimb, trei sferturi dintre barbafi se simt excelent in spatele efruciorului, mai ales daca trebuie 84 cumpere mancare. Astfel, mitul conform céruia femelle se relaxeaza la cumpardturi nu se sustine 16.Care enunt dintre urmétoarele exprima ideea principalé a argumertirii de mai sus? (A) Barbatii se simt mai bine Ia cumparaturi decat femeile. (B)Majoritatea femeilor nu se relaxeazi cand merg la cumpirdituri. (C)Terapia prin shopping nu functioneaz decat in anumite magazine. (D)Faptul ca femeile sunt experte la cumparaturi este doar un mit (€) Toate femeile sunt incantate s& meargi la cumparaturi la supermarket. an: Persoanele active trebuie si mAnénce echilibrat pentru ci numai aga isi conserva forma fizicd si nu cresc nefiresc in greutate. Ton: Ai perfects dreptate! Numai alimentdndu-se echilibrat persoanele active asigura calorille necesare gi isi pastreaz nealterata capacitatea de rat-onare. 17.Care enunt dintre cele de mai jos exprimii idea prin care Ion intareste spusele lui Dan? (A) Persoanele care Iucreaza trebuie 84 aibé o greutate gi o minte normale. (B) Indivizi in activitate igi rezerva pauze pentru refacerea forme fizie si intelectuale. (C)Oamenii care sunt activi au totdeauuna o forma fizicd gi psihied excelente. (D)Capacitatea umand de rationare ramane intact dupa servirea mesei (&)Mancarea echilibrata conserva capacitatea fizicé si de rationare. Concars de admitere we ; Oe Pagina 7 din 25Gi alla Neurologii au descoperit c& durerea emotionala este produsé in zona creierului in care se activeaza gi durerea fizicd, De asemenea, ei au constatat cf durerea produsd de o suferintd sufleteasca poate réspunde la calmante, Pornind de la aceste descoperiri, un grup de oameni de gtiin}a de la Universitatea X sus{in ef o simpla doz de paracetamol Poste diminua durerile provocate de o desparjire. Ei se bazeazA pe rezultatele unui Studiu realizat pe 62 de pacienti: cei care au primit 1000 mg Je paracetamol att inregistrat o reducere semnificativa a starilor de suferinta comparativ cu cei care au urmat tratamentul placebo. Desi existé si alte incercéri de gisire a unor tratamente pentru suferinfele emotionale, alti cercetatori de la aceeagi universitete au declarat c& ei ingigi nu ari administreze calmante pentru a-si vindeca durerea sufleteasca, 19.Urmatoarele enunfuri, daci sunt luate ca adevarate, explica de ce cercetatorli de la Universitatea X sustin Iucruri diferite cu privire la posibilitatee diminuarii durerii ssufletesti prin calmante, CU EXCEPTIA unuia. Care este acesta? (A) Au convingeri diferite despre eficienta calmantelor in tratarea suferintelor sufletesti (B)Sunt incadrati pe posturi de cercetare si predare cu profil diferit in Universitatea X (C)Nu impartagesc aceleagi teorii si metode de cercetare stiinjifica a durerii emofionale. (D)Sunt adeptit unor puncte de vedere diferite cu privire la relevanta studiilor realizate pe lun numar mie de pacienti (©) Trag concluzil diferite din cercetiile neurologilor referitoare'la durerea emotionald, Cancurs de admitere Tanna ae TR Pe 2012 pe BAS Oe 2 Pagina 8 in 28Gi Pai Ta Ravonia este una dintre tarile din zona euro care se aflé in erizA economica de cétiva ani si sunt semne slabe de redresare. Instabilitatea economicd din aceasté 2ond it determina pe investitori s& fie prudent in privinfa deavoltarilor sau achiziillor de proiccte imobiliare, aratd un studiu realizat de Ernst&Young. tn opinia a 72% din investitori chestionati, contimuarea crizei in zona euro va avea un impact negativ asupra investtilor imobiliare 20.Care enunt dintre urmatoarele reprezinta concluzia care poate fi inferata din cele de ‘mai sus? (A) Exista probabilitatea ca gi in Ravonia investitile imobiliare s& scadd in continuare. (B)Exista posibilitatea ca in Ravonia criza economic& s& se prelungeasca in urmatorii ani, (C)Criza economica fi face pe investitori in bunuri imobiliare sa fie prudent (0)72% din investitorii in imobiliare gi-au ardtat neincrederea in revenirea economic a (©/Emst&Young influenfeaz4 deseori investitorit din domeniul imobiliar prin studiile realizate, Multe dintre marile incendii din locuintele personale sunt cauzate de folosirea unor instalatii electrice invechite. Cu toate acestea, desi un numér semnificativ de instalatii clectrice vechi au fost inlocuite, nu s-a constatat o scadere comparabila a numérului de persoane decedate in urma incendiilor datorate instalatillor electrice din locuinjele personale. 21.Care dintre enunturile urmatoare, dacd este adevarat, ajut& cel mai mult la solutionarea aparentei discrepante de mai sus? {Ay Incendiile provocate de instalatiile de gaz se produc cel mai frecvent in timpul noptti, ‘atunci end locatarii dorm, (B)La inlocuirea instalatiilor vechi, locuintele personale au fost dotate chiar gi cu sisteme de protectie anti-incendit (C)Incendile devastatoare sunt cauzate si de exploatarea incorecta a instalatiilor de gaz din locuinfete personale. (D)Dacé nu sunt exploatate judicios, instalatiile electrice provoact ‘mari chiar gi atunei cand sunt noi. (©) Daca sunt depistate 1a timp, incendille provocate de instalatiile electrice nu provoac ‘daune semnificative. incendii cu pagube ‘eos Cancare de wae yy “Timp alocat pentru Partea a tra: 2h ror On Cm Ar Pagina 9 din 25Gi Partea a Ila Un biolog: Viermii platelminti au reprezentat intotdeauna un obiect de studiu de interes pentru oamenii de gtiinfi, pentru c& au o capacitate incredibila de a se regenera. Un vierme plat téiat in doua se va regenera dand nastere la dou fiints distincte. Recent, s-a descoperit c& o specie de viermi platelminti poate depasi limitele imbatranirii prin faceea ci reugese 8 menfind constanta dimensiunea telomerelor, 0 parte important a ADN-ului, Astfel, este satisfficuta una dintre predictille care stabilesc conditiile necesare ca un animal s& devind ,nemuritor”. Drept urmare, se intrevad nci perspective de a fatenua consecinjele imbatranirii in rndul oamenilor, aceasta descoperire find un prim pas spre extinderea longevitati 22.Care enunt dintre urmitoarele exprima asumptia pe care se bazcazi rafionamentul biologuhui? (8) Capacitatea de regenerare este cheia spre nemurirea organismelor. (B)Nemurirea nu mai este astazi doar o problema filosofica, ci gi una stiintifica. (C)lnjelegerea fenomenului imbatranirii este o provocare pentru biologi de azi. (D)Dimensiunea telomerelor este unul dintre factorii-cheie asociati cu imbatranirea. (@)Nemurirea consta in depasirea limitelor imbatraniril “Core de BAR 7pyye «Been, TP alOGA penta Pate w Tha Dh 5 eptcmbrie 2013, es Pagina 10 din 28 Bia Oe aa1 Partea a Il-a NASA a anuntat recent 4 angajeaz prin concurs matematicieni, ingineri gi alfi ‘cameni de stiinja care detin si experient4 notabilé in pilotarea avioane‘or supersonice. Ca ‘tare, agentia spatial americana incearc astfel sa recruteze astronauli specializati stiintific pentru calditorii cosmice in afara Sistemului Solar. 24,Care dintre enunturile de mai jos red premisa necesard a argumentului de mai sus? [A)NASA nu dispune de ingineri gi matematicieni care defin brevetul de pilot pe avioane supersonice din cele mai moderne. (B)NASA planificd pentru viitor zboruri cosmice cu echipaj uman spre planete exterioare Sistemului Solar. (0)Pentru zborurile in afara Sistemului Solar, NASA foloseste doar echipaje alcatuite din astronauli cu o specializare stiintitica. (D)NASA va selecta prin concurs pe vitorii astronauti capabili s& piloteze si ultima generatie gi si fle apti pentru zborurile cosmice. (EVNASA doreste oh angajeze astronausicapabil ntreprinda flats cosmic de hung durat wvioane de Un pedagog: Invajatura fara bund-crestere formeazi numai fenatici, mizantropi, cegoisti; numai in unire una cu alta formeaza oameni adevarati. Poporul ravonian a avut din mosi-stramogi grija de a da o bund-crestere copiilor sii. Prin urmare, poporul ravonian formeszi numai oameni adevarati. 26, Pentru afi adevarata concluzia pedagogului, este necesar ca unul dintre urmatoarele enunfuri si fie luat ca premisd. Care este acesta? (A) Poporul ravonian a oferit intotdeauna o bundvcrestere copilor si (@)Poporul ravonian a oferit o invayatura adecvats copilor sii (C)Bxista multi oameni adevarafi in randurile poporului ravonian. (D)Buna-cresterea fara invatatura formeaza fanatici, mizantropi, egoigt. (6) Invaatura si bund-cregterea formeaza pretutinden! oament adevarat Onomantia sau Onomomantia este arta divinatorie care se bazeaza pe analiza ‘numelui, mai ales pe analiza primei litere a prenumelui. Denumirea sa deriva din greaca veche, unde onoma inseamn& xnume”, iar manteia ,profetie’. Ea a ‘ost practicata mai intai de greci, apo! de romani, cur scopul de a descilra destinul omulus (la greci) sau chiar si al localitatilor (la romani),'iar - uneori ~ pentru a-l determina. Puteji crede sau nu, energia numelui existd, find cercetati i astdzil Potrivit cercetariler actuale, nu este intamplator c& aveji un nume gi nu altul, dar mai ales nu este intémplator cine vi La ales, de ce acel nume gi nu altul gi ce semnifica el. 26.Ce rol joacd in argumentatia de mai sus enunful ,Puteti crede sau nu, energia numelui exist, fiind cercetata gi astazil"? (A) Exprima credinta actual c& naliza numelui este aspectul artei divinatorii din antichitate care a supravietuit probei timpului, (B)Este ipoteza principala din Onomantia sau’ Onomomantia grece-romand verificata astazi de cercetarile dedicate energiei numelut. (C)xprima modalitatea in care autorul argumentatici de fata se detageazd atat de ccercetarile antice bazate pe analiza numelui, eét si de cele contemparane. (D)Este concluzia susfinuta prin apelul la traditia greco-romand in cercetarea numelui, dar gi la supozitille cercetirilor actuale bazate pe aceasta traditie (€)Exprima motival pentru care promotorii antici sau actuali ai Onomantiei sau (Onomomantiei considera ci energia numelui exista, ‘Coneure de admitere “Timp alocal perizu Partea a Har ThG1 Partea a Ia Cu ajutorul satelifilor artiiciali sa realizat © hart completa a ghefurilor din zona Polului Sud gi s-a constatat c& mari rauri de gheafd se varsa in ocean, ceea ce a dovedit, clar sciderea dramatica a calotei de gheafa care acoperd Antarctida, 27.Care dintre urmétoarele enunjuri, dacd este adevirat, diminueazé cel mai tare ‘adevarul celor relatate mai sus? (A) Scaderea calotei de gheata de la Polul Sud indica faptul c& are loc ¢ incalzire globala. (8) Specia urgilor polari de dincolo de Cercul Polar de Sud va disparea in anii ce urmeazs. (C)Periodic, cantitatea de gheatd de la Polul Sud scade dramatic gi apoi creste din nou, (D)Clima terestra va suferi o schimbare serioasa ca urmare a poluarii masive industriale. (€)Focile care viefuiesc In Antarctida nu vor dispune curand de un mediu de viaja adecvat. ‘Un matomatician: Daca extraterestrii existd, atunci ei ne eviti, pentru cdi din punct de vedere matematic, pnd acum, ar fi trebuit si ne viziteze. Prin urmare, .. 29. are dintre urmatosrele este continuarea logici a sustinerilor matematicianulul? (A) fe extraterestri vietuiesc altfel decat noi, fie nu ne plac. (B)fie calculele matematice nu sunt corecte, fie extrateregtrii nu existe (C)fie noi suntem singuri in univers, fe extraterestrii nu vor si ne contacteze. (D)fie extraterestrii nu sunt interesafi de noi, fie ne evité din rajiuni neinelese. (®)fie rationamentele matematice sunt corecte, fie extraterestri rationeaza altfel. meee spe = Timp alocat pentru Partea a Wa: 2h 3 Pagina 12 din 25a ee artes albas Elemente de rationament logic 29 de intrebari ‘Concure de admitere Timp algcat pentru Partea a thar 2h 9 septembrie 2012 Stmm — Pagina 13 din 25Gi Partea a Ila G. Ibraileanu: Intr-o cisnicie, cand barbatul gi femeia duc o viata laborioasa, cand xn-au imaginatia bolnava, cand toata ziua sunt cu treabé gi cid cauti o fericire curata in tovarigia partenerului in ceasurile de odihna, niciodata astfel de soji nu se vor dezgusta unul dé altul. Prin urmare, nu vor avea vreme gi vor socoti drept lucra dobitocesc de a cheltui vremea cu inchipuiri nebune gi stricatoare, 80.Care dintre urmétoarele enunfuri red ideea principal din argumentarea de mai sus? (A)0 viaya ocupata fereste cuplul de o imaginatie negativa gi de indepartare in clipele de rigaz. (B)A lisa gindirea s& evadeze spre alti parteneri reprezinta un Iucru dobitocese. {C)lntr-o cAsnicie, soti trebuie sa igi mentina viata ocupata tot timpul. (D)In ceasurile de odihna, ambii sofi trebuie s& aiba grijé si nu se dezguste unul de altul, (B)lnchipuirile nebune si striedtoare sunt apanajul oamenilor care nu muncese’i Igi duc viata in trandavie. Pescuitul ‘ntensiv practicat de Ravonia In apele sale teritoriale a dus la o scédere drastica a populatiilor de pesti mici (sardine, guvizi, dorade) si la 0 crsgtere a prefului lor de vanzare. Un gablon de evolujie asemindtor s-a manifestat si in cazul altor resurse naturale vitale deficitare (de exemplu pestii oceanici, dar gi petrolul sau lemnul), ceea ce 2 dus la prefuri crescute pentru multe produse. Agadar, este de asteptat ca prefurile pegtilor mici si nu scada in viltorul apropiat B1.Argumentul de mai sus se bazeaz’ pe urmatoarele premise, CU EXCEPTIA uneia. Care este aceasta? (A) Populatile de pesti mici nu se vor reface in viitorul apropiat, (B)Deficitul de peste este un factor determinant al prefului acestuia. (C)Practicile de pescuit influenteaza fundamental cererea piefei pentru peste. (D)Scaderea cantitatii de pesli mici va conduce la prefuri mai mari ale acestuia in ‘magazine, (E)Cresterea prefului pegtilor mici in magazine nu poate fl stopata prin scaiderea altor prefuri corelate cu pescuitul in apele teritoriale. Concare de admitere rma SO ae “Ba ne 3Gi Partea a II-a Potrivit unei definitii larg acceptate, un cyborg este un organism cibernetic, avand atat ssisteme artificiale, cat i naturale. Raporténdu-ne la aceasta definitie de baza, trebuie 88 acceptam c& cyborgti sunt deja printre noi? Daca raspunsul e afirmativ, putem rage concluzia cA astazi asistam la aparitia unci noi subspecii de Homo Sapiens inzestrata cu ecrane gi butoane care, chiar daci nu sunt concrescute organic cu corpul nostru, sunt ~ totusi ~ prelungiri ale noastre, cel pujin ale minjii noastre, intr-atat de stransii a devenit relatia noastra cu ele 82. Urmatoarele enunturi, dacd sunt adevarate, sprijind ideea cé cyborgii sunt deja printre noi, CU EXCEPTIA unuia. Care este acesta? (A) Un pianist, chiar daca sti cum sA cAnte la pian, are nevoie de acest instrument pentru a o face efectiv, iar din momentul in care se agaz4 in fata pianului gi ia contact cu clapele, pianul devine, practic, extensia pianistulu. (B)Oricine poarta haine sau o umbrela intra intr-o conexiune functionala permanent cu aceste produse artifciale, ele flind de fapt accesorii care sporesc sau protejeaza capacitatile naturale ale omului. (C)Bunica oricaruia dintre noi sau orice alt om de acceagi varst cu ea, dacd are protezat de gold si aparat auditiv, e un cyborg, cum sunt gi tofi cei care umbld de colo-colo cu. cagtile bluetooth in urechi. (D)Mulfi oameni familiarizayi cu computerul se simt legati de tastatura si ecran doar pentru a-gi rezolva problemele de serviciu, in viala personela folosindu-se de sentimente ca prelungiri ale fiinfei noastre. (©)Cyborgii umbla de mult prin lume: ca invalizi cu picior de lemn, ori ca pirati cu un ccarlig in loc de mana, chiar daca in ultimele decenii protezele din materiale artificiale performante au inlocuit si carligul de metal, si piciorul de lemn. Un eseist: Daca fericirea ta depinde de o alta persoand, este suficient ca aceasta sl iti traga pregul de sub picioare pentru a te simfi instantaneu cel mai nefericit om din lume. Singura iubire durabilé este cea care provine din interiorul tau, céci atunci sti foarte bine pe ce te bazezi. Singurul om care te poate face fericit sau nefericit egti tu insuti 88.Care enunt dintre urmatoarele red cel mai bine principial din argumentul eneiatuiui? (a) lubeste-te pe tine insuil (B)Traieste-i clipal (C)Daruind vei dobanait (Dytubeste-ti aproapelet (©) Fericirea e sensul viet we? ‘Sa ‘Concure de admitere mam mainie® —— Spagna ee aa (anegl Partea a IL Primavara, specialigtii ne sfétuiesc 84 consumam cat mai multe fructe gi legume roaspete pentru a ne detoxifica dupa perioada de iarna cand consumam multe grasimi ‘Totusi, persoanele care suferé de gastritd sau ulcer trebuie s& fie precaute, cAci aceastii trecere Ja alimentafia bogaté in cruditati le poate agrava simptomele. Astfel, ceapa, usturoiul, felina sau ridichea, care se gasesc primavara in piefe, trebuie consumate cu moderatie sau chiar evitate. Pentru a reduce aciditatea gastric, specified gastritei sau ulcerului, specialigtii ne recomandé si includem In diet, pe lange cruditaji, alimente alcalinizante, cum sunt cartoful sau orezul. ‘34.Care enunt dintre urmatoarele reprezinta idea principalé a textului de mai sus? (A) Specialist recomanda fructele gi legumele in vederea detoxificdrii de primavard. (B)Trecerea la alimentatia de primévara, bogatA in cruditati, poate reactiva bolile gastrice, (©) Primavara, este recomandatd includerea in diet a alimentelor alcanilizante. (D)Alimentele crude care se gasesc in pieje primavara trebuie consumate cu mare moderatie. (&)Persoanele care sufera de boli gastrice trebuie sa fle atente la consumul de crudititi. '95.Care dintre urmétoarele enunfuri, dact este adeviirat, intireste cel mai mult sustinerile de mei sus? (A) Fructele si legumele proaspete trebuie consumate in orice anotimp. (B)Salatele de cruditati sunt des consumate primdvara mai ales de cdtre vegetarieni (C)Ceapa, usturoiul, felina sau ridichea gi-au dovedit in timp efectele benefice pentru sfinatate (D)Adaugat in salate de cruditaji, orezul actioneazé ca un pansament gastric gi reduce aciditatea. (@)Cartoful, preparat necorespunzitor, prijit in ulei sau unturd, poate agrava bolile gastrice, ‘Companiile de publicitate vor avea un nou aliat, dupa ce Google a creat aplicatia Reclame bazate pe conditile de mediu’, cu ajutorul careia va sesiza zgomotul din mediul inconjurdtor unde se afla utilizatorii ‘de Smartphone. Astfel, reclamele vor putea fi ispandite mai usor. in functie de locatia unde se aflé persoanele. Ractorii externi care vor conta sunt temperatura, umiditatea sau intensitatea luminii, iar publicitatea ‘transmis pe telefon va fi personalizaté. De exemplu, daci in timpul convorbiri, zgomotul ambiental este produs de picaturile de ploaie, atunci aplicatia Google va transmite reclame pentru umbrele. '36.Care enunt dintre urmatoarele reprezint& cea mai bund concluzie a celor de mai sus? (4) Companiile de publicitate au un aliat nesperat in cel mai mare motor de céutare de pe Internet. (B)Publicitatea se va face in functie de mediul in care se afla cel care vorbeste la un telefon Smartphone, (C)Convorbirile pe Smartphone vor fi monitorizate de cei de la Google pentra implementarea noii aplicati. (D)Ambientul in care se alla persoana care vorbeste la Smartphone decide orice reclama. (&) Factorii externi sunt din ce in ce mai importanti pentru motorul Google, ‘Timp alocal pantru Partea a Ira 2h Pagina 16 din 25 Goncure de adnfers 9 septembrie 2012