Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

FACTORI RECENğI DE MODIFICARE A CLIMEI

C. MUREùANU

ABSTRACT. Recent factors of climate change. In the past two years, the
oceanologists theorized that the north side of the Ocean Conveyor Belt is rapidly
changing producing significant effects. These changes include slowing down the

9 E
speed and the flow of the Gulfstream. The solar physicists had observed a rapid
decrease of the solar spots and flares, which are changing our climate.

00 OF
Climatologists had discovered that, due to certain reasons, the water cycle is
intensifying almost all over the world, mostly in Greenland. The experts believe
that this combination of factors has the capacity to produce rapid or abrupt climate

/ 2 TR
changes in the next decade or even sooner. The main issue addressed to science
community and research is this: In what degree, the weakening of Gulfstream

r. AS
would favorite a cooling climate in Northern Europe and Canada, by decreasing
the heat changes between water and air in the nearby Greenland region and how
much this could amplified by a less active sun. The intensifying of the water cycle
. N AT
will strength, mask or slowdown these climate tendencies? What would be their
impact in Romania region? How long could last a possible future local or global

7
cooling and how would this threatening the agriculture?
III C

Key words: circuitul apei, Gulfstream, Soarele, oceanul, vulcanism, gheaĠă

. V ùI

1. ConsideraĠii generale
ol I
V UR

Problema actuală a schimbărilor climatice are mai multe aspecte. Fără

îndoială, ultimii 100-150 ani, au fost caracterizaĠi de o reîncălzire globală, datorată
mai ales factorilor naturali, iar această perioadă nu a fost un caz singular în
SC

ultimele 2-3 milenii.

Studiul schimbărilor climatice trebuie abordat din cât mai multe puncte de
RI

vedere. Pentru aceasta, specialiútii se folosesc de toĠi indicatorii naturali care ar

putea oferi date despre starea climei în trecut úi prezent. Cu cât se studiază mai
multe variabile climatice importante cu atât mai mult se va putea preciza o anumită
evoluĠie a parametrilor climatici în viitorul apropiat.

2. InfluenĠa Soarelui

Majoritatea specialiútilor care se ocupă de fizica atmosferei úi fizica

Soarelui ne spun că acest astru are o influenĠă majoră asupra climei úi vieĠii de pe

74
 Abordări conceptuale úi metodologice

planeta noastră. Miúcarea eliptică a Pământului în jurul Soarelui determină apariĠia

anotimpurilor. Pământul primeúte mai multă căldură atunci când orbita sa se
apropie de Soare, respectiv se răceúte atunci când orbita sa se îndepărtează de
Soare. Această orbită, la rândul ei, nu este o constantă. La fiecare trecere prin
perioadele de glaciaĠiune, ea tinde să se alungească, îndepărtând planeta de Soare,
iar aceasta se răceúte.

9 E
00 OF
/ 2 TR
r. AS
. N AT
7
III C
Fig. 1. Diagrama fluture a câmpului magnetic solar úi media zilnică a
numărului de pete solare. (sursă: http://solarscience.msfc.nasa.gov/)
. V ùI

Noi ne aflăm acum într-o perioadă interglaciară, în care orbita Pământului

ol I

ocupă o poziĠie favorabilă vieĠii, mai ales civilizaĠiei umane. Cu toate acestea,
V UR

situaĠia climei de pe planeta noastră, în raport cu Soarele, are o anumită

particularitate. Pentru ca temperatura medie globală să se situeze în limitele, destul
de strânse, ale optimului vieĠii úi activităĠii umane, Pământul are nevoie de un
SC

Soare, mai „violent”, deoarece este situat puĠin prea departe. Aici avem úi
paradoxul acestei chestiuni: dacă Pământul s-ar situa la distanĠa optimă vieĠii,
RI

„calculată” în raport cu un Soare uniform, atunci perioadele sale de violenĠă ar

putea determina încălziri climatice ce nu ar mai putea fi suportate de om.
Din acest motiv, omul trebuie să studieze, să înĠeleagă úi să se adapteze în
permanenĠă acestor schimbări. Aúadar, avem un astru, care menĠine viaĠa úi
temperatura pe Pământ în limitele cele mai bune ale acestui interval de
interglaciaĠiune.
De la inventarea lunetei úi a telescopului, oamenii au studiat corpurile cereúti
care erau suficient de mari pentru a putea fi observate mai uúor. Aceste observaĠii
au început să fie consemnate de cel puĠin 3-4 secole, desigur cu o marjă mare de
eroare, dacă vrem să fim foarte riguroúi atunci când luăm în considerare datele.

75
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

Ceea ce ne interesează în mod deosebit, legat de activitatea Soarelui, sunt tocmai

acele evenimente, de magnitudine mare, caracterizate, de altfel, úi de o anumită
ciclicitate care, fără îndoială, a atras atenĠia astronomilor, atât în trecut cât úi în
prezent.
În plus, confirmările paleoclimatologilor úi glaciologilor sugerează faptul
că există o corelaĠie direct proporĠională între numărul de pete úi explozii solare de
magnitudine importantă úi variaĠia temperaturii aerului úi apei de la suprafaĠa
oceanelor. Astfel, mult discutatele grafice alcătuite pe baza unor observaĠii
indirecte, au o logică úi un raĠionament care nu pot fi contestate.

9 E
ùtim de mult că Soarele încălzeúte Pământul, în funcĠie de magnitudinea úi

00 OF
numărul de pete úi explozii de la suprafaĠa sa, deci este firesc să analizăm cu atenĠie
ceea ce se întâmplă pe Soare pentru a înĠelege ceea ce se întâmplă pe Pământ.
Calculele úi observaĠiile au arătat că planeta noastră a avut o perioadă de

/ 2 TR
răcire globală în perioada anilor 1350-1850, care a fost mai accentuată în intervalul
1750-1800, când Europa, Canada úi o mare parte din Statele Unite au fost surprinse
de ierni geroase lungi úi severe. În această perioadă cascada Niagara úi Tamisa, au

r. AS
fost acoperite complet de pod de gheaĠă, de mai multe ori, pe durata sezonului rece.
Acest interval, numit de către istorici Mica GlaciaĠiune, este foarte bine
. N AT
asociat unei perioade de scădere semnificativă a numărului de pete úi explozii
solare. În ultimii 150 ani, activitatea solară a fost caracterizată de o reintensificare,

7
prin apariĠia regulată a petelor úi exploziilor care au contribuit, alături de alĠi
III C
factori, la menĠinerea condiĠiilor climatice specifice perioadei contemporane de
reîncălzire globală.
. V ùI

Cu toate acestea, în ultimii 2 ani, unii specialiúti10 au avertizat că Soarele

va reintra într-o perioadă de uniformizare caracterizată de un număr tot mai scăzut
ol I

de pete úi explozii solare. Dacă această situaĠie nu se schimbă, în următoarele 24-

V UR

36 luni de zile, atunci există o probabilitate ridicată ca ea să continue în următorii,

cel puĠin 30-40 ani, fapt care ar determina apariĠia unei răciri globale abrupte.
SC

Până în luna februarie 2009, ultimele 27 luni de observaĠii úi măsurători,

care pot fi consultate pe site-urile institutelor acreditate, confirmă ipoteza apropierii
unei perioade de răcire, însoĠită de scăderi ale temperaturii medii globale. Acestea
RI

au fost mai accentuate în intervalul 2007-2008, care coincide cu perioada de

scădere evidentă a activităĠii Soarelui.
În anul 2005, astronomul rus Khabibullo Abdusamatov a declarat cu multă
convingere faptul că Soarele va atinge un vârf de activitate peste foarte puĠini ani,
după care va urma o schimbare dramatică a temperaturilor. Institutul Hoover de
Studii au examinat datele istorice úi au ajuns la aceleaúi concluzii.
Efectele activităĠii solare úi ale vulcanismului nu pot fi neglijate. Asocierea
variabilităĠii temperaturilor cu activitatea solară úi vulcanismul este atât de clară
încât micile necorelări care au apărut, datorate unor factori secundari, au fost sub
1%, conform celor declarate de Hoover Berkowitz. În acel studiu domnia sa a

76
 Abordări conceptuale úi metodologice

precizat faptul că: nu am reuúit prin nici o metodă să identificăm vreo corelaĠie
între activitatea antropică, consumul de energie úi modificările temperaturii medii
globale…. Închiderea tuturor uzinelor, fabricilor, maúinilor úi utilajelor a întregii
industrii umane nu ar avea niciun efect cuantificabil asupra temperaturii. Dar
dacă Soarele îúi „restrânge” activitatea, atunci avem o problemă. Soarele este cel
care menĠine Pământul în echilibru úi nu invers.4,5

3. InfluenĠa oceanelor

9 E
Cum se útie, apa oceanelor funcĠionează asemenea unui acumulator sau

00 OF
condensator, având proprietatea de a înmagazina energie, în primul rând de la
Soare. O particularitate a acestui dispozitiv natural este aceea că el are o viteză de
răspuns foarte lentă în raport cu o modificare rapidă a cantităĠii de energie care este

/ 2 TR
recepĠionată úi captată de atmosferă (aceasta la rândul ei avînd rol de acumulator).
Astfel, schimbările úi modificările, pe care le observăm în prezent, în circulaĠia

r. AS
oceanică, se datorează unor factori generatori din ultimii, cel puĠin, 1000-2000 ani.

. N AT
7
III C
. V ùI
ol I
V UR
SC
RI

Fig. 2. Schimbul de căldură în nordul Oceanului Atlantic funcĠie de latitudine úi

direcĠie. (sursă: http://www.nasa.gov/vision/earth/environment/North_Atlantic_prt.htm)

În contextul influenĠei oceanelor asupra climei s-a observat o oarecare

diminuare a motricităĠii Gulfstream-ului. Acesta este un curent oceanic care
transportă o anumită cantitate de căldură spre zona Groenlandei, încălzind

77
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

favorabil vestul si nordul Europei.10 Măsurătorile efectuate încă nu pot oferi o

imagine de ansamblu, suficient de corectă, aúa că ele au fost implementate unor
algoritmi matematici, prin intermediul cărora să se poată elabora un tipar evolutiv.
Deseori previziunile au fost eronate úi natura a „negat” modelele computerizate.
În momentul în care unii specialiúti, dar mai ales Media, au început să-úi
exprime îngrijorarea asupra posibilităĠii opririi Gulfstream-ului, în viitorul apropiat,
cercetări recente, publicate în ianuarie 2009, la Woods Hole,9 au anunĠat faptul că
anumite componente ale acestui curent, ce părea a intra într-o perioadă de
încetinire, au reînceput să devină active. În fig. 2 sunt reprezentate direcĠiile,

9 E
vitezele úi temperaturile de la suprafaĠa apei din nordul Oceanului Atlantic,

00 OF
observându-se faptul că Golfstream-ul asigură un climat cu ierni blânde datorită
schimbului de căldură care se produce la suprafaĠa apei între Islanda úi sudul
Groenlandei.

/ 2 TR
4. Intensificarea circuitului natural al apei

r. AS
Circuitul apei în natură cuprinde 4 etape: evaporarea, condensarea úi
formarea norilor, precipitaĠiile úi circulaĠia în sol, la suprafaĠă úi subsol respectiv în
. N AT
oceane. Dacă din anumite motive cel puĠin una din aceste etape accelerează, atunci
toate celelalte se modifică.

7
Unii cercetători au observat acest fenomen tocmai în Groenlanda. Pe de o
III C
parte, apa caldă a oceanului Atlantic încălzeúte gheĠurile din apropierea Ġărmului,
iar acestea crapă úi se prăbuúesc. Pe de altă parte, evaporările accentuate determină
. V ùI

apariĠia norilor úi a precipitaĠiilor în cantităĠi tot mai mari. Centrul úi nordul

Groenlandei se răcesc úi masa de gheaĠă creúte tot mai mult, dar deja ea a atins
ol I

greutatea maximă prin care se automenĠine la o anumită grosime, ce nu poate fi

V UR

depăúită. În acest caz, forĠe de tensiune uriaúă obligă surplusul de gheaĠă să

avanseze spre Ġărm úi să se prăbuúească în apa caldă a oceanului.
SC

Aici apare o nouă problemă. Dacă acest ciclu se intensifică în continuare,

atunci tot mai multă apă dulce úi rece se va amesteca cu apa sărată úi caldă a
Gulfstream-ului, diminuându-i parĠial motricitatea. Dacă se va atinge un punct fără
RI

întoarcere, atunci acesta nu va mai fi capabil să aducă suficientă căldură în direcĠia

zonei polare, oceanul ar putea reângheĠa úi circuitul natural al apei îúi va reduce
1,2,3
intensitatea.

5. Activitatea vulcanică subacvatică úi terestră

Studiul activităĠii vulcanice subacvatice minimale este o preocupare mai

recentă a specialiútilor de la Institutul Oceanografic „Woods Hole”9, deoarece a
fost necesar un avans tehnologic suficient de mare pentru a avea la îndemână

78
 Abordări conceptuale úi metodologice

instrumente suficient de sensibile, necesare detectării acestor fenomene. Un studiu

recent al Faliei Gakkel din regiunea Polului Nord, evidenĠiază prezenĠa unor
scurgeri de lavă pe distanĠe mari, care ar putea încălzi apa pe regiuni destul de
întinse, creându-se în acelaúi timp curenĠi de apă caldă care se integrează unui
circuit complex, greu de înĠeles úi studiat în prezent. Harta de la figura nr.3
ilustrează o schiĠă a acestor curenĠi úi principalele staĠii útiinĠifice de cercetare.
O altă problemă care este bine studiată de geologi, o reprezintă activitatea
vulcanică úi tectonică de magnitudine medie úi mare, caracterizată uneori prin
evenimente foarte violente, dezastruoase, ale unor erupĠii, cutremure sau deplasări

9 E
de plăci tectonice (care ar putea produce tsunami-uri).

00 OF
/ 2 TR
r. AS
. N AT
7
III C
. V ùI
ol I
V UR
SC

Fig. 3. Traseul curenĠilor oceanici în interiorul cercului polar úi principalele teme de

RI

cercetare ale specialiútilor de la Institutul de Oceanografie Woods Hole.

(sursă: http://www.whoi.edu/oceanus/viewArticle.do?id=9206&archives=true)

Există mii de vulcani activi pe Pământ úi sub Oceanul Planetar, care pot úi
chiar influenĠează clima, prin intermediul cantităĠilor úi compoziĠiei gazelor
emanate. O singură erupĠie, de magnitudine medie, poate arunca instantaneu în
atmosferă, de 5-7 ori întreaga cantitate de gaze cu efect de seră produse de
industria umană într-un an de zile, iar efectul acestei erupĠii este, de cele mai multe
ori, opus încălzirii, datorită prezenĠei aerosolilor, precum dioxid de sulf úi a praful

79
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

vulcanic, care se ridică până în troposferă la peste 30-40 km înălĠime, sub impactul
erupĠiei. 10

6. Dileme úi confuzii legate de schimbările climatice

În acest moment trebuie să căutăm răspunsuri în direcĠiile următoare:

- oare oceanul manifestă un răspuns care va contrabalansa efectul scăderii
activităĠii solare úi va continua să încălzească continentul european ?
- cât de intensiv va fi efectul úi în ce regiuni se va resimĠi în mod deosebit ?

9 E
- probabil, teritoriile aflate în proximitate vor beneficia de o influenĠă

00 OF
crescută, în raport cu celelalte.
Aici au apărut problemele úi confuziile care se promovează, din nefericire,
mai ales în media, dar uneori úi în comunitatea útiinĠifică. Oamenii de útiinĠă au

/ 2 TR
ajuns să fie în competiĠie unii faĠă de alĠii úi nu în colaborare. Fiecare ar vrea ca
dreptatea úi adevărul să se regăsească din perspectiva domeniului său de activitate,

r. AS
iar acestea nu trebuie să se mai regăsească în perspectiva colegilor săi din alte
domenii ale útiinĠelor vieĠii, deoarece se consideră concurenĠi, care doresc să-úi
vadă articolele publicate în revistele Nature úi Science. Această situaĠie nu e în
. N AT
favoarea cunoaúterii úi a societăĠii. Biologii, climatologii, oceanologii, fizicienii,
meteorologii, hidrologii, geologii etc., ar trebui să îúi însumeze cercetările

7
corelându-le într-o viziune de ansamblu.
III C
Una din confuzii este legată de mediatizarea acelor imagini spectaculoase
ale prăbuúirii gheĠurilor arctice în apa oceanului, considerate a fi semne
. V ùI

incontestabile ale unei continue încălziri globale. Realitatea este însă mult mai
complexă, aúa după cum a fost precizat úi la paragraful 4 úi nu numai.
ol I

O altă confuzie, care isterizează Mass Media, este aceea a influenĠei

V UR

antropice asupra climei la nivel global. InfluenĠa există, dar ea este efectiv pusă în
evidenĠă cel mai bine la nivel local, pe teritorii restrânse, fiind vorba mai ales de
SC

teritorii locuite. În context global, aceasta este aproape nesemnificativă în raport cu

marile circuite oceanice, care transferă cantităĠi de căldură atât de mari încât
depăúesc cu câteva ordine de mărime pe cele produse de industrie.
RI

Metropolele înecate în fumul eúapamentelor milioanelor de maúini,

cuprinse uneori de o ceaĠă de vapori toxici, se comportă asemenea unor insule de
căldură. S-a constatat că cea mai mare parte a gazelor, prafului úi căldurii
dezvoltate de tehnologie rămân captive între zidurile blocurilor, mai ales ale zgârie-
norilor úi a altor edificii de dimensiuni impresionante. Aceste metropole úi tot mai
multe oraúe din Ġările dezvoltate, acumulează cea mai importantă cantitate de gaze
úi praf de sorginte antropică. A presupune că ele au o influenĠă asupra climei la
nivel global este aberant.
Încă o confuzie, care s-a promovat în Media, este legată de găurile în
stratul de ozon, care s-ar datora, „evident”, tot activităĠii antropice. Culmea e că

80
 Abordări conceptuale úi metodologice

deasupra metropolelor concentraĠia de ozon atmosferic úi troposferic este ridicată,

iar deasupra polilor geografici este scăzută. În realitate, stratul de ozon este
influenĠat în special de vântul solar úi magnetismul terestru. Cum se útie, liniile de
câmp magnetic se închid prin zona polilor, aúa că intensitatea sa scade foarte mult,
în acele regiuni, favorizând particulelor energizate să producă binecunoscutele
aurore boreale la contactul cu păturile joase ale atmosferei. Găurile în stratul de
ozon, deasupra polilor, reprezintă un fenomen natural, care s-a manifestat cu mult
timp înaintea apariĠiei lui Homo Sapiens.

9 E
7. Ipoteze asupra unor factori de risc climatic în România

00 OF
România ocupă o poziĠie geografică care se află la intersecĠia a foarte mulĠi
factori generatori de schimbări climatice úi este extrem de greu de estimat în ce fel

/ 2 TR
úi ce regiuni vor fi afectate de posibilele răciri sau încălziri din viitorul apropiat.
Unul dintre motive este reprezentat de fenomenala diversitate de forme de
relief, care determină apariĠia úi menĠinerea unor nuanĠe climatice foarte diferite de

r. AS
la o regiune la alta, chiar de la o localitate la alta.
Este foarte greu de precizat cum, unde úi în ce fel s-ar putea modifica
. N AT
parametrii climatici din toate aceste regiuni úi cât de mult ar putea pune în pericol
agricultura úi viaĠa socială. Cu toate acestea, chiar dacă uneori nu poate fi definit

7
sau explicat, pericolul nu poate fi exclus.
III C
InfluenĠa unor modificări climatice globale asupra României poate fi
observată mai ales prin accentuarea valorii sau frecvenĠei unor parametri locali
. V ùI

specifici fiecărei regiuni sau localităĠi în parte. Astfel, zonele predispuse unor
sezoane de secetă ar putea să fie confruntate cu o intensificare a acestui fenomen,
ol I

în timp ce regiuni cu factor de risc ridicat la inundaĠii ar putea fi afectate de o

V UR

intensificare a acestora.
SC

8. Concluzii

Toate aceste detalii, úi multe altele, nu sunt comentate úi nu sunt nici măcar
RI

prezentate de către Media.

O „invenĠie” recentă a anumitor organizaĠii guvernamentale de studiere a
climei este aceea că, recenta răcire globală, nu este altceva decât un efect secundar
al încălzirii globale. Se afirmă că aceasta va fi temporară úi relativ nesemnificativă,
chiar dacă datele úi observaĠiile practice arată altceva.
Dintr-o corespondenĠă privată cu directorul Centrului de Cercetare
ùtiinĠifică úi a SpaĠiului din Orlando, Florida, SUA, dl. John Casey11 am aflat faptul
că există cercetări legate de o posibilă accentuare a răcirii globale în perioada
următorului deceniu, dar ale căror rezultate nu sunt recunoscute de către agenĠiile
guvernamentale pe probleme de mediu úi ele nu sunt promovate publicului.
81
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

În ceea ce priveúte situaĠia din România, studiile úi măsurile, care ar trebui

adoptate, trebuie corelate strict cu specificitatea fiecărei zone în parte. Dezvoltarea
agriculturii úi a creúterii animalelor să aibă în vedere arealele cu factori de risc
climatic ridicat. Dacă problema schimbărilor climatice nu va fi analizată úi studiată
cu seriozitate, pe baze reale, útiinĠifice úi nu politice úi dacă această cercetare nu
este urmată de o aplicaĠie practică, legată de adaptarea societăĠii la noile condiĠii de
mediu, atunci rezultatele acestei ignoranĠe ar putea fi imprevizibile.

BIBLIOGRAFIE

9 E
00 OF
1. Abbott, P. L., (2005), Natural Disasters , McGraw-Hill Higher Education, London.
2. Whitley, Bell-Art & Strieber, (2004), The Coming Global Superstorm, Kirklees
Libraries, Dewsbury

/ 2 TR
3. Hakkinen, S., (2004), Satellites Record Weakening North Atlantic Current, NASA
Goddard Space Flight Center, Houston. (document PDF)
4. Hardy, J. T., (2003), Climate Change: Causes, Effects, And Solutions , John Wiley &

r. AS
Sons Ltd., Chichester, England.
5. Leake, J., (2005), Britain Faces Big Chill As Ocean Current Slows, articol PDF extras
din revista The New Federalist newspaper, Jason R. Harlow, Virginia, USA.
. N AT
6. Motavalli, J., (2004), Global Warming: The Conveyer Slows, The Environmental
Magazine, England.

7
7. Philander, G. S., (2000), Is The Temperature Rising? The Uncertain Science Of Global
III C
Warming, Princeton University Press, USA.
8. Walton, M., (2005), Changes In Gulfstream Could Chill Europe, article PDF,
. V ùI

CNN.com International, SUA

9. ***, http://www.whoi.edu/oceanus/viewArticle.do?id=54347
ol I

10. ***, http://www.whoi.edu/

V UR

11. ***, corespondenĠă privată cu John Casey

SC
RI

82