Spionul ungur care se dadea cioban ca sa culeaga informatii din

Transilvania. ,,Incetineala si indecizia ii fac pe romani sa para prosti"

Daniel Guta,

Un nobil ungar deghizat in cioban in timpul mai multor misiuni de spionaj in munti
oferea marturii inedite despre viata plina de primejdii a pastorilor romani, putin
schimbata de-a lungul timpului.

Faimos ca om de stiinta, Franz Nopcsa (1877 - 1933), unul dintre ultimii urmasi ai
familiilor nobiliare din Transilvania, a fost agent secret al Austro-Ungariei in anii
Primului Razboi Mondial.

Viata ultimilor grofi din cea mai bogata familie din Transilvania. Ce se petrecea in
luxosul castel al urmasilor de cneji
Omul care a stapanit Retezatul. Povestea ultimului conte Kendeffy, din familia primilor
nobili romani din Ardeal. A refuzat sa plece in Occident cu familia

Secretele Castelului Kendeffy. Orgiile cu minore l-au dus la inchisoare pe ultimul

mostenitor

Multe din misiunile sale primejdioase s-au derulat in tinuturile Retezatului, o zona de
frontiera dintre Transilvania si Romania inainte de 1918, unde informatiile pretioase
erau la indemana ciobanilor, aflati mereu in miscare cu turmele. Activitatile sale de
spionaj, indreptate adesea impotriva romanilor, au fost relatate in volumul ,,Calatorie in
Balcani", aparut dupa moartea acestuia. Nopcsa oferea marturii despre modul in care
reusise, deghizat in cioban, sa supravietuiasca in munti si sa castige increderea
romanilor, dar si detalii pretioase despre viata ciobanilor din acele vremuri.   Nopcea si-
a inceput misiunile in anul 1912, cand a renuntat la luxul oferit de averea si statutul
sau, pentru straiele de cioban roman. Isi luase numele de Petre Gorlopan, documente
false si se angajase ca pastor in slujba unor proprietari din Poiana Sibiului, la una dintre
numeroasele turme aflate in transhumanta in tinuturile Transilvaniei si Olteniei. Timp
de cinci ani, a activat in misiuni de spionaj pentru armata austro-ungara, iar in acest
timp a ajuns sa cunoasca pe propria piele viata aspra a ciobanilor romani. Cateva
insemnari din volumul biografic o prezentau in detalii vii.
Momarlani (munteni). Ilustrata de la inceputul secolului XX. Delcampe.net

Bulzul, delicatesa ciobanilor

Pe munte, mamaliga si branza erau mancarurile de zi cu zi ale ciobanilor, in timp ce
carnea de oaie era un aliment de lux, iar bulzul era pregatit de obicei in zilele de
sarbatoare. ,,Focul il faceau cu cocenii de porumb ramasi pe campuri. Dis-de-dimineata,
isi fierbeau mamaliga (polenta). La amiaza mancau mamaliga cu branza, inlocuind-o pe
aceasta din urma, in timpul postului, cu ceapa si... zahar. Seara fierbeau din nou
mamaliga. Daca aveau norocul sa gaseasca destui coceni pentru un foc bun, coceau
bulzul, numit si <ursul>: o galusca din mamaliga cu branza care se topea la mijloc.
Cateodata, daca un animal se considera a fi in pericol sa moara, il taiau; si atunci se
intampla "luxul" sa manance carne, mai mult parpalita decat coapta pe focul de coceni.
Se mai practica si furatul cate unei oi de la turmele vecine", scrie Catalina Velculescu,
in lucrarea ,,Poiana Sibiului - Retezat - Opovo. Marturiile lui Franz Baron Nopcsa",
bazata pe cartea biografica a acestuia.  

Dormeau sub cerul liber, indiferent de vreme

In fiecare noapte, ciobanii dormeau sub cerul liber, indiferent de vreme. Se protejau
infasurandu-se in cojoace, cu capul acoperit de caciulile imblanite, dormind pe pamant,
rezemati de ciomagul infipt in pamant si infasurat in maneca de jos a cojocului. Daca in
zonele de campie reuseau sa stranga coceni, isi faceau din ei un paravan menita sa ii
fereasca de vant. Dormeau putin, alternand somnul cu starea de veghe, pana cand oile
incepeau pascutul de noapte. ,,Cand turmele ajung sus in munti, ciobanii se simt ca la ei
acasa. De dormit se doarme in timpul noptii tot sub cerul liber. Dar se gaseste destul
material pentru a se construi cate o Koliba. La mancare se adauga la mamaliga cate un
Sloiu - carne de oaie tocata cu cutitul si coapta pe carbuni in untura proprie, totul
invelit in burta de miel. Pentru foc sunt lemne destule. Se mai poate manca si branza
topita in unt fierbinte. Daca, la pranz, ciobanii trebuie sa se multumeasca numai cu
mamaliga si branza, seara se bucura de smantana si urda, la care se adauga jintita
(considerata substitut al berii)", scriu autorii lucrarii despre Franz Nopcsa. Chiar si
atunci cand ajungeau in orase, ciobanii ramaneau sa doarma sub cerul liber, in
santurile de pe marginea drumurilor.
 Ciobani

la stana. Foto: Joseph Horvath. Colectia foto a Muzeului de etnografie din Budapesta

,,Am cunoscut un cioban roman, Ion, care in 18 ani nu a dormit doua nopti consecutiv
intr-o casa si chiar la un moment dat, cand a ajuns cu turma pe malul Dunarii, langa
casa unui pescar si acesta l-a invitat sa doarma inauntru, el a preferat sa doarma in
curte, spunand ca in casa il iau durerile de cap. Am remarcat si eu, accidental, mai
tarziu, cand am fost pentru a doua oara cioban, dar, de data asta pentru cateva luni, ca
atunci cand dormi afara te trezesti mult mai proaspat decat din aerul inchis al vreunei
incaperi. In afara lipsurilor cu care insa te poti obisnui, in viata ciobanilor exista o
anume poezie a lipsei de griji, a independentei si a pacii. Poate ca acesti factori au
influentat formarea ciudatelor cantece ciobanesti romanesti, pline de suflet si jale, care
mie imi plac", scria Nopcsa, citat de Dacian Muntean, autor al volumului ,,Aventurile si
calatoriile baronului Nopcsa" (Deva, 2013).  

Secretul ciobanilor
Chiar daca dormeau afara si sufereau nenumarate lipsuri, aceasta rutina a ciobanilor ii
arata foarte sanatosi, lucru atribuit, in general, consumului de lapte proaspat, completa
spionul. Transhumanta era considerata de Nopcsa drept o explicatie pentru asa-zisa
,,colonizare" a Transilvaniei de catre romanii din sudul Carpatilor. In timpul verii,
acestia urcau cu turmele in munti, iar iarna preferau sa coboare cu ele in nordul
Carpatilor, unde domnea mai multa liniste decat in zona Dunarii.
,,Parerea ungurilor despre romanii din Transilvania era ca sunt prosti si inceti. Eu cred
ca acesti romani needucati sunt totusi buni, dar datorita incetinelii lor si a indeciziei, de
foarte multe ori par prosti. Un semn de inteligenta este acela ca, in Transilvania, nu
prea se fura si, in general, romanii analfabeti din Transilvania nu sunt lipsiti de
simpatie, pe cand de cealalta parte, asa zisii romani civilizati sunt extrem de antipatici
in falsitatea lor si in prostiile pe care le abereaza, iar lasitatea este destul de comuna",
afirma Nopcsa, citat in volumul publicat de Dacian Muntean. Viata dura si lipsurile
ciobanilor, de altfel cu o fire calma, dadeau nastere uneori certurilor, care degenerau in
conflicte violente si chiar in atrocitati.

,,Se mai intampla uneori sa apara neintelegeri intre ciobanii, de altfel calmi, iar atunci
cand se intampla, ei devin extrem de necumpatati si violenti, fiind capabili chiar de
atrocitati si de torturi din cele mai cumplite. Aceasta cruzime inumana, aproape
voluptoasa a romanilor pare sa fie una dintre acele caracteristici primite odata cu
amestecarea sangelui latin cu cel slavic", observa Franz Nopcsa. 

Pedepsele cele mai aspre erau date hotilor de oi si, mai ales, ciobanilor acuzati de omor.
Acestea ajungeau pana la parpalirea, fara haine, deasupra focului atatat. 

O credinta populara, mentionata de Nopcsa, arata ca locul unde cel condamnat murise
in chinuri ramanea pustiu si era adesea lovit de fulgere. 

Baronul deghizat in cioban isi incheiase misiunea la sfarsitul razboiului mondial. Intre
timp, fusese declarat dusman al tarii, si fugise in Viena. Dupa 1918, a fost gratiat, insa
la intoarcerea in tara, pe mosia sa din Sacel, a fost batut crunt de localnici si alungat
definitiv din Romania.

Va recomandam sa cititi si:

Cum au aparut lacurile glaciare din Retezat: ,,Nicaieri nu sunt mai grandioase
amprentele glaciatiunilor"

Coltii de piatra de la portile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afunda in

munti VIDEO

Monumentul dedicat printului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vanatoare in Retezat,

in 1882 VIDEO
Cum l-a fascinat magia Retezatului pe printul Rudolf. Marturia exploratorului dupa
vanatoarea de ursi in Transilvania

FOTO Oamenii care infruntau zapezile din Retezat in anii '30. Imaginile rare cu schiorii
care se aventurau pe munte

Paradisul schiorilor goi: imaginile de senzatie din Retezatul anilor 1960, locul unde
alpinistii primeau botezul muntelui

Coloniile de la barajul Retezat. Ce soarta neasteptata au avut ,,orasele din munti" ale
muncitorilor VIDEO

Cum s-a lucrat in anii '70-'80 la tunelurile uriase din Retezat: ,,Zeci de kilometri de
galerii daltuiti in granitul muntilor"