PUTEREA MARITIMA Factor de Influenta A e

Adrian Filip
Descrierea CIP a BiblioteciiăNa ionaleăaăRomâniei

Filip Adrian
Putereaă maritim - factor de influen ă înă evolu iaă
umanit ii
EdituraăDirec ieiăHidrograficeăMaritime
Constan a, 2011
ISBN 978-606-92519-5-9
2
PUTEREA MARITIM - Factor de influenţ în evoluţia umanit ţii
ADRIAN FILIP
PUTEREA MARITIM
Factor de influenţ în evoluţia
umanit ţii
Editura Direc iei Hidrografice Maritime

CONSTAN A, 2011
3
Adrian Filip
Referentăştiin ific: dr. VIRGIL ASOFIE

Editor: dr. MIRELA BUZATU
Tehnoredactare: GEORGETA BADEA
Coperta: COSTEL NEGRU
Copierea sauăreproducereaătextelorădinăaceast ălucrareăesteăpermis ă

numai cu acordul editorului
4
Familiei şiăprietenilorămeiă– care m-au sprijinit

şiăîncurajatăînătotăceăamăf cut
5
Adrian Filip
6
SUMAR
Cuvântăînainte 9
Introducere 15
Capitolul 1 19
Puterea,ăgaran ieăaăsiguran eiăînăpoliticaăstatelor
1.1. România,ămareaănoastr ăşiăputerea maritimă 19
1.2. Putereaăînărela iileăinterna ionale,ăelementădeă 24
for ăînăevolu iaăstatelor
1.3. Puterea ca instrument 31
1.4. Puterea,ăelementăalăuneiăcorela iiădeăfactori 36
1.5 Lupta pentru putere – politica de prestigiu 38
Capitolul 2 45
Conceptele generale de putere a statului şiăputere
maritimă
2.1 Conceptul de putereă aă statuluiă şiă elementeleă 45
acestuia
2.2 Elementeleă puteriiă na ionaleă şiă loculă puterii 48
maritime
2.3 Conceptul de putere maritimă - definireă şiă 69
con inut
2.4 Surseleăşiăelementeleăputerii maritime 72
2.5 Evolu iaăputerilor maritime 77
2.6 Teoreticieni ai conceptului de putere 88
maritimă şiăefecteleăteoriilorăacestoraăasupraă
geopoliticii
2.7 Evolu iaă conceptuluiă deă putere maritimă înă 93
România
7
Adrian Filip
Capitolul 3 103
Influen a puterii maritime asupra dezvolt riiă
statelor
3.1 Influen aă conştiin eiă maritime asupra 103
evolu ieiăstatelor
3.2 Influen aă puterii maritime asupraă evolu ieiă 106
statelor
3.3 Influen aă conceptului de putere maritimă 115
asupra dezvolt riiăeconomiei
3.4 Influen aă puterii maritime asupra situa ieiă 122
geopolitice, de-a lungul istoriei
3.5 Clasificarea for elorănavale/puterilor navale 127
3.6 Actoriă stataliă considera iă caă fiindă puteri 131
maritime
Capitolul 4 137
IntereseleănavaleăaleăRomâniei
4.1. Evolu iaăputerii maritime în România 137
4.2. Clasificareaă şiă specificul intereselor navale 141
aleăRomâniei
4.3 Influen aăputerii maritime asupraădezvolt riiă 146
României
Concluzii 151
Bibliografie 159
Anexe 167
8
Cuvântăînainte
Rodă ală uneiă aprofundateă document riă înă cadrul

programuluiădeădoctorat,ăcarteaăneăpropuneăoătem ădeosebitădeă
interesant ă şiă înă acelaşiă timp,ă deă actualitate.ă Plecândă deă laă
necesitateaă valorific riiă deă c treă Româniaă aă pozi ieiă saleă
geografice,ădeăstatăcuăieşireălaămare,ăautorulăfaceăoăremarcabil ă
analiz ăinterdisciplinar ăaăcorela iilorăceăexist ăîntreămodulădeă
utilizareă deă c treă stateă aă poten ialuluiă economic,ă politică şiă
militar de-a lungul timpului pentru promovarea propriilor
intereseăşiănivelulăputeriiămaritimeăaăacestora.
Demersul comandorului Adrian Filip este inedit prin
faptulă c ă utilizeaz ă rezultateleă cercet riloră dină domeniulă
concepteloră geopolitice,ă deă regul ă angajateă pentruă explicareaă
sauăjustificareaăac iunilorămarilorăputeriăcuăconsecin eălaănivelă
global,ă înă relevareaă posibilit iloră deă manifestare a puterii
maritimeă aleă statelor,ă fieă eleă mariă sauă mici,ă într-un context
interna ională dinamică şiă multipolar,ă contextă ce-şiă redefineşteă
liniileădeăfor ăînăprezent,ăînăcadrulăprocesuluiădeăglobalizare.ă
Autorulă faceă oă analiz ă comparat ă interesant ă asupraă
conceptuluiădeă putereăînă primeleă dou ă capitole,ăaă elementeloră
sale,ă moduluiă deă utilizareă înă politicaă interna ional ă şiă loculuiă
puteriiămaritimeăînăcadrulăacesteia.
Promovareaă intereseloră na ionaleă reprezint ă esen aă
politicii externe a statului. Comportamentulă s uă înă mediulă
interna ională esteă condi ionată deă foarteă mul iă factori,ă îns ă unaă
dintreă celeă maiă importanteă caracteristiciă aleă manifest riiă
statuluiă caă actoră înă mediulă interna ională esteă dat ă deă statutulă
9
Adrian Filip
s uă deă putere.ă Termenulă deă putereă areă diferiteă defini iiă şiă
conota ii.ă
„Putereaăesteăunăfenomenăsocialăfundamentalăcareăconsist ă
înăcapacitateaădeăaăluaădeciziiăşiăaăasiguraăîndeplinireaăloră
prină utilizareaă diferiteloră mijloaceă deă persuasiuneă şiă
constrângere;ă putereaă seă exprim ă într-oă rela ieă asimetric ă
(conducere – supunereă şiă /ă sauă dominareă – subordonare)
întreăfactoriiălaănivelulăc roraăeaăseămanifest ”1.
„Înă rela iileă interna ionale,ă teoriileă şiă concepteleă careă auă
definităputereaăsuntăfoarteădiversificateăşiăuneoriăcontestate,ă
înă func ieă de şcoalaă sauă perspectivaă filozofic ă ceă eraă
acceptat ă caă suficient ă pentruă explicareaă şiă în elegereaă
acestuiătipădeărealit i”2.
Exist ă diferen eă întreă percep iaă puteriiă şiă politicaă deă

putere.
Aşaă cumă arat ă reputatulă specialistă română Constantină
Hlihor „puterea devine o imagine tridimensională: puterea ca
poten ial – power means; puterea ca rela ie- power capacity şi
puterea ca structură- power structure” 3.
Putereaă maritim ă esteă integrat ă puteriiă economiceă
socialeă şiă politiceă iară putereaă naval ă esteă parteă atâtă aă puteriiă
maritimeădarăşiăaăputeriiămilitareăaăstatului.
1
*** Mică enciclopedie de politologie,ăEdituraăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ă
Bucureşti,ă1977,ăp.ă373
2
Constantin Hlihor, Geopolitica şi geostrategia în analiza rela iilor
interna ionale contemporane,ă Edituraă Universit iiă Na ionaleă deă Ap rareă
“CarolăI”,ăBucureşti,ă2005,ăp.201
3
Ibidem, p.217
10
Astfel,ăputereaămaritim ăreprezint ăsumaăcapabilit iloră

statului de a-şiă implementaă intereseleă înă oceanulă planetară
folosindă întinsulă acestuiaă pentruă dezvoltareaă activit iloră
politice, economiceă şiă militare,ă pentruă atingereaă obiectiveloră
na ionale.
Peăparcursulălucr rii,ăautorulăfaceăoătrecereăînărevist ăaă
elementelor puterii maritime,ă aă roluluiă peă careă îlă poateă aveaă
aceastaăînădezvoltareaăunuiăstatăşiăaăpericolelorăceăpotăap reaăînă
condi iileă neglij riiă dezvolt riiă puterii maritime la nivelul
statelorăcuăaceleaşiăaspira ii.
Înăanalizaăinfluen eiăputeriiămaritimeăasupraădezvolt riiă
stateloră dină capitolulă 3,ă autorulă dezvolt ă rolulă amiraluluiă
Mahană înă sus inereaă roluluiă conceptuluiă deă putere maritim ă
pentruă SUAă prină lucrareaă saă „Influen a puterii maritime
asupra istoriei 1660-1783”,ă publicat ă înă 1890ă şiă finalitateaă
puneriiăînăpractic ăaăconceptului,ăînăîntreagaălume.ăPromovândă
superioritatea imperiilor maritime asupra celor continentale,
Mahană ofer puteriloră europeneă oă baz ă ideologic ă declanş riiă
expansiuniiă peă caleaă m rii,ă mişcareă dezvoltat ă ulterioră şiă subă
numele de imperialism, pangermanism sau panslavism.
Peă parcursulă întregiiă lucr ri,ă autorulă demonstreaz ă
necesitateaăcre riiăelementeloră uneiă puteri maritime la nivelul
statuluiă român,ă caă ună deziderată deă actualitateă ală uneiă na iuniă
europeneă mature,ă şiă finalizeaz ă demersulă s uă înă capitolulă 4ă
prinădefinireaăintereselorănavaleăaleăRomâniei.ă
Carteaă esteă deă actualitateă pentruă c ă dup ă dou ă deceniiă
de tranzi ieă şiă transform riă Româniaă nuă maiă conteaz ă înă
transportulă maritim,ă deşiă înă aniiă 80ă de ineaă ală 6-lea tonaj
european,ăaceastaăşi-a lichidat flota de pescuit oceanic, a stopat
programele guvernamentale de dezvoltare a transportului
11
Adrian Filip
intermodal, a canaluluiă Bucureştiă - Dun re,ă aă poduriloră pesteă

Dun re,ăporturilorăşiăaltorăelementeădeăinfrastructur ,ăinclusivă
aăprogramelorămajoreăpentruăFor eleăNavale,ădeşiăclasaăpolitic ă
recunoaşteă celă pu ină declarativă importan aă regiuniiă M rii
Negre:
„O prioritate regional ăaăRomâniei,ăoăsurs ăcontinu ădeă

inspira ieă şiă investi ieă politic ;ă oă zon ă vital ă pentruă
diversificareaătraseelorăenergetice,ăcaăpunctădeăleg tur ă
şiă spa iuă deă tranzită ală ruteloră întreă Mareaă Caspic ă şiă
Europa,ă altfelă zis,ă întreă stateă produc toareă şiă state
consumatoare;ă oă zon ă unic ă înă lume,ă dină perspectivaă
ecosistemelor,ămaiăcuăseam ădac ăavemăînăvedereăDeltaă
Dun rii;ă important ă pentruă peisajulă geopolitică global,ă
datorat,ă înă principal,ă pozi ion riiă acesteiaă caă spa iuă deă
întâlnire,ă confluen ă sau,ă posibil, ciocnire sau
înfruntareă aă principaleloră realit iă aleă lumiiă deă azi;ă
regiuneaă care,ă prină leg turaă cuă Mediterana,ă este,ă deă
fapt,ăzonaădeăîntâlnireăaăciviliza ieiăeuropene,ăcuăceaăaă
AfriciiădeăNord,ăprecumăşiăaăOrientuluiăMijlociu;ăspa iuă
deă intersec ieăîntreălumeaă dezvoltat ăşiă lumeaă aflat ăînă
cursădeădezvoltare.” 4
Stateleăcuăieşireălaămare,ăputeriămaritime,ăsuntăobligateă
s ă gestionezeă spa iulă loră maritimă deă suveranitate,ă aă celuiă
declarată cuă intereseă majoreă dară şiă aă celuiă adiacent.ă Putereaă
maritim ă aă statuluiă esteă ună cuantificatoră ală statutuluiă s uă deă
4
Alocu iuneaăpreşedinteluiăRomâniei,ăTraianăB sescu,ălaăInstitutulăNobel,ă
7 noiembrie 2007.
12
putereă dară aceastaă presupuneă şiă de inereaă uneiă puteriă navaleă

credibile
Într-oă Europ ă dinamic ă şiă contradictorie,ă într-oă epoc ă
globalizat ,ăintereseleăRomânieiăpotăfiăpromovateăînăcontextulă
coagul riiă şiă afirm riiă puteriiă maritime,ă esen aă acesteiaă fiindă
reliefat ădeăgradulădeăexprimareăaăposibilit ilorădeăfolosireăcâtă
maiă eficient ă aă bog iiloră şiă facilit iloră maritimeă înă propriulă
s uăinteresă.
Comandor (r) dr. Virgil Asofie
13
Adrian Filip
14
MOTTO:
,,Puterea unui stat
maritim nu const în num rul şi
puterea navelor de r zboi, ci
mai ales în capacitatea de a
preveni superioritatea maritim
a altor state”
Amiralul Alfred Mahan
Introducere
Puterea maritimă nu este doar apanajul marilor puteri

careă auă capacitateaă deă aă construi,ă instruiă şiă men ineă flote
imense. Aceasta este un atribut al rilor cu serioase interese
maritime,ăcareăconştientizeaz , laănivelulăconduceriiăstatuluiăşiă
ală na iunii,ă importan aă m riiă pentruă existen aă şiă dezvoltareaă
propriului popor. Puterea maritimă nuă trebuieă confundat ă cuă
for aă naval ă sauă cu capacit ileă militareă navaleă aleă unuiă stat,ă
fiindăunăconceptămultămaiălarg,ăpeăcareăvoiăîncercaăs ăîlădezvoltă
înăaceast lucrare.
Conceptul de putere maritimă a unui stat este unic, dar
nivelul puterii poate fi analizat pe mai multe paliere, înăfunc ieă
de gradul de dezvoltare a componentelor acesteia. În acest
sens, vomăputeaăanalizaăputereaămaritim ăpeădiferiteăniveluri:
o puteri maritime de nivel global;
o puteri maritime de nivel regional;
o puteri maritime ale statelor cu flote inferioare.
15
Adrian Filip
Prin acest studiu, doresc s ă continuiă demersulă deă

conştientizareă aă factoriloră deă decizieă politiciă aiă mediuluiă
academică şiă militar,ă ală oameniloră deă afaceri precumă şiă al
omuluiădeărând,ăprinăcareăs ăscotăînăeviden ăfaptulăc ăRomâniaă
areăşiătrebuieăs ăcontinueăs ăaib ăintereseămaritime,ăpeăcare s
şiă leă poateă impuneă şiă ap raă prină dezvoltareaă uneiă puteri
maritime, adaptat ă la posibilit ileă na ionale,ă printr-oă politic ă
coerent , desf şurat ăprintr-un program multianual.
Esteă ună demersă necesară înă aceast ă etap ă deă integrareă
euroatlantic ăaăRomâniei,ăunădemersădeăridicareăaăRomânieiălaă
nivelulă şiă statutulă peă careă le areă şiă le merit ,ă deă stat mediu
european.
Româniaăîşiăvaădep şiăcomplexulădeăinferioritateăînăfa aă
altorăstateăNATOăsauăeuropene,ăînămomentulăînăcareăvaăreuşiă
s ăpun ăînăpractic ăoăpolitic ănaval ăcoerent ,ăcareăs ăseăridiceă
laă nivelulă aştept riloră celorlalteă stateă partenere.ă Esteă ună
element fundamentală ală reveniriiă noastreă înă concertulă
popoarelor civilizate, care vaăfaceăcaăRomânia s ăfieăascultat ă
deăc treăstatele din zona de influen .
România,ă caă stată mediuă european, poateă s -şiă
promoveze, protejeze, sau s -şiăimpun ăinteresele înăspa iulăde
responsabilitate maritim şiăterestr ,ăînăcondi iileăînăcareăpoate
fi înă m sur ă s -şiă creezeă oă putere maritimă. Înă arhitecturaă
construc ieiă uneiă puteri maritime na ionale, ponderea puterii
navale nu are greutatea cea mai mare, iar constituirea acesteia
nu este doar apanajul militarilor.
Prină dezvoltareaă acesteiă temeă dorescă s ă îmiă aducă
contribu ia la dezvoltarea unei conştiin eămaritime a poporului
român,ă lucruă peă careă îlă consideră esen ială în construirea
fundamentelor puterii maritime a statului. Chiară şiă cuă o flot ă
16
inferioar dinăpunctădeăvedereăalănum ruluiădeănave, dar bine

dimensionat ,ă echipat ă şiă instruit ,ă Româniaă poateă câştigaă
respectulăna iunilorăcuăcareăintr ăînăcontactădirectăsauăindirect.
În limbajul strategiei maritime exist ăconceptul de flot ă
inferioar , bazat pe principiul care a demonstrat, pe parcursul
istoriei, c ă oă flot ă inferioar ă numeric,ă dac ă esteă bineă
dimensionat ,ă echipat ,ă instruit ă şiă condus ă înă modă creativ,
poateăob ineăcâştigădeăcauz ăînăb t lii/opera ii împotrivaăunoră
flote superioare numeric.
Înă momentulă deă fa areă locă oă diminuareă aă m rimii
for eloră navale, ca o component ă aă puterilor maritime, prin
scoatereaădinăeficien ăaănavelorămariăconsumatoareădeăresurse,ă
concomitent cu utilizarea peă scar ă larg ă aă naveloră multirol,ă
dotate cu tehnologiiă deă vârf, careă s ă poat ă executaă rapidă
,,lovituri chirurgicale” laămareădistan .
Prină accesulă maiă mareă laă tehnologiileă deă vârfă dină
domeniul naval, sunt posibile proiectareaă şiă dezvoltareaă uneiă
floteă careă s ă poat ă constituiă elementulă deă baz ă al unei puteri
maritime credibile,ă chiară înă condi iiă deă inferioritateă
comparativ ăcuăoăputere maritimă regional .
17
Adrian Filip
18
MOTO:
„Raporturile între state
sunt rapoarte de forţ .
Orice stat va încerca s -şi
maximizeze Puterea, pentru a-şi
asigura supravieţuirea”.
John J. Mearsheimer
Capitolul 1
PUTEREA,ăGARAN IEăAăSIGURAN EIă

ÎNăPOLITICAăSTATELOR
1.1. România,ămareaănoastr ăşiăputerea maritimă

Înăpofidaăbog ieiăpeăcareăoăareă- ieşireaălaă„Marea cea
mare”ă - prină bun voin aă Domnuluiă şiă str daniaă unoră genialiă
înaintaşiă careă auă luptată caă actualaă Românieă s ă ob in ă şiă s ă
p strezeăacestădar, poporulăromânănuăaăconştientizat niciăpân ă
înăziuaădeăast zi valoarea ,,plămânului” careăseănumeşteăMareaă
Neagr ,ăcuăimenseleăbog iiăşiăoportunit iăpeăcareăleăofer .ăă
Niciă m cară peă perioadaă celoră 460ă deă aniă deă domina ieă
otoman asupra Dobrogei,ăcând româniiănuăauămaiăavutăieşireă
19
Adrian Filip
la mare decâtă peă bra eleă Dun rii, efectele dezastruoase ale
acestuiă faptă nuă auă ajunsă laă nivelulă conştiin eiă româneşti,ă aă
românuluiăsimpluădinăArdeal,ăBanat,ăMoldovaăsauăMuntenia.ăă
Româniaă esteă ună stată maritim, dar, înă pofidaă acestuiă
statut,ă poporulă română esteă unulă dină multeleă popoareă cuă oă
puternic ă conştiin ă continental ă şiă oă redus ă conştiin ă
maritim ,ă limitat ă laă structurileă socialeă careă auă contactă directă
cuămeseriileălegateădeămareăşiăfluviu.ăă
Confruntându-seă cuă hegemoniaă Rusieiă şiă Turcieiă înă
Mareaă Neagr , din secolele al XVIII-lea şiă al XIX-lea,
conduc toriiă europeniă auă încercată s ă suplineasc ă lipsaă unuiă
,,plămân adevărat” pentruă aceast ă zon ă aă Europeiă cuă unul
artificial. Auă dezvoltată infrastructuraă porturiloră dun rene,ă înă
aşaă felă încâtă acestea s -şiă poat ă proiecta,ă înă primulă rând,
interesele economiceăpeăspa iulăM riiăNegre,ăcuăextindereăspreă
spa iileă controlateă deă c treă Turciaă şiă Rusia,ă laă vremeaă
respectiv .
DezvoltareaăinfrastructuriiălaăgurileăDun riiăeraăatunci o
necesitateăpolitic ,ăeconomic ăşiăcomercial ăeuropean ,ăcareăaă
f cută caă Sulinaă şi Br ilaă s ă capeteă oă dezvoltareă deosebit .
Acestea au devenit oraşeă deă importan ă european ,ă prină
stabilireaă aiciă aă unoră influenteă institu iiă europene,ă importan ă
de care nu s-auămaiăbucuratămaiătârziu.
Principateleă Româneă auă avut,ă înă schimb, pu ineă
ini iative de expansiune a intereselor spre zona M riiă Negreă
sauă aă Dun riiă mijlocii,ă acestea axându-seă peă oăpolitic ă bazat ă
pe valorile burgheziei agrare a vremii. Ochii,ăminteaăşiăsufletulă
burghezieiă româneştiă nuă erau îndreptate decâtă spreă p mântă şiă
roadele acestuia,ă nicidecumă spreă mareă şiă poten ialulă acesteia.
Mareaă şiă fluviulă auă fostă v zuteă maiă multă caă bariereă înă fa aă
20
invadatorilorăşiămaiăpu inăcaăelementădeădezvoltareăeconomic ă
şiă conexiuneă civilizatoareă cuă alteă culturi, fenomen tipic
culturilor continentale.
Ună momentă deă cump n ă pentruă poporulă română l-a
constituit r zboiulădeălaă1877ăşiărezultateleăp ciiăceăi-au urmat.
Gândireaăvizionar ăaăluiăKog lniceanuăaăanticipat faptulăc ănuă
va exista nicioă şans ă de recuperare a Basarabiei anexate
Rusiei.ă În aceste condi ii, oameniiă politiciă româniă auă pus
accentul pe negocierileă cuă reprezentan iiă europeniă pentruă
ob inerea Dobrogei, teritoriu ceăapar inuseăaproapeăjum tateădeă
secol defunctului Imperiu Otoman, ceea ce înă finală s-aă şiă
realizat. Rusia nu avea interese deosebite înăzon laăaceaădat ,
iarăImperiulăOtomanănuămaiăaveaăputeriăs ăşiăleăsus in .
Astfel, f r ă lupteă armateă duseă specială pentruă ob inereaă
,, inutului lui Dobrotici”, s-a reintratăînăposesiaăp r iiădeănordăaă
Dobrogei,ăcuătotăceăînseamn ălitoralăşiăDeltaăDun rii,ăîn urma
încheieriiăr zboiuluiărusoă- românoă- turc din 1877-1878, prin
semnarea Tratatului de la Berlin.
,,Congresul de la Berlin aă împ r ită Dobrogeaă întreă

RomâniaăşiăBulgaria.ăDup ăalădoileaăr zboiăbalcanic,ăînă
1913,ăprinătratatulădeălaăBucureşti, Româniaăaăob inutăşiă
parteaăbulgar , pe care a restituit-o ulterior Bulgariei, înă
1940”.5
TratatulădeălaăBerlinăaăavutăoăimportan ăcrucial ăpentruă

viitorulă României şiă dezvoltareaă noastr complet , caă na iuneă
5
Marco Drago (coordonator), Enciclopedie de istorie universală, Editura
All Educational, 2003, p. 542.
21
Adrian Filip
european .ă Româniaă avea posibilitatea dezvolt riiă leg turilor

maritimeă spreă toateă puncteleă globului,ă cuă leg turiă fluvialeă
serioaseă cuă întreagaă Europ ,ă cuă intereseă economice,ă politiceă
sauămilitare,ăînădiferiteăregiuni.
Dup ărecunoaştereaăindependen eiăRomânieiăşiăalipireaă
Dobrogei la aceasta, Carol Iă aă fostă unulă dină mariiă noştriă
conduc toriă care, sesizând însemn tateaă ieşiriiă laă mareă pentruă
ar , aăini iatăatâtăprograme de integrareăpaşnic ăaăDobrogeiălaă
restulăRomâniei,ăcâtăşi de dezvoltareăaălocalit ilorădobrogene,ă
cuăaccentăpeăConstan a.ăÎnăaceşti ani, Carol I a comandat studii
de valorificare a poten ialuluiă Dobrogei,ă aă trimisă ingineriă şiă
ofi eriă pentruă evaluarea regiunii recent alipite, a analizat
posibilitatea construirii unui port la Constan aă (pe vremea
aceeaă erauă doară nişteă cheiuriă deă lemnă aflateă înă b taiaă
furtunilor), a ordonat studierea posibilit ii de construire a altor
porturi la mare şiăaăcerutăstudiiădeăhidrografieăşiăpiscicultur ăaă
M riiăNegre. De asemenea, a ordonat proiectareaăşiăconstruirea
infrastructurii portuareăşiădeătransport careăs ălege Dobrogea de
restulă riiăşiăRomâniaădeărestulălumii.ăPeătimpulăluiăCarolăIăauă
fostăexecutateălucr riăceăaveauăs ădevin elementeădeăreferin ă
aleă României: podul lui Saligny deălaă Cernavod ă şiă silozurileă
deăcerealeădinăportulăConstan a.
Tot Carol I aăînceputăconstruc iaăportuluiăConstan a, ca
principal ăpoart ăaăRomânieiălaămare şi aăini iatăr scump rareaă
de la statul englez a c iiă ferateă care legaă Bucureştiul de
Constan a.
Concomitentă cuă dezvoltareaă şiă modernizareaă
infrastructurii de transport, a fost creat Serviciul Maritim
Română şiă aă fostă promovat ă oă politic ă naval ă orientat ă spreă
22
ap rareaă intereseloră na ionale şi aă independen eiă nouluiă stată

român.
Înă toat ă aceast ă evolu ie istoric ,ă mareaă aă fostă şiă esteă
poartaă deă leg tur ă cuă celelalteă civiliza iiă aleă lumii,ă lucru prea
pu inăconştientizat la nivelul poporului român.
Carol I nu a fost un om al m rii: ,,Nu-mi place marea,
îmi vine rău de la mare”, îiăspuneaăelăviitoarei regine Maria a
Românieiă - nepoata reginei Victoria a Angliei, pe atunci o
feti ădeă17ăani - cândăaceastaăîlărugaăs ăoăduc ăs ăvad ămarea
şiă s ă ias ă peă mare. Carolă Iă vedeaă înă deplas rileă laă Constan aă
doarăoăobliga ieăaăunuiăomădeăstatăcareătrebuiaăs ăconstruiasc ă
acoloă ună port,ă docuriă şi silozuri.ă Nuă vedeaă bog iaă m riiă şiă
oportunit ileă eiă dincoloă de simpla necesitate de construire a
portului,ă nuă în elegeaă dorin aă tinereiă principese deă aă ieşiă peă
mare.ă Esteă oă diferen ă fantastic ă întreă vibra iaă conştiin eiă
continentaleă şiă ceaă aă conştiin eiă maritime. Regina Maria a
Românieiăscria:
,,Mi-am crescut copiii s ă iubeasc ă marea.ă Amă putută

ob ineă pentruă ei ceă nuă putusemă pentruă mine,ă lungiă şiă
fericiteă s pt mâniă laă mare, aşaă c ă Constan aă deveniă
pentruăeiăceăaăfostăOsborne,ăDevenportăşiăMaltaăpentruă
mine.ă Şiă ziuaă fericit ă pentruă mineă veniă cândă amă putută
s -miătrimităalădoileaăfiuălaămarin ,ăînăMarinaăBritanic ,ă
undeănumeleăBuniculuiăs uăesteăînc ăiubităşiăcinstit,ăşiăaă
f cutădinăelăunămarinarădup ăinimaămea”.6
6
Regina Maria, Ce înseamnă marea pentru mine, editat ă înă Revistaă
Marinei 1926, Atelierele ,,Curierul judiciar,, SA, 1926,ăBucureşti,,ăp.ă11
23
Adrian Filip
DinădescriereaăpeăcareăoăfaceăReginaăMariaăaăRomâniei,
înă lucrarea ,,Ce înseamnă marea pentru Mine,,7 se poate
observa ceă înseamn ă oă puternic ă conştiin ă maritim ă înă cazulă
uneiă personalit i a unui stat maritim sau, mai mult, ce
înseamn ă mareaă pentruă oă descendent ă aă familieiă regale
britanice - fiic ădeăamirală- înăcompara ieăcuăunădescendent al
uneiă familiiă germane,ă pentruă careă mareaă nuă însemnaă decâtă oă
obliga ie,ă luat ă înă serios,ă deă dezvoltare a unui stat pe care a
fostăpusăs ăîlăconduc şiănimicămai mult.
Româniaă esteă ună stată maritim,ă chiară dac ă laă nivelulă
poporuluiă conştientiz mă sauă nu acestă lucru.ă Dină p cate, acest
faptă nuă aă fostă şiă nuăesteă conştientizată niciă laă nivelulă politică ală
statului din ultimele secole.
Româniaă areă intereseă maritimeă careă trebuieă sus inute,
iar despre promovarea acestoraăseăpoateăvorbiănumaiăînăm suraă
posibilit iiăcre rii şiăap r rii lor, oriunde şiăoriădeăcâteăoriăesteă
nevoie, peăm rileăşiă oceaneleălumii,ăprinăproiec iaăuneiă puteri
maritime pe zonele de interes.
Toateă acesteaă potă fiă puseă înă practic , cuă oă eficien ă
sporit , prin intermediul puterii maritime.
1.2. Putereaă înă rela iileă interna ionale, element de

for ăînăevolu iaăstatelor
Con inutulăşiămodalitateaădeăutilizareăaăConceptuluiădeă
putere sunt determinate deămediulăpoliticăşiăcultural.ă
7
Idem p. 7
24
,,Putereaă poateă cuprindeă oriceă stabileşteă şiă men ineă

controlul omuluiă asupraă omului.ă Deciă putereaă acoper ă
toateă rela iileă socialeă careă servescă acestuiă scop,ă deă laă
violen aă fizic ă pân ă laă celeă maiă subtileă leg turiă
psihologiceă prină careă oă minteă oă controleaz ă peă
cealalt ”.8
Politicaă local ,ă na ional ,ă interna ional ,ă precum şiă

politicaă economic ,ă militar ă sauă oriceă altă felă deă politic ,ă
reprezint , înă final, doară oă lupt ă pentruă putere.ă Oricareă ară fiă
scopurileă eiă finale,ă putereaă esteă întotdeaunaă primulă obiectiv.ă
Deciden iiă politiciă potă aveaă dreptă scopă finală libertatea,ă
prosperitatea, securitatea sau puterea îns şi. Aceştia şi-ar putea
definiă scopurileă înă termeniiă idealuriloră economice,ă filozofice,ă
religioase sau sociale dar, oriă deă câteă oriă încearc ă s -şiă
realizezeă scopurileă prină intermediulă politicii,ă trebuieă s ă seă
implice înăluptaăpentruăputere.ă
Orice stat are interese politice, economice şi militare,
îns pentru realizarea acestora trebuieă s ă existe întotdeaunaă o
pârghieă numit putere,ă iară dac ă aceasta nu exist , ar trebui
creat . Din acest punct de vedere, uneleă stateă şi-au creat-o,
altele,ănu.ăÎnăfunc ieădeăputereaăde care dispuneau, acestea au
avut sau nu, ună cuvântă deă spusă laă masaă interna ional şi, de
asemenea, au creat sau nu, prosperitate pentru poporul lor.
Astfel, sunt foarte multe modele înăistorie,ăatâtăde state care au
reuşităs ăcreezeăprosperitateăpentruăpopoareleălor,ăcât şiăde state
careăauăfostăînăstareădoarăs ăcreezeăprosperitateăpentruăaltele.ă
8
Hans J Morghentau, Politica între na iuni – Lupta pentru putere şi lupta
pentru pace, Editura Polirom, 2007, p. 50.
25
Adrian Filip
Mareaă majoritateă aă modific rilor deă pozi ieă înă ierarhiaă

statelorăseădatoreaz ăînăprimulărândăunorăconduc toriăvizionari,
care au fost capabili, la un moment dat, s ăcreezeăsauăs ăprofiteă
deăsitua iiăfavorabile.ăTocmai prin aceasta s-auădiferen iat, de-a
lungul istoriei, unele state de altele: prin puterea liderilor de a
imprima popoarelor idealuri şiă de a le schimba modul de
gândire,ă conştiin aă deă neam şiă concep iaă asupraă roluluiă şiă
locului acestora înălume. Toateăacesteăschimb ri nu s-au f cută
într-oă singur ă genera ie,ă cuă ună singură om, ci printr-o
continuitateăcoerent ădeăimpunereăaăunor concepte sau politici.
Înă acelaşiă timp, înă modă covârşitor aă contată şiă seva poporului
respectiv,ă careă aă scosă înă fa ă oă asemeneaă personalitate sau o
pleiad ă deă personalit i,ă înă nişte momente cruciale pentru
statele respective.
Se poate observa, de altfel, înă istoria marilor popoare,
c ă acestea au avut la un moment dat, înă evolu ia lor, un
conduc torăgenial careăaăfostăînăstareăs ăvad ăpesteăsecoleăşiăs ă
schimbe esen ial direc iaă evolu ieiă statuluiă respectiv.ă Prin
politica pe care au dus-o, uniiă auă reuşită s ă schimbe, evolu ia
statelor pe care le conduceau, înă timpă ceă al iiă fie şi-au salvat
popoarele, fie au mobilizat mase mari de oameni, ducându-şiă
popoareleăînăpragulăcolapsului sauăpeănoiăpozi iiădeăputere. Înă
acest context pot fi enumera i: Frederic cel Mare, Otto von
Bismarck, înă Germania; Petru cel Mare, înă Rusia;ă Alfred T.
Mahan şiă preşedin ii Roosevelt şiă Georgeă Washington, înă
Statele Unite; Decebal, Titulescu,ă Kog lniceanu, în România,
Gengis Han, în Mongolia; Alexandru cel Mare, în Macedonia;
Cardinalul Richelieu, Napoleon Bonaparte, în Fran a; Winson
Churchill, în Marea Britanie.ă To iă aceştiaă şiă mul iă al iiă auă
26
demonstratăc ăunăomăpoateăschimbaădestinulăunuiăpoporăsauăîiă
poateăinfluen aăîn modămajorăexisten a.
Marii conduc toriă auă modificat percep iaă popoareloră
despreăeleăînsele. Unii dintreăaceştiaăau fost chiar înăm sur ăs ă
leăîndep rteze concep iileădeăstateămarginale, de popoare slugi
sau deă stateă n scuteă pentruă aă tr iă înă umbraă altoră state,
repozi ionându-le înă ierarhiaă mondial . Acest lucru nu s-a
f cutăînăani,ăciăînăzeciăşi chiar sute de ani.
Dină perspectivaă realismuluiă înă rela iileă interna ionale,ă
trebuieăs ăseă in ăcontădeăfaptulăc ,ăînăgeneral,ăinteresele unui
stat nuăseărealizeaz ădeălaăsine,ăci se impun. Astfel, un stat care
areă voca ieă regional ă sauă interna ional , îşiă va impune
dorin eleăsauăpoliticileăasupra celor dinăjur,ăînăcondi iileăînăcareă
acesta are aceast ă capacitate.ă Nimeniă nuă cedeaz ă ună locă
câştigat, deă bun ă voie.ă De-a lungul istoriei, putem constata,
f r ă mareă greutate, c ă statele, înă diferiteleă loră formeă deă
organizare, au luptat pentruă drepturileă sauă dorin eleă lor.
Rareori s-aăîntâmplatăcaăunăstat s primeasc ceva dezinteresat,
f r ă s ă deaă cevaă laă schimb, înă majoritateaă covârşitoareă aă
cazurilor, statele luptând pentru a-şiăîndepliniăidealurile .
Mearsheimer9 remarca:
,,Scopulădominantăalăfiec ruiăstatăesteădeăa-şiămaximizaă
propor iaă dină avu iaă mondial ,ă ceeaă ceă înseamn ă
dobândireaădeăputereăpeăseamaăaltorăstate”.10
9
John J. Mearsheimer: n. dec. 1947 Reputat profesor de Rela iiă
Internationale la Universitatea din Chicago. Cunoscut pentru cartea sa
despre realismul ofensiv: Tragedia Marii Politici Energetice; mai recent
Mearsheimeră aă atrasă aten iaă caă şiă co-autoră ală c r iiă Lobby-ul israelian şi
politica externă americană.ă Înă Româniaă esteă cunoscută prină lucrareaă sa:ă
Tragedia politicii de for ă.
27
Adrian Filip
Bog iaă lumiiă laă ună momentă dată esteă constant ,ă iară
dorin aăşiăac iuneaăstatelorădeăaădispuneăintegralăsauăpar ialădeă
aceasta, sunt diferite.ă Procentulă esteă diferit,ă înă func ie de
presiuneaăpeă careăsuntăînă m sur ăs ă oăcreeze sau de proiec iaă
for eiăpeăcareăsuntăînăstareăs ăoăexerciteăasupraăcelorlalteăstate,ă
înăluptaăpentruăaccesulălaăbog ie.
Înă istoriaă sistemeloră interna ionaleă nuă auă existată şiă nuă
voră existaăniciodat ă puteriă permanente.ăEsteăoăcaracteristic ăaă
acesteiă omeniriă s ă lupteă continuu pentru modificarea
echilibrului de putere. Înătrecut, lupta s-aăf cutăcelămaiăadeseaă
peăc i violente, înătimp ce înăziuaădeăaziăseăface cuămaiăpu ineă
victime deăr zboiăşiămaiăpu ineăpierderiăcolaterale.
Confrunt rile pentruămodificareaăbalan ei puterii nu vor
încetaăniciodat , iar stateleăîşiăvor utiliza politicile revizioniste
atâtaătimpăcâtăvorăconsideraăc ăpot modifica aceast ăbalan , la
unăpre ărezonabilăpentruăele.ă
Cândă se vorbeşte deă balan aă deă putereă nuă se face
referire numai la echilibrul talerelor laă nivelă global,ă ciă şiă laă
situa ia pe plan regional, interstatal sau intrastatal.
Înă concep iaă realiştiloră consacra iă aiă rela iiloră
interna ionale,ăun stat poate fi considerat mare putere dac ăareă
suficienteă for eă - personal,ă informa ii,ă tehnic , tehnologie,
nivelă deă preg tireă - pentru a reprezenta un adversar serios,
într-ună r zboiă conven ional,ă împotrivaă celui mai puternic stat
dină lume.ă Finalitateaă r zboiuluiă nuă esteă înfrângereaă
adversarului,ă ciă transformareaă r zboiuluiă într-un conflict de
10
John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de for ă-realismul ofensiv şi
lupta pentru putere, Editura Antet XX Press, 2003, p. 7.
28
uzur ădinăcareăstatulădominantăs ăias ăsl bit,ăchiarădac , înăceleă

dinăurm , vaăcâştigaăr zboiul.
Putereaă înă rela iile interna ionaleă acoper ă oă gam ă multă
maiă variat ă deă aspecte.ă For aă militar ă nuă maiă areă aceeaşiă
greutateăcaăînăsecoleleătrecute,ăcândămajoritateaădiferendelor se
rezolvauăpeăcaleaăarmelor.ăÎnăcontextul extinderii globaliz rii,
interdependen aădintre state esteămultămaiăputernic .ăAcest fapt
duce la conexiuni interna ionaleă multă maiă complexe, care
accelereaz ăsauăfrâneaz ăluareaăunorădecizii,ăputândăfiădinăceăînă
ce mai greu de controlat. For a militar ă aă r masă ultimulă
argument, înămomentulăînăcareătoateăcelelalte argumente au dat
greş.
Un exemplu de importan ă decisiv ă înă conturareaă
interdependen eiă complexeă înă rela iile interna ionaleă a fost
criza petrolului din 1973, cu consecin eleă saleă înă plană
economicăşiăpolitic.ăAceast ăcriz a pus înăeviden ăunăfaptănou
pentruă aniiă deă începută aiă globaliz rii:ă ună grupă deă stateă mici,ă
f r ă a de ine o putere politico-militar ă egal ă sauă superioar ă
marilor puteri,ă ajungă s ă aib ă oă influen ă major ă asupraă
deciziiloră acestoraă şiă aă rela iiloră interna ionale, înă ansamblu.
Astfel, o problem ă deă genul ,,low politics” - micaă politic ă -
ajungeăs ăfieădeămaxim ărelevan ăpentruămareaăpolitic ,ă,,high
politics”, deci şiă pentruă securitateaă statelor,ă cuă implica iiă înă
echilibrul de putere mondial.
Structuraă deă putereă aă lumiiă esteă într-o continu ă

schimbare. Istoriaăaădemonstratăînăpermanen ăacestăfenomen.ă
Dac ă înă timpulă celui de-al Doilea R zboiă Mondial, Statele
Uniteă auă luptată al turiă deă Uniuneaă Sovietic ,ă China,ă Mareaă
Britanie,ă Fran aă împotrivaă Germaniei,ă imediată dup ă aceea,ă peă
29
Adrian Filip
timpulă r zboiului rece, Statele Unite s-au aliat cu Germania,

Fran a,ăMareaăBritanie, Japonia, împotrivaăUniuniiăSovieticeăşiă
Chinei.ă Nivelulă deă team ă construieşteă şiă înt reşte alian ele.ă
Dac ăFran a,ăMareaăBritanieăşiăGermania au fost aliate timp de
aproapeăjum tate de secol, pân ăspreăsfârşitulăr zboiuluiărece,ă
înă momentulă reunific riiă Germaniei,ă primeleă dou ă auă începută
s -şiăfac ăgriji, gândindu-seălaăpericoleleăpoten ialeăcareăseăpotă
naşteă dină reapari iaă uneiă mariă puteriă europeneă cuă oă istorieă
r zboinic .
Statele cuăveleit iădeăputeri mondiale sau regionale au
încercată întotdeaunaă s -şiă maximizezeă procentulă dină putereaă
mondial .ă Eleă auă c utată permanent, prin diferite mijloace, ca
balan aă deă putereă s ă se înclineă înă favoareaă lor, pe zona de
interes pe care o aveau. Pentru atingerea scopurilor, acestea au
utilizat întotdeauna oă multitudineă deă mijloace,ă deă natur ă
politic ,ă diplomatic ,ă economic ,ă informa ional ă sauă militar ,
plecândădeălaămentalitateaădeătipă,,joc cu sumă nulă”:ăcâştigulă
unuiaăesteăîntotdeaunaăpierderea celuilalt.
Un exemplu concludent înă ,,jocul” pentruă men inereaă
,,echilibrului de putere” înăEuropa ultimeiăjum t iădeămileniuă
l-a constituit pozi iaăAngliei, ca mare putere, versus alte mari
puteri sau state europene importante:ă Fran a,ă Imperiulă
Habsburgic, Prusia, Germania, Rusia, Polonia, Austria, etc.ăÎnă
1512, Henric al VIII-lea al Angliei s-a aliat cu Habsburgii
împotrivaăFran ei.ăÎnă1515,ăacesta aăîncheiatăoăalian ăcuăFran aă
împotrivaă Habsburgilor. Înă 1522ă şiă 1542,ă s-aă al turată
Habsburgiloră împotrivaă Fran ei.ă Înă 1756,ă Mareaă Britanieă s-a
aliată cuă Prusiaă împotrivaă Habsburgiloră şiă Fran ei.ă Înă 1793,ă
Mareaă Britanie,ă Casaă deă Habsburgă şiă Prusia,ă s-au aliat
împotrivaă luiă Napoleon.ă Înă 1914,ă Mareaă Britanieă s-aă al turată
30
Fran eiăşiăRusieiăpentruăaăînfruntaăGermaniaăşiăAustria,ăiarăînă
1939 s-aăaliatăcuăFran aăşiăPoloniaăîmpotrivaăGermaniei.ăToat ă
aceast ăistorieănuăfaceădecâtăs ădemonstrezeăc ăpoliticaăstateloră
vaăac ionaăpentruămen inereaăunuiăechilibruădeăputere,ăcareăs ă
nuă permit ă unuiă stată s ă devin ă hegemonă în lume sau la nivel
regional.
Prin lupta pentru putere se doreşte pozi ionareaă unuiă
stat pe una din treptele ierarhiei mondiale.ă Prină aceast ă
pozi ionaleăstatulărespectiv îşiăpoate impune punctul de vedere
asupraăcelorlal i, conformăconcep ieiăluiăRobertăDahl,
„(A) are putere asupra lui (B),ăînăm suraăînăcareă(A) îlă

poate determina pe (B) s ă fac ă ună lucruă pe care altfel
(B) nu l-ar face”11.
Dar luptaă pentruă putereă nuă seă rezum ă doară laă

pozi ionareaă într-un anumit clasament, ci şiă la accesul direct
sau indirect la resursele celorlalte state cu care s-a aflat, înă
,,competi ie”.
1.3 Puterea ca instrument

Putereaăşiăluptaăpentruăputere sunt prezente ca fenomen
înătoateădomeniileăînăcareăşi-a pus amprenta umanitatea.ăExist ă
înă modă naturală oă lupt ă pentruă cucerirea unei pozi ii,ă înă oriceă
activitate, iar aceasta a fost, de-a lungul istoriei, un motor al
evolu ieiăumane,ăatâtaătimpăcâtănuăaădusălaădistrugereaădeăvie iă
11
Robert Dahl, The concept of Power, Behavioral Science 2 nr.3 (iulie
1957), p. 202.
31
Adrian Filip
omeneşti,ă aă culturiiă universaleă sauă na ionaleă şiă aă bunuriloră

materiale. Uneori, înăluptaăunor popoare pentru ,,evolu ie” au
fostădistruseăciviliza iiăsuperioareăpopoarelorăagresoare.ăSpeciaă
uman ă aă fostă şiă esteă caracterizat ă printr-un mare grad de
agresivitate,ăînămajoritateaăcazurilorădeterminatădeăluptaăpentruă
acapararea puterii. Înă acelaşiă timp, studiileă f cuteă pentruă
domeniulă militară auă devansată tehnologiileă civileă cuă câtevaă
decenii, dar s-auăîntorsăc treăaplica iiănonmilitareăşiăauăfostămaiă
târziuă ună motoră pentruă dezvoltareaă societ ii.ă Inven iileă luiă
LeonardoădaăVinci,ăf cuteăînăsecolulăal XV-lea, au devansat cu
multeăsecoleăposibilit ileătimpurilorăsale.ă
,,Cercet rileă luiă suntă uluitoareă prină anverguraă lor:ă

proiecteă pentruă ghiuleleă deă tună umpluteă cuă şrapnele,ă
racheteă balistice,ă tunuriă cuă înc rcareă peă laă chiuloas ,ă
tunuri cu foc repetat, tunuri cuă abură şiă tunuriă cuă maiă
multeă evi,ă…,ăpoduriădeăpontoane”12.
De altfel, o mare parte din studiile acestuia au fost

sponsorizateă deă c treă regiiă epociiă peă careă aă tr it-o, fiind
canalizateă spreă tehnologiileă pentruă r zboi:ă aeronautic ,ă armeă
pentruă r zboiul terestru,ă armeă pentruă r zboiulă navală (costumeă
deă scafandru,ă b rciă semisubmersibileă dubluă carenate -
precursoareleăsubmarinuluiădeăast zi).
Toate acestea auă fostă f cuteă cuă ună scop unic: lupta
pentru putere a statelor.
Morgenthau f cea referire la aceasta, spunând:
12
Charles Gibbs-SMITH, Inven iile lui Leonardo da Vinci, Ed. Meridiane,
Bucureşti,ă1982,ăp. 7.
32
,,Putereaă acoper ă toateă rela iileă socialeă careă servescă

acestuiă scop,ă deă laă violen aă fizic ,ă pân ă laă celeă maiă
subtileă leg turiă psihologiceă prină careă oă minteă oă
controleaz ăpeăcealalt ”13.
Luptaăstatelor/na iunilorăpentruăputereăzonal ,ăregional ă

sauăinterna ional ăaăfostăşiăesteăunăfenomenăcontinuu.ăNivelulă
puterii unui stat, laăunămomentădat,ăaăfostăvariabil,ăînăfunc ieădeă
elementeleăcareăd deauăpondereăputeriiălaăacelămomentădat,ăde
vitalitea poporului, de dorin a şiă clarviziunea clasei
politice/conduc torilorădeăaăridicaăna iuneaărespectiv ădeasupraă
altoră na iuni.ă Astfel,ă înă secoleleă ală XVI-leaă şiă ală XVII-lea,
secole de cuceriri coloniale, Spania a fost unul din cei mai
activiă actoriă înă luptaă pentruă putere;ă cuă ajutorulă puteriiă saleă
maritime, a ajunsăs ăde in ămaiămultădeăjum tateădinăteritoriileă
deăpesteăm ri,ăînăanul 1580 cucerind Portugalia, ceăde ineaălaă
rândulă eiă jum tateă dină coloniileă lumii. Dar, înă momentulă înă
careă nuă aă maiă fostă înă stareă s -şiă men in ă putereaă maritim , a
intrată înă c dereă liber . Dup ă momentulă deă glorieă al secolului
cuceririlor,ăSpaniaănuăaămaiăreuşităs ăocupeăoăpozi ieăînsemnat ă
laămasaămarilorăna iuni,ăîn ultimele secole ajungând s ăde in
unărolălimitatăpeăscenaăpolitic ăaălumii.ă
Statele Unite, Federa iaă Rus şiă Chinaă auă ast ziă alt ă
pozi ieăinterna ional ăpeăscaraămarilorăputeri,ăînăcompara ieăcuă
ceaăavut ăînăurm ăcuă80ădeăani, pozi ie recunoscut ăînăprimulă
rândă datorit ă puterii maritime peă careă auă fostă capabiliă s ă oă
construiasc .
13
Hans J Morghentau, Opere citate, p. 50.
33
Adrian Filip
Stateăcareăînăurm ăcuă2.000,ă1.000ăsauă500ăde ani erau

imperiiăceăseăîntindeauăpeăcâteăunăcontinent,ăauădisp rutăsauăauă
devenităinsignifianteăînăcorulăna iunilor.ăImperiulăRoman,ădup ă
implozie,ă aă devenită ună stată deă nivelă mediu,ă dară şi-aă p strată
statutul de putere maritimă. Puterea republicilor genovez sau
vene ian esteă ast ziă doar istorie, dar acum 6-7 secole
împ r eauă comer ulă mediteraneană şiă ală M riiă Negre,ă avândă
nenum rateă oraşeă porturiă peă coasteleă celoră dou ă m ri.
Republicile maritimeă ceă aveauă ambasadoriă laă cur ileă mariloră
stateăeuropeneăînăurm ăcuă6-7 sute de ani, au ajuns doar oraşe
cuăvaloareăturistic .
Modificareaă continu ă aă pozi ieiă na iuniloră esteă oă
consecin ă natural ă aă lupteiă pentruă putere, care nuă aă avută înă
permanen ă aspecteă belicoase,ă dară aă fostă şiă esteă ună fenomenă
continuu. Lupta pentruăputereăaăfostăoăprezen ăneîntrerupt ăpeă
timpul ,,Războiului rece”, a ,,Păcii reci” deă maiă târziu şiă
continu ăsubădiferiteăformeăşi pân ăast zi.ă
Crizeleăregionaleăşiămondialeăcareăauăzguduităna iunileă
dup ă primulă r zboiă mondială auă fostă înă mareă parteă efecte ale
uneiălupteăpentruăputereăeconomic ăsauăfinanciar , sc pateădeă
subă control.ă Îngenunchereaă sistemuluiă sovietică nuă aă fostă ună
rezultatăalăconfrunt riiăunorăsistemeămilitare, cum s-ar fi crezut
ini ial,ăciăunărezultatăalăuneiăconfrunt riăpentruăputere,ăob inută
cu arme economice.
Dinăaceast ăperspectiv ,ămajoritateaăstatelorăsuntăîntr-o
permanent ă competi ieă pentruă aă asiguraă na iuniiă loră oă pozi ieă
superioar ăînăraportăcuăaltele.ă
Înă anulă 1904,ă Halfordă Mackinderă şi-aă f cută cunoscut ă
teoriaă saă geopolitic , „The Geographical Pivot of History”,
într-oă conferin ă sus inut ă laă Societateaă Regal ă deă Ştiin eă şiă
34
publicat ă maiă târziuă înă „Geographical Journal”. Conform

acestuia,ă istoriaă uman ă s-aă desf şurată subă determinareaă unuiă
conflictă permanentă întreă popoareleă continentaleă şiă celeă
maritime:
,,Înămaiămulteăcicluriăistorice,ăpopoareleăcontinentaleăs-
auă sim it, datorit ă configura ieiă geografice, într-o
situa ieă deă axfiereă aă puteriiă loră şiă auă încercată s ă
cucereasc ăpopoareleămaritime”14.
Înă antichitate,ă popoareleă continentaleă auă reuşită înă dou ă

rânduriă cucerireaă unoră stateă maritime,ă respectivă aă coloniiloră
greceştiă deă c treă Macedoniaă şiă aă Cartagineiă deă c treă Roma.ă
Mackinderă aă localizată centrulă puteriiă continentaleă înă inimaă
Eurasiei,ăar tândăc ăacelă
„gigantic baros asiatic,ăcareămaiăîncercaseăprinămongoliă

s ă cucereasc ă Europa,ă tindeă s ă îşiă subordonezeă zoneleă
maritime”15.
Înă analizaă sa,ă Mackinderă explica percep iaă deă

autosufocareăresim it ădeăpopoareleăcontinentale, ce avea mai
multeăsurseăşiăconsecin e:
,,Spa iulă imensă ală Eurasiei,ă dificilă deă str b tută şiă deă
controlatăsuscitaseăconstruc iiăpolitico-statale autoritare
14
Halford Mackinder, The Geographical Pivot of History, Geographical
Journal, 1904
15
Halford Mackinder, Opere citate
35
Adrian Filip
şiă primitiv-expansioniste”16. Peă deă alt ă parte,

,,condi iileă climatericeă continental-excesive,ă precumă şiă
accesulă limitată laă c ileă navigabileă libereă auă generată înă
permanen ăunăsentimentădeăfrustrare”17.
Toateăacesteaăauădusălaăoăgoan ăcontinu ădup ăteritoriiă

maiăprimitoare,ăcareăs ăde in ăieşiriălaămare.
1.4ăăPuterea,ăelementăalăuneiăcorela iiădeăfactori
Puterea, înă general, nu se poate manifesta de sine
st t tor,ă ciă doară înă corela ieă şiă compara ieă cuă alt ă putere.ă
Astfel, Robet Dahl18 demonstreaz ăînăscrierileăsaleăc ă
,,putereaă seă manifest ă doară înă cadrulă uneiă rela iiă careă
duceă laăstabilireaăuneiămul imiă deăcomportamenteă(C),ă
aleă uneiă mul imiă deă actoriă (B),ă înă urmaă ac iuniiă unuiă
actorăsauăaăuneiămul imiădeăactoriă(A)”19.
Aşadar, putereaă uneiă na iuniă esteă determinat ă deă oă

multitudineă deă factoriă materialiă şiă imateriali,ă careă facă
imposibil ăegalitateaăputeriiăaădou ăstate.ă
Putemă presupuneă c ă (A)ă esteă maiă puternică decâtă (B)ă
dar,ăînămajoritatea cazurilor, esteăgreuădeădefinităceăîlăfaceăpeă
16
17
18
Robet Dahl: a fost profesor emerită înă ştiin eă politiceă laă Universitateaă
Yale,ă undeă aă ob inută titlulă deă doctoră înă ştiin eă politiceă înă 1940,ă fiindă unulă
dintre cei mai distinşiăoameniădeăştiin eăpolitice.
19
Robert Dahl, The concept of Power, Behavioral Science 2 nr.3 (iulie
1957), p. 202.
36
(A)ă maiă puternică decâtă (B),ă maiă alesă întreă stateă cuă puteriă
considerate ca fiind apropiate. Este simplu de comparat
puterea Albaniei sau a Republicii Dominicane cu cea a Italiei,
Greciei sau Turciei, de exemplu. Dar este foarte complicat de
comparată dou ă puteriă relativă egale.ă De aceea, trebuieă s ă
presupunemăc ă(A)ăsiă(B)ăde inăcâteăună,,generator de putere”,
careăleăpuneălaădispozi ieăinstrumenteleăprinăcareăseăpotăsituaălaă
un anumit nivel al puterii comparate la un moment dat.
Performan eleă inegaleă aleă acestoră „generatoare de putere”
stabilescă înă ceă pozi ieă seă voră aşezaă posesoriiă loră înă cadrulă
rela ieiădeăputere.ăEsteăimposibil ăoăanaliz ăaărela ieiădeăputereă
„in abstracto” f r ă aă seă ineă contă deă contextulă economic,ă
social şiămental al epocii.
Ordineaă mondial ă nuă esteă rezultatulă unuiă raportă deă
for e, ciă ală uneiă deciziiă umaneă careă exploateaz ă acestă raport.
Performan eleă inegaleă aleă „generatoarelor de putere”
stabilescăînăceăpozi ieăseăvorăaşezaăstateleăînăcadrulărela ieiădeă
putere.ă Putereaă seă manifest ă doară înă cadrulă uneiă rela iiă careă
duceă laă stabilireaă uneiă mul imiă deă comportamenteă aleă unuiă
actor,ăînăurmaăac iuniiăunuiăalt actor.
Înătimp,ăatâtăperforman eleă„generatoarelor de putere”
câtă şiă con inutulă „viziunilor asupra fenomenelor” pot varia.
Aceastaă duceă laă schimbareaă ordinii.ă Con inutulă „viziunilor”
esteămaiăstabilădecâtăperforman aă„generatoarelor de putere”,
dară oă schimbare,ă oricâtă deă mic ,ă determin ă înă modă automată
schimbarea ierarhiei.
37
Adrian Filip
1.5 Lupta pentru putere – politica de prestigiu

Lupta pentru putere se duce cu toate mijloacele:
politice,ă diplomatice,ă economice,ă informa ionaleă sauă militare.ă
Nuă întotdeaunaă politicaă economic ă aă unuiă stată înă rela ieă cuă
altul se poate justificaăexclusivăînătermeniăpurăeconomici,ădară
poateă fiă profitabil ă înă termeniiă strategieiă politiceă urm rite.ă
Politicaă economic ă aă Uniuniiă Sovietice, vizavi de statele
socialiste sau cele aflate sub influen a sovietic , a fost cel mai
adeseaă p guboas din punct de vedere economic, dar efectele
în plan politic au fost benefice. Acest gen de ajutor economic,
a dus laăoărecunoaştereăaătutel riiăsovieticeăşiăacceptulătacităală
intruziuniiă sovieticeă înă politicaă intern .ă Uniuneaă Sovietic ă a
demonstrată c ă esteă înă m sur ă s ă sus in ă stateă aflateă înă
dificultate,ă elementă aflată doară înă apanajulă stateloră puternice,
dezvoltateă economic.ă Faptulă c ă realitateaă intern ă spuneaă
altceva,ăaăcontatămaiăpu inăpeăpia aăinterna ional ,ăpentruămizaă
politic ăpus ăînăjoc.
Acelaşiă lucruă s-a putut constata peă cealalt ă parteă aă
baricadeiăultimelorădeceniiăaleăr zboiuluiărece. Statele Unite au
urm rită scoatereaă Polonieiă deă subă influen aă sovietic ă prină
împrumuturi nerambursabile, cu care b ncileă americaneă au
sus inut Polonia. Acest lucru i-a asigurat acesteia un anumit
gradă deă independen ă fa ă deă Uniuneaă Sovietic . A fost o
afacere cu pierderi financiare asumate pe termen imediat, dar
benefic ă dină punctă deă vedereă politică peă termenă mediuă şiă
economic, pe termen lung.
Putereaă şiă luptaă popoareloră pentruă aă oă de ineă nuă au
constituit niciodat ăunăscopăînăsine. Dar de inereaăuneiăputeriăaă
fostăconsiderat ăechivalent ăcuăaăde ineăunăinstrumentăcuăcareă
38
seă poateă ac ionaă pentruă realizareaă indirect ă aă unuiă

obiectiv/scop al unui stat asupra altuia.
Politica deăprestigiuăesteăşiăeaăoăform ădeămanifestareăaă
lupteiăpentruăputereăpeăscenaăinterna ional .ăEsteăunăinstrumentă
de punere înăeviden ăa puterii unuiăstat.ăÎnăluptaăpentruăputere,ă
ceeaă ceă gândescă al iiă despreă noiă esteă laă felă deăimportantă caă şiă
ceea ce dorimă s ă seă cread ă despreă noi,ă chiară dac ă acestă lucruă
nuăesteăconformărealit ii.
Politicaă deă prestigiuă esteă foarteă vizibil ă înă domeniulă
puterii maritime,ă caă parteă aă puteriiă statuluiă şiă ca cel mai
inofensivă modă deă aă oă afişa.ă Celă maiă adesea, marileă puteriă îşi
etaleaz ă grup rileă navaleă sauă floteleă înă viziteă oficialeă înă
porturileă stateloră peă careă voră s ă leă impresionezeă cuă for aă lor.
Acestea execut ă marşuriă şiă exerci iiă înă apeleă interna ionaleă înă
imediata apropiere a apelor teritorialeă aleă stateloră int a
politiciiă deă prestigiu.ă Efecteleă suntă imediateă şiă deă mareă
rezonan ,ă f r ă caă statulă vizată s ă aib ă motiveă sus inuteă deă
uzan eleă interna ionaleă pentruă aă reac ionaă laă oă trecereă
inofensiv ăprinăapeleăinterna ionale.ă
Scopul politicii de prestigiu este acela ,,de a impresiona
alte na iuni cu puterea pe care o de inem sau pe care dorim să
se creadă că o de inem”20. Înă acestă sens,ă for eleă navale sunt
printre cele mai utile instrumente diplomatice.
Floteleăsauăgrup rileănavaleăauăoămobilitateăşiălibertateă
deă manevr ă deosebite, comparativ cu alte instrumente ale
diploma ieiă politiciiă deă for .ă Prină dreptulă deă naviga ieă liber ,
nestingherit ă înă apeleă interna ionale,ă câtă şiă înă ape situate la o
20
Hans J Morghentau, Opere citate, p. 117.
39
Adrian Filip
distan ăfoarte apropiat ădeăcoastaăoric ruiăstat (12 Mm- aprox.

23 Km), flotele potăfaceăşiăfacădemonstra iiădeăfor ăînăimediataă
apropiereăaălitoraluluiăoric ruiăstatămaritim, f r ăcaăacestaăs ăoă
poat ă consideraă formal, ca fiind un act ostil. Acestea au
capacitatea de a-şiă proiectaă for aă pân ă laă 2-300 de km înă
interorul teritoriului statului advers,ăf r ăunăefortădeosebit.ă
Înă timpă ceă prezen aă for eloră navaleă nuă esteă vizibil ă înă
largă deă c treă omulă deă rând,ă ele sunt un puternic factor de
descurajareă şiă presiuneă pentruă posibiliiă adversari,ă deoareceă
acesteă for eă potă ajungeă rapidă şiă potă r mâneă oă perioad ă
nedeterminat ăînăzonaădeăac iune.ă
Desf şurareaă deă rutin ă aă grup riloră navale,ă înă mareaă
liber ,ă transmiteă ună puternică mesaj,ă aproapeă oriundeă înă lume,ă
furnizeaz ă capacitateaă deă aă proiectaă putereaă militar ă şiă de a
faceăpresiuniăreale,ăf r ăaăprovocaăunăr zboi
Aceast ă prezen ă aminteşteă poten ialiloră adversariă deă
capacitateaă militar ă aă statuluiă respectivă deă a-şiă rezolvaă
diferendele.
Factoriiădeădecizieăpolitic ăpotătrimiteăînăoriceămomentă
nave,ăgrup riănavaleăsauăflote,ăoriundeăînălume,ăpeăoăsuprafa ă
careă reprezint ă maiă multă deă dou ă treimiă dină suprafa aă
p mântului. Statele nu au obliga iaă deă aă ob ineă înă avansă
anumiteă drepturiă deă accesă dină parteaă vreunuiă stat,ă bazându-se
peădreptulălaăliber ăcircula ieăînămareaăliber .ă
Înă istorieă exist ă numeroase exemple ale efectelor
politicii de prestigiu duse cu mijloace navale sau numeroase
semnaleădateălumiiăinterna ionaleăprinămijloaceănavale.
Astfel,ăînă1891ăflotaăfrancez ăa f cut oăvizit ăînăportulă
Kronstadt, iar anul 1893 este marcat de vizita flotei ruseştiălaă
40
Toulon.ăDou ăviziteăinofensive,ădarădeăoăimportan ădeosebit ,ă

careădemonstrauăoăcotitur ăserioas ăînăpoliticaăcelorădou ăstate.ă
Laăscurtătimpădup ăacesteăviziteăs-aăîncheiatăoăalian ăpolitic ă
şiămilitar ,ăcareăaveaăs ăschimbeăbalan aădeăputereăa vremii.
Viziteleăinofensiveăaleăunorăgrup riănavaleăînăporturileă
Extremuluiă Orientă doreauă s ă scoat ă înă eviden ă superioritateaă
statelorăoccidentale,ăputereaăpeăcareăoăputeauăproiectaăînăzonaă
respectiv .
Stateleă Uniteă îşiă f ceauă sim it ă prezen aă periodică înă
porturile Americii Latine pentru a demonstra capacitatea de a
ineăsubăcontrolăemisferaăvestic .
Împ ratulă Wilhelmă ală II-leaă aă întreprinsă oă vizit ă înă
portul marocan Tanger la bordul unei impresionante nave de
lupt ,ă înă momentulă înă careă autoritateaă colonial ă aă Germanieiă
eraă contestat .ă Aă fostă oă m sur ă deă contracarareă aă încerc riiă
Fran eiă deă aă seă impuneă înă zon ,ă folosindă oă flot ă caă mijlocă
paşnic,ădarămesajulăeraăcuătotulăaltul.
Marşurileă floteiă aă 6-aă înă Mediteranaă dină timpulă
r zboiului rece, urmate de o continu prezen ă american ă înă
porturileă greceşti,ă turceşti şi italiene au fost semnale serioase
pentruăaăcontracaraăpreten iileăsovieticeăînăregiune.
Politica de prestigiu dină acesteă cazuriă aă avută şiă scopulă
descuraj riiă unuiă inamică prezumtiv,ă nenominalizat. Cel mai
adeseaăseămizeaz ăpeăfaptulăc ăprestigiulăuneiă riăesteăsuficientă
deă mareă pentruă aă intimidaă agresorulă s ă porneasc ă r zboiul.ă
Vorbimăaiciădeăoădemonstra ieădeăfor ăşiădeăvoin ăaăunuiăstat,ă
elemente care, însumate, potăînclinaămultăbalan a,ăînăcalculele
politice,ăchiarădac ăcalculeleădeăstatămajorăarat ăaltceva.
România, înă ultimiiă 20ă deă ani, aă utilizată aceast ă
inofensiv ă form ă deă manifestareă aă puterii, înă generală şiă aă
41
Adrian Filip
puterii maritime, înăspecial,ăsubăformaăconceptuluiă „show the

flag”, ac iuneăde maiămic ăpresiune,ădarăcareăpuneăînăeviden ă
existen aă uneiă flote, precum şiă faptulă c ă Româniaă areă
capacitateaă economic ă deă aă sus ineă oă flot .ă Esteă ună primă pasă
pentru a demonstra, pe plan regional, dorin aă deă dezvoltareă aă
unei politici coerente de creare a unei puteri maritime a
României, la nivelul unui stat de nivel mediu.
Naveleă militareă aleă oric ruiă stată suntă portavoceă aleă
politiciiă externeă aleă statuluiă respectiv,ă dină momentulă ieşiriiă
acestoraădinăapeleăteritorialeăpropriiăfiindăvectoriăaiădiploma ieiă
statului.ăFor eleăNavaleăsuntăputerniceăelementeădeădiploma ie,
trecereaă inofensiv ă prină apeleă teritorialeă aleă altuiă stată fiind
permis ă deă legisla iaă interna ional ă şiă nefiind considerat ă actă
deă agresiune,ă atâtaă timpă câtă exist ă acordulă statului respectiv.
Vizitaăuneiănaveămilitareăîntr-unăportăstr inăpoateăfiăconsiderat ă
caăoăac iuneăînăfavoareaăspoririiăîncrederiiăîntreăstate,ăpeăcândă
vizitaă unuiă batalionă deă tancuriă într-ună oraşă str ină ară fiă
considerat , f r ăîndoial , oăagresiune.ăEsteăintrat ăînălimbajul
comun sintagma „diploma ie navală”, dar nu s-a întâlnităpân ă
acum oă diploma ieă aă tunurilor,ă aă tancuriloră sauă aă flotileloră
aeriene, ac iuniă careă potă aveaă doară conota ii de agresiune sau
r zboi.
Peă lâng ă instrumenteleă conven ionaleă aleă politiciiă
externe, adev rateleă diploma iiă aleă stateloră careă dispună deă oă
for ă naval ă utilizeaz ă şiă diploma iaă naval , prin efectul
aşteptatăalăprezen eiănavelorămilitare înădiferiteăzone, pentru a-
şiă punctaă laă momenteleă potriviteă prezen aă şiă for a.ă Trecereaă
uneiănaveăsauăgrup ri navale prin apropierea coastelor unui stat
sauăparticipareaăacestoraălaăunăexerci iuăcomunăcuăflotaăstatuluiă
respectiv,ăesteăoănot ăimportant ăîntr-oădiploma ieăcoerent ,ăînă
42
careă oriceă ac iuneă areă ună scopă bineă definită şiă oă finalitateă bineă
determinat ă în timpă şiă spa iu.ă Prezen aă naveloră militareă peă
m rileă şiă oceaneleă lumiiă faceă parteă dină politicaă deă prestigiuă aă
statului,ă caă elementă ală diploma iei,ă avândă dou ă scopuriă finaleă
(end state-uri):ă prestigiulă na iuniiă şiă celă maiă des,ă sus inereaă
politicii de status-quo,ăîntr-oăanumit ăproblem ăinterna ional .
43
Adrian Filip
44
„R zboiul nu se încheie cu
victoria militar , ci numai cu
stabilirea unei distribuţii viabile
de putere, ale c rei baze trebuie
conturate când r zboiul este în
curs de desf şurare”
Hans J Morghentau
CAPITOLUL 2
CONCEPTELE GENERALE DE PUTERE A STATULUI

ŞIăPUTEREăMARITIM
2.1 Conceptul de putereă aă statuluiă şiă elementeleă

acesteia
Mackinder a localizat puterile maritime înă zoneleă
costiere desf şurateă înă jurulă Europei,ă Africiiă şiă ale Oceanul
Indian,ăad ugându-leămaiătârziuăAmericaădeăNord.ăÎnăteoriaăluiă
Mackinder acestea formau „promontoriul mondial”.
Înă contrast,ă puterile continentale, denumite de el
„Heartlandul”, ar fi putut realiza cea mai mare concentrare de
putereă mondial ,ă înă condi iileă mobiliz riiă şiă uniriiă resurseloră
acestora. Înă acestă context,ă stateleă maritimeă deveneauă doară oă
putereă deă mânaă a doua,ă f r ă oă importan ă peă m suraă stateloră
45
Adrian Filip
continentele.ă Elă consideraă c ă puterile maritime îşiă formaser ă

poten ialulă deă putereă doară prină comer ă şiă controlulă
comunica iilorămaritime, iar
„şansaă supravie uiriiă acestoraă dină urm ă constaă înă

conservarea acestor deprinderi psiho-socialeăşiăfiziceăşiă
înăcontrolulăcenturiiăperifericeăaăEurasiei"21.
Concluzia lui Mackinder nu era delocă încurajatoareă

pentru statele maritime, iar istoria nu i-a validat-o.
Studiileă saleă asupraă consecin eloră celuiă de-al Doilea
R zboiă Mondială indicauă ascensiuneaă Uniuniiă Sovieticeă înă
postura celei mai puternice puteri terestre de pe glob. Acea
enorm ă acumulareă deă putereă dină Heartlandă puteaă fiă
contrabalansat ă doară prină creareaă celeiă maiă solideă pozi iiă
defensiveă posibile,ă prină alian aă puteriloră nord-atlantice.
Mackidnerăaăatrasăaten iaăasupraăfaptuluiăc ă
„puterile maritimeăîşi vorăputeaăp straăvitalitateaănumaiă

dac ă îşiă voră reevaluaă raporturileă cuă lumeaă colonial ă şiă
voră acceptaă oă redistribuireă aă beneficiiloră şiă creştereaă
standarduluiădeăvia ădinăregiunileăs race”22.
Esteă ceeaă ceă aă reuşită foarteă bineă Mareaă Britanieă şiă înă
mare m sur ăOlanda,ădarănuăauăreuşităSpaniaăşiăPortugalia.
Revenindălaăconceptulăînădiscu ie, observ măc
21
Halford Mackinder, The Round World and the Winning of the Peace,
Foreign Affairs, XXI, Iulie 1943
22
Idem
46
„putereaă seă refer ă laă dominareaă omuluiă deă c treă omă

atunciă cândă esteă disciplinat ă deă scopuriă moraleă şiă
controlat ădeăgaran iiăconstitu ionale,ăcaăînădemocra iileă
occidentale,ă dară şiă cândă avemă deă aă faceă cuă for aă
nedomesticit ăşiăbarbar ăcare-şiăg seşteălegeaăînăputereă
şiăsinguraăjustificareăînăm rimeaăsa”23.
Puterea statelor, înă concep iaă concis ă aă luiă

Mearsheimer,ăareădou ăelemente:ă
 putereaălatent ;
 putereaămilitar .ă
Celeădou ăformeădeăputereăseăsprijin ăunaăpeăalta,ăcrescă
şiădescrescăîmpreun .ă
"Puterea latentă" esteăconstruit ăpeăelementeăceă inădeă
capacitateaă politic ,ă diplomatic ,ă economic ,ă bog iaă statului,ă
capacitateaăguvernelorădeăaăcreaăcreştereăeconomic ,ăpopula ia,ă
poten ialulă poporuluiă deă aă sus ineă efortulă deă r zboi,ă bog iileă
naturaleăexploatabileăîntr-un orizont de timp palpabil etc.
"Puterea militară" seăbazeaz ăpeăceleătreiăcomponente:ă
terestr ,ăaerian ăşiănaval ,ăcareădezvoltateăechilibrat, înăfunc ieă
de politica statului, adecvat ăuneiăperioadeăistorice,ăpoateăduceă
laă performan . De asemenea, poate creaă oă putereă militar ă
credibil ăpeăplanăregionalăsauămondial.ăDezvoltareaăunilateral ă
aăuneiaădintreăceleătreiăcomponenteăînădetrimentulăcelorlalte nu
poateăduceădecâtălaăproiectarea unei structuri militare, care nu
vaăconstituiăniciodat ăoăputereămilitar ăşiăcareănuăpoateăduceălaă
crearea unei puteri credibile a statului respectiv.
23
Hans J Morghentau,Opere citate, p. 50.
47
Adrian Filip
Puterea maritimă esteăoăcomponent ăaăputeriiăstatuluiăşiă

acoper ă ambeleă domeniiă aleă acesteia.ă Comparativă cuă putereaă
terestr ,ă naval ă sauă aerian ,ă careă suntă elementeă aleă puteriiă
militare, puterea maritimă con ine, laăfelăcaăşiăputereaăstatului,ă
atâtăelementeămilitareăcâtăşiăelementeăaleăputeriiălatente.
Dac ă facemă oă analiz ă maiă am nun it ă aă elementeloră
careăafecteaz ăputereaăna iunilor,ăputemăspuneăc ăacesteaăsunt:
 geografia;
 resursele naturale: hrana;
 avu iaăna ional ;
 calitateaăguvern rii;
 capacitateaăindustrial ăşiătehnologic ;
 popula iaăşiăcaracterulăna ional;
 profesionalismul militarilor;
 cantitateaăşiăcalitateaăfor elorăarmate.
2.2. Elementele puterii unui stat şiă loculă puterii

maritime
Puterea este unul din fenomenele pentru care s-au dus
celeămaiămulteăconflicteăpeăplanet .
„Europa, singura parte a lumii moderne care a

func ionatăvreodat ăînăcadrulăunuiăsistemămultistatal,ăaă
inventat conceptele stat-na iune,ă suveranitateă şiă
echilibruă ală puterii.ă Acesteă ideiă auă dominată rela iileă
interna ionaleăpentruăceaămaiămareăparteăaăultimelorătreiă
secole”24.
24
Henry Kissinger, Diploma ia,ăEdituraăALL,ăBucureşti,ă2008,ăp.ă21
48
Agregarea stateloră na ionaleă careă s-aă p strată înă mareă

m sur ă pân ă ast ziă şiă implicită aă puterilor na ionaleă s-aă f cută
dup ăîncheiereaăp ciiădeălaăWestphalia.
Puterea unui stat - putereaăpolitic ăaăstatuluiă- înăbalan aă
de putere a lumii, nu este un concept independent, ciă esteă înă
permanen ă dependentă deă oă multitudineă deă elementeă aleă
puterii,ă careă oă genereaz .ă În trecut puterea unui stat se
confundaă cuă putereaă militar ,ă cuă capacitateaă unuiă stată deă aă
organiza campanii, de a ocupa noi teritorii, de a-şiă impuneă
sistemul de conducereă şiă aă exploataă resurseleă statuluiă ocupat.
Înăultimeleăsecole,ăputereaăpolitic ăaăunuiăstatăaădepinsăînămodă
deosebită deă binomulă putereă economic ă - putereă militar ă care,
dac ăs-ar fi dezvoltat independent, n-ar fi dus laăapari iaăputeriiă
statului.
Analizaă criteriiloră careă influen eaz ă înă modă majoră
putereaă unuiă stată aă fostă privit ă şiă studiat ă dină foarteă multeă
puncteă deă vedereă pân ă laă aceast ă dat ,ă astfelă încâtă nu voi
dezvolta, înă continuare, acest subiect, ci doar voi puncta
importan aă factoriloră considera iă deă baz ă înă formareaă uneiă
puteriă na ionale,ă accentuându-i peă ceiă lega iă deă puterea
maritimă.
Puterea unuiăstatăesteăgenerat ădeădou ătipuriădeăfactori:
ună genă deă factoriă considera iă "constan i", aă c roră valoareă seă
modific ă foarteă pu ină peă parcursulă unuiă mileniuă şiă ună genă deă
factoriă considera iă "variabili", aă c roră valoareă seă modific ă
substan ială peă parcursulă unuiă secol,ă perioadeleă deă referin ă
fiind relative.
49
Adrian Filip
2.2.1. Factorii naturali sau geografia unui stat poate

intraă înă categoriaă „constantelor”, modificându-seă foarteă pu ină
înătimp,ădinăpunctădeăvedereăalăinfluen eiăacestoraăînăcon inutulă
puteriiă unuiă stat.ă Înă analizaă factoriloră naturaliă ceă influen eaz ă
nivelul puterii unui stat, putem enumera:
 suprafa a;
 formeleă deă relief:ă mun ii,ă zoneleă deă câmpie, zonele
deşertice;
 m rile,ă oceanele,ă râurileă şiă direc iaă deă
curgere a acestora;
 strâmtorile.
M rileăşiăoceaneleăauăconstituităobstacoleăredutabileăînă
fa aă oric ruiă inamic.ă Râurileă mariă şiă lan urileă muntoaseă auă
constituit dintotdeauna elemente care sunt luateă înă calculeleă
militare.ă Dină celeă maiă vechiă timpuri,ă factoriiă militariă şiă maiă
târziuă ceiă politico-militari,ă auă încercată s ă delimitezeă statele,ă
uneleă deă altele,ă prină mariă cursuriă deă ap ă sauă cresteă aleă
mun ilor.ăMareaăBritanie,ăStateleăUnite,ăAustraliaăşiămulte alte
stateă suntă protejateă deă suprafe eleă m riloră şiă oceaneloră ceă leă
înconjoar .ăItaliaăesteăprotejat ădeăMediteranaăşiă Mun iiăAlpi,ă
iar Spania, deă Pirinei.ă Rusiaă esteă protejat ă prină îns şiă
imensitateaăsuprafe eiădeăcareădispune.ă
Lipsa unei frontiere naturaleă întreă stateă aă generată
fluctua iiăcontinueăaleăpozi ieiăgrani ei,ăduseăpân ălaădispari iaă
de mai multe ori a unor state, cum a fost cazul Poloniei, care s-
aă interpusă întreă intereseleă unoră mariă puteri.ă Auă fostă multipleă
r zboaieăîntreădou ăstateăduse pe teritoriul unui alt stat, cazul
Belarusului sau Filandei.
Controlulă strâmtoriloră maritimeă a constituit un serios
motiv de conflict. Statele au angajat resurseă uriaşeă pentruă
50
cucerireaă unoră pozi iiă deă controlă ală traficuluiă naval.ă Se pot
enumera aiciă r zboaiele duse pentru cucerirea Bosforului,
Dardanelelor, canalului Suez, precumăşiăaăstrâmtorilor Ormuz,
Aden, Gibraltar şi Malacca-Singapore.ăDac ămareaăesteăliber ă
circula iei/tranzit riiă inofensiveă aă naveloră civileă şiă militare,ă
strâmtorileăsuntăoămodalitate de a controla, sub diferite motive,
tranzitareaă acestora.ă Aceast ă logic ă s-aă p strată înă conştiin aă
claseiămilitareăsauăpolitice,ăindiferentădeăorganizareaăpolitic ăaă
statului.ăEsteădeosebitădeărelevant ăfrazaăluiăDenisăHealey:ă
„Dac ă oă nav ă trebuieă s ă navige dinspre Mediterana

c treă Mareaă Neagr ,ă eaă trebuieă s ă treac ă prină
Dardanele,ăindiferentădac ăguvernulădeălaăMoscovaăesteă
aristăsauăcomunist”25.
State insulare cu dimensiuni continentale, precum

Statele Unite, Australia sau Marea Britanie, auă fostă şi sunt
protejate, înă caleaă invaziilor, deă întinderileă deă ape.ă Lan urileă
muntoase au izolat statele de invaziile vecinilor sau ale
popoareloră migratoare.ă Râurileă mariă auă constituită grani eă
naturaleă întreă state.ă Teritoriileă întinseă auă fost permanent o
moned de schimb, pe care unii au folosit-o înătacticaă "spa iuă
contra timp". De asemenea, teritoriile întinseă prezint ă ună atuă
importantă pentruă puterileă nucleare,ă careă îşiă potă dispersaă
economia,ă popula ia şiă capacit ileă nucleareă peă spa iiă mari,
imposibil de lovităînătotalitate.ăÎnăaceast ăsitua ieăseăafl ăRusia,ă
China, Statele Unite, care pot juca rolul unor mari puteri
nucleare.ă Fran a,ă Mareaă Britanie,ă state-na iuniă tradi ionale,ă auă
25
Denis HEARLEY, Neutrality, Editura Ampersand, Londra, 1955, p. 36
51
Adrian Filip
un handicap vizavi deă suprafe eleă relativă reduse,ă raportateă laă

razaădeăac iuneăa bombeiănucleareăşiăla efectul acesteia asupra
economiei,ăpopula ieiăşiăa capacit ilorănucleareăterestre.
2.2.2. Resursele naturale constituieăunăelementădeăbaz ă

consideratăcuăvaloareărelativăconstant ăînătimp, fiind un factor
deăstabilitateăşiăoăsurs ădeăbog ieăpentruăsus inereaăeconomieiă
şiăa „maşinăriei” deăr zboi. Este vorba aici de capacitatea unui
stat de a-şiă asiguraă hranaă dină resurseă propriiă peă oă durat ă
suficientă deă mareă deă timp,ă careă s ă acopereă perioadaă
conflictuluiă înă careă seă angajeaz ă sauă poateă fiă angajat :
materiile prime pentru industrie, înă generală şiă produc iaă
industrial ămilitar , înăspecial.ăUnăstatăcareănu-şiăpoateăasiguraă
resurseleănaturaleăpentruăexisten aăpoporuluiăşiădezvoltareaăsaă
esteădependentădeăal ii,ăfiindăîntr-oărela ieădeăinferioritateăfa ă
deăceiădeăcareădepinde.ăUneleăstateăşi-au rezolvat, înăparte şiăînă
condi iiă normaleă acestă handicap, prin dezvoltarea altor
capacit iăaleăputerii,ă cumăarăfiăceaătehnologic ,ă un caz clasic
de exemplificare fiind cel al Japoniei. Dar dependen aă deă
petrolăsauăalteă materiiăvitaleăîşiăpoateăspuneăcuvântulăînă oriceă
moment,ăpunândăstatulăînăinferioritateăşiăînăpozi iaădeăaăacceptaă
condi iileă impuseă deă ună grupă deă state,ă înă cazulă unuiă embargoă
sau blocade.
Importan aă unoră tipuriă deă resurseă aă fostă variabil ă înă
timp, înă func ieă deă dezvoltareaă tehnologic .ă Dac ă înă Primulă
R zboiăMondialăimportan aăpetroluluiăabiaăîncepuseăs -şiăarateă
valoarea,ă înă cel de-ală Doileaă R zboiă Mondial,ă c rbunele,ă
petrolulă şiă o elulă ocupauă 75%ă dină pondereaă materiiloră primeă
utilizateăpentruăsus inereaăr zboiului.ăAst ziătehnologiaădeăvârfă
pentruă sus inereaă capacit iloră militareă utilizeaz ă cuă totulă alteă
52
materiiă prime,ă despreă careă niciă nuă seă pomeneaă înă urm ă cuă 70ă
deăani.ăÎnă1936, de inereaădeăc treăunăstatăaăuraniuluiănuăaveaă
nici o relevan ădinăpunctădeăvedereămilitar,ălaăniciăunădeceniuă
dup ăaceea,ăz c minteleădeăuraniuăsauăaccesulănecondi ionatălaă
acesteaă şiă existen aă capacit iloră deă utilizareă aă uraniuluiă
schimbând balan aăputeriiărelativeăînălume.
,,Înă 1936ă reparti iaă materiiloră primeă înă consumulă

industrieiă militareă era:ă 40%ă c rbune,ă 20%ă petrol,ă 15%ă
o el, cupru,ăsulf,ămangan,ăplumb,ăcâteă4%ăfiecare,ăzinc,ă
aluminiu, nichelăcâteă2%ăfiecare26.
Peăm suraădezvolt riiătehnologiceăaăsociet ii,ăimplicităaă

cererii domeniului militar, s-aăschimbatăşiăpondereaăcereriiădeă
resurseă minerale.ă Înă ziuaă deă aziă c rbuneleă areă oă valoareă
minor , îns ăcerereaădeămateriiărareăaăcrescutăfoarteămult.
Un stat care-şiă poateă asigura, din resurse proprii,
cerin eleădeăhr nireăaăpropriuluiăpopor are un ascendent serios
asupraă altuiaă careă seă bazeaz ă peă importulă acestor resurse,
riscândă foameteaă şiă subdezvoltarea, înă cazulă uneiă blocadeă
maritime sau terestre.
2.2.3. Avu iaăna ional esteăunulădinăelementeleădeăbaz ă

ale puterii.ă Evolu iaă şiă involu iaă mariloră puteri europene din
ultimeleăsuteădeăaniădemonstreaz ăcuăprisosin ăacestăfapt.ăPeă
timpul lui Napoleon, întreă1793ăşiă1815, Fran aăaăfostăcelămaiă
puternică stată european,ă fiindă foarteă aproapeă deă îndeplinireaă
26
Ferdinand FRIEDENSBURG, Die mineralischen Bodenschartze als
weltpolitische und militarische, Ed. Enke, Stuttgard, 1936, p. 175.
53
Adrian Filip
visuluiă franceză deă aă cuceriă întreagaă Europ .ă Înă aceeaşiă

perioad ,ă Germaniaă eraă ceaă maiă slab ă putereă aă Europei, fiind
înfrânt ă deă Napoleonă şiă eliminat ă deă laă masaă puteriloră
europene.ă Oă sut ă deă aniă maiă târziu, Germaniaă wilhelmian ă
revineă înă topulă mariloră puteriă europene.ă Revenireaă laă masaă
discu iiloră interna ionale s-aă f cută peă fondulă uneiă creşteriă
sus inuteăaăbog ieiăPrusiei,ătransformat ăînăGermaniaădeăc treă
OttoăvonăBismarck.ăÎnă1870, anulăizbucniriiăr zboiuluiăfranco-
prusac,ă produc iaă deă o elă aă Germanieiă aă dep şită pentruă primaă
dat ăpeăceaăaăFran ei.ăGermaniaăaăavutăoăcreştereăsus inut ăcareă
oă aduceă laă începutulă primuluiă r zboiă mondial,ă laă ună produsă
intern brut de trei ori mai mare decâtă Fran a.ă Ast ziă celeă maiă
puterniceăstateădinăpunctădeăvedereăeconomicăsuntăşiăceleămaiă
puternice din punct de vedere militar, cu dou excep iiă
extreme: Federa iaă Rus ,ă careă nuă esteă oă putereă economic ,ă şi
Japonia,ăcareănuăesteăoăputereămilitar .
2.2.4. Capacitateaăindustrial ăşiătehnologic este un alt

element fundamental al puterii unui stat. Calitateaă şiă
capacitatea productiv ,ă nivelulă deă preg tireă ală angaja ilor,ă
abilitateaă inginerilor,ă inventivitateaă oameniloră deă ştiin ,ă
spiritulă managerial,ă suntă calit iă indispensabileă dezvolt riiă
industrialeă şiă tehnologice,ă f r ă deă careă nu se poate vorbi de
existen aăuneiăputeri.
Simplaăde inereăaăuneiăresurse,ăconsiderateăstrategiceălaă
ună momentă dat,ă nuă duceă automată şiă laă urcareaă peă podiumulă
puteriloră lumiiă aă unuiă stat.ă Atâtaă timpă câtă statulă respectivă nuă
de ineăşiăinstala iileănecesareăproces riiăresurseiăînăcauz ăşiămaiă
departe, atâta timpă câtă nuă areă capacitateaă tehnologic ă sauă
industrial ă deă aă oă puneă înă valoare,ă resurseleă naturaleă
54
considerate ,,strategice” nuă constituieă decâtă resurseă ceă potă fiă

puseăînăvaloareăprinăvânzare.
Stateleă cuă capacit iă industrialeă şiă tehnologiceă
dezvoltate au înă permanen ă înă aten ieă accesulă directă laă
rezerveleănaturaleăconsiderateăcaă fiindăstrategice,ăînă condi iileă
înăcareănuădispunădeăeleăpeăteritoriulălor.
Statele Unite, Germania, Japonia, Marea Britanie,
China,ăFran a,ăOlanda,ăSingaporeădispunălaăoraăactual ădeăceleă
maiă mariă capacit iă tehnologiceă şiă industriale,ă careă leă facă s ă
aib ăunăcuvântădeăspusăatâtăpeăpia aăbunurilorădeăconsumăcâtăşiă
peă ceaă militar .ă Niciună stată nu-şiă permiteă înă ziuaă deă aziă s ă
dezvolteă numaiă capacit iă militare.ă Tehnologiile militare sunt
utilizate, înă timp, înă domeniulă civilă pentruă amortizarea
cheltuieliloră f cute.ă Înă acesteă condi ii, se observ ă oă strâns ă
corela ieă întreă na iunileă careă seă situeaz ă peă primeleă locuriă în
domeniulă tehnologiiloră deă vârf,ă a exportului mondială şiă celeă
care dispun de tehnologii militare avansate.ă Înă anexa 1 este
prezentat ă ierarhiaă stateloră exportatoare,ă careă acoper ă foarteă
multă şiă din ierarhiaă celoră maiă puterniceă na iuni.ă Primeleă 15ă
stateăexportatoareănuăsuntă şiă primeleă15ăna iuniăaleălumii,ădară
dintre acesteaă facă parteă primeleă mariă puteri.ă Excep iaă deă laă
regul ă oă constituieă stateleă careă export ă masivă materieă prim ă
sauămateriiăpu inăprelucrate,ăcareănuăauăcapacitateaătehnologic ă
de a ob ine valoareă ad ugat ă mareă dină resurseleă peă careă leă
de in.ă Înă contrapartid putem observa state mici precum
Olanda şi Singapore,ăcareăexport ătehnologieădeăvârfăşiătehnic ă
militar ă deă ultim ă or ,ă fiind înă m sur ă s ă produc ă nave,ă
submarine şiă avioane performante, exportate cu o valoare
ad ugat ă deosebită deă mare. Din analiza traficului comercial
naval,ă putemă puneă înă eviden ă stateleă careă auă oă capacitateă
55
Adrian Filip
economic deosebit ,ă reuşindă s ă „pompezeă m rfuri” înă

întreagaălume (anexa 2)
Oă capacitateă tehnologic ă şiă industrial ă dezvoltat ,ă
sus inut ă şiă deă rezerveă naturaleă dină abunden , poate conta
semnificativă înă statutulă deă putereă sauă mareă putereă aă uneiă
na iuni.ă Din acest motiv nu se poate vorbi de India ca de o
mareăputere,ăchiarădac ăaceasta are rezerve naturale apropiate
cantitativ de cele ale Statelor Unite sau ale Rusiei, posed ă
bomba atomic şiădispune deăinstituteădeăcercet riăceălucreaz ă
înă domeniulă ITă cuă ună randamentă deosebită deă mare.ă Totuşi,ă
Indiaănuăposed ăcapacit iătehnologiceăşiăindustrialeălaănivelulă
resurseloră deă careă dispune.ă Laă felă seă întâmpl ă şiă înă cazulă
statelor dezvoltate tehnologic care nu au suportul resurselor
necesareăsus ineriiămasiveăaăindustrieiăcivileăşiămilitare. Cu alte
cuvinte, aceste state nuă voră deveniă niciodat ă puteriă laă nivelă
mondial.
Înăultimiiăani, neăconfrunt măcuăoăputernic ăglobalizareă
la nivelul tuturorădomeniilorădeăactivitate.ăLan ulătehnologicăs-
a extins pe teritoriul mai multor state. Înăacesstămomentăexist ă
generatoriă deă tehnologieă şiă produc toriă deă tehnologie,ă întreă
careă seă stabilescă strânseă interdependen e.ă Statele Unite şiă
Japonia sunt cele mai importante generatoare de tehnologie, iar
Chinaă poateă fiă considerată celă maiă mareă produc toră deă
tehnologie.ă Economiileă auă ajunsă laă oă dena ionalizareă
nemaiîntâlnit ,ă careă practic, determin ă disolu iaă statelor,ă înă
cadrulă unoră noiă construc iiă regionale,ă puternic integrate
economic.ă Înă acesteă condi ii, conflictele devin crize ale
sistemuluiă careă afecteaz ă negativă întregulă mecanismă ală
economiiloră şiă corpora iiloră transna ionale,ă cuă repercusiuniă
pozitiveă sauă negativeă peă plană global,ă înă func ieă deă pozi iaă
56
anumitor state: de exportatori de armament sau tehnologie

militar ,ă deă beneficiariă aiă unoră contracteă deă peă urmaă
conflicteloră sauă deă pierdereă sauă blocareă aă unoră pie eă deă
desfacere.
2.2.5. Puterea/capacitateaă militar .ă Putereaă militar ă aă

statului este un instrumentăprinăcareăacestaăpoateăinfluen aăsauă
îşiăpoateăimpuneăpoliticaăextern ăasupraăaltorăstate,ăcareănuăauă
cu ce combate presiunea puterilor militare.
Capacitateaă militar ă aă avută şiă areă înă continuareă maiă
mul iă piloniă deă baz :ă tehnologia,ă capacitateaă industrial ă
militar ăşiăcivil ,ăcapacitateaădeăconducereămilitar ,ăcalitateaăşiă
cantitateaă for eloră militare.ă Pentruă caă ună stată s ă fieă considerată
putereămilitar ,ăto iăaceştiăpiloniătrebuieăs ăcoexisteăsimultanăşiă
s ăfie dezvolta iăînăarmonie.
Salturile tehnologiceă majoreă ap ruteă înă dezvoltarea
civiliza ieiă umane de-a lungul secolelor au generat cele trei
revolu ii: agrar ,ă industrial ă şiă aă înalteiă tehnologii, care au
creat muta iiăfundamentaleăînămodulădeăducereăalăr zboaielor.ă
Inova iileă aduseă înă conducereaă for eloră auă creată salturiă înă
cadrulăfiec reiăgenera iiădeăr zboi.ă
Statele europene din secolele XV-XIX se aflau cu o
genera ieă tehnologic ă înă fa aă Americii,ă Africiiă sauă Orientuluiă
Apropiat,ă astfelă încâtă au putut cuceri aproape trei continente,
f r ăunăefortădeosebit.
Germania celui de-al Doileaă R zboiă Mondială era cu o
genera ieătehnologic ăînăfa aăPoloniei.ăGermaniaăutilizaătacticaă
r zboiuluiăfulger, cuătancuriăsus inuteădeăavia ie cordonate prin
radio, careăaveaăînăfa unăinamicăpolonezăceăluptaăc lare.
57
Adrian Filip
Alvin Toffler, înă „Război şi antirăzboi”, aă f cută oă

profund ă radiografieă aă "fenomenului război" de-a lungul
evolu ieiăsale, punându-lăînăcorela ieădirect ăcuăceleătreiăvaluriă
aleădezvolt riiăumanit ii.
Pentru "a pune în operă" oă putereă militar ,ă ună stată
trebuieă s ă dispun ă deă capacit iă propriiă deă produc ie,ă deă oă
industrieă performant ,ă câtă şiă s ă fieă înă m sur ă caă oă parteă aă
industrieiăs ăpoat ăproduceămijloaceădeălupt ăpentruăasigurareaă
efortuluiădeăr zboi.
Tot Alvin Toffler, înă lucrareaă „Puterea în mişcare”,
defineaăcentrulădeăputereăşiăcaracterizaăcompetitoriiăînăprocesulă
de edificare al noului mediu de securitate, inândă contă deă
urm toareleătreiăcriterii:
 capacită ile economico-financiare;
 poten ialul tehnico-ştiin ific deăcareădispunăaceştia;
 poten ialul militar.
La acestea trebuieă ad ugată dinamismul, respectiv
capacitateaă deă aă luaă deciziiă oportuneă şiă deă aă leă transformaă înă
fapteăperăac iuniăconcrete,ăcuăfinalizareăstabilit ăşiăcuăviziuneaă
evolu iilorăulterioare,ăcareăcorespundeăcapacit iiădeăconducereă
a aparatului militar.
2.2.6. Conducereaămilitar este unul din factorii care au

avut cel mai mare nivel de versatilitate, depinzând înăceaămaiă
mareă m sur ă deă geniulă militară ală conduc toruluiă campanieiă
militare.
Astfel, Ottoă vonă Bismarkă creeaz ă institu iaă „Statului
Major” caă mânaă dreapt ă aă comandantului.ă Înă noile condi ii,
geniul comandantului militar este augmentat cu un aparat
tehnocrat deăplanificareăşiăconducere,ăcareăpoateăveniăcuăsolu iiă
58
inovatoareă înă sprijinulă lideruluiă militară şiă poateă conduceă for eă

de un nivelă incomparabilă maiă mareă decâtă ceea ce putea
conduceă ună singură comandant.ă În acelaşiă timp statul major,
poate deveni ună sistemă birocratică careă uniformizeaz ă nivelulă
deciziilor,ă scadeă nivelulă deă riscă ală implic riiă for eloră şiă
micşoreaz ă impactulă genialit iiă solu iiloră comandantului.ă Se
poate spuneăc ăepocaădeăast ziăeste suprasaturat ădeăutilizareaă
IT, în luarea unei decizii militare.ă Ast zi,ă deciziileă seă iau
numaiădup ăîndelungateăsimul riăaleăcursurilorădeăac iune, iar
birocra iaă militar este suprasaturat ă deă proceduriă deă stată
major,ă careă standardizeaz ă pân ă şiă modulă deă gândireă ală
beligeran ilor.ă În noileă condi ii rezultatele luptelor depind tot
mai mult de nivelul tehnologieiăintroduseăînălupt . Exist ădoară
într-oă mic ă m sur ă posibilitateaă ca, la nivel tactic, rezultatul
lupteiă s ă fieă dată deă geniulă conduc toruluiă militar.ă Laă nivelă
operativă sauă strategic,ă finalitateaă esteă impus ă deă nivelulă
puterilorăaflateăînăconflict şiăesteăinfluen at ădecisivădeănivelulă
tehnologieiăşiăresurseloră"aruncate" înălupt .
De exemplu, geniul militar al luiăFredericăcelăMareăşi-a
spusă cuvântulă înă ob inereaă statutuluiă deă mareă putere a Prusiei
secolului al XVIII-lea.ă Dou zeciă deă aniă maiă târziu,ă armata
prusac ,ălaăfelădeăputernic ,ăaăfostăînfrânt ădeăNapoleon,ăunăaltă
geniu militară ală istoriei,ă careă aă dep şită prină solu iiă strategiceă
"maşina de război prusacă" instruit ,ădisciplinat ăşiăbineăpus ă
laă punct,ă dară c reiaă îiă lipseauă comandan iiă deă marc .ă Primaă
mareă conflagra ieă sauă "Războiul tranşeelor" şi-aă pusă adâncă
amprenta pe sistemulă deă gândireă ală comandan iloră militariă
francezi,ă careă înc ă vedeauă r zboiul,ă laă începutulă aniloră ’40 ai
secoluluiătrecut,ăcaăpeăunăjocăstaticăînăcareăvaăcâştigaăcelăcareă
areă tranşeeleă şiă sistemulă deă ap rareă maiă bineă puseă laă punct.ă
59
Adrian Filip
Linia Maginot a fost reprezentativ ăpentruăsistemulădeăgândireă

ancrasat al Statuluiă Majoră francez.ă Aceştiaă nuă şi-au putut
imagina efectele introducerii descoperirilor tehnologice asupra
strategieiă militareă într-oă conflagra ieă major .ă Astfel, o mare
putereăaăvremii,ăcuăoăarmat ăputernic ,ăoăflot ăserioas , care se
num raăprintreăceleămaiăputerniceădinălume,ăaăfostăpus ărapid,
înăcel de-alăDoileaăR zboiăMondial, înăpozi iaădeăperdant, din
cauzaăincapacit iiăunuiăcomandamentădeăaăseăadaptaălaăsitua iaă
real ăaănouluiăr zboi şi la modulădeăac iuneăalăinamicului.ă
Poporulă franceză aă fostă înfrântă deă lipsaă deă decizieă aă
propriiloră comandan i.ă Unaă dină celeă maiă puterniceă floteă dină
lume, a uneia din marile puteri ale vremii, Fran a,ănuăaăac ionată
pe timpul Primului R zboiă Mondial,ă fiindă blocat ă deă propriiă
conduc toriă înă porturi.ă Acestaă esteă unulă dină exempleleă
efecteloră decizieiă sauă nonă decizieiă politicieniloră şiă a
comandan ilorămilitariăasupraădesf şur riiăuneiăconflagra ii.
Ar putea fiăoăcaracteristic ăaăgândiriiăfranceze,ăaceeaădeă
aăseăaflaăînăpermanen ăînădefensiv .ăÎnămajoritateaăr zboaieloră
duseă deă c treă floteleă deă veliere,ă amiraliiă franceziă auă adoptată
tacticiă corespunz toareă lupteiă deă ap rare,ă naveleă limitându-se
laărespingereaăatacurilorăprinăocupareaăunorăforma iiăsubăvânt.ă
Aceste manevreănuăpresupuneauăoădisciplin ăpreaăriguroas ăşiă
micşorauăriscurileăac iunilorădeălupt .ă
„Francezii,ă cuă rareă excep ii,ă subordonauă ac iunileă

marineiă deă r zboiă altoră considerenteă militare,ă leă p reaă
r uă dup ă baniiă cheltui iă peă aceastaă şiă prină urmareă
încercauă s -şiă economiseasc ă flota,ă asumându-şiă oă
60
pozi ieă defensiv ă şiă limitându-şiă eforturile,ă laă

respingereaăatacurilor”27.
Istoria "economisirii flotei" seă vaă repetaă şiă înă cel de-al
Doilea R zboiăMondial.
Înă contrapartid ,ă filozofiaă tacticiiă amiraliloră englezi
consta într-oăofensiv ăpermanent ăpentruăurm rirea,ălovireaăşiă
distrugerea inamicului.
Ac iuneaăunorăfloteămultămaiămiciădecâtăceaăfrancez ăaă
avută efecteă multă maiă mariă asupraă rezultateloră r zboiuluiă prină
ac iunileăhot râteăaleăunorăcomandan i,ăfocalizateă asupra unor
puncte critice ale inamicului. Se pot da aici exemple multiple
dinăistoriaănaval ăaălumii, dar aşădoriăs ăm ălimitezălaăac iunileă
marineiă româneă înă celă de-ală Doileaă R zboiă Mondial,ă cândă
For eleă Maritimeă Române, înă cooperareă cuă for eleă germane,
„au blocat importante mijloace sovietice care nu au mai putut
fi folosite în alte scopuri impuse de războiul pe mare”28.
Ună altă exempluă ară puteaă fiă opera iuneaă deă evacuareă aă
Crimeii.ă Înă toamnaă anuluiă 1943, înă Crimeeaă erauă blocateă
Armataă 17ă german ă şiă 7ă diviziiă române., care nu mai aveau
capacitateaă deă aă opriă înaintareaă armateiă sovietice.ă Înă acesteă
condi ii, For eleă Maritimeă Româneă şiă germaneă auă planificată
pentru perioada 15 aprilie - 14 mai 1944 "Opera iunea
60.000", conceput ă pentruă evacuareaă militariloră româniă şiă
germani. Aceasta s-a finalizat cu salvarea a 103.755 de
27
Alfred Thayer MAHAN, The influence of Sea Power on History, 1890;
tradus ă înă limbaă român ă subă coordonareaă cdor.ă prof.ă Univ.ă dr.ă Mariusă
Hanganu,ăEdituraăAISM,ăBucureşti,ă1999, p. 16
28
Nicolae C PETRESCU, Contraamiralul Horia Măcellariu, Editura
Europroduct,ăBucureşti,ă2005,ăp.ă64
61
Adrian Filip
militari29,ă înă decursă deă oă lun ,ă laă care,ă dac ă seă adaug ă
evacu rileă dină perioadaă 29ă noiembrie 1943 - 06 aprilie 1944,
se ajunge la 112.092ă militariă salva iă deă t v lugulă rusesc 30. A
fost una dinăceleămaiămariăevacu riădinăistoriaăceleiăde-a doua
conflagra ii,ă r mas ă f r ă ecou,ă deoareceă eraă operaă unoră stateă
considerateăînvinseăînăr zboi.ă
Majoritateaă comun ă a oameniloră cunoaşteă câteă cevaă
despre "marea evacuare de la Dunkirk (Dunkerque)" sau
"Opera iunea Dinamo", unaă dină celeă maiă mediatizateă ac iuniă
navale,ă peă timpulă c reiaă auă fostă evacua iă 338.226ă militari
britanici,ăolandeziăşiăfranceziăîncercui iădeătrupeleăgermaneăînă
zonaă plajelor,ă dară nuă cunoaşteă nimică despreă "Opera iunea
60.000".
Sunt exempleă deă ac iuneă a unoră comandan iă militariă
afla iălaăconducereaăunorăfloteăcareăauăac ionatăîmpotrivaăunuiă
inamică netă superioră şiă auă avută succes,ă versusă inac iuneaă
conduc toriloră militariă ai unor armate sau mari flote, de-a
lungulăunuiăîntregăr zboi.
2.2.7. Popula ia esteă ună elementă deă baz ă înă stabilireaă

nivelului relativ al puterii unui stat, îns ăînăstrâns ăleg tur ăcuă
existen aăşiănivelulădeădezvoltareăalăcelorlal iăfactoriăaiăputerii.ă
Dac ăChinaăşiăIndiaăseăafl ăpeăprimeleădou ălocuriăcaănum rădeă
popula ie,ănuăînseamn ăc ăsuntăşiăprimeleădou ăputeriăînălume.ă
Num rulăpopula ieiăpoateăfiălaăunămomentădatăchiarăunăfactoră
defavorizantă pentruă oă societateă subdezvoltat ă careă trebuieă s ă
asigureăcondi iileăminimeădeătraiăuneiăpopula iiăimense.ăAiciăse
29
Nicolae C PETRESCU Opere citate, p. 104
30
Nicolae C PETRESCU Opere citate, p. 105
62
poate vorbi de India, Pakistan, Bangladesh, Etiopia, Nigeria,

Congo, careăînăurm toriiă20ădeăaniăşi-arăputeaăsporiăpopula ia,ă
astfelă încâtă s ă ajung înă pragulă colapsuluiă statal,ă f cândă
imposibil ăhr nireaăacesteia.
Înă acelaşiă timp,ă dac ă Statele Unite nu ar fi avut o
popula ieă apreciabil ,ă cuă ună indiceă demografică ascendent,ă
(previziunileă pentruă 2030ă vorbescă deă oă popula ieă deă 430ă deă
milioane), aceasta nu ar fi putut deveni o superputere
mondial .ă Laă aceast ă popula ieă s-aă ajunsă şiă printr-oă imigra ieă
masiv ,ă careă laă sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutulă
secolului XX ajunsese la 30 - 40% pe an.
Rusia,ă dină contr , areă ună indiceă demografică înă c dereă
liber ,ăastfelăîncâtăesteăfoarteăposibil caăînă20ădeăani s ăajung ă
laă oă popula ieă subă 150ă deă milioaneă deă locuitori,ă aceast cifr ă
fiindăcoroborat ăşiăcuădestr mareaăUniuniiăSovietice.ă
Popula iaă esteă unul din elementele puterii,ă precumă şiă
unulă dină elementeleă deă compara ieă luateă înă calcululă puteriiă
relativeă aă dou ă stateă sauă înă ierarhizareaă puteriiă na ionale.ă
M rimeaăpopula ieiăesteăimportant ăînăcuantificareaăcapacit iiă
unui stat pentru:
 aă aveaă oă solid ă baz ă deă selec ieă aă resurseiă umane
utilizat ăînăarmat ăînc ăînătimpădeăpace;
 aăsus ineăefortulădeăr zboiădirectăpeăfront;
 aăaveaăresursaăuman ănecesar ăînlocuiriiăpierderilorădeă
pe front;
 aă aveaă suficienteă resurseă umaneă pentruă sus inereaă
industrieiădeăr zboi.
Indiceleănatalit iiă esteăunăelementă inută înă permanen ă
subă aten ieă deă c treă factoriiă politico-militari. Structura
popula ieiăpeăvârsteăesteădirectălegat ădeăvitalitateaăpoporului,
63
Adrian Filip
deăcapacitateaăacestuiaădeăaăsus ineăproiecteădeăanvergur ,ădeăaă

aveaă rezultateă înă dezvoltareaă tehnologic ,ă industrieă şiă de
capacitateaă deă aă duceă ună r zboi.ă Înă timp,ă o politic ă
demografic ă indiferent ă duceă laă îmb trânireaă popula iei,ă
sc dereaă eficien eiă industrieiă şiă micşorareaă capabilit iloră
armatei.ă Esteă ună fenomenă desă întâlnită laă stateleă europeneă din
zileleă noastre.ă Studiindă evolu iaă popula ieiă europeneă într-o
perioad ă deă mariă confrunt riă întreă doiă inamiciă redutabili,ă se
observ c ăîntreă1870ăşi 1940,ăpopula iaăFran eiăaăcrescutădoară
cuă 4ă milioane,ă peă cândă ceaă aă Germanieiă aă crescută cuă 27ă deă
milioane, prin unificarea celeiă dină urm . Prusia avusese 19,3
milioaneă deă locuitoriă înă 1865.ă Dup ă unificare,ă Germaniaă
ajunseseălaă34,6ămilioaneăînă1870,ărespectivălaă45,1ămilioaneăînă
1880,ăcuăceaămaiămareănatalitateădinăEuropa,ăpeăcândăFran a, înă
aceeaşiă perioad , avea 37,5 milioane de locuitori, cu o
natalitateăînăstagnareăpeăoăperioad ădeă100ădeăani.ăLaăînceputulă
celei de-aădouaămariăconflagra ii,ăFran aăputeaăs ăintroduc ăînă
r zboiă 5ă milioaneă deă oameni,ă peă cândă Germaniaă aveaă laă
dispozi ieă 15ă milioane.ă Acelaşiă raportă seă p stra îns ă întreă
GermaniaăşiăRusia, înădefavoareaăstatuluiănazist.
M rimeaăpopula ieiăareăoăimportan ămajor ăînăfactorulă
putere, iar caracterulăpoporuluiăareăunăcuvântăgreuădeăspusăîntr-
oăconfruntare.ăExist ăpopoareădisciplinate,ăpopoareăcuăspiritădeă
sacrificiu,ăpopoareăr zboiniceăşiăreversulătipurilorăenumerate.ă
2.2.8. Cantitateaă şiă calitateaă for eloră armate pe care un

stată leă poateă sus ine.ă Cândă se discut ă despreă proiectareaă uneiă
armateămoderne,ăcareăs -şiăpoat ăîndepliniămisiunileăimpuseădeă
c treă factoriiă politici,ă unaă dină întreb rileă puse,ă esteă legat ă deă
64
num rulă deă militariă peă careă ună stată trebuieă s -lă instruiasc ,ă şiă
care sunt costurile asumateăpentruăsus inereaăacesteiăarmate.
Esteă oă întrebareă crucial ă peă careă oă pun înă discu ie to iă
oamenii de stat responsabili.
Importantă nuă esteă numaiă num rulă oameniloră angrena iă
înă aparatulă militar, ciă şiă distribu iaă acestoraă peă Categoriiă deă
For eăArmate:ăFor eăTerestre,ăAeriene,ăNavale.ă
De asemenea, puterea statului mai depinde de nivelul
tehnologicădeădotare,ădeănivelulăgeneralăşiăspecialădeăinstruireăaă
personalului militar de pe toate treptele ierarhice, de nivelul
comandan ilor,ăalăcomandamentelor, de capacitatea acestora de
aă creaă oă armat ă flexibil ,ă modern ,ă bineă instruit ,ă înă condi iiă
câtămaiăapropiateădeăcondi iileădeălupt ăînăcareăvoră fiătrimise.ă
Se pot da exemple de armate mari, bine instruite sau de armate
mici, dar cu un factor de multiplicareădeosebitădeămareă(pân ă
laăcinciăoriăînă72ădeăore),ăînăcareănivelulădeăpreg tireăalărezerveiă
este foarte apropiat de cel al armatei de profesie.
Cantitateaă armateiă aă fostă esen ial ă înă r zboaieleă deă
mas ,ă deă peă timpulă ereiă agricoleă şi, maiă târziu, industriale.ăÎnă
ziuaădeăast zi,ăf r ăaădesconsideraăideeaănecesit iiăuneiăarmateă
numeroaseă pentruă ună stată careă seă doreşteă aă fiă oă mareă putere,ă
esteă dină ceă înă ceă maiă vizibil ă necesitateaă uneiă armateă deă
profesioniştiă laă nivelulă deă baz , conduse de lideri capabili s ă
utilizezeăceleămaiănoiădescopeririătehnologiceăimplementateăînă
sistemele militare moderne. S-a v zută ,,eficien a” armatei lui
Sadam, cuă ună milionă deă oameniă subă arme,ă preg ti iă deă
specialiştiă sovietici şiă cuă "experien a" aă optă aniă deă r zboiă cuă
Iranul, avândă ună num ră impresionantă deă tancuriă şiă avioaneă
moderneă ruseşti,ăcuăunăsistemădefensivă bineăpusălaăpunct,ădară
preg ti iă s ă utilizezeă tacticileă celuiă de-al Doilea R zboiă
65
Adrian Filip
Mondial,ăalăr zboiuluiăereiăindustriale.ăRezultateleăr zboaieloră

din Irak au demonstrat c ăs-a intratăîntr-oăalt ăer ăaăr zboiului,ă
înă careă masivitateaă uneiă armateă devineă nefolositoareă înă fa aă
profesionalismului şiătehnologiei.
2.2.9. Caracterulăna ionalăsauăspiritulăna ional este unul

dină factoriiă importan iă careă sunt lua i înă calcul,ă înă ecua iaă
puterii.
„Diferen eleă dintreă na iuni,ă m re iaă loră relativ ă şiă

r utateaălor,ă…ătotăceăsuntăşiăceăfacă(nuăîntr-oăanumit ă
epoc ,ă subă influen aă întâmpl toareă aă uneiă mariă
personalit i,ă cumă auă fostă cartagineziiă subă mareleă
XantipusăşiăapoiăsubăHanibalăalălor),ăînătotăceeaăceăfacă
f r ă încetareă caă na iune,ă prină intermediulă indiviziloră
careăseăschimb ăunulădup ăaltul,ăsuntărezultatulăacestuiă
spirit…”31.
Suntă popoareă r zboinice,ă careă de-a lungul istoriei au

trecutăprinăt v lugulăr zboiuluiăşiăsuntăpopoareăpaşnice, careăînă
întreagaă loră existen ă nuă auă generată niciă ună r zboi.ă Exist ă
elementeădeăspecificitateăaleăfiec ruiăpopor,ădeăexemplu:ă
 for aăelementar ăbrut ăşiăpersisten aăcaracteruluiărus;ă
 capacitateaădeăsupravie uireăaăpoporuluiăromân;ă
 înc p ânareaă claseiă conduc toareă aă Turcieiă deă aă
redobândiă pozi iaă şiă putereaă defunctuluiă imperiuă şiă
31
Sergheiă GORŞCOV,ă The Seapower of the State, Oxford, Pergamon
Press, 1979, p. 57
66
acceptul cvasitotal al poporului turc de a fi condus

deăoăcast ;ă
 pruden ă excesiv ă francez ,ă careă aă f cută caă oă mareă
putereă s ă piard ă multă preaă multeă r zboaieă înă istoria
sa,ă coroborat ă cuă perfec iuneaă logiciiă acestora,ă dară
f r ăoăfinalitateăpractic ;
 tradi ionalaă duritateă şiă şiretenieă lipsit ă deă gra ieă aă
diploma ieiă germane,ă completat ă deă oă duritateă aă
autocra ieiă şiă tendin eleă distructiveă politiceă şiă
militareămoşteniteăde la triburile germane;
 pragmatismulă american,ă consecven aă şiă credin aă
absolut ăînămijloaceleădemocratice;ă
 militarismulă distructivă japonez,ă transformată într-un
pacifism exagerat;
 spiritulă defensivă militară şiă ofensivă economică ală
chinezilor;
acestea sunt doară câtevaă încerc riă deă aă definiă unele
elemente de specificitate,ă cuă efecteă vizibileă înă pozi ionareaă şiă
modulă deă ac iune a unor popoare înă cazulă implic riiă într-un
conflict.
2.4.10. Puterea maritim constituie una din

componenteleă puteriiă na ionale, pentru statele maritime
format ă dintr-un complex de elemente militare, economice,
educa ionale,ă ştiin ifice,ă diplomatice,ă deă infrastructur ,ă deă
conştiin ,ăetc.
Luândăînăcalculăfactoriiădescrişiăînăsubcapitolul anterior,
putemă ajungeă uşoră laă rezultatulă c ă Statele Unite sunt singura
67
Adrian Filip
superputereămondial , clasându-seăîntreăprimeleăzeceăstateăaleă
lumii, peăto iăvectoriiădeăputere:
 teritoriu – dispune de oăsuprafa ăextins ,ădarănuăceaă
mai mare: 9.364.000 km2;
 popula iaă– locul al 3-lea: 298.213.739 de locuitori,
înăcreştereă;
 nivelul de inventivitate – locul I:ăcuă270ădeălaurea iă
la premiul Nobel;
 resurse:
O locul al 2-lea laăproduc iaădeăc rbuniăsiăgaze;
O locul al 11-lea la rezervele de petrol;
 putereămilitar ă– locul I cumulatălaăputereaămilitar ă
şiălaăcapacitateăde proiec ieăaăfor ei;
 produsul intern brut: – locul I înălume.
Un alt exemplu simplu de cuantificat este China, care s-a
dezvoltat constant, avândă celă maiă mareă ritmă deă creştereă dină
lumeă înă ultimeleă decenii,ă men inându-şiă ună ritmă pozitivă
acceleratăşiăpeătimpul prezentei crize mondiale.
Vectorii de putere ai Chinei32 suntăurm torii:
 Teritoriu – dispune de un teritoriu extins de
9.596.960 km2;
 Popula ieă – 1,3 miliarde de locuitori cu previziune
de a fi întrecutădoarădeăIndiaăînă2050;
 Financiar – cea mai mare rezerv ă deă valut ă dină
lume.
 Economic – Chinaăseăsitueaz ăpe:
O locul al 2-lea înălumeălaăPIB;
32
http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular_Chinez, accesat la data
de 15.03.2011
68
O locul al 2-lea laăputereaădeăcump rare;

 Rezerve:
O locul al 4-lea ca producator de petrol din lume,
O locul 1 la rezervele deă stibiuă şiă wolframă dină
lume;
O loculă1ăînălumeălaăproduc iaădeăc rbuni;
O locul al 3-lea înălumeălaărezerveădeăc rbune.
 Putereămilitar :ă
O locul I caă armat ă dină punctulă deă vedereă ală
efectivelor umane;
O locul al 3-lea laănum rădeătancuri;
O locul al 2-lea laănaveădeălupt .
MareaăBritanie,ăFran a,ăGermania, Rusia, Italia, Spania,
Australia,ă România,ă Turcia,ă Albania,ă etc.ă suntă stateă al c roră
nivelă deă putereă esteă uşoră deă cuantificat,ă dară astaă nuă înseamn ă
c ă seă poateă ob ineă oă ierarhizareă cert ă aă factoruluiă deă putereă aă
unuiă stat,ă lucruă ceă incumb ă oă analiz ă multă maiă aprofundat ,ă
careănuăvaăduceăîntotdeaunaălaăcertitudini.
Putereaă unuiă stată esteă într-oă strâns ă dependen ă deă to iă
factoriiăenumera iămaiăsus,ăcâtăşiădeăcorela iileădintreăei.
2.3. Conceptul de putere maritimă - definireă şiă

con inut
Puterea maritimă esteăoăcomponent ăaăputeriiăstatului,ă
aăputeriiăna ionale, dup ăcumăaădenumit-o Morghentau.
Dac ă ară trebuiă s ă seă aleag unaă dină defini iileă puterii
maritime,ă consideră c ă ară trebuiă s ă se înceap cu cea a
ComandoruluiăB l nescu:
69
Adrian Filip
„Totalitateaă mijloaceloră
prinăcareăoă ar ăîşiăexercit ă
drepturileă saleă înă
exploatarea domeniului
maritim,ă pentruă aă ob ineă
toate foloasele economice,
politiceă şiă militare,ă seă
cheam ă Putereă
Maritim .” 33
Puterea maritimă,
înă celă maiă largă sensă ală
cuvântului,ă esteă putereaă
sus inut ă „în cele 4
domenii decisive ale
puterii mondiale: militar, politic, economic, şi tehnologic”34,
exercitat ă prină folosireaă m riiă şiă pentruă accesulă laă resurse.ă Înă
acest sens, putereaă maritim ă aă statuluiă cuprindeă totalitateaă
mijloacelor de exploatare a oceanului planetarăşiăaămijloaceloră
folositeă pentruă ap rareaă intereseloră statuluiă peă mare.ă Aceastaă
determin ă capacitateaă uneiă riă deă aă folosiă facilit ileă
economiceă şiă militareă aleă m riiă înă scopuriă proprii,ă deă a-şiă
promova interesele proprii pe oceanul planetar, utilizândă
poten ialulăacestuiaăpentruădezvoltareaăactivit ilorăeconomiceă
33
Cdor. Ioan B l nescu - Conferin ăintitulat ă„Puterea maritimă ca factor
de civiliza ie şi de apărare na ională.”,ă inut ă laă Ligaă Naval ă Român ,ă
1928
34
Zbigniew Brzezinski, Marea tablă de şah - Suprema ia Americană şi
imperativele sale geostrategice,ă Edituraă Universă Enciclopedic,ă Bucureşti,ă
2000, p. 35.
70
şiă militare,ă pentruă atingereaă obiectiveloră na ionaleă înă timpă deă

paceăsauăr zboi.
Puterea maritimă esteă definit ă deă Cam. Prof. Univ.
Marius Hanganu - mentorulăuneiăgenera iiădeăofi eriăde marin ă
- ca fiind
„abilitateaăunuiăstatădeăaăfolosiăm rileăşiăoceaneleălumii,ă
înăscopuriăcomercialeăşiămilitareăşiăînăacelaşiătimpădeăa-
şiăîmpiedicaăadversarii s ăfac ăacelaşiălucru”.35
Înăfapt,ăesen aăputerii maritime aăunuiăstatăesteădat ădeă

capacitateaă deă utilizareă câtă maiă eficient ă aă bog iiloră şiă
facilit iloră puseă laă dispozi ieă deă aceasta, înă scopul propriilor
interese.
Puterea maritimă aă fostă folosit ă dină celeă maiă vechiă
timpuri,ă pentruă aă controlaă c ileă deă comunica iiă maritime,
pentru protejarea utiliz riiă resurseloră acesteiaă şi, înă acelaşiă
timp, pentruă blocareaă comunica iiloră maritimeă aleă inamicului.ă
Aceast ă putereă a fostă şiă esteă exercitat ă pentruă proiec iaă for eiă
asupra uscatului. De asemenea, a fostă utilizat ă cuă succesă caă
baz ădeălansareăaăatacurilorăaerieneăasupraăfor elorăterestreăsauă
navale ale inamicului.
Doctrinaă maritim ă esteă concentrat ă înă specială asupraă
aplic riiăputeriiăpeăşiădinspreămare.ă
For eleă navale sau puterea naval reprezint ă elementulă
deăbaz ăalăputerii maritime, instrumentul principal prin care se
realizeaz ăaplicareaăacesteia, mijlocul de realizare a scopurilor
urm riteă pentruă valorificareaă facilit iloră şiă oportunit iloră
35
71
Adrian Filip
oferiteă prină utilizareaă m rii,ă câtă şiă a celor pe care aceasta le

ofer .ă
2.4.ăSurseleăşiăelementeleăputerii maritime
Puterea maritimă, ca element al puterii statului,
acoper ăaproximativăaceeaşiăarieăcaăşiăaceastaădinăurm .ă
Pentruăaăputeaăcreaăşiădezvoltaăputerea maritimă a unui
stat,ă peă lâng ă dorin aă guvernan ilor, mai sunt necesare o
mul ime de ingredienteăf r ădeăcareăaceastaănuăar putea exista
sau ar aveaădoarăoăvaloareădeclarativ .ăPuterea maritimă este o
mareă consumatoareă deă resurse,ă nefiindă laă îndemânaă oric ruiă
statăs ăşi-oăcreezeăşiăs ăoăsus in .
„Putereaămaritim ăvariaz ăînăvaloareaăşiăcapacitatea ei

dup ă situa iaă geografic ,ă resurseleă financiareă şiă
intereseleămaritimeăaleăfiec reiă ri....ă rileămaiămiciăşiă
br zdateă deă fluvii,ă cuă eşireă laă mareă şiă litorală maritimă
limitat, dezvolt ăaceast ăputereăînăraportăcuăcapacitateaă
traficuluiăşiăintereseleălorămaritime”36.
Geoffrelyă Till,ă înă „Strategia navală şi epoca

nucleară”, enumera sursele puterii maritime, ca fiind:
comunitateaă maritim ;ă resurseleă na ionale;ă formeă potriviteă deă
guvernare; elementele geografice.
36
Cdor. Ioan B l nescu- Conferin ăintitulat ă“Puterea maritimă ca factor
de civiliza ie şi de apărare na ională.” inut ălaăLigaăNaval ăRomân ,ă1928
72
Puterea maritimă a zilelor noastre trebuie s ă fieă

ancorat ăînăsurseădiverse, generatoare de putere, din care cele
mai importante pot fi:
 capacitatea economiei statului;
 dorin aă claseiă politiceă conduc toareă deă aă aveaă oă
putere maritimă;
 conştiin aămaritim ăaăpoporului;
 buna guvernare;
 resursele naturaleăaleăsoluluiăşiăsubsoluluiăterestruăşiă
submarin;
 capacitateaăindustrial ăşiătehnologic ăaă rii;
 configura ia permisiv ăaăcoastei,ă pentruădezvoltareaă
infrastructurii maritime.
Pentru a putea vorbi de o putere maritimă este necesar,
înăprimulărând, ca statul care-şiădoreşteăoăasemeneaăputere,ăs ăoă
poat ăsus ineăeconomic.ă
„Putereaămaritim ănuăesteădeciănumaiăflotaădeăr zboi -
instrumentădeăap rareăşiăsanc iuneădiplomatic ăînătimpă
deă paceă şiă victorieă înă timpă deă r zboiă - ea este tot
m nunchiulă deă for eă militareă şiă civile,ă industriiă
maritime,ă porturiă şiă bog iiă createă deă domeniulă m rii,ă
esteă putin aă pentruă oă ar ă de a-şiă ar taă pavilionulă peă
marile drumuri maritime, este participarea unui popor
laă necontenitaă mişcareă întreă continenteă pentruă aă
contribui la mareaă oper ă aă progresuluiă şiă civiliza ieiă
omenirii…”37
37
Cdor. Ioan B l nescu- Conferin ăintitulată “Puterea maritimă ca factor
de civiliza ie şi de apărare na ională.” inut ă laă Ligaă Naval ă Român ,ă
1928.
73
Adrian Filip
Mahan, înă lucrareaă saă deă referin ă „Sea Power” ,

identificaă şaseă elementeă aleă puterii maritime, caracteristice
sfârşitului de secolul al XIX-lea, astfel:
 pozi iaăgeografic ;
 configura iaăfizic ăaăcoastei;
 extindereaăteritorial ;
 m rimeaăpopula iei;
 mentalitatea oamenilor;
 formeleădeăguvern mânt.
Amiralulă germană Wegeneră rezum ă elementeleă puterii
maritime la doar trei:
 flot ;
 pozi ie;
 conştiin ămaritim .
Concep iaă luiă Mahană reflect ă concep iaă unuiă amiral
careăluptaăpentruăcreareaăuneiăputeriă maritimeăşiă luaăînăcalculă
toate elementele necesare pentru ca Statele Unite s ă poat ă
finalizaă acestă proiect,ă peă cândă Amiralulă Wegeneră leă vedeaă
dintr-alt punct de vedere: al exponentului unui stat militarist,
careăşi-a creatăoăputereămaritim ăprinăordin.
Vedemă înă diferen eleă concep ieiă celoră doiă amiraliă
diferen aă întreă pragmatismulă american,ă careă înă dezvoltareaă
unuiă conceptă pleac ă deă la oă necesitateă economic ă spreă ceaă
militar ă şiă militarismulă german, careă pleac ă deă laă fenomenul
militară spreă celă economică deă laă necesitateaă cre riiă uneiă for eă
careă s ă cucereasc ă spa ii/teritorii,ă careă maiă apoiă s ă atrag ă
câştiguriăeconomiceănecesareăsus ineriiăstatuluiăşiă puterii sale.
Concep iileă militaristeă auă avută via ă scurt ă datorit ă
74
nenorocirilor pe care le-auă adus,ă peă cândă dezvoltareaă unuiă

conceptă plecândă deă laă intereseă economiceă aă fostă ună adev rată
succes, înăprimulărând, pentruăc ăa rezonatăcuăexponen ii clasei
politice americane,ăceăeraăsus inut ădeămariiăoameniădeăafaceri.
Maiă târziu, s-a putut crea o conştiin ă maritim ă a
poporului american, careăînăacelămomentăaveaăoăconştiin ăpur
continental .ă Aă fostă oă teorieă careă aă fostă îmbr işat ă deă laă
oameniiă politici,ă oameniiă deă afaceri,ă pân ă laă muncitoriiă deă
rând,ă pentruă c ă demonstraă c ă poate aduce prosperitate pentru
poporul american, înăansamblu.
Samă J.ă Tangrediă vorbeşteă despreă puterea maritimă înă
termeniămultămaiălargi,ăcareăpresupunăcelăpu inăpatruăelemente:ă
 capacitateă deă aă faceă ună masivă comer ă interna ională
peăcaleaăm rii;ă
 capacitatea deăutilizareăşiăcontrolăalăresurselorăm rii;
 capacitateaă for eloră navaleă deă aă executaă opera iiă
navale;
 capacitateaădeăutilizareăaăfor elorănavaleăşiăaăputeriiă
economiceă maritime,ă caă instrumenteă deă diploma ie,ă
descurajareăşiăinfluen ăpolitic ăînătimpădeăpace.
Într-ună sensă maiă extins,ă consideră c ă puterea maritimă
areăurm toareleăelementeădeăbaz :
a) elementeă careă ină deă structuraă geografic ă aă rii:
configura iaă fizic ă aă litoraluluiă şiă a fluviilor, suprafa a
teritoriuluiă dină imediataă vecin tateă aă m riiă şiă fluviilor,
lungimeaă litoralului,ă existen aă golfuriloră şiă a pozi iiloră
favorabileă pentruă amenajareaă porturiloră şiă şantiereloră navale,ă
existen aă apeloră şiă canaleloră interioareă navigabile, pe care se
75
Adrian Filip
pot dezvolta infrastructuri navale precum porturile şiăşantierele

navale;
b) capacitatea de guvernare sau, într-un limbaj actual,
buna guvernare. Se poate vorbi aici de capacitatea guvernelor
deă aă creaă oă creştereă sus inut ă peă maiă multe zeci de ani, de
politicaă maritim ă aă statului,ă deă rela iileă politiceă şiă economiceă
externe,ă deă oă diploma ieă maritim ,ă deă oă concentrareă aă
eforturilorăeconomieiăspreădezvoltareaăelementelorăcareăpotăs ă
favorizeze dezvoltarea unei puteri maritime;
c) resursele naturale, cu referire laă existen aă unoră
resurseămarineăexploatateăsauăexploatabileăşiăutilizabileăîntr-un
viitoră previzibil,ă careă s ă încurajezeă creareaă uneiă industriiă deă
exploatareămarin ,ăcuătoat ăinfrastructuraănecesar ăpeămareăşiă
laă rm;
d) puterea naval ,ă esteă componentaă militar ă aă puterii
maritime,ă elementulă cuă rolă deă ap rare a intereselor maritime
aleăunuiăstat,ăoriundeăînălume,ăsauăînăariaădeăinteresăaăstatuluiă
respectiv. Puterea naval ăcuprindeăfor eleăşiămijloaceleănavaleă
militare,ă avia iaă maritim ă şiă infanteriaă marin ,ă infrastructuraă
logistic ăpentruăsus inereaăefortulăinstruiriiăşiăa ac iuniiăpeătimpă
de pace,ă cât şiă efortulă deă lupt ă peă timpă deă r zboi,ă for eleă şiă
mijloaceleănavaleăaleăPoli ieiădeăFrontier ;
e) capacitateă economic ă şiă tehnologic aă uneiă na iuniă
deăaăsus ineăoăflot ăcomercial ăşiăoăputere naval , component ă
deă baz ă aă dezvolt riiă oric reiă puteri.ă F r ă oă economieă
puternic ,ă niciă ună stată nu-şiă poateă propuneă s -şiă creezeă vreună
element de putere;
f) infrastructur ă portuar : şantiereleă navaleă laă mareă şiă
fluviu;
76
g) conştiin aămaritim ăaăpoporului, care este elementul

careătrebuieăs ăsus in eforul de creare a puterii maritime;
h) flotaă comercial ;ă deă pescuit; deă cercet riă
oceanograficeă şiă de exploat riă submarine. E vorba aici de o
flot ăcu unănum răapreciabilădeănaveăcomercialeăşiădeăpescuit,ă
cuă oă capacitateă apreciabil ă deă transport, careă s ă aib ă înă spateă
un management eficient,ăprecumăşiădeăcapacit iădeăexploatareă
aăbog iilorăsubmarineădinăzoneleămaritimeăşiăinstitu ii/nave de
cercet riă marineă şiă oceanografice,ă aă c roră rezultateă s ă fieă
cunoscute pe plan mondial;
i) institu iile deă înv mântă deă marin ,ă universit ile
legateă deă domeniileă navale:ă construc iiă navale,ă construc iiă
portuare, management portuar, economia transporturilor
navale, etc. şiă asocia iileă profesionaleă dină domeniuă naval,ă al
c roră efortă concertat poateă aveaă ună deosebită impactă înă
dezvoltareaă uneiă conştiin eă maritime,ă aă uneiă mariă p r iă aă
popula iei;
j) diploma iaă maritim , care este elementul ce poate
multiplica efectele puterii maritime.
For eleănavale sunt elementul de agregare a unei puteri
maritime.
Naviga iaămaritim ăşiăfluvial ,ăinfrastructuraăportuar ăşiă
cea de acces spre porturi, resursele submarine, pescuitul,
comer ulăpeăcaleaăm riiăşiăcomunica iiăsubmarine,ătoateătrebuieă
priviteăunitar,ăcaăparteăintegrant ăputerii maritime.
2.5ăăEvolu iaăputerilor maritime

Fiecare segment ală societ iiă aă perceput istoriaă şiă aă
în eles-oă înă func ieă deă preg tirea,ă bagajulă deă cunoştin eă
77
Adrian Filip
acumulat,ăexperien eleăprinăcareăaătrecutăşiătipulăciviliza ieiăsauă

culturiiăînăcareătr ieşteăsau la care seăraporteaz .ă
Aceleaşiăevenimente,ăfapteăsauăac iuniăsunt interpretate
într-ună felă deă c treă ună omă cuă oă cultur ă sauă conştiin ă
continental ă şiă înă altă modă deă ună omă deă cultur ă maritim .ă
Concluziileă extraseă dină aceleaşiă evenimenteă voră fiă completă
diferite.ă Înă analizeleă istorico-militare aleă ac iuniloră maritime,ă
foarte multe evenimente importante au fost trecute cu vederea
sau interpretate eronat.ă Aceastaă saă întâmplată şi din cauza
neîn elegerii fenomenuluiă petrecută şiă aă importan eiă acestuia
pentruăevolu iaăumanit ii, deoarece s-aădesf şuratăînăaltămediuă
decâtă ală celui care interpreta fenomenul, respectiv maritim.
Îns ăistoriaăeărepetabil ăşiăfenomeneleăauăreap rutăpeăalt ăscar ă
a spiralei evolutive.
Evolu iaă societ iloră aă fostă directă legat ă deă evolu iaă
puterii maritime. De patru milenii puterea maritim
reprezentat ă deă floteleă deă r zboi,ă floteleă comercialeă şiă
infrastructuraă aferent ă acestoră organismeă aă evoluată continuu,
acestea fiindăconsiderateămotoareăaleădezvolt riiăsociet ilor.ă
Civiliza iileă s-auă dezvoltată peă lâng ă ape.ă Apaă aă fostă
elementul primordial al dezvolt riiă civiliza ieiă umane.ă Înă
istorie, popoarele care nu dispuneau de suficiente rezerve de
ap ă auă dusă r zboaieă pentruă aă ajungeă înă posesiaă lor.ă S-au dus
r zboaieă pentruă aă cuceriă zoneă deă coast ,ă astfelă încâtă stateleă
respectiveă s ă dispun ă deă ieşireă laă mare. Au fost conflicte
pentru a cuceri puncte obligatorii de trecere, insule aflate pe
c ileădeăcomunica iiămaritime,ăînăcareăs ăseăpoat ăfaceăbazareaă
şiă reaprovizionareaă navelor,ă astfelă încâtă acesteă drumuriă
maritimeăs ăpoat ăfiăutilizateăşiăcontrolate.ă
78
Toateă acesteaă auă putută fiă f cuteă deă stateă sauă civiliza iiă
careăaveauăşiămijloaceănavaleăcareăs ăac ionezeăpeămare.
„Civiliza iaăeuropean ăşiăputerea maritim ăs-au n scută

înă Mediterana,ă civiliza iaă s-a extins peă coasteleă m rii,ă
dezvoltându-seă odat ă cuă puterea maritim .ă Înă anulă
2.000ă î.Hr.,ă Egiptulă îşiă bazaă putereaă şiă dezvoltareaă peă
400ădeănaveădeăr zboi”.38
Civiliza iaăcretan ,ălaădimensiuneaătimpuluiăs u, a creat

unămareăimperiuăinsular,ăr spândindăpropriaăciviliza ieăpeăcaleaă
m rii,ăînăbazinulămediteraneanăşiăînăacelaşiătimpăstopând, prin
prezen aă sa,ă extindereaă civiliza ieiă continentaleă egipteneă şiă aă
celeiă dină Asiaă Mic .ă Peă timpulă primeloră dinastiiă egiptene,ă
Cretaă ajunseseă oă putereă maritim ă înă zon ,ă desf şurândă ună
puternică comer ă peă caleaă m riiă înă Mediterana, cu toate
popoareleădinăzon , cuăegipteniiădinăoraşele-porturi la mare şiă
deă peă valeaă Nilului.ă Egipteniiă auă înv ată deă laă cretaniă
tehnologiaă construc ieiă naveloră deă r zboiă şiă aă celoră pentruă
comer .ăPuterea maritimă a Cretei de pân ăînăsecolulăal XII-lea
î.Hr.,ă raportat ă laă aceaă epoc , ajunseseă echivalent ă cuă ceaă aă
Marii Britanii de laă începutulă secoluluiă XX,ă extinzându-şiă
influen aă dină Siciliaă pân ă înă Palestina,ă secole de-aă rândul
dominând Mediterana.
Sus inut ă deă puterea maritimă, Creta a fondat o
civiliza ieă extremă deă avansat ,ă comparativă cuă civiliza iileă ereiă
38
STEVENSăWilliamăOliverăşiăAllanăWESCOTT, Sea Power Histoire de
la puisance maritime de l’antiquite a nos jours, Editura Payot, Paris, 1937,
p. 11.
79
Adrian Filip
peă careă oă parcurgeau.ă Acestă lucruă aă putută fiă înf ptuită datorit ă
interconexiuniiă cuă civiliza iiă diferite,ă deă peă oă suprafa ă foarteă
mare, care puteau comunica rapid pentru acea vreme, prin
intermediul "vehiculelor" comer uluiăceăseădesf şuraăpeămare.ă
Liniileă deă comunica ieă maritim ă auă fostă c iă deă comunica ieă
uman ăprinăcareăs-aăridicatăciviliza iaăcretan .
Fenicieniiă auă dominată Mediteranaă deă vestă dup ă

dispari iaă civiliza ieiă cretacice,ă începândă cuă secolul al XII-lea
î.Hr.
„Cartaginaă aă fostă fondat ă deă c treă comercian iiă

fecicieni.ăÎnăjurulăeiăs-aăformatăunăadev ratăimperiu,ăceaă
maiă mareă for ă maritim ă dină Meditaranaă Occidental ,ă
pân ălaăR zboaieleăPuniceăcuăRepublicaăRoman ”39
Atena,ă gra ieă floteiă sale de trireme – galere cu trei

rânduriădeărameă– reuşeşteăs ăsalvezeăciviliza iaăgreac ,ăînăfa aă
presiunii puterii maritime feniciene. Atena s-a impus cu mare
vitez ă înă zoneleă costiereă şiă peă insuleleă M riiă Egee,ă blocândă
pentruă oă perioad ă invaziaă asiatic ă şi peă ceaă fenician , care
ocupaseă Mediteranaă Occidental .ă Civiliza iaă greac ă s-a
r spândită cuă preponderen ă peă întreagaă coast ă estic ă aă
Mediteraneiă şiă aă M riiă Negre,ă ridicând oraşe-cet iă prospereă
prină careă seă f ceaă ună comer ă activ, peă caleaă m rii.ă Seă crease
astfel oăre eaăcostier ădeăliniiădeăcomunica iiămaritime,ăap rateă
de o flot puternic ăcuărolăcomercialăşiămilitar.ă„Grecia antică
a fost prima Putere Maritimă ce poate fi semnalată că a
39
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartagina, accesat la 20.03.2011.
80
ac ionat în bazinul Pontic”40, deoarece s-a dezvoltat pe

componentele deăbaz ăaleăputeriiămaritime:
o flotaădeăr zboiăsauăputereaănaval ;
o flotaăcomercial ăşiăcomer ulămaritim;
o şantiereleă navaleă ceă produceauă vaseă deă r zboiă şiă
comerciale;
o porturile din Grecia;
o coloniileăgreceştiădezvoltateăînăjurulăoraşelor-porturi.
o liniile de comunica iiă maritimeă întreă metropol ,ă
coloniileăgreceştiăşiăalteăciviliza iiădinănordulăAfricii,ă
coasteleăAsieiăşiăceleădinăvestulăMediteranei.
Toateăacesteăcet i-porturiăsauăcet i-statăauăr spândităînă
câtevaă secoleă civiliza iaă elen ă peă oă imens ă suprafa ă de-a
lungulăcoastelorămediteraneeneăşiăaăM riiăNegre,ădatorit ăuneiă
leg turiăfacileăîntreăporturi,ăpeăc ileămaritimeădeăcomunica ie.ă
Înă acelaşiă timp,ă comer ulă peă mareă şiă st pânireaă unuiă
num răimpresionantădeăcoloniiăgreceşti,ăcareăseădezvoltaser ăcaă
şi oraşe-state, au adus prosperitate Greciei Antice. Marea a
însemnatăşiăînseamn ădintotdeaunaăprosperitateăpentruăpoporulă
şiă civiliza iaă greac ,ă oă modalitateă prină careă seă puteaă faceă
leg turaăîntreăinsuleăşiăcontinent,ăîntreăcontinentăşiăcolonii.ăDină
aceast cauz , greciiă auă fostă şiă suntă ună poporă cuă oă puternic ă
conştiin ă maritim ,ăconştientizând c ă potă existaă doar datorit ă
m rii.
Studiindăr zboaieleăpunice,ăavemăînăfa , pe de o parte,
imperiul Roman - unăpoporăcuăconcep ieăcontinental , care nu
40
Marius HANGANU , Interesele României la Dunăre şi marea Neagră,
EdituraăUniversit iiăNa ionaleădeăAp rare ,,CarolăI,,ă,ăBucureşti,ă2007,ăp.ă
107.
81
Adrian Filip
d deaă înă primaă faz ă importan ă lupteiă maritimeă – iar, pe de

cealalt ăparte, Cartagina - oăputereămaritim ărecunoscut - care
controlaă zonaă occidental ă aă Mediteranei.ă Înă urmaă primuluiă
r zboiă punic, Cartagina a pierdut suprema iaă peă mareă înă
favoarea Romei. Aceasta a reuşit astfel s ă blochezeă liniileă deă
comunica iiăaleăadversarului, peătoat ăperioadaăr zboaielor.ăÎnă
acest context, Hanibal a fost nevoit, înă ală doileaă r zboiă punică
(218-202ă î.Hr.),ă s ă desf şoareă oă expedi ieă terestr ă împotrivaă
imperiuluiă roman,ă trecândă cu o armat ă deă 50.000ă deă oameniă
peste Pirinei. Cu toate pierderile pe care le-au avut pe timpul
treceriiămun iloră (26.000ădeăoameni),ă cartagineziiăauăreuşităs ă
invadezeăpeninsulaăItalic ăşiăs ăajung ăpân ăînăsud,ăf r ăîns ăaă
fiăînăm sur ăs ăîngenunchezeăImperiul Roman.ăDac ăarmateleă
luiăHanibalăarăfiăinvadatăItaliaăpeămareăsauăşiăpeămareăşiăarăfiă
avutăfor eăs ămen in ădeschiseăliniileădeăcomunica iiămaritimeă
întreă peninsulaă Italic ă şiă peninsulaă Iberic , Africaă deă Nordă şiă
Macedonia,ă pentruă sus inereaă efortuluiă deă r zboiă cuă trupe,ă
alimenteă şiă animale,ă imperiulă romană ară fiă fostă desfiin ată cuă
multeăsecoleăînainteădeădispari iaăsaănatural .ăEsteăunăexempluă
înă careă supravie uireaă unuiă imperiuă aă fostă hot rât , la un
moment dat, de capacitatea unui stat de a-şiă men ine, sau nu,
puterea maritimă.ă Esteă oă greşeal ă peă careă oă voră repetaă înă
istorie multe state.
Comer ulămaritimădezvoltatăînăMediteranaăsecolelor XII
- XIIIăaăîncurajatăextindereaăunorăimportanteăoraşe-porturi, de-
aă lungulă coastei.ă Dezvoltareaă civiliza iei mediteraneene,
sprijinit ă deă extindereaă comer uluiă maritimă şiă nevoiaă deă noiă
teritoriiă şiă materiiă primeă aă impulsionată perfec ionareaă tehniciiă
navaleă şiă aă ştiin eloră geografice. Astfel a fost creat cadrul
general european al aventurii descoperirilor din secolul al
82
XIV-lea,ă careă impulsioneaz ă dezvoltareaă Europeiă şiă trecereaă

acesteiaă înă Epocaă Modern .ă Înă aceleă condi iiă istorice,ă
expansiunea portughezilorşiăa spaniolilor a luat-oăînainteaăaltoră
popoare de navigatori precum vene ienii,ă mallorchinii,ă
maltezii, francezii, olandeziiăşiăenglezii.ăToateăacesteăstateăs-au
dezvoltată înă primaă faz ă caă nişte civiliza iiă costiere.ă Mareaă aă
fostăelementulădinăcareăaceştiaăîşiătr geauăprosperitatea.ă
Popoarele care au avutăcaăsurs ăaăprosperit iiămarea,ăauă
devenită înă timpă puteriă maritime,ă pentruă c ă şi-au construit
instrumenteleăpentruăaăoăexploataăşiăaăoăst pâni.
SpaniaăşiăPortugaliaăauăatinsăapogeulădezvolt riiăstataleă
peătimpulăcâtăauăfostăînăm sur ăs -şiămen in ăstatutulădeămareă
putere maritimă,ă prină intermediulă c reiaă auă cucerită teritoriile
celeă maiă bogateă înă Lumeaă Nou ,ă transformându-leă înă coloniiă
aleă coroanei.ă Auă exploatată cuă sabiaă timpă deă oă sut ă deă aniă
teritoriile ocupate, aducândă cantit iă uriaşeă deă aur,ă argint,ă
mirodeniiă şiă multeă alteă produseă careă nuă seă g seauă înă Europa.ă
Portugaliaăaăextrasăşiăadusăînă ar , înă50ădeăani, aurăînăvaloareă
de 500 de milioane de dolari, la valoarea dolarului de la
sfârşitulă secoluluiă al XIX-lea.ă Laă sfârşitulă perioadeiă saleă deă
glorie, Portugaliaă maiă dispuneaă înă tezaură doară deă monedeă deă
aurăînăvaloareădeă25ămilioaneădeădolari.ăCeleădou ăstateănuăauă
fostă înă m sur ă s ă investeasc ă înă puterea lor maritimă o parte
din veniturileăcâştigateăcuăajutorulăacesteia,ăastfelăc , dup ăună
secolădeăsuprema ieămaritim ,ăloculălorăaăfostăocupat, prinăfor ă
deăc treăAngliaăşiăOlanda.
Spreă deosebireă deă Spaniaă şiă Portugalia,ă noileă puteri
maritime ridicate - AngliaăşiăOlanda - şi-au dezvoltat, pe de o
parte, floteleă deă r zboiă şiă celeă comerciale,ă iară peă deă alta, au
investităînădezvoltareaăcoloniilor.ăAuăreuşităs ăcontrolezeărutele
83
Adrian Filip
comercialeăaleăadversarilorăşiăauădusăunăr zboiăpeămareăpentruă
sechestrareaă convoaieloră spanioleă şiă portughezeă careă seă
întorceauăplineădeăbog ii,ăastfelăîncât, înăscurtătimp, celeădou ă
puteriă dină peninsulaă iberic ă auă ieşită deă peă scenaă puteriloră
maritime pentru totdeauna. Anglia a impus un sistem colonial
careăaăîncurajatădezvoltareaăteritoriilorăcoroaneiădeăpesteăm ri,ă
dându-leă sentimentulă c ă auă dreptulă s ă seă dezvolteă liber,ă fiindă
doară tutelateă deă c treă metropol .ă Aă fostă oă modalitateă deă a-şiă
men ineă pentruă multă timpă coloniile,ă acesteaă fiindă înă acelaşiă
timpăimenseăpie eădeădesfacereăpentruăMareaăBritanieăşiăsurseă
de materii prime, laă pre uriă foarteă ieftine,ă careă asigurauă
industriaă metropolei.ă Toateă acesteaă erauă asigurateă deă c treă ună
comer ămaritimădeosebit de intens.
Olanda,ă oă ar ă mic ă cuă popula ieă redus şiă resurseă
terestreălimitate,ăaăfostăobligat ădeăcondi iileăoferiteădeănatur ă
s -şiă orientezeă dezvoltareaă spreă mare,ă s ă tr iasc ă dină
posibilit ileă peă careă aceastaă leă puneaă laă dispozi ie.ă Înă acesteă
condi ii,ă şi-aă creată înă şantiereleă proprii,ă oă imens ă flot ă
comercial ă şiă oă flot ă deă r zboiă pentruă protec iaă c iloră
comercialeămaritime,ăcareăocupaseăcomer ulămaritimăalăvremii,ă
înă specială înă Mediteranaă şiă peă ruteleă spreă Extremulă Orient.ă
Olandaădeveniseăc r uşulălumii.
Marea Britanie a realizat pericolul care se prefigura,
acela de a-şiăpierdeăsuprema iaăcomercial ămaritim ,ăastfelăc ă
pentru a-şiăimpuneăintereseleămaritime, a fost nevoit ăs ăduc ă
treiă r zboaieă navaleă extremă deă violenteă împotrivaă Olandei,ă înă
urmaă c rora, laă sfârşitulă secoluluiă al XVII-lea, reuşeşte s ă
devin ă oă putere maritimă mondial ă deă necontestat.ă Angliaă
controlaămarileăruteăcomerciale,ăavândăfor aănaval ădizlocat ăînă
siguran ă înă toateă zoneleă importanteă aleă lumii.ă Comer ulă
84
maritim i-aăsus inutăefortulădeăr zboi, fiindăprotejatădeăoăflot ă

deă r zboiă f r ă egală înă lume.ă Puterea maritimă, prin controlul
m rilorăşiăalăcomer uluiămaritim,ăîiăofereaăoăasemeneaăsurs ădeă
bun stare, încât, nuă seă maiă puneaă problemaă caă ună stată s ă oă
poat ăajunge.
Mahanăîşi puneăîntrebareaădac ă
„poateăPutereaăNaval ăs ăaduc ăm re ieăşiăbog ieăunuiă

stat. Categoric nu. Binomul – întrebuin areaă şiă
controlulă comunica ieiă maritimeă – esteă leg turaă înă
lan ulă schimburiloră prină careă seă acumuleaz ă bog ie.ă
Esteă leg turaă esen ial ă careă oblig ă alteă stateă laă
contribu iiăacordateăceluiăcareăde ineăputereaăşiăcareăvaă
adunaăbog iile”41.
Caă urmareă aă pierderiiă controluluiă m rii, Fran aă trebuia

s ă pl teasc ă Angliei 20-25%ă dină valoareaă m rfuriloră
transportateăpeăcaleaăm rii.
Pân ălaăsfârşitul secolului al XIX-lea, culturaămaritim ă

şiăconceptulădeăputere maritimă s-au dezvoltat liniar, cu un salt
înăsecoleleămarilorădescopeririăgeografice,ădup ăcareăau revenit
laă oă evolu ieă liniar .ă Scrierileă teoreticieniloră navaliă auă fostă
destulădeăr zle e, evolu iaăputerii maritime fiindăconsiderat ăoă
necesitateă pentruă aă sus ineă luptaă pentruă putere.ă Mariiă oameniă
deă stată sauă conduc toriă deă floteă din aceste secole s-au ocupat
41
Alfred Thayer MAHAN, The influence of Sea Power on History, 1890;
tradus ă înă limbaă român ă subă coordonareaă cdor.ă prof.ă Univ.ă dr.ă Mariusă
Hanganu,ăEdituraăAISM,ăBucureşti,ă1999,ăp.ă132
85
Adrian Filip
mai mult de dezvoltarea puterii maritime şiă maiă pu ină deă

fundamentareaă teoretic ă aă acestuiă concept.ă Îns ă istoriaă aă atrasă
permanentăaten iaăpopoarelorăşiăa conduc torilorălor c ăputerea
maritimă trebuieămen inut ălaăunănivelălaăcareăs ănuăpericlitezeă
îns şiăexisten aăstatului.
„Mareleă R zboiă dină 1914-1918 a demonstrat tuturor

membrilor na iuniloră europene:ă militarilor,ă civililor,ă
tineriă şiă vârstnici,ă beligeran iă sauă neutri,ă necesitateaă
transporturilorămaritime.ăRestric iileădeămateriiăprimeăşiă
bunuriă deă largă consumă auă fostă oă lec ieă pentruă
politicieni,ămilitari,ăpentruăîntregăpoporulăfrancez”42.
Conduc torii acestora auă tratată cuă indiferen ă

dezvoltarea componentelor puterii maritime, astfel ca Fran aă
s -şiă p strezeă statululă deă mareă putereă şiă s ă fieă înă m sur ă s ă
duc ăac iuniădeălupt ăeficiente.ă
Conducereaă politic ă şiă militar ă aă Fran eiă aă realizat, înă
1914,ăc ăodat ăcuăîncepereaăr zboiului, nu mai are posibilitatea
de a importa c rbuneă dină Turcia,ă cupruă dină Serbia,ă grâuă şiă
petrolădinăRomâniaăşiăUcraina.ăToateăacesteaăerauăproduseădeă
baz ăcuăcareăfunc iona, înăpropor ieădeă75%, produc iaăFran ei.
Înăacelaşiătimp, nuămaiăaveauăgrâuăîndeajunsănici pentru hrana
poporuluiă peă timpă deă r zboi.ă De asemenea, aceasta a realizat
c , pe uscat, nu se putea pune problema asigur rii necesit ilor
deăhran ăşiămateriiăprimeăşiăc ănu exista oăalternativ ămaritim .ă
Datorit ăfaptuluiăc ăstatul francez nu acordaseăoăaten ieă
serioas ădezvolt riiăfloteiădeăr zboi,ăacumănuăse puteau asigura
42
STEVENS William Oliver, Opere citate, p. 7
86
liniiă deă comunica iiă maritimeă sigureă pentruă comer ulă peă mareă
înă Mediteranaă sauă înă Mareaă Baltic .ă Înă acesteă momente,
francezii au conştientizată faptulă c ă nuă maiă puteau vorbi de
Fran a, ca fiind o putere maritimă, înăcondi iileăîn care le era
afectat existen aăstatal ,ădatorit ăizol riiăcomerciale.ă
Înă Oceanulă Pacific, flota imperial ă aă fostă fondat ă peă
timpulărestaura ieiăMejiă(1868), care a unificat Japonia. Chiar
dac ă Japonia nuă aveaă oă infrastructur ă naval ă comparabil ă cuă
cea a statelor europene sau ale Statelor Unite, aceasta aăreuşită
s ăconstruiasc ăşiăs ăpun ălaăpunctăoăflot ăcuăajutorulăc reiaăaă
devenită oă putereă regional , care aă înfrântă puteriă continentaleă
regionale, caă Rusiaă şiă China.ă Evolu iaă puterii maritime a
Japoniei s-aă f cută în cinci decenii, pân ă laă cel de-al Doilea
R zboiăMondial,ăfiindăunaădinăceleămaiămariăcreşteriăaleăuneiă
for eănavaleăaăsecoluluiăXX.
Japonia, înă luptaă saă pentruă materiiă primeă şiă pie eă deă
desfacere, aăconsideratăc , singuraăşans ădeăa-şiăînf ptuiăacestă
deziderată eraă s ă devin ă ceaă maiă mareă putereă dină zona
Pacificului. Flota imperial , sub comanda Amiralului
Heihachiro Togo, aă înfrântă flotaă Rus ă dină Mareaă Baltic ă şiă
China,ă obligînd-o peă aceastaă dină urm ă s -i cedeze Coreeaă şiă
Formosa,ă insuleleă Kurileă şiă o parteă dină Manciuria.ă Înă acesteă
condi ii, puterea maritimă aă Japonieiă şi-aă spusă cuvântulă înă
ob inereaăunorăteritoriiăcheieăpentruădezvoltareaăulterioar ă a a
acesteiă ri.
Înăr zboiulăRuso - Japonez din 1905, pentruăaăînfrângeă
putereaărus , Japoniaăaăadoptatătacticaăr zboiuluiăasimetric,.ăÎnă
primaă faz , aă utilizată 5ă submarineă cump rateă deă laă Statele
Unite,ă dup ă careă aă începută s ă construiasc ă submarineă înă
şantierele proprii. Înă 1920, Japonia ajunge a treia putere
87
Adrian Filip
maritimă dinălume.ăChiarădac ădimensiuneaăeconomieiăseăsituaă

peăloculănou ăînălumeăşiăeraădependent ădeăimportulămateriiloră
prime,ă Japoniaă deveniseă suficientă deă puternic ă pentruă aă
provocaăr zboiulădinăPacificăîmpotrivaăStatelorăUnite, înă1941.
Pân ăînă1941, Japonia a construit pentru flota sa 65 de
submarine şiă dezvolt conceptul de "Kantai Kessen" (b t liaă
decisiv ),ă urm rindă distrugereaă puterii navale americane din
Pacific, printr-unăr zboiănavalăşi ocuparea unor zone sau insule
bogateăînămateriiăprime.
2.6 Teoreticieni ai conceptului de putere maritimă şiă

efectele teoriilor acestora asupra geopoliticii
Alfred Thayer Mahan

(27 sept. 1840 – 12 ian. 1914)
este unul din cei mai mari
teoreticieni ai conceptului de
putere maritimă ai lumii. El a
fostă ofi er deă marin ,ă geostrategă
şiă pedagog,ă profesoră laă „Naval
War College” din Newport
(Rhode Island).
Numit „cel mai important
strateg american din secolul al
XIX-lea”,ă aă influen ată prină
teoriileăsaleăconcep iaăoameniloră
Mai multe nave au fost numitedeă stată
USSşiă aă ofi eriloră
Mahan, deăomarin
inclusiv ă
clas de
dinăîntreaga
distrug toare. Cercet rile saleă înă domeniul istoriei navale au
lume.
condusă laă ceaă maiă important ă lucrareaă sa,ă „Influen a puterii
maritime asupra Istoriei, 1660-1783”, editat ăînă1890.
88
Volumul reprezint ă oă privireă monografic asupra

rolului jucat de for aă naval ă întreă aniiă 1660-1783,ă înă
ascensiuneaă Mariiă Britanii.ă Treiă aniă maiă târziu,ă Mahană a
publicat oăalt ălucrareătipămonografie,ăintitulat ă„The Influence
of Sea Power upon the French Revolution and Empire” , care
urm reşteă evolu iaă floteiă francezeă întreă aniiă 1793-1812ă şiă
influen aăacesteiaăasupraăstatelorălumii.
Julian Corbett (1854 – 1922) este un proeminent
istorică şiă geostrateg navală britanic,ă aleă c ruiă lucr riă auă
influen ată modelareaă Royală Navy.ă Una dintre cele mai
faimoase opere ale sale, „Principii de strategie în domeniul
naval”, r mâneă oă lucrareă clasic ă pentruă studen iiă şcoliloră
navaleă deă r zboi.ă Acesta a fost, de altfel, desemnat a scrie
istoriaă oficial ă aă opera iunilor navaleă înă timpulă Primului
R zboiăMondial.
Cei doi sunt considera iă p rin iiă conceptuluiă deă putere
maritimă.ă Înă scrierileă lor,ă aceştiă mari corifei ai teoriei puterii
maritime s-auăbazatăpeăstudiulăistorieiăpopoarelorăceăauăde inută
mariăfloteăcomercialeăşiădeăr zboi,ăcuăajutorulăc roraăauăfostăînă
m sur ă s ă seă dezvolte şiă
s -şiă sporeasc ă teritoriileă
peste m ri.
Înă Fran a, Colbert
(1619 - 1683) a fost unul
din cei mai mari şiă maiă
eficien iă constructoriă aiă
puterii navale.
Mahană şiă Colbert
au tr ită laă dou ă secoleă cu
89
Adrian Filip
perioada de apogeu a marinei britanice, British Navy, Colbert -

deă peă pozi iaă deă omă deă stată careă trebuiaă s -şiă pun ă teoriaă înă
practic ,ăs ăcontrapun ăputerii maritime a Imperiului Britanic,
puterea naval ă aă Fran ei,ă iară Mahan - ca teoretician al puterii
navale, care trebuiaăs ăconving ăputereaăpolitic ăaăAmericii, la
sfârşitădeăsecolăal XIX-lea,ădeănecesitateaăridic riiăuneiăputeriă
navale americane.
Caă secretară deă stată pentruă marin ,ă (1668), Colbert a
continuată proiecteleă navaleă nefinalizateă aleă luiă Richelieuă şiă
Mazarin, deă aă transformaă Fran aă într-oă mareă putereă naval .
Colbert a realizat faptulă c ă Fran aă vaă disp reaă caă putereă
european , dac ă nu-şiă vaă ridicaă flotaă deă r zboiă şiă nuă vaă fiă oă
for ă maritim ă comercial .ă De asemenea a încurajat,
construc iaădeănaveăcomerciale,ăaăconstruităoăflot ădeăr zboiălaă
MediteranaăşiăunaălaăAtlantic, a construit porturiăşiăarsenaleăla
Toulon şi Rochefort,ă şcoliă navaleă laă Rochefort,ă a fortificat
porturile Dieppe, St.Malo, Calais, Dunkerque,ă Brestă şiă Le
Havre, repunândăastfel Fran aăpeăpiedestalulămarilorăputeri.
Dou ă secoleă maiă târziu,ă franceziiă îşiă reamintesc de
Colbert, realizând c ă nuă auă dată importan aă cuvenit ă puterii
maritime şiăutiliz riiăeiălaăpaceăşiăr zboiăşiăauăpierdutăstatutul
de mare putere naval .
Înă Statele Unite, laă treizeciă deă aniă dup ă apari iaă
lucr riloră luiă Mahan, careă sus inea, printre altele, c ă Americaă
nuăesteăchiarăaşaădeparteăgeograficădeăEuropaăşiăde problemele
ei - aşaă cumă considerauă americanii, politologii americani de
origineă german ă Hansă Weingertă şiă Vilhjalmulă Stefanssonă auă
semnalat c
90
„folosindăcaăargumentăproiec iaăluiăMercator, America

deă Nordă nuă seă afl ă situat ă laă oă distan ă chiară atâtă deă
mare de Eurasia”43 şiă au demonstrat „c ă prină pasajulă
nordic sau Mediana Nordului, un avion are nevoie doar
deăcâtevaăoreăs ăajung ăînăAmericaădeăNord”44.
Al iăautori precum Robert Stransz-Hupé45 sau Derwent

Whrittlesey înă lucrareaă German Strategy of World Conquest,
Geopolitics, publicat ăînă1942 auădemonstratăacelaşiăfenomen,
nuălaămultătimpădup ăaceasta.
Perceperea dezizol riiă Statelor Unite de zonele de
r zboiăaăavutăunăputernic impact asupra deciziilor politice luate
deă guvernulă american.ă Înă acelă contextă fertilă adopt riiă viziuniiă
geopolitice,ă Nicholasă Spykmană aă publicată înă 1942, la New
York,ă oă lucrareă deă referin ă pentruă geopolitic ,ă cuă titlul
„America´s Strategy in World Politics”. Cartea lui Spykman a
fostă ună adev rată manuală deă strategieă pentruă politicieniiă
americani.ă Acestaă aă încercată s ă distrug ă mituriă tradi ionaleă
mentalit iiă americane,ă oferindă înă schimbă oă perspectiv ă clar ă
asupra rolului pe careă trebuiaă s ă şi-l asume Statele Unite înă
perioadaăpostbelic .ăSpykmanăaădemonstratăc ăStatele Unite nu
potă ă r mân ă nicicândă departeă deă evenimenteleă dină Eurasia,ă
deoareceă seă afl ă multă maiă aproapeă deă aceaă imens ă întindereă
terestr ,ă decâtă fuseseă percepută pân ă atunci.ă Elă aă nuan ată şiă
contradic iileăcareăexist ăîntreăputerileăterestreăşiăcele maritime,
43
Hans WEINGERT Vilhjalmul STEFANSSON, The Twilight of Politics,
Generals and Geographers Magazin, New York, 1942, p. 3
44
Hans Weingert Vilhjalmul Stefansson, Compass of the World, 1944, p. 4
45
Robert STRANSZ-HUPÉ, The Struggle for Space and Power,
Geopolitics, 1942
91
Adrian Filip
subliniindă naturaă dual a Germaniei, care dezvolta, la nivelul

conduceriiă deă vârf,ă atâtă concep iaă continental , de ducere a
r zboiului,ăcâtăşiăceaămaritim , de conducere a lumii.
Înă aă douaă saă lucrareă major ,ă „The Geography of
Peace”,ă publicat ă postum, înă 1944,ă Spykmană aă elaborat o
analiz ă deă perspectiv ă peă termenă mediuă aă configur riloră
geopoliticeăpostbelice.ăÎnăacestăsens, trebuia ca Statele Unite s ă
îşiă asumeă rolulă primordială înă spa iulă periferic-exterior, iar
cooperareaă cuă Mareaă Britanieă urmaă s ă fieă dezvoltat ă printr-o
alian larg ,ă careă s ă cuprind ă şiă na iunileă maritimeă vest-
europeneăşi, obligatoriu, GermaniaăşiăJaponia.ă
Înă aceast ă idee,ă se poate consideraă c ă este aproape
imposibil caăoăna iuneăs ădevin ăoămareăputere,ăf r ăaădispuneă
şiă deă oă putere maritimă. Cel mai reprezentativă exempluă îlă
constituieăUniuneaăSovietic ,ăînainteăşiădup ăGorşkov.
Rusia, statulă cuă ceaă maiă mareă întindereă continental , a
realizată abiaă înă aă douaă parteă aă secoluluiă XXă valoareaă şiă
necesitateaă proiect riiă şiă dezvolt riiă uneiă puteri maritime.
Pentru un poporă ceă de ineaă teritoriiă imense,ă lipsită deă ieşiriă laă
m riă ,,prietenoase”, eraă aproapeă imposibil ă conştientizareaă
importan eiă m rii,ă înă condi iileă înă careă 90%ă dină popula ieă nuă
v zuseă niciodat ă mareaă sauă oceanul. Atâtaă timpă câtă şi-a
dezvoltatănumaiăfor eleăterestreăşiăavia ia,ănuăaăfostăconsiderat ă
decâtă oă putereă continental .ă Gorşkov, laă 70ă deă aniă dup ă
Lacoste, nota:
,,Istoriaă aă ar tată c ă Rusiaă nuă ară fiă reuşită s -şiă ocupeă

loculă întreă marileă puteri,ă f r ă oă flot ă puternic .ă Oriă deă
92
câteăoriăconduc toriiăruşiăauăneglijatăfor eleănavelale, s-

auăprodusăînfrângeriămilitareăşiădegradareăpolitic ”46.
Gorşkov poate fi
considerat pentru Rusia cea ce a
însemnată Colbertă pentruă Fran a şiă
Mahan pentru America. Acesta a
reuşită s ă conving ă factoriiă deă
decizie ai politiciiă sovieticeă c ă
doar construind o putere maritimă,
URSS va putea discuta de la egal
la egal cu Statele Unite. Treizeci
deă aniă maiă târziuă flotaă militar ,ă
comercial ăşiădeăpescuităoceanicărus ăacopereaătoateăm rile.
2.7ă ă Evolu iaă conceptuluiă deă Putere Maritimă înă

România
Nuă oriceă stată seă poateă bucuraă deă ieşireă laă mareă sauă
ocean. De asemenea, nuăoriceăstatăesteăînăm sur ăs ăfructificeă
ieşireaălaămareăşi, înăfinal, nuăoriceăstatăareăoăeconomieăcareăs -
iăpermit ăs -şiădezvolteăoăputere maritimă.ăRomâniaăesteăoă ar ă
binecuvântat , cuăieşireălaămare,ăbog ieăceătrebuie fructificat .
Puterea maritimă aă unuiă stată d ă greutateă puteriiă na ionaleă înă
ansambluăşiănuădoarăcapacit iiămilitareăaăstatuluiărespectiv.
Majoritatea marilor teoreticieni militari ce au studiat
evolu iaă şiă importan aă domeniuluiă navală înă istorieă vorbescă
46
Serghei GORŞCOV, The Seapower of the State, Oxford, Pergamon
Press, 1979
93
Adrian Filip
despreăr zboaieleănavaleăaleăunorăputeriănavale atunci cândăseă

refer ăstrictălaăr zboiulăpeămareădusăcuămijloaceămilitare:ănave,ă
submarine,ăavia ieăambarcat .ăCândăvorbescădespreăputerea, înă
ansamblu, aă stateloră asupraă m rii şiă a teritoriilor care
înconjoar ă m rileă şiă oceanele,ă precumă şi despre influen aă
concertat ă aă for eloră navale,ă aă industrieiă navale,ă a tehnologiei
aplicateă înă domeniulă maritimă şiă al cercet riloră maritime,ă
aceştiaăvorbesc, de fapt, despre puterea maritimă (Sea Power).
Înă evolu iaă studiiloră româneştiă legateă deă teoriaă naval ,ă
observ m, la un moment dat, oă tendin ă deă aă inversaă
semnifica iaă celoră doiă termeni:ă putere naval ă şiă putere
maritimă – „Navy Power” şiă„Sea Power”. Marinarii româniă
nuăauăfostămaiăbuniăsauămaiăr iădecâtăpoporulădinăcareăf ceauă
parte.ă Aşaă c ă şiă eiă auă pierdută timpă şiă energieă intelectual ,ă peă
lupteădeăsemantic ă- putere navală vs. putere maritimă - înălocă
s ă seă concentrezeă peă problemeleă esen ialeă aleă dezvolt riiă
efective a elementelor teoretice ale puterii maritime şi a
programeloră navaleă atâtă deă necesareă Românieiă şiă s ă seă
conectezeălaăvalorileăinterna ionaleăpentruăaădezvoltaăacestăvastă
domeniu.
Unaă dină explica iiă ară puteaă fiă şiă faptulă c ă Marinaă
Român ăs-aăn scutăpe fluviuăşiăabiaă„după alipirea Dobrogei
la patria mumă”, înă urmaă R zboiuluiă deă Independen ,ă a
existat oăieşireălaămareăşiăaăînceputădezvoltareaăuneiăconştiin eă
maritime.
Abiaălaăînceputulăsecoluluiăal XX-lea se poate spuneăc ă
aă avută locă ună revirimentă na ională sus inută deă oă mareă parteă aă
intelectualit iiă româneă pentruă dezvoltareaă uneiă marineă
na ionaleălaămare.ăÎnăaceast ăperioad ăs-au efectuat numeroase
studiiă referitoareă laă posibilit ileă deă ap rareă aă coastelor,ă
94
dezvoltareaă porturiloră maritimeă şiă schi eă pentru construirea

uneiă marineă careă s ă corespund ă cerin eloră ap r riiă Românieiă
dinspreă mareă şiă peă fluviu.ă Multeă dină studiiă s-auă f cută dină
ordinul Regelui Carol I, care s-aă sim ită responsabilă deă
integrareaă Dobrogeiă laă restulă României,ă cuă toateă aspecteleă ce
derivauă dină aceast ă alipire.ă Româniaă aă începută ună ambi iosă
program naval multianual, pentru acoperirea deficitului de
naveă şiă infrastructur ă maritim ,ă careă cuprindeaă achizi iiă deă
naveă maritimeă şiă construireaă portuluiă Constan a.ă Anulă 1898ă aă
constituit momentulă înfiin riiă Divizieiă deă Mare,ă primulă pasă
spreă apari iaă uneiă gândiriă maritimeă aă ofi eriloră deă marin ă şi
spreăracordareaălaăvalorileăculturiiămaritimeăinterna ionale.ă
Înă plană interna ionalăîns ,ă pân ă laă sfârşitulă secoluluiă al
XIX-lea,ămajoritateaăr zboaielor navale istorice ale omenirii se
consumaser ă deja,ă marileă cuceririă colonialeă seă finalizaser ă deă
multeăsecole,ăimperiileăcareăauăap rutăpeăbazaă„cuceririlor de
peste mări” şi-auăpierdutăcoloniile,ăîns ăconştiin aăpopoareloră
respectiveăaăr masăprofundămarcat ădeăleg turaăindisolubil ăcuă
marea,ăcaăsurs ăaăprosperit iiăstatului,ădeănecesitateaăexisten eiă
puterii maritime caăunăgarantăalăputeriiăna iunii.ăPoporulăromână
eraă departeă deă aă conştientizaă valoareaă ieşiriiă laă „Marea cea
mare”.
Primulă R zboiă Mondial aă g sită Româniaă cuă oă marin ă
slabădezvoltat , nedotat ,ă„incapabilă de a executa misiuni de
apărare a litoralului maritim, această misiune urmând să
revină în timpul războiului, flotei ruse”47,ălucruăruşinosăpentruă
oăna iuneăcareăîşiăcuceriseăindependen aăînăurm ăcuătreizeciădeă
47
George PETRE, Ion BITOLEANU, Tradi ii navale româneşti, Ed.
Militar ,ăBucureşti,ă1991,ăp.188.
95
Adrian Filip
aniă şiă careă nuă eraă înă stareă s -şiă apereă propriileă grani e,ă fiindă
nevoit ăs ăapelezeălaătutelaăuneiăputeriăstr ine.ă
„Planulă deă Campanieă română nuă prevedeaă m suriă deă

utilizareă aă Marineiă Militareă decâtă pentruă perioadaă deă
începutăşiăMareleăStatăMajorănuăaveaăunăplanăînchegată
deăfolosireăaăacesteiaăînălupt ”48.
Înăacesteăcondi ii, nuăseăputeaăpuneăproblemaăexisten eiă

conceptului de putere maritimă la nivelul conducerii
României.
Înă perioadaă interbelic , situa iaă seă schimb ă
fundamental, prină intrareaă înă marin ă aă unuiă valorosă corpă deă
ofi eriă careă auă absolvită şcoala naval ă francez ,ă german ă sauă
englez , careă auă fostă educa iă înă spiritulă puteriloră maritimeă
apusene, cuăoăputernic ăcultur ăaăm rii,ăcareăauăîn elesărolulăpeă
care Marinaăîlăpoateăaveaăasupraădezvolt riiăsociet ii.ă
Aniiă interbeliciă constituieă pentruă Marinaă Român ă oă
perioad ă deă efervescen ă intelectual ,ă înă careă s-au scris unele
dină celeă maiă str luciteă studiiă pentruă dezvoltareaă uneiă puteri
maritime româneşti:
 strategia de dezvoltare a Marinei;
 importan aăm riiăpentruăromâni;
 proiecte pentru dezvoltarea unei Marine Militare;
 articoleă pentruă creareaă uneiă conştiin eă maritimeă aă
poporului;
 studii hidrografice pentru amplasarea porturilor;
 articoleăpentruăpromovareaădezvolt riiămarinei;
48
Idem, p. 189.
96
 studiiădeătacticaăfolosiriiăînălupt ăaădiferitelorăarmeă
deămarin ;
 studiiătehniceădeămarin .
Se poate spune, c ăînăperioadaăinterbelic ăseăpunăbazeleă
conceptului de putere maritimă înăRomânia.ăAceast ăperioad ă
aă fostă ceaă maiă prolific ă etap ă înă studiiă legateă de necesitatea
cree riiă uneiă culturiă maritime,ă aă despreă necesitateaă integr riiă
conceptului de putere maritimă înăcadrulăpoliticiiăromâneşti.
Înă Conferin ele de marină şiă Aplica iuni de tactică
navală, din 1928, ale Comandorului Eugeniu Roşca, acesta
dezvolt ătemeăprecum:
o doctrina naval ;
o programul navalăalăRomâniei;
o ap rareaăcoastelor;
o alegereaăşiăorganizareaăBazeiăNavaleălaăMare;
o transporturile militare pe mare;
o marea, r zboiul navalăşiădiferiteleăluiăaspecte.ă
Potăfiăsesizate,ăînăacesteălucr ri, puternice influen eăaleă
lucr rilorăAmiraluluiăLaureni49 şiăViceamiralului Castex50,ăcâtă
şiăaleăŞcoliiăNavaleăFranceze, pe care aceştiaăo absolviser .
Comandorulă Ioană B l nescu,ă Comandorulă Eugeniuă
Roşcaă şiă Comandorulă Horiaă Macellariuă suntă figuriă
proeminente ce au dezvoltat conceptul de putere maritimă înă
scrierileăşiăconferin eleăpeăcareăle-auă inutăcuădiferiteăocazii, înă
perioadaă interbelic ă şiă înă ac iunileă peă careă le-auă întreprinsă
49
Amiralul LAURENI:ă profesoră înăperioadaă interbelic ,ă laă Şcoalaă Naval ă
din Brest-Fran a
50
Vice-amiralul Raoul CASTEX (1878-1968 comandantăalăFor elorăNavaleă
deăNordăşiăstr lucit profesorădeăistorieănaval ăşiăstrategie,ălaăŞcoalaăNaval ă
din Brest-Fran aăşiăColegiulădeăR zboiăfrancez
97
Adrian Filip
pentruăpreg tirileădeăr zboiăpeăcareăRomâniaăle-aăf cutăînainteaă

celei de-a doua conflagra ii mondiale şiă peă timpulă acesteia.ă
Suntă figuriă marcanteă pentruă Marinaă Român ,ă pentruă
dezvoltarea strategiei maritime, a programelor navale
româneşti şi aă concep iiloră de organizare aă marineiă na ionale,ă
inândăcontădeăconcep iileăexistenteăpeăplanăinterna ionalăşiădeă
aplicareaă tacticiloră navaleă înă Marinaă Român .ă Lucr rileă sauă
teoriileăacestoraăsuntăaproapeănecunoscuteăpentruăşcoalaănaval ă
româneasc , din motive caracteristice pentru neamul nostru.
Studiiădeăoădeosebit ă inut ăştiin ific ăaparăpublicateăîn
Revista Marinei dintre care amintim :
 ,,Considera ii strategice şi tactice asupra
submarinului” - Lt. Cdor Gh. Niculescu - ian. 1925;
 ,,Evolu ia ideilor asupra valoarei submarinului,
Tactica submarinului” - Comandor C. Buhholtzer -
mart. 1925;
 ,,Hidroavia ia şi misiunea ei în războiul naval” -
Lt. Prosinag - apr. 1925;
 ,,Rolul şi tactica torpiloarelor” - Lt. Cdor Al.
Dumitrescu - mai 1925;
 ,,Jocul de războiul naval” - Cpt. Cdor Victor S. -
iulie 1925;
 ,,Cauzele pentru care războiul submarin dus de
Puterile Centrale, nu şi-a atins scopul” - Lt. Cdor A.
Bardescu - nov. 1925;
 ,,Principii de tactica Artileriei” - Cpt. Cdor Const.
Alexandru - 1928;
 ,,Strategia Navală” - Lt. Cdor Horia Macellariu -
dec.ă 1930ă (studiuă dup ă ,,Teoriiă Strategice,ă C.ă Am.ă
Castex);
98
 ,,Fundamentele întrebuin ării Unită ilor în luptă” -

Cdor. Fioravanzo- profesoră deă Art ă Militar ă
Maritim ă deă laă Academiaă Naval ă Livornoă –
Recenzieădezvoltat ădeăCdor.ăIsb şescuă- dec. 1930;
 ,,Strategia navală” - Lt. Cdor Horia Macellariu,
1930.
Înă ,,Ofensiva şi defensiva pe mare” a Comandorului
B l nescu, se poate distinge încredereaăacestuiaăîntr-oămarin ă
bineăinstruit , careăs ăfieăînăm sur ăs ăsus in ăac iuniăofensiveă
pentruăob inereaăvictorieiăchiarăşiăînăfa aăuneiăfloteăsuperioare:ă
„Esteăjustăc ănoiănuăputemăurm riăcaăobiectivăprincipală

anihilarea sau distrugerea unei flote mult superioare
nou ,ădarănuăputemărenun aădeăaăîncercaăîntrebuin areaă
intensiv ăaăarmelorăofensiveăpentruăaăproduceăceleămaiă
mariăpierderiăadversaruluiăşiădeăa-i contesta uzul m rii.ă
Cuă câtă esteă oă marin ă maiă mic ,ă cuă atâtă trebuieă s ă seă
preg teasc ă şiă s ă seă antrenezeă astfel,ă caă fiecareă dină
unit iă s ă fieă câtă maiă ofensiv .ă ă Ceeaă ceă trebuieă s ă fieă
ofensive, nu sunt armele prin natura lor, ci
întrebuin areaăceăliăseăd ăînălupt .”51
Comandorul B l nescu,ă înă „Flota de mare, datoria

neamului nostru”,ă faceă oă analiz ă aă atitudiniiă neamuluiă
românescăvizavi de puterea maritimă:
51
Cdor Ioan B L NESCU, Ofensiva şi defensiva pe mare, Revista
Marinei, Tipografia geniului (Cotroceni), Anul IV, Nr. 4, Bucureşti,ă Dec.ă
1929, p. 9.
99
Adrian Filip
„În scurt, atitudineaăneamuluiănostruăfa ădeăîndatoririleă

ceăleăareădeăaăseăinteresaădeămareăşiăs ăvedemădac ăam
f cută totăceiaăceă trebueăpentruăaăfolosiă Marea,ăînătoateă
domeniile,ăfa ăcuădarurileăpeăcareănaturaăne-aăh r zit,ă
deă aă dispuneă deă ună litorală atâtă deă întinsă fluvială şiă
maritimă şiă fa ă deă situa iuneaă superioar ă ceă avemă peă
Dun re,ăpeăMareaăNeagr ăşiălaăStrâmtori” 52.
Înă aceeaşiă perioad ,ă Lt.ă Cdoră Horiaă Macellariu,ă înă

lucrarea „Organizarea Marinei Militare Franceze”53,
analizeaz ă lungulă procesă deă reorganizareă şiă modernizareă aă
marineiăfrancezeă(începutăînă1882ăşiăfinalizatăînă1928),ăînăurmaă
c ruiaăfaceăpropuneriăasupraădirec ieiădeădezvoltareăaăMarineiă
Româneă şiă scoateă înă eviden ă necesitateaă împ r iriiă sarciniloră
unuiă Comandament,ă înă celeă deă "conducere opera ională" şiă
"conducere administrativă". El eviden iaz faptulă c ă pentruă
bunaă func ionareă aă uneiă Marineă esteă necesar ă diferen ierea
sarcinilor de "conducere opera ională" de cele de "conducere
administrativă".
„Comandamentulă For eiă Navale,ă destinată ac iuneiă deă

larg,ă trebuieă constituit ă dină unit iă diverseă de:ă
suprafa ,ă submarineă şiă aeriene,ă posedândă fiecare
posibilit iă maiă miciă sauă maiă mariă deă via ă autonom .ăă
Misiuneaă esen ial ă aă acestoraă esteă preparareaă şiă
52
Cdor Ioan B L NESCU,ă Flota de mare, datoria neamului nostru,
Revista Marinei, sept. 1929, Anul IV, Nr. 3, Tipografia geniului
(Cotroceni),ăBucureşti,ăp. 7.
53
Lt. Cdor Horia MACELLARIU, Organizarea Marinei Militarea
Franceze, Revista Marinei, feb. 1930, Anul V, Nr. 1, Tipografia geniului
(Cotroceni),ăBucureşti,ăp.ă34.
100
conducereaăopera iunilor,ăpunereaăînăstareădeăfunc iuneă

aă for elor.ă ă Între inereaă esteă f cut ă deă servicii,ă careă nuă
in deăComandamentulăFor eiăNavale ci de Conducerea
Administrativ .”54
Concep iaă deă "Comandă – Control" înă Armataă

României, ap rut ă laă 77ă deă aniă deă laă studiulă luiă Macellariu,
reitereaz ănecesitateaăscind riiăcelorădou ăsarcini:ăopera ional ă
deăceaăadministrativ .
Înă paralelă cuă studiileă privindă necesitateaă cre riiă uneiă
puteri maritime,ă înă lucr rileă aniloră 1923-1932 apar ample
lucr riă despreă necesitateaă dezvolt riiă floteiă comercialeă prină
achizi iiădeănaveănoiăpropulsateădeămotoareădiesel55.
Toateă acesteă studiiă demonstreaz ă începutulă uneiă ereă în
careăseăpuneauăbazeleăteoreticeăaleădezvolt riiăputerii maritime
româneşti.ă Seă ajunseseă laă masaă critic ă deă studiiă înă domeniulă
naval,ă scriseă deă ună num ră impresionantă deă ofi eriă deă marin ,ă
careăputeaăduceălaăschimb riăînăplanulăpoliticiiănavaleăromâne.
Astfelă încât, într-un orizont mediu de timp, Româniaă s ă seă
poat ăpozi ionaăcaăputereămaritim ăregional ,ădup ădemarareaă
unuiăprogramănavalăcoerent,ămultăpromisădeăclasaăpolitic .ă
Aceast ă perioad poateă fiă asimilat ă Românieiă
interbelice cu perioada din America, unde studiileă şiă
prelegerileă luiă Alfredă Mahană puneauă bazeleă uneiă schimb riă
fundamentaleăasupraăroluluiăpoliticiiănavaleăamericaneăînălumeă
şi, din acel moment, asupraăroluluiăAmericiiăînălume.
Lt. Cdor Horia MACELLARIU, Opere citate, p.38.

55
Of. mecanic-I- Velciu E., Avantajele realizate de o navă de comer ,
RevistaăMarineiăNr.3ăiunieă1928,ăTipografiaăgeniului,ăBucureşti,ăp.ă74.
101
Adrian Filip
Cea de-a Doua Conflagra ieă Mondial ă a g sit din nou

Marina Român ă nedotat ă şiă neechipat ă pentruă începereaă unuiă
r zboi,ădarăcuăunăcorpădeăofi eriăbineăpreg ti iăcare, al turiădeă
flotaă german ă dislocat ă înă Mareaă Neagr , şi-a îndeplinit înă
mod admirabil misiunea. S-au executat misiuniădeăprotec ieăaă
convoaielor maritime pentruă asigurareaă efortuluiă deă r zboi şi
misiuniădeăminareăpentruăap rareaălitoraluluiădeălaăSulinaăpân ă
laăŞabla,ăs-a planificat şiăexecutat "Opera iunea 60.000" şi,ădeă
asemenea, s-au executat misiuniădeăsupraveghereăaămişc riloră
inamicului, cu submarineleăromâneşti.
Experien aă celuiă de-ală Doileaă R zboiă Mondial şiă a
ofi eriloră româniă nuă a mai putut fiă fructificat ă pentruă
genera iileă urm toare,ă pentruă c ă marinaă a fost decapitat ă prină
ordine sovietice şiăromâneşti, cei mai valoroşi ofi eriăşiăamiraliă
ajungând înă puşc riiă sau, înă celă maiă bună caz, fiind trecu iă înă
rezerv ,ă f r ă vreună dreptă deă aă predaă înă institu iiă militareă deă
înv mânt.
102
MOTO:
,,Studiul acţiunii Puterii
Maritime de-a lungul secolelor a
demonstrat c m rile şi oceanele
lumii au fost şi sunt c i de
civilizare şi st pânire a lumii.,,
Stevens William Oliver
Capitolul 3
INFLUEN A PUTERII MARITIME ASUPRA

DEZVOLT RIIăSTATELOR
Marea,ăbog iileăacesteiaăşiăposibilit ile deămişcareăpeă

care aceasta le pune laă dispozi ie,ă auă dusă laă dezvoltareaă şiă
r spândireaăaccelerat ăaăculturilorămaritimeăînăistorie.ă
Stateleă cuă ieşireă laă mare careă auă acordată importan ă
puterii maritime auăavutădeăcâştigat,ăînădetrimentulăcelorăcareă
nu au f cutăacestălucru.ăSuntădou ăfapteăverificabileăînăîntreagaă
istorieăaăumanit ii.
3.1.ăInfluen aăconştiin eiămaritimeăasupraăevolu iei

statelor
,,Rolul puterii maritime în civiliza ie este în însăşi
defini ia civiliza iei”.56
56
Cdor. Ioan B l nescu- Conferin ăintitulat ă„Puterea maritimă ca factor
de civiliza ie şi de apărare na ională.” inut ă laă Liga Naval ă Român ,ă
1928.
103
Adrian Filip
Conştiin aă maritim ă esteă elementulă deă baz ă ală cre rii

unei puteri maritime, careă s ă d inuieă pesteă secole, fiind
elementulădeălaăcareătrebuieăplecatăînăaceast ăconstruc ie.ă
Ună stată puternică poateă s -şiă construiasc , la un anumit
momentă istoric,ă oă marin ă comercial ,ă oă flot ,ă împreun ă cu
toat ă infrastructuraă aferent .ă Dară dac ă toateă acesteaă nuă suntă
sus inuteă deă oă conştiin ă maritim ă aă poporului respectiv,
puterea maritimă se va degrada, înă momentulă înă careă ună
conduc toră deă stată sauă oă pleiad ă deă conduc toriă nuă va mai
acordaă aten ieă m rii.ă Suntă destuleă exempleă înă istorie,ă înă care,
pe timpul domniei unui rege sau împ rat, statul şi-a pierdut
statutul de mare putere maritimă, devenind un stat la cheremul
rilorădinăjur,ăcareăi-auăconfiscatăcoloniileădeăpesteăm ri,ăi-au
blocată ieşireaă laă mareă şiă prinăaceasta, comer ulăliberă peă mare,ă
l-auătransformatăînăstatădeămânaăa doua.
Uneleă stateă şi-au schimbat "pozi ia" înă ierarhiaă
mondial , prin trecerea de la o concep ieă continental la o
concep ie maritim ,ă înă politicaă loră intern ă şiă interna ional .
Exemplul cel mai concludent este cel al Statelor Unite, la
sfârşitulăsecoluluiăalăXIXă–leaăşi începutulăsecoluluiăal XX-lea,
cândăauătrecutădeălaăoăconcep ieăcontinental ălaăunaămaritim .
SUAă şi-au schimbat modul de abordare a problemelor de
politic ă interna ional ,ă aă elementeloră puteriiă statuluiă şi-a
reprioritizat obiectivele statale peătermenămediuăşiălung,ăluândă
înăseriosăoportunit ileăm riiăşiăa elementelor legate de aceasta.
Auă trecută deă laă politicaă dezvolt riiă înă interiorulă grani elor,ă laă
politica dezvolt riiălaănivelămondial prin expansiune maritim .
Auă trecută deă laă dezvoltareaă limitat ă aă gândiriiă înă interiorulă
"gardurilor" laă oă gândireă expansionist ă din punct de vedere
104
politic,ă economică şiă militar,ă careă s ă satisfac ă cerin eleă deă

bun stareăaăpoporului american.
Dezvoltareaă uneiă conştiin eă maritime,ă înă majoritatea
statelor maritime aă fostă favorizat ă deă au fost favorizare de
pozi iaăgeografic .ăAceastaăaăvenitădeălaăsineăpentruăpopula iileă
statelor insulare sau peninsulare şiăaăfostăconstruit , înăstatele
continentale.
Înăcondi iileăînăcareămajoritateaăgrani elorăsuntăpeăuscată
sau deschiderea la mare se face prin oceaneăsauăm riăînghe ate,
dezvoltareaă uneiă puteriă maritimeă esteă maiă dificil .ă Înă acesteă
condi ii, mareaă majoritateă aă popula ieiă areă îndeletniciri strict
legate de uscat, fiind aproapeă imposibilă caă acelă poporă s -şiă
dezvolteă oă conştiin ă maritim . Rusia este un caz tipic pentru
acest exemplu.
Este imposibil ca un poporăs ăaib ăalt ăconştiin ădecât
continental ,ă înă condi iileă înă care acesta nu valorific sau nu
areăposibilitateaăs ăvalorifice bog iileăşiăoportunit ile m rii:
 comer ăpeămare;
 economieămaritim ;
 exploat riămarine;
 pescuit industrial;
 construc iiănavale;
 teritoriiădeăpesteăm ri şi colonii,
dinăcareăs ăaduc bog ii.
Înă general, popoarele insulare şiă peninsulareă au
conştientizată c ă f r ă oă deschidereă pesteă m ri c treă celelalteă
civiliza ii, acestea suntă sortiteă stagn rii,ă dac ă nu, chiar
dispari iei.ă Celeă careă nuă auă c utată noiă teritorii, pentru
schimburi comerciale sau terenuri mai fertile, câtă şiă pentruă
105
Adrian Filip
ob inereaădeăprofituriăcuăeforturiăminime, dincolo de apele care

leăînconjurau,ăauăr masăînăurm .
Pentru statele continentale, schimbareaăconcep ieiănuăs-
aăf cutădeălaăsine,ăciăaăfostăimpus ădeăconduc tori sau de clasa
politic ,ă dac aceştiaă au în elesă c ă potă valorificaă maiă uşoră
bog iileăm riiăsauăteritoriilor deăpesteăm ri. A fost primul pas
înăevolu iaăunuiăpoporăspreăoăconştiin ămaritim .
Conştiin aămaritim ăeste elementul de coagulare a unei
puteri maritime peste secole.
3.2. Influen aă puterii maritime asupraă evolu ieiă

statelor
Puterea maritimă aăfostăîntotdeaunaăoăfor ăvital ,ăcareă
aă ridicată na iunile,ă aă marcată evolu iaă general ă aă civiliza iiloră
sauăaădusălaăpr buşireaălor.ă
Mareaăinfluen eaz ăînămodăcovârşitorăvia aăaămaiămultă
deă 50%ă dină popula iaă globului.ă Dup ă aşezareaă grani eloră
continentale, statele dezvoltate au pornit goana dup ă
exploatareaă resurseloră submarineă pentruă aă acoperiă cerin eleă
economieiă urm toriloră 20-30ă deă ani.ă Înă contrapartid , statele
miciăîncearc ădinăr sputeriăs -şiăprezerveărezerveleăsubmarineă
peăcareănuăsuntăînăm sur ăs ăleăexploatezeăînăprezent.
Esteăinteresantădeănotatăc , înăîntreagaăistorie,ăpozi iileă
insulare ale unor state nu au dus la izolarea acestora, ci, din
contr , le-auă ajutată înă r spândireaă propriei culturi pe coastele
m rilor,ăcuămaiămareăvitez ădecâtăciviliza iileăcontinentale.ăSeă
potădaămultipleăexemplele:ăciviliza iaăcretan ,ăfenician ,ăgreac ă
antic ,ăspaniol ,ăportughez ,ăenglez .ă
106
Faptulă c ă limbaă englez ă este, laă oraă actual ă cea mai

utilizat ă peă glob,ă demonstreaz ă superioritateaă vitezeiă deă
propagare a unei culturi insulare asupra uneia continentale,
cumăarăfiăceaăfrancez , cuăcareăaăfostăînăpermanent ăcompeti ie.
Înă istorieă s-au întâlnită stateă miciă şiă medii, precum
Spaniaă şiă Portugaliaă care, datorit ă puteriiă maritimeă peă careă oă
de ineauă laă ună momentă dat,ă auă ajunsă s ă st pâneasc , fiecare,
câteăjum tateădinăcoloniileăglobului.ă
Istoriaă demonstreaz ă c ă Anglia,ă Fran a,ă Olanda,ă
Japonia, Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, popoarele
mediteraneene, înă general,ă auă avută perioadeă deă înflorireă
deosebit ă înă epocaă înă careă auă cucerit,ă explorat,ă exploatată şiă
fructificat,ăposibilit ileăm riiăşiăteritoriilorăadiacenteăm rii.
Reversul seă observ ă în exemplul Chinei antice: atâtaă
vremeăcâtăconduc toriiăeiăauăavut ca scop s ăias ădinăgrani eleă
clasiceă şiă s ă explorezeă alteă zone,ă s ă intreă înă contactă cuă alteă
civiliza ii, s-a dezvoltat, fiindă ună elementă deă referin ă pentruă
perioadaă istoric ă respectiv .ă Dup ă schimbareaă radical ă aă
politicii statului şi trecerea la o concep ieă continental şiă
rupereaă oric roră leg turi cu exteriorul, aceasta a avut o
stagnare de sute de ani.
Fran a,ă Spaniaă şiă Portugalia au avut perioade de
înflorireă înă secolele înă careă aveauă floteă puterniceă cuă careă îşiă
permiteauăs ăexploreze, anexezeăşiăexploateze teritorii noi. Ele
auădec zutăsauănuăauămaiăavutăcapacitateaădeăaăfiăconsiderateă
puteri europene deăprimărang,ăînămomentulăînăcareănuăauămaiă
acordatăaten ieăsus ineriiăflotelorăsauăşi-au concentrat eforturile
spre dezvoltarea capabilit ilorăterestre.
Amiralul Lacoste scria:
107
Adrian Filip
,,Anglia a devenit cel mai comercial stat din lume,

naveleă eiă înconjoar ă cuă miileă globul,ă iară flotaă eiă deă
r zboiă ne-aă silită s ă neă men inemă naveleă blocateă înă
porturiăpentruăaănuăleăsupuneăuneiăînfrângeriăruşinoase.ă
Şiă toateă acesteaă pentruă c ă Fran aă aă întorsă spateleă
destinuluiă eiă maritimă pentruă aă neă angajaă înă aventuriă
continentale dezastruoase,,57
Din perspectiv ă istoric ,ă economic ,ă militar ă sauă

politic ,ăleg turaădintreăputereaămaritim ăşiăputereaăeconomic ă
esteăevident .
Stateleă cuă oă concep ieă maritim ă asupraă dezvolt riiă auă
avutăunăapetităcontinuuăînădescoperireaădeănoiăteritorii, pentru a
aduceă deă acoloă bog ii.ă Nuă auă f cută acestă lucruă decâtă înă
interesulă statului/regeluiă careă îiă trimitea.ă Auă avută înă
permanen ă seteaă deă aă cunoaşteă şiă supuneă noiă teritorii.ă În
perioada marilor descoperiri, Spaniaă şiă Portugalia,ă Angliaă şiă
Fran aăauăavutăoădezvoltareăf r ăprecedent. Dac ăprimeleădou ă
auărenun at sauăauăfostăobligateăs ărenun eălaăstatutulădeămare
putere maritimă,ă Angliaă şiă Fran aă şi-auă men inută acestă statut,
iarăpozi iaăacestoraăînăierarhiaămondial ăesteăalta.
Portughezii, cuăoăpopula ieădeă1,5ămilioaneădeălocuitori,ă
erau simultanăînăAmericaădeăSud,ăJaponia,ăThailanda,ăFilipine,ă
arhipelagul Sulawesi, insulele Papua, capul Bunei Speran e,ăînă
Madagascar, precumă şiă înă nenum rateă locuriă aleă rmuluiă
africanăşiăarhipelagulăindonezian. Ei deveniser atâtădeăboga i,
încât un pretendent la coroana Portugaliei a ezitat s ă ofereă
57
Pierre LACOSTE, Strategia navală în epoca modernă, Paris, 1978
108
CatherineiădeăMedici,ăînăschimbulăajutoruluiăFran ei,ăoăinfim ă
parte a imensului imperiu portughez: Brazilia.
Este doar un exemplu din lunga serie a istoriei, care ne
demonstreaz ă ceă bog ieă le-a adus statelor dezvoltarea unei
puteri maritime puse înăslujbaă rii.
Vecina lor, Spania,ă alt ă putere maritimă a vremii, a
intrată înă cursaă cuceririloră teritorialeă imediată dup ă portughezi,ă
dep şindu-iă înă scurtă timp.ă Laă sfârşitulă secoluluiă al XV-lea,
spanioliiă suntă st pâniiă Mediteraneiă Occidentale.ă Rivalitateaă
dintreăSpaniaăşiăPortugaliaăseăinstaleaz ăimediat,ăastfelăîncât se
apeleaz ă laă Pap ă - Alexandru al VI-lea - care-şiă vaă favorizaă
araă deă origine.ă Acestaă trageă linieă imaginar ă întreă poli, şiă
decideăc ătotăp mântulădescoperitălaăvestădeăaceast ălinieăvaăfiă
al spaniolilor, iar cel descoperit la est, al portughezilor. Este un
exempluă pu ină hilar, dar, înă acelaşiă timpă cutremur tor,ă ală
moduluiăcumăseăjudecauăintereseleăînăaceleăvremuri.ăCeleădou ă
stateă voră aduceă valoriă incomensurabileă dină inuturileă
descoperite,ă careă leă vaă daă ună avântă deosebită pentruă secoleleă
viitoare, comparativ cu alteă stateă sauă popoare,ă careă auă r masă
întreăgrani eleălorăcontinentale.ă
Înă Mediteranaă seă ridic ă oă nou ă putere,ă ceaă aă turcilor,ă
careă progreseaz ă continuu deă laă c dereaă Constantinopoluluiă
(1453).
Imperiulă Otomană preiaă prină lupt ă putereaă genoveziloră
înăMareaăNeagr .ăEiăcontroleaz ăstrâmtoarea Otranoăşiăpornescă
r zboiăîmpotrivaăSpaniei,ăavândăunăamiralădeosebităînăpersoanaă
lui Khadir-en-Din, - mai cunoscut sub numele de Barbarosa
sauă Barb ă Roşie.ă Acestaă supuneă coasteleă africane,ă puneă
st pânireăpeăAlger,ăMareaăRoşie şi Yemen. Pân ăînă1570 turcii
otomani domin ăMediterana.
109
Adrian Filip
DespreăSpaniaăsfârşituluiădeăsecolăal XV-lea, se spunea

c ă,,niciodată o na iune nu a dominat un imperiu atât de vast,
nici de o asemenea bogă ie”58. Înă Spania, Carol Quintul
construieşteă ceaă mai mare putere maritimă pentru acele
timpuri. Acesta ştiaă c ă flotaă esteă legat ă indispensabilă deă
existen aă imperiului,ă f când totă posibilulă s ă oă dezvolteă şiă s ă
aduc ăînă frunteaă eiă peă celă maiă bunăamirală ală lumii, pe marele
Doria, reuşind astfel s -şiă dezvolteă imperiul.ă Succesorulă s u,
Filip al II-lea, înă 1580, într-oă iner ieă aă istoriei, reuşeşteă s ă
înfrâng ă Portugalia şiă s ă o adauge la coroana sa. Altfel spus,
suveranulă spaniolă reuşeşte, datorit ă puterii maritime de care
dispunea, s ăreuneasc ăsubăaceeaşiăcoroan ,ăunădubluăimperiuă
mondial: al Spanieiăcuceritoareăşiăal Portugaliei cucerite.
TotăînăSpaniaăaceluiaşiăFilipăalăII-lea, se poate vedea şiă
reversul medaliei: pr buşireaă unuiă imperiuă datorit ă distrugeriiă
puteriiănavaleădeăc treăpropriulăs uămonarh.ăDup ăunăsecolădeă
prosperitateăşiăbog ieăob inuteădatorit ăaten ieiăpeăcareăregiiăauă
acordat-oă flotei,ă totulă începeă s ă seă degradeze.ă Regele Filip al
II-leaănuăaăacordatănicioăîncredereăamiralilorăs i,ăcomandan iăaiă
flotei Spaniei. Nu a apreciat serviciile marinei,
desconsiderându-le. Timp de 43 de ani este inert la cererile
amiraliloră deă aă men ineă floteleă laă nivelulă stateloră concurente,ă
astfelăîncât, înăfinalăreuşeşteăs ăîngroapeă"Invincibila Armadă".
Un istoric spaniol vede un simbol în ,,superioritatea maritimă
a Spaniei, înmormântată de un rege insensibil la obliga iile
maritime ale Spaniei”59.ă Dup ă pierdereaă puterii maritime,
Spaniaă vaă fiă umilit ă f r ă mareă efortă deă flotaă englez ,ă careă
58
Amiral BAJOT, Jean SAVANT, Histoire de la marine mondiale, Ed
Hachette, 1983, p. 121.
59
Ibidem., p. 65
110
înfrângeă flotaă spaniol ă şiă jefuieşteă majoritateaă porturiloră

spaniole.
Un imperiu uriaşă s-aă pr buşit pân ă laă urm ,ă dară exist ă
câtevaă lucruriă careă nuă voră muriă niciodat :ă grandoareaă
serviciilor aduse de puterea maritimă celoră dou ă stateă şiă
civiliza ieiă mondiale.ă Deasupraă tuturoră seă situeaz ă ceiă treiă
comandan iădeăescadre:ăMagellan, Vasco da Gama şiăColumb.
Experien aă Spaniei arat ceă înseamn ă s ă nuă acorziă
aten ieăputerii maritime.
Stateleă lumiiă auă fostă într-oă continu ă competi ie.ă
Secolele XV-XVIăauăfostăsecoleleămarilorădescoperiri.ăPeăcândă
Fran aăşiăAngliaăseăepuizauăr zboindu-se timpădeăoăsut ădeăani,ă
marinariiăiberici,ăîmpinşiădeămotiveădiverse precum dorin aădeă
evanghelizare,ă seteaă deă aură şiă deă mirodeniiă seă lanseaz ă înă
descoperirea, sau mai exact, înăredescoperireaălumii.
Înă secolulă al XVI-lea, Fran aă încearc ă s ă dezvolteă oă
flot ă dup ă modelulă englez,ă dară nuă poateă duceă laă bună sfârşită
acestădezideratădinăcauzaăinsularilor,ăcareănuăvoiauăs ăîmpart ă
puterea maritimă cuănimeni,ăaşaăc ăvorădeclaraăr zboiăFran eiă
şiăvorădistrugeăpân ăşiăgermeniiădezvolt riiăuneiăviitoareăfloteă
galice, pentruă aă nuă aveaă ună concurentă laă împ r ireaă bog iiloră
Lumiiă Noi.ă Înă acelaşiă timp, r zboiulă civilă vaă ruinaă toateă
porturileăfranceze,ăridicateăînăvedereaăconstruiriiăuneiăflote.
Cardinalulă Richelieuă realizeaz ă c ăFran aă poateă deveniă
oăputereădoarădac ăreuşeşteăs ăconstruiasc ăoăputereămaritim .ă
Înă 1626, acestaă îiă scrieă comandantului escadrei din Launay-
Razilly:
„Oricineă esteă st pânulă m riiă areă oă mareă putereă peă

p mânt.ăPrivi iăregeleăSpaniei.ăDup ăceăaăcuceritămarea,ă
111
Adrian Filip
elă areă atâteaă regateă cucerite,ă c ă soarele nu apune

niciodat ăpeăp mânturileăsale”60.
Richelieu concepe un plan pentru dezvoltarea puterii

maritime aă Fran ei,ă acordândă aten ieă tuturoră componenteloră
acesteia:ă dezvolt ă porturi,ă construieşteă diguri,ă dezvolt ă
comer ulă maritimă prină înfiin areaă unor companii, cum ar fi,
spre exemplu, Rouen, cuăcareăvreaăs ăcolonizezeăCanada,ă sau
Flota Montmorency, cuăajutorulăc reiaădoreşteăs ăfac ăcomer ă
cuăregiuniăsituateădincoloădeăCapulăBuneiăSperan e,ăprecumăşi
multeă alteă companiiă cuă careă urm reşteă colonizareaă şiă
dezvoltareaăcomer uluiămaritimăcuănoileăcolonii.ă
Floteleă francezeă reuşescă s ă scufundeă grup riă navaleă
spanioleă şiă s ă leă confişteă acestora convoaieleă şiă p r iă dină
colonii.
Dup ămoarteaăCardinalului,ăFran aăîşiăîntoarceăochiiădeă
laăflot ăşiăîşiăreiaădeprinderileăsaleăcontinentale.ăR zboaieleăpeă
uscatăşiăr zboiulăcivilăacapareaz ăresurseleăvistieriei, iar flotei
nuăiăseămaiăd ăaten ie.ăÎnăscurt timp, Fran aăpierdeăceăaăcâştigată
pe timpul lui Richelieu, iar dinăcoloniiănuăseămaiăîntorcăbog iiă
pentru umplerea visterieiă şiă reluareaă procesuluiă deă creştereă aă
puterii maritime,ăcareăs ăduc ălaăcreştereaăputeriiăFran ei.ă
rileădeăJosăsuntăunăaltăexempluădeăstateăs raceăcareăs-
auădezvoltatăînămodădeosebitădinăexploatareaăresurselorăm rii.ă
Oameniiă m riiă auă dusă rileă deă Josă laă independen ă fa ă deă
Spania. Spania, ca mare putere maritimă, trebuiaă învins ă peă
mare,ă cuă propriileă arme.ă rileă deă Jos,ă riă f r ă lemn şi f r ă
p duri, auă construităceaămaiă mareăflot ă aăvremii,ăîncadrat ăcuă
60
Amiral Bajot, Opere.citate, p. 121
112
pescari,ătransforma iăînălupt toriăpentruăindependen .ăAceştiaă

auă reuşită s ă ob in ă victoriaă asupraă Spaniei.ă Caă oă r zbunareă aă
sor ii, înă1597,ăcândăspanioliiăvorăs -şiărefac ăflota,ăvorătrebuiă
s ăcumpereădou zeciădeăgalioaneădină rileădeăJos.
Începândă cuă mijloculă secoluluiă al XV-lea,ă pân ă înă
secolul al XVII-lea, Provinciile Unite - cum erau denumite
rileă deă Jos înă aniiă 1581-1794 - au devenit o mare putere
maritim ă şiă economic ,ă dep şit ă doară deă Anglia.ă Olandezii,
buniă navigatori,ă pescariă şiă comercian iă auă ştiută s -şiă creezeă oă
putere maritimă peă careă s ă oă foloseasc ă pentruă prosperitateaă
societ ii.ă20%ădinăpopula ieăseăocupaăcuăpescuitul de hering,
aducândăunăvenitădeă8ămilioaneădeăfranciăanualădinăvanzareaăaă
300.000ătoneădeăpeşteăs rat.
„Floataăcomercial ăaăOlandeiănum raă10.000ădeănave,ă

168.000ă deă marinari,ă între inândă 260.000ă deă locuitori.ă
Eaă luaseă înă st pânireă ceaă maiă mareă parteă a
transporturiloră deă m rfuriă dintreă Americaă şiă Spaniaă aă
adusă aceleaşiă serviciiă pentruă porturileă francezeă şiă aă
între inutăunătraficăimportantădeă36.000ădeăfranci.”61
Olandaă reuşeşteă s ă devin a doua putere maritimă a

Europei,ă dup ă Anglia.ăMareaă aă fostă folosit ă deă c treă olandeziă
pentru a-şiă extindeă comer ulă maritimă laă coteă nemaiîntâlnite.ă
Esteă ună exempluă tipică pentruă oă ar ă mic ,ă f r ă resurse, care
reuşeşteăs -şiăcreezeăoăputere maritimă cuăajutorulăc reiaăs ăseă
dezvolte ca stat şi s ăocupeăunulădinăprimeleălocuriăînăierarhiaă
mondial .
61
Alfred Thayer MAHAN, Opere citate, p. 71
113
Adrian Filip
Anglia aăacordatăînăpermanen ăo aten ieăsporit ăputerii

maritime pentruă ap rareaă Imperiuluiă şiă dezvoltareaă saă
economic , laăsfârşitulăr zboaielorănapoleoniene fiind cel mai
dezvoltăstat,ădinăpunctădeăvedereăalăproduc ieiăindustrialeăşiăală
comer ului.ă
Laă sfârşitulă secoluluiă al XIX-lea, Imperiul Britanic
controlaăunăsfertădinăcomer ulămondial,ă inândălaădistan , prin
intermediul flotei, oriceă preten ieă dină parteaă rivalilor.ă Întregă
comer ulă s uă seă desf şuraă peă caleaă m rii, datorit ă uneiă
puternice flote comerciale, care transporta tot ce putea produce
unăstatălaăînceputulăereiăindustriale.ăFactorulădeămultiplicareăaă
câştiguriloră eraă deosebită deă mare,ă întrucâtă seă exportauă
produseleăuneiăsociet iăindustrialeăcareăfunc ionaădinăplin unor
societ iăagrareăf r ăcapacit iădeăproduc ie.ăComer ulămaritimă
micşoraă efectivă distan eleă şiă timpulă circuituluiă comercială şiă
productivăîntreăproduc torăşiăcoloniiăşiăinvers.ă
Dup ă încheiereaă R zboiuluiă deă Secesiuneă (1861-1865)
şiăaăr zboiuluiăfranco-germanădină1870,ăMareaăBritanie,ăFran aă
şiă Germaniaă auă oă dezvoltareă industrial ă exponen ial ,ă întrândă
într-oă formidabil ă competi ieă bazat ă peă accesulă directă laă
surseleădeăc rbuneăşiăo elăcareăputeau fi importate şiăexportate
înăcantit ileănecesareăsus ineriiăindustriei,ădoarăpeăcaleaăm rii.ă
Germania, avândă ună domeniuă colonială maiă restrâns,ă îşiă
securizeaz ăruteleăcomercialeăpeăcareăseăaprovizionaăcuămateriiă
primeăşiăpie eleădeădesfacere.
Celelalteăna iuniăauărealizatăc ăsinguraăposibilitateădeăaă
se dezvolta şiă a-şiă asiguraă prosperitateaă depindeă deă m rireaă
capacit iloră comercialeă maritime.ă Înă acelaşiă timpă cuă m rireaă
capacit iloră deă produc ie,ă seă acord oă aten ieă deosebit ă
controlului zoneloră bogateă înă resurse şiă ob inereaă unoră
114
privilegiiă deă exploatare,ă înă paralel cu dezvoltarea unei flote

comercialeă proprii,ă careă s ă navigeă subă protec iaă uneiă floteă deă
r zboi.
Acesteaăsuntădoarăscurteăcrâmpeieădinăistoriaăimperiiloră
sauă statelor,ă careă scotă înă eviden ă faptulă c ă suveraniiă sauă
guverneleăcareăauăfostăînăstareăs ă ridice o putere maritimă au
crescută putereaă politic ă şiă economic ă aă imperiului/statuluiă
respectiv, au adus prosperitate pentru poporul lor secole de-a
rândul, dar, înă momentulă înă careă auă neglijată existen aă puterii
maritime,ăauăpusăînăpericolăchiarăexisten a statului.
3.3 Influen aăconceptului de putere maritimă asupra

dezvolt riiăeconomiei
Unăexempluăconcludentăpentruăefecteleăde ineriiăputerii
maritime asupraădezvolt riiăunuiăstatăesteăMareaăBritanie.
,,Întreă 1820ă şiă 1890,ă Mareaă Britanieă aă fostă deă departe

celă maiă bogată stată dină Europa.ă Înă acesteă şapteă deceniiă
nuăaăcontrolatăniciodat ămaiăpu inădeă45%ă dină bog iaă
marilorăputeri,ăiarăînăceleădou ădeceniiădeămijlocă(1840-
1860)ă aă de inută aproapeă 70%.ă Niciă oă dat ă ună stată
european nu s-aă bucurată vreodat ă deă un asemenea
avantajăasupraăcompetitorilorăs i.ăÎnăpofidaăavu ieiăsaleă
Mareaă Britanieă nuă aă dezvoltată oă for ă militar ă careă s ă
constituieăoăamenin areălaăadresaăcelorlalteăputeri”62.
62
John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de for ă-realismul ofensiv şi
lupta pentru putere, Editura Antet XX Press, 2003, p. 60.
115
Adrian Filip
Totuşi, înă condi iileă acestea,ă Mareaă Britanieă nuă aă

inten ionatăniciodat ăs ăcucereasc ăEuropa,ăpentruăc ăarăfiăavută
oăimens ăproblem ăcuăproiectareaăfor eiăpesteăCanalulăMânecii
şiămen inereaăcuceririlorăsaleăînătimp.
Criticii au acuzat conceptul de putere maritimă înă
generală şiă peă Mahană înă modă special,ă caă fiindă ună str moşă ală
imperialismului. Dar, înă confuziaă deă aă interpretaă scrierileă luiă
Mahan,ă pu iniă auă profitată cuă adev rată deă cuvinteleă luiă Siră
Walter Raleigh:
„Oricineă controleaz ă marea,ă conduceă comer ul;ă ceiă ceă

conducă comer ulă lumii,ă conducă na iuneaă loră şiă lumeaă
spre prosperitateăşiăînăconsecin ăconducălumea."
Ceiă careăarăg siăcuvinteleă lui Raleigh exagerate pentru

realitateaăsistemuluiăactualăarătrebuiăs ăiaăînăconsiderareăefectulă
cumulativăalăcelorăpatruărealit i:ă
 70ă %ă dină suprafa aă p mântului,ă esteă acoperit ă deă
mare. Omulă nuă poateă tr iă înă mare,ă dară poateă tr iă
foarteăbineăexploatând-o;
 90ă %ă dină volumulă comer uluiă interna ională seă
desf şoar ăpeăap ;
 majoritateaăoraşelorălumiiăşiăpopula iaăurban ăseăafl ă
laă oă distan ă deă maximă 200ă kmă deă litorală şiă marileă
fluvii;
 Dreptul interna ională prevede:ă ,,libertatea de a
accede la mare” ; ,,libertatea de naviga ie” ;
,,dreptul la trecere inofensivă prin apele teritoriale
ale unui stat”,ă peă careă oriceă na iuneă oă poateă folosiă
116
pentruă scopuriă comercialeă sauă deă ap rare,ă f r ă

înc lcareaăsuveranit iiăaltuiăstat.
Acesteă realit iă auă r masă
constante pe tot parcursul
secoluluiătrecutăşiăparăs ăr mân ă
laă felă şiă înă viitor.ă Înă acestă
context,ăesteăevidentăc ăm rileăşiă
oceanele lumii au fost
dintotdeaunaă ună factoră majoră înă
dezvoltareaă uman ,ă cultural ,ă
economic ăşiăindustrial .
HalfordăMackinderăşi-aăf cutăcunoscut ăprimaăform ăaă

teorieiă saleă geopoliticeă înă ,,The Geographical Pivot of
History”. Conform acestuia,
,,istoriaă uman ă s-aă desf şurată subă determinareaă unuiă

conflictărecurentăîntreăpopoareleăsituateăînăariileăterestreă
şiăceleăaşezateăînăzoneleăcostiere”.63
Mackinderăaăf cutădou ăremarciădeămareăimportan :ă
,,odat ă cuă epocaă columbian ă şiă post-columbian ă (deă

dup ă marileă descopeririă geografice),ă puterileă maritimeă
seă situaser ă într-oă pozi ieă superioar ă fa ă deă celeă
continentale”.64
63
64
117
Adrian Filip
Elementul care le avantajase pe primele fusese

circula iaă nestingherit ă înă spa iileă maritime.ă Înă acelă contextă
nou,ă Angliaă pierdeaă beneficiileă exteriorit iiă saleă fa ă deă
Europaă şiă chiară Eurasia,ă fiindă racordat ă directă laă evolu iileă
continentaleăşiăparteăintegrant ăaăacestora.ăSolu iaărecomandat ă
de Mackinder indica ,,păstrarea centurii periferice eurasiatice
în posesia şi sub controlul Puterilor Maritime”65.
Contemporan cu Halford J. Mackinder, Amiralul Alfred T.
Mahan şi-a construit propriul modelădeăanaliz ăgeopolitic , pe
baza unor postulate.
Unăelementădeosebitădeăconcludentăînăsus inereaăteoriei
saleăînăfa aăna iuniiăamericaneăaăfostăleg turaăombilical ădintre
economia Stateloră Uniteă şi comer ulă interna ională peă mareă şiă
protec iaăacestuiaădeăc treăoăfor ănaval ăputernic .
Dac ă Mahană nuă şi-ară fiă bazată teoriaă peă leg turaă dintreă
posibilitateaă uneiă prosperit iă viitoareă aă poporuluiă american,ă
dezvoltareaă comer uluiă peă mare,ă exportulă produc ieiă
excedentareă aă uneiă economiiă înă creştereă spectaculoas şiă
protec iaăacestoraădeăc treăfor eleănavaleăamericane,ăcareăs -şiă
poat ăproiectaăfor aăacoloăunde interesele Americii o cer, teoria
saă nuă ară fiă fostă sus inut ă deă pragmatismulă americană ală claseiă
politice a vremii.
Pentru Mahan, instrumentulăpoliticiiăesteăcomer ul.ăElăaă
descrisă înă modă curentă puterea maritimă înă termeniă şiă
caracteristiciă careă seă încadreaz , cuă preponderen ,ă înă afaraă
domeniului militar.
Mahană aă plecată deă laă oă necesitateă economic ă spreă unaă
65
Halford Mackinder: The Geographical Pivot of History
118
militar ăşiănuăinvers.ăAc iuneaămilitar ătrebuiaăs ăofereăcondi iiă

prielniceăpentruădezvoltareaăuneiăciviliza iiăcomercialeălaăscar ă
planetar .ă Ideileă saleă auă fostă preluate,ă înă general,ă dină teoriaă
darwinismului social, cuă oă oarecareă influen ă şiă circula ieă înă
epoc :ălumeaăesteăoălupt ,ăluptaăesteăesen aăvie iiăşiăaărela iiloră
dintreă popoareleă lumii;ă civiliza iaă european ă şiă soraă saă
american ă suntă superioareă altora,ă ceeaă ceă leă d ă dreptulă laă
expansiuneăşiăauădatoriaădeăaăconvertiăpopoareleăinferioare.
Caă şiă înă cazulă luiă Mackinder,ă ideileă şiă scenariile
geopolitice ale amiralului n-auă r masă f r ă ecouă înă ac iuneaă
politic .ăRelevant ăînăacestăsensăesteăafirma ia, pu inăexagerat ă
a secretarului de stat al Statelor Unite, H. L. Stimson: „Neptun
este Dumnezeul, Mahan profetul său, iar marina SUA singura
biserică adevărată...”,ă dară careă reflect ă efectulă cuă careă auă
penetrat teoriile lui Mahan zonaă politic ă aă vremii.ă Un alt
exemplu al uneiăgândiriălaănivelăglobalăesteăşiăcerereaăadresat ă
de F.D. Roosevelt americanilor, de a privi hartaălumiiăîntregiăşiănuă
numaiăpeăceaăcareăreprezint ăteritoriulăamerican.
Puterea maritimă aă fostă şiă esteă ună multiplicatoră ală
puterii economice.ăÎnăacelaşiătimp, putereaăeconomic ăeste, la
rândulă ei,ă ună elementă deă baz ă pentruă dezvoltareaă puterii
maritime.
Secolul al XIX-lea aăadusăodat ăcuărevolu iaăindustrial ă
şiă ceaă dină domeniulă armamentului,ă oă creştereă aă puterilor
maritime prin multiplicareaă comer uluiă maritimă şiă aă floteiă deă
r zboi, careă trebuiaă s ă oă protejeze.ă Înă anulă 1800, totalul
m rfuriloră transportateă peă caleaă m riiă eraă înă valoareă deă
1.500.000.000 USD, înă1850, ajunsese la 4.000.000.000 USD,
caă înă 1950, volumulă comer uluiă maritimă s ă ajung ă laă
24.000.000.000ă USD.ă Cuă alteă cuvinte,ă înă perioadaă înă careă
119
Adrian Filip
popula iaămondial ănuăaăcrescutămaiămultădeătrei ori, cantitatea

deă m rfuriă vehiculat ă peă ap ă aă crescută deă 16ă ori.ă Aceast ă
creştereă spectaculoas ă aă comer uluiă maritimă aă încurajată
exportul produc ieiă manufacturiere,ă aă o eluluiă şiă c rbunelui,ă
toateăacesteaăf cându-se cu ajutorul navelor cu aburi.
Statele Unite de laă sfârşitulă secoluluiă al XIX-lea se
aflauă într-oă autoizolareă cvasitotal ,ă concentrându-se pe
problemeleăinterne,ăf r ăaădaăvreoăimportan ăpozi ieiăpeăcareăoă
au sau ar putea-oă aveaă înă lume.ă Problemaă ap r riiă Americiiă
dinspreă mareă eraă tratat ă laă felă cumă trataă aceeaşiă problem ,ă
Româniaăaniloră’70.
Pân ă laă punereaă înă practic ă aă teorieiă mahanieneă
(începutulă secoluluiă XX),ă construireaă unei floteă cuă alt ă
destina ieă decâtă ceaă deă ap rareă aă coasteloră eraă considerat ă deă
americaniă ună nonsens.ă Aceeaşiă concep ieă s-aă v zut şiă înă
proiectareaă Marineiă Româneă şiă aă marinelor altor stateă f r ă
voca ieămaritim ,ădeălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXX-lea.
Abia teoriile lui Mahan referitoare la conceptul de

putere maritimă auăfostăînă m sur ăs ă schimbeăpozi iaăstatuluiă
americană şiă a societ iiă americaneă înă lumeă şi, prin aceasta,
întreagaă structur ă deă putereă aă lumii.ă Meritulă modific riiă
politicii navale americane nu este atribuit numai lui Mahan,
deoareceăstudiileăluiă auăfostăf cuteăpubliceăîntr-unămomentăînă
careăerauăîndepliniteătoateăcondi iileăistorice,ăpolitice,ămilitare,ă
economiceă şiă diplomaticeă pentruă caă Americaă s ă îşiă schimbeă
atâtăpoliticaănaval ,ăcâtăşiăpoliticaăextern .ă
Oameniiă politiciă erauă preg ti iă pentruă oă asemeneaă
schimbare. Teoria lui Mahan „a fost impulsul necesar pentru
120
transformarea obscurită ii în lumină”66, a fost evenimentul pe

careăoămareăparteăaăclaseiăpoliticeăîlăaşteptaăpentruăaăschimbaă
pozi iaă Americiiă înă lume.ă Înă oricareă altă momentă istorică ară fiă
ap rută aceast ă teorie,ă foarteă probabilă c ă influen aă eiă ară fiă fostă
minim ,ă sauă ară fiă avută acelaşiă efectă caă şiă scrierileă deă înalt ă
inut ăaăofi erilorădeămarin ăromâniădinăperioadaăinterbelic .
Theodore Roosvelt, dup ă studiereaă c r iiă luiă Alfredă
Thayer Mahan, „Influen a Puterii Maritime asupra istoriei
1660-1783” , publicat ă înă 1890,ă aă considerat-o ca fiind o
lucrareă deă referin ă pentruă proiectareaă politiciiă navaleă aă
Americiiăpentruăurm toareleădecenii.ăTeoria lui Mahan a scos
înă eviden ă oă realitateă deă faptă şiă aă adus-oă înă primă planulă
priorit iloră politiciiă americane,ă pentruă aă deveniă politic ă deă
stat. Prin modificarea politicii sale navale, Statele Unite au
devenit o putere maritimă de prim rang, impulsionândă toateă
domeniileă vie iiă politice,ă economice,ă sociale şi militare. Prin
aceasta, aă ieşită dină izolareaă saă confortabil , protejat ă deă dou ă
oceane, ajungând, înă maiă pu ină deă ună secol, singura
superputereămondial .ă
„Controlulăm rilorăesteăunăfactorăistoric care nu fusese

niciodat ăestimatăşiăinterpretatălaăadev rataăvaloare”67.
Teoria lui Mahan aă stată laă bazaă schimb riiă pozi ieiă
Statelor Unite înă lume şiă a schimb riiă laă vârf, înă toateă marileă
state,ăaăconcep iei privind rolul puterii maritime înălume.
66
Marius Hanganu, Prefa a la traducerea lucrării ,,Influen a Puterii
Maritime asupra istoriei, de Alfred Thayer Mahan
67
Alfred Thayer Mahan, Op. Cit., p. 5
121
Adrian Filip
3.4ă ă Influen aă puterilor maritime asupraă situa ieiă

geopolitice de-a lungul istoriei
Congresmanul american Bob Wilson afirma, înă1972:ă
„Petrolul,ăpeştele,ănaveleădeălupt ,ăavoca ii,ăoameniiădeă

ştiin ,ă ingineriiă şiă amiraliiă constituieă ună amalgamă
straniu,ăîns ănumitorulălorăcomunăesteămarea”.
Aceasta reprezint oă alt ă form ă deă enumerare a

elementelor puterii maritime care, de-a lungul timpului, a avut
oămareăimportan ăasupraăsitua ieiăgeopolitice.
Spania, Portugalia şi Fran aă auă fostă stateă careă înă
perioadeleăînăcareăauădispusădeăoăputere maritimă de prim rang
înă lumeă şi-auă impusă punctulă deă vedereă asupraă situa ieiă
geopolitice, epocaă mariloră descopeririă fiindă oă perioad ă deă
referin ăînăacestăsens.
Puterea maritim a fost un argument serios de presiune
înă negocierileă politiceă asupraă chestiuniloră m riiă peă timpă deă
pace.ăMareaăBritanieăaăf cutăapelălaăfor aănaval ăatunciăcândăaă
fostă nevoieă s ă men in ă liberulă schimbă şiă libertateaă m rilor.
Puterea naval ăi-aăpermisăacesteiaăs ădomineăperiferiileălumii,
deşiăbalan aădeăputereăînăEuropaăeraămultipolar .ă
Angliaă elisabetan ă aă adoptată diferiteă tacticiă pentruă
micşorareaă presiuniiă spanioleă deă aă invadaă insula.ă Motto-ul
regalit iiăera:ă„Anglia este o ară care nu va putea fi cucerită
atât timp cât suveranii acesteia stăpânesc marea”. Prin
ac iunileă puteriiă saleă maritime,ă Mareaă Britanieă aă reuşită s -şiă
men in , de-a lungul secolelor, statutul de mare putere cu
influen eămajoreăasupraăstatelorălumii.ă
122
Secolul al XIX-lea poate fi considerat secolul de aur al

ordiniiă interna ionale.ă Angliaă aă c utată caă prină intermediulă
puterii maritime şiă prină institu ionalizareaă memorandumuluiă
„Pax Britannica” s ă asigureă intereseleă primareă aleă câtă maiă
multoraă dintreă na iunileă europene,ă astfelă încâtă acesteaă s ă
accepte puterea maritimă a unui stat alăliberuluiăschimb.ăDou ă
dintre domeniile cheie ale „Pax Britannica” se refereau la
afacerileămonetareăşiăutilizareaăresurselorăm rii.
Largulă m rii, conformă Conven ieiă deă laă Geneva, este
considerat "res nullius", ceănuăpoateăfiăînsuşit, iarăpreten iileădeă
jurisdic ieă aleă stateloră auă fostă restric ionateă cuă aten ieă de-a
lungul istoriei.
Largulă m riiă aă fostă locă ală confrunt riloră strategiceă aleă
marilor puteri, înă scopulă influen riiă situa ieiă geopoliticeă înă
favoarea uneia/unora dintre ele. Oceanele au fost, pe durata
r zboiuluiă rece, locul de confruntare al puterilor nucleare –
Statele Unite şiă Uniuneaă Sovietic ,ă precumă şiă spa iulă necesară
pentruăproiec iaăfor eiăasupraăzonelorădeăinteres.ă
Dină 1945,ă For eleă Navaleă Americane au exercitat o
presiuneăpermanent ăasupraăstatelorăsituateădeăcealalt ăparteăaă
barierei ideologice.ă În mai mult de 70 de ocazii, la toate
nivelurileădeăintensitate,ăpeătoateăoceaneleăşiăm rileălumii,ădină
Mareaă Caraibeloră pân ă înă Coreea de Nord, americanii,
împreun ă cuă celelalteă stateă NATO, au executat o presiune
continu . Astfel, vizita cuirasatului Missouri înăTurciaăînă1946,ă
blocada naval ă împotrivaă Cubei înă 1962, mişcareaă Floteiă aă
Şaseaăînătimpulăcrizeiăiordanieneădină1970 şiămulteăalteăac iuni
navale, suntă exempleă deă referin ă aleă utiliz rii puterii navale
americaneă pentruă influen areaă situa ieiă geopoliticeă şiă
îndeplinireaăunorăobiectiveădeăsecuritateăînăepocaăpostbelic .
123
Adrian Filip
Înă aniiă ’70ă aiă secoluluiă trecut,ă Uniuneaă Sovietic ă şi-a

dezvoltatăexponen ialăflotaădeăsuprafa ăşiăflota de submarine,
ca parte a puterii maritime, pentru a contrabalansa presiunea
geopolitic ăaăStatelor Unite asupraăzonelorădeăinteres.ăApari iaă
unei serioase puteri maritime sovietice a schimbat fundamental
raportulădeăfor eăpeăglob.
Marile puteri maritime, înă specială Statele Unite şiă
Marea Britanie, laăînceputulăsecoluluiăXX,ăşi-au utilizat rar dar
eficientă putereaă naval ă împotrivaă stateloră mici,ă pentruă a-şiă
impuneă punctulă deă vedereă înă confrunt riă cuă miz ă politic ă sauă
economic .ă For aă aă fostă folosit ă deă oă putere maritimă în
momentulăînăcareăaceastaăaărefuzatăoăcerereăaăunuiăstatămic,ădeă
extindereăteritorial ,ăpreten iileădeăextindereăaăapelorăteritorialeă
sauăemitereaăpreten iilorăasupraăunorăstrâmtoriă
Înă contrast,ă stateleă miciă şi-au folosit puterea maritimă
pentru a exercitaă presiuniă deă modificareă aă jurisdic ieiă
referitoareă laă drepturileă deă pescuită aleă stateloră deă coast .ă Înă
unele cazuri, „diploma ia de canonieră” a marilor puteri a fost
înlocuit ă înă mareă parteă de „diploma ia de canonieră” a
puterilor mici. Capturarea navelor americane de pescuit de
c treă Peruă sauă Ecuadoră sauă h r uireaă deă c treă Islandaă aă
traulerelor britanice au devenit simbolice pentru utilizarea
for eiăînăceeaăceăpriveşteăutilizareaăşiăexploatareaăm rii.ă
Puterea maritimă aăconstituităînăistorieăşiăînăprezent un
factoră deă influen ă geopolitic ă serioas ă asupraă stateloră
maritimeăşiăcontinentale.
Înăzileleănoastre, rolul puterilor maritime s-a extins de
laăopera iiănavaleăspecificeăceluiăde-al Doilea R zboiăMondial,
laăopera iiămultina ionaleădeătipă„joint”, specifice anilor ’90ăşiă
continu ăs ăseăextind ăspreăproiec iaăfor eiălaămareădistan ăşiă
124
spreăstateleăaflateăînăsitua iiăcritice,ăunde, numaiăoăorganiza ieă

militar ă poateă ac ionaă înă termenă scurt, cu o finalitate
cuantificabil .
Înăacesteăcondi ii,ă
„f r ăaăst pâniămarea, f r ăaăaveaăoăputere maritim , nu

neă putemă protejaă comer ul,ă nu-iă putemă ajutaă peă ceiă înă
pericol,ă nuă leă putemă oferiă ajutoră celoră lovi iă deă
catastrofeă naturaleă şiă nuă putemă interveniă atunciă cândă
societ ileă suntă amenin ateă deă armeă deă distrugere înă
mas ,ădeădroguriăşiăpiraterie”68.
Acesta esteădiscursulăcuăcareăîşiăîncepeaăpledoariaăşefulă
opera iiloră navaleă (CNO),ă Am.ă Mikeă Mullen,ă laă conferin aă
inut ăînăfa aăcursan ilorăColegiuluiăNavalădeăR zboi.ă
Înă fiecareă etap ă aă dezvolt riiă societ iloră au fost
momenteă înă careă mariiă oameniă deă laă conducereă auă c utată noiă
ra iuniă deă aă dezvoltaă putereaă naval ă pentruă sus inereaă puteriiă
statuluiă lor.ă Marileă concepteă deă utilizareă aă for eloră navaleă auă
avut nevoie de 20 de ani pentru a se maturiza. Conceptului
utiliz riiăînăcomunăaăFor elorăTerestre,ăNavaleăşiăAeriane i-au
trebuită 30ă deă aniă caă s ă ajung ă laă maturitate.ă Conceptuluiă
„Proiec iei For ei” i-auătrebuitădou ădeceniiăpentruăaădeveniăoă
realitate.ăIdeeaălansat ădeăŞefulăOpera iilorăNavaleăAmericane,
de utilizare a puterii navaleă pentruă asisten ă umanitar ă înă cază
deădezastreănaturaleăînăzoneleăcostiere,ăpoateăajungeălaănivelulă
68
Adm Mike MULLEN,ă conferin aă intitulat ă ,,Puterea Maritimă încotro,
în secolul 21,,ă inut ă înă fa aă cursan ilor Colegiuluiă Navală deă R zboi,
Newport, 31 august 2005.
125
Adrian Filip
unui nou concept de utilizare a puterii navale înă15ă- 20 de ani,

înă func ieă deă capacitateaă puterilor maritime de a-lă puneă înă
practic .ă Problemaă principal , careă trebuieă eviden iat , este
aceeaă c ă stateleă careă seă respect ă efectueaz ă înă permanen ă
serioaseă studiiă asupraă transform riloră societ iiă globaleă careă
vorăaveaălocăînăurm toareleădou -treiădeceniiăşiăpropunăsolu iiă
de rezolvare a acestora,ăsolu iiăcare necesit mai multe zeci de
aniăcaăs ăajung ălaămaturitateăşiăs ăfieăaplicateăînăpractic .
Înă acesteă condi ii, seă observ ă faptulă c ă marileă puteri
maritime îşiăpunăproblemaăroluluiăfor elorănavaleăînăurm toriiă
20 de ani sau, mai bine spus, aă utilit iiă acestoraă înă sprijinulă
societ ilorăcivileăajunseăînădificultate.ăAstfel, s-a lansat ideea
interven ieiăFor elorăNavaleăîn:
 ac iuniăînăcazădeăurgen eămajore;ă
 acordareaă deă asisten ă medical ă deă urgen ă uneiă
popula iiă numeroaseă înă cazulă înă careă institu ileă
na ionaleăabilitateănuămaiăpotăfaceăacestălucru;ă
 asisten ă pentruă refacereaă infrastructuriiă na ionaleă
indispensabileă sprijinuluiă popula iiloră loviteă deă
dezastre.
Înătoateăacesteăsitua iiăesteănecesar ac ionarea, înăfor ,
înă primeleă oreă dup dezastru.ă Statisticileă demonstreaz ă c ă înă
primele patru-cinci zile sunt cele mai mari pierderi directe,
datorateă cataclismuluiă şiă indirecte, datorate incendiilor,
neinterven ieiă medicaleă deă urgen ,ă infest riiă apelor,ă
epidemiilor,ă imposibilit iiă evacu riiă popula ieiă dină zonaă
calamitat etc.
Organiza iileă guvernamentaleă şiă neguvernamentaleă seă
v dă puseă înă imposibilitateaă de aă interveniă înă zoneă cuă
infrastructuraă deă transportă distrus ,ă seă lovescă deă lipsaă
126
infrastructuriiădeăcomunica iiăpentruăcoordonareaăac iunilor de

salvare,ăducălips ădeămijloaceădeăinterven ieăsuficiente.
Stateleă careă de ină oă putere maritimă potă ac ionaă
eficient,ă deplasândă for eă şiă mijloaceă laă mareă distan , înă scurtă
timpăpeămare,ăfiindăsus inuteăde:
 oăcapacitateădeăplanificareăbineăpus ăla punct;
 experien ăînăinterven iiălaădezastreămajore;
 resurseăşiăcapacitateălogistic ămare;
 capacit iămedicaleăinstruiteăs ăac ionezeăînăcondi iiă
de dezastru.
Este un nou concept de dezvoltare a procedurilor de
ac iuneă aă puterilor navale, care are o influen ă major ă înă
salvareaăciviliza ieiăumaneăînăzoneleăafectateădeădezastre.
3.5 Clasificarea puterilor navale /for elorănavale

Puterea naval ă sauă for ele navale constituie elementul
de coagulare al puterii maritime. Nu se poate vorbi de
existen aă puterii maritime f r ăaăincludeă aici toate elementele
enumerateăînăcapitoleleăanterioare.ă
Puterea naval ă aă stateloră esteă dificilă de cuantificat,
avândă înă vedereă num rulă mareă deă factoriă determinan iă şiă
complexitateaăsurselorăşiăelementelorăcomponenteăaleăacestora.
Înă func ieă deă capabilit ileă peă careă leă posed ,ă raportateă laă
aspira ii,ă intereseă sauă credibilitate,ă voiă faceă înă continuareă oă
clasificateăaăniveluluiăfor elorănavale.
Capabilit ileă puterii navale/for eloră navale sunt un
criteriuăcareăvizeaz :ă
a) capacitatea unui stat de a-şiă proiectaă for eă peă globă
într-una sauă dou ă zoneă deă interesă simultan,ă sauă doară într-o
127
Adrian Filip
regiune/zon , înă func ieă deă nivelul de putere sau gradul de

dezvoltareăşiăperforman a for elorănavale;
b) capacitateaădeăap rareăaăintereselorăstatuluiăîn apele
teritoriale şiă Zonaă Economic ă Exclusiv , peă c ileă deă
comunica iiăinterneăşiăexterne, peăcareăleăîntrebuin eaz ămasivă
pentru scopuri economice;
c) capacitatea G rziiădeăCoast /ăPoli ieiădeăFrontier de
protejare a apelor teritoriale, a c ilorădeănaviga ieăproprii.
O ierarhizare a puterilor navaleă dup ă criteriileă
enumerateămaiăsusăpoateăar taăastfel:
 Puteri navale de rangul I: for eă navaleă capabileă s ă

executeăproiec iaăfor eiălaănivelăglobal;
Acestea sunt specifice puterilor maritime care au
interese globale şi capacit i deăaăşiăleăsus ine. Au for eănavale
capabileăs ă îndeplineasc ătoateăcategoriileădeămisiuniălaăscar ă
global ă înă dou ă zone, simultană cuă sus inereaă efortuluiă deă
r zboiăpeătoat ădurataădeădesf şurare.ăPuterileănavaleădeărangulă
I posed ăîntreagaăgam ădeăfor e:ă
o grup riă navaleă deă lovireă naval , aerian ă şiă
terestr ,ăcare cuprindăşiăportavioane;
o for eă amfibii,ă capabileă s execute desant de
nivelăoperativăoriundeăînălume;
o for eă deă controlă ală m rii, ce cuprind nave de
lupt ăşiăsubmarineănucleare;
o for eleă necesareă pentruă executareaă opera iiloră
majore, independent.
Un asemenea exemplu l-ar putea constitui, la acest
moment, Statele Unite.
128
 Puteri navale de rangul II: for eă navaleă capabileă s ă

executeă proiec iaă for eiă laă ună nivelă par ială globală
(limitat).
Dină aceast ă categorieă facă parteă puterile maritime care
auăaspira iiăşiăintereseăglobaleăşiăsuntăcapabileăs ăîndeplineasc ă
par ială rolurileă peă careă leă potă aveaă for eleă navaleă laă scar ă
global , într-oă singur ă zon deă opera ii.ă Acesteaă posed ă for eă
credibile, capabile s fac parte din categoria marinelor
globale - au demonstrat-o cu diferite ocazii - înă scopulă
men ineriiă statutuluiă şiă influen eiă pesteă m ri.ă Înă mareaă
majoritate, acestea sunt puteri maritime,ăauăteritoriiăpesteăm ri,ă
foste colonii, pe care dorescăs ăleă in ăînăcontinuareăînăariaădeă
interes. Aceste puteri maritime au suficiente for e pentru
executareaăuneiăsingureăopera iiămajore.ă
Rusia,ă Mareaă Britanie,ă Fran aă şiă probabilă Chinaă potă fiă
integrateăînăaceast ăcategorie.
 Puteri navale de rangul III: for eă navale ce-şiă potă

proiectaăfor aălaănivel regional;
Dină aceast ă categorieă facă parteă puterile maritime cu
intereseă declarateă celă pu ină laă nivelă regională şiă care posed ă
capabilit ileă necesare şi abilitateaă deă aă proiectaă for aă înă
bazinul oceanic şi m rileăal turate.ăAcestea au capacitatea de
aăexercitaăinfluen eăasupraăzonelorămaiăîndep rtate.ăDeăregul ,
pân ă laă acestă nivel, stateleă seă bucur ă deă recunoaştereă
interna ional , ca fiind state cuăvoca ieămaritim .ă
Turcia, Australia, Canada şi Germania pot fi date ca
exempluădeăstateăcuăcapabilit iăregionale.
129
Adrian Filip
 Puteri navale de rangul IV: for eă navale ce-şiă potă

proiectaă for a la un nivel zonal (cuă aspira iiă
regionale);
Dină aceast ă categorieă facă parteă puterile maritime care
auăaspira iiăşiăintereseădeclarateălaănivelăregionalăşiăposed ădoară
oăcapacitateălimitat ădeăaăproiectaăfor e asupra zonelor de larg,
dară nuă suntă capabileă deă aă sus ineă opera iiă navaleă laă distan eă
mari
Acestea sunt puteri maritime careă posed ă for eă şiă
capabilit iăcredibile,ănecesareăpentru a face parte din categoria
for eloră navale regionale,ă dară nuă seă ridic ă totuşiă laă nivelulă
acestoraă dină urm .ă Dină aceast ă categorieă facă parteă puterile
maritime cu for eă navale, care au capabilit iă opera ionaleă înă
afaraă apeloră teritoriale,ă avândă sus inereă oferit ă deă nave
multirol, fregate,ăcorvete,ăelementeădeăavia ieămaritim ăşiăfor eă
submarine. Aici pot fi date ca exemplu Italia, Ucraina, Olanda
şi statele nordice.
 Puteri Navale de rangul V: for eănavaleădeăap rareăaă
intereselor statului la limita Zonei Economice
Exclusive.
Acesteaă suntă specificeă riloră careă au capacit i de
ap rareă limitate,ă împotrivaă uneiă for eă navaleă deă nivelă mediuă
sauă conformă clasific riiă anterioare,ă înă ceeaă ceă priveşte
participarea laă oă opera ieă deă ap rareă împotrivaă uneiă puteri
navale de rang IV.
For eleă navale de rangul V apar ină unoră stateă cuă
concep ieă deă ap rareă continental ă şiă activit i economice,
industrialeăşiădeăcercetareămaritim ărelativ dezvoltat .ăÎnăacestă
context, acesteă stateă potă aspiraă c treă constituirea unei puteri
130
maritime,ă înă condi iileă înă careă acestă faptă ajungeă s ă fieă
consideratăoăprioritateăpentruăguvernan i.
For eleănavale ale acestor state sunt capabile s execute
opera iiăcuăpreponderen ădefensive,ăcare auăcapacit iălimitateă
deăsus inereăaăunuiăefortădeăr zboi de mare intensitate. Aceasta
implic ăoăfor ădefensiv ălimitat ,ăcuănaveăantisubmarin, nave
rapide lansatoare de torpileăşiărachete,ăavia ieăcuăraz ăscurt ădeă
ac iuneă şiă oă for ă submarin ă limitat ă sauă lipsaă ac iuniiă
submarinelor.
Este exemplul tipic pentruăRomâniaăaniloră’80, stat care
aă avută oă for naval ă proiectat ă pentruă opera iiă defensive,ă cu
performan eălimitateădatorit ălipseiădeătehnologie.
3.6ăăActoriăstataliăconsidera iăcaăfiindăputeri maritime

Amiralulă Siră Herbertă Richmondă spuneaă c ă auă existat
puteri maritime ,,naturale”:ă atenienii,ă cartaginezii,ă vene ienii,ă
olandeziiăşiăenglezii,ăal c rorăstatutăaăfostăfavorizatădeăpozi iaă
geografic . Dar, auă existată înă istorieă şiă stateă careă auă ajunsă laă
statutul de putere maritimă, datorit ă clarviziuniiă şi deciziei
conduc toriloră lor.ă Înă acestă sens, se pot enumera Imperiul
Roman,ă Imperiulă Otoman,ă Imperiulă Spaniol,ă Portugaliaă şiă înă
ultimul secol, Japonia, Statele Unite, Rusia şiăGermania, state
dintre care, uneleă auă devenită imperiiă şiă datorit ă puterii
maritime peăcareăşi-au creat-o.
Auăfostăstateăcuăvoca ieămaritim ,ăcareăauădevenităactoriă
laănivelămondialăpentruăoăperioad ămaiămareăsauămaiămic ădeă
timp,ădatorit ădezvolt riiăuneiăputeri maritime, precum Olanda,
Portugalia,ăAnglia,ăSerenisimaăRepublic ăaăVene iei şi Spania,
careă auă ajunsă s ă st pâneasc ă şiă exploatezeă oă mareă parteă dină
131
Adrian Filip
teritoriileă lumii,ă deă undeă auă adusă bog iiă imenseă şiă careă şi-au
p strată statutulă deă mari puteriă doară atâtaă timpă câtă auă fostă înă
stareăs -şiămen in ăfloteădeăr zboiăşiăcomercialeădeăprim rang.
Înă momentulă înă careă şi-auă neglijată flotele,ă şi-auă pierdută şiă
statutul de mari puteri. Un caz elocvent este cel al Portugaliei,
Spaniei şi Olandei,ă careă de ină înă epocaă loră deă glorieă teritoriiă
imense, prin dezvoltarea puterii maritime,ă dup ă care, ajung
chiară stateă s race.ă Vene iaă dispareă caă stat, înă zileleă noastreă
vorbindădoarădeăunăoraşăturisticădeosebit.ă
Secoleleă mariloră descopeririă şiă celeă ceă auă urmată dup ă
aceast ăepoc ăauăfostăsecoleădeălupteănavaleăaproapeăcontinueă
pentruăst pânireaăm rilorăşi teritoriilorădeăpesteăm ri.ăÎnăacesteă
lupte navale s-au confruntat puterile vremii precum Anglia,
Fran a,ă Spania,ă rileă deă Jos şi Portugalia,ă înă diferiteă
configura iiă deă alian e,ă înă func ieă deă intereseleă vremii.ă Înă aniiă
mariloră descopeririă şiă cuceririă teritoriale,ă statulă papală îşiă
creeaz ă propriaă flot , "flota pontificală", aă c reiă comand ă îiă
esteă dat ă mareluiă Amirală Andeaă Doria,ă celă maiă bineă pl tită
comandantă deă floteă ală timpului,ă curtată şiă cump rată înă diferiteă
perioadeădeăFran aăşiăCarolăQuintulăalăSpaniei.
Înăsecolulăal XV-lea, SpaniaăşiăPortugaliaădevină"actori
statali" deăprim ămân ,ăastfelăîncâtăprinăbulaăpapal ăemis ădeă
Alexandru al VI-lea,ă ajungă s ă împart ă toateă teritoriileă nouă
descoperite, unii, laăestăşiăceilal i, laăvestădeăoălinieăimaginar ă
ceăîmp r eaăglobulădeălaănordălaăsud.
Un stat nu se putea considera mare putereădac ănuăeraăşiă
putere maritimă. Dar sunt şiă "actori statali" cuă voca ieă
continental ăsauă cuăconştiin ăcontinental :ăFran a,ăGermania,ă
Rusia care, pentru a ajunge la statutul de mare putere, au fost
nevoi iăs -şiăconstruiasc ăoăputere maritim .ă
132
Înă Rusiaă sovietic , Serghei Gorshkov, ajunsă înă frunteaă

marineiăînă1956,ăreuşeşteăs ăpun ăînăpractic ăoăpolitic ănaval ă
care, într-oăperioad ărelativăscurt , transform ăflotaărus ădintr-
o flot ădefensiv ăcuămisiuniădeăsprijinăaăfor elorăterestreăîntr-o
flot ăceăputeaăac ionaăoriundeăpeăglob,ăatâtăcaăfor ănuclear ădeă
sineă st t toare,ă câtă şiă caă oă putereă conven ional ă ceă seă puteaă
m suraădeălaăegalălaăegalăcuăFor eleăNavaleăaleăAlian eiă Nord
Atlantice. Rusia devine astfel o putere maritimă de nivel
mondial, careă acumă poateă s ă ac ionezeă nestingherit ă peă
oceanulă planetar.ă Schimbareaă raportuluiă deă for eă înă domeniulă
navalăaăprodusăoămuta ieăînăechilibrulăexistentăpeăglob,ăpunândă
cap tă perioadeiă înă care Statele Unite şiă alia iiă s iă seă mişcauă
nestingheri iăpeăm riăşiăoceane,ăf r ăteamaăuneiăconcuren eădină
partea sovieticilor. URSS devine un "actor" ce are greutate pe
m rileăşiăoceaneleălumii.
Este posibil ca Gorşkov s ă fiă însemnată pentruă
construirea puterii maritime sovietice,ă ceă aă însemnată Mahană
pentru Statele Unite, înă schimbareaă concep ieiă americane.ă
Amândoiă auă luptată pentruă convingereaă claseiă politiceă deă
necesitateaă dezvolt riiă uneiă puteri maritime,ă careă s ă protejezeă
intereseleăstatului.ă Dac ăMahanăaă fostă unăteoreticianăstr lucit,ă
Gorshkovă aă fostă ună practiciană careă aă reuşită s ă conving ă şiă s ă
construiasc ăoăputere maritimă careăs ăschimbeăstatutulăURSSă
înălume.ăGorshkovăplecaăînădemonstra iileăsaleădeălaăfaptulăc ă
influen aă Rusieiă de-a lungul istoriei a crescută sauă sc zută
propor ională cuă nivelulă puterii maritime.ă Afirma iileă
Amiraluluiărusăerauăpu inăfor ate, deoarece Rusia, de-a lungul
existen eiăsale, aăfostăşiăaăr masăunăstatăcuăvoca ieăcontinental ,ă
careăşi-aăimpusăinfluen eleăînăspecialăpeăuscat.
133
Adrian Filip
În zilele noastre se pot enumeraă câ ivaă actoriă statali,ă

considera i ca fiind puteri maritime:
o Statele Unite: putere maritimă de prim rang, ce
poateă ac ionaă oriundeă peă glob,ă putândă sus ineă
dou ă opera iiă simultan.ă Şi-a concentrat eforturile
pentru dezvoltarea domeniului naval, destul de
târziu,ă laă începutulă secoluluiă trecut,ă fiindă
impulsionateăşiădeăconcep iileăluiăMahană;
o Marea Britanie: putere maritimă relativăconstant ă
deă aproapeă ună mileniu,ă careă aă încercat, prin
ac iunileăsaleă maritimeă şiă terestre, s ă men in ăună
echilibruă înă favoareaă saă înă Europa.ă Ac ioneaz ă
sincron cu Statele Unite şiă poateă sus ineă oă
opera ieăoriundeăpeăm rileăşiăoceaneleălumii;
o Rusia:ă stată f r ă voca ieă maritim ,ă ceă şi-a creat
prinăeforturiădeosebite,ăîntr-un timp relativ scurt,
o putere maritimă redutabil şi şi-a impus de
multeă oriă puncteleă deă vedereă înă problemeă
esen iale;
o Fran a:ă putere maritimă de-a lungul istoriei,
avândă oă concep ieă continental ă în luarea marilor
decizii navale. Încearc ă înă acestă momentă
apropiereaă deă filozofiaă naval ă a celorlalte state
din NATO;
o Australia, stat maritim, deăconcep ieămaritim , cu
oă doctrin ă maritim ă deosebit ,ă care dispune înă
momentulă deă fa ă de o flot ă modern ă şiă
echilibrat ,ă careă îiă confer ă statutulă deă putere
maritimă regional ;
134
o Turcia, descendent ă aă Imperiului Otoman, nu a

uitată niciodat ă faptulă c , la mijlocul secolului
trecut, a fost o mare putere maritimă,ăreuşindăs ă
transformeăMediteranaăînălacăturcesc,ăiarăputerileă
maritimeăaleăvremiiăauăfostănevoiteăs ăseăuneasc ă
pentruăaăoăînfrânge.ăÎnăziuaădeăazi, Turcia este o
serioas ăputere maritimă regional ăînăexpansiune,ă
careăîşiăpuncteaz ăsucceseleăcuăoriceăocazie.
Actorii statali enumera i, considera iă caă fiindă puteri
maritime, precum şiă al iiă careă nuă auă fostă aminti i,ă şi-au bazat
evolu iaă statal ă înă momenteleă importanteă pentruă aceştiaă şiă
pozi iaă laă masaă interna ional ,ă înă mareă parte, pe statutul de
putere maritimă.
135
Adrian Filip
136
MOTO:
„Puterea Maritim
asigur condiţiile pentru
manifestarea puterii statului şi
dezvoltarea lui”.
CAm. Prof. univ. dr. Marius
Hanganu
Capitolul 4
INTERESELEăNAVALEăALEăROMÂNIEI
4.1ăăEvolu iaăputerii maritime înăRomânia
„Rolulă Marineiă înă economiaă şiă ap rareaă na ional ă şiă

pozi iuneaă superioar ă peă careă araă noastr ă oă ocup ă peă
Dun re,ă laă gurileă Dun riiă şiă înă Mareaă Neagr ,ă impună
necesitateaăcaăputereaănoastr ămaritim ăs ăfieăridicat ălaă
în l imeaămisiunilorăeiăimportanteăşiădesvoltat ăpotrivită
situa iuniiăgeografice cu care natura ne-aăînzestrat”69
69
Cdoră Ioană B L NESCU,ă articolulă Liga Navală publicată înă Revistaă
MarineiăAnulăI,ăNr.ă2,ă1926,ăEdituraăGeniuluiă(Cotroceni),ăBucureşti,ă1926,ă
p. 143.
137
Adrian Filip
Deălaăterminareaăr zboiului, pân ăînăaniiă’90 a secolului

trecut, nu s-a mai vorbit de puterea maritimă înă modăexplicit
chiarădac , înăperioadaă1970-1989, toate componentele puterii
maritime s-auădezvoltatăexponen ial:
 flotaămilitar ;
 flotaăcomercial ;
 flota de pescuit oceanic;
 şantiereleă navaleă construite sau dezvoltate la
Constan a,ăMangalia,ăBr ila,ăTulcea,ăGala i,ăGiurgiu,ăDrobetaă
Turnu-Severin;
 institu iiădeăînv mânt din domeniul naval:
O institutulă deă marin ă ,,Mirceaă celă B trân”,
careă aveaă promo iiă ajunse la 1.000 de
absolven i, înăaniiă’80;
O universitateaă deă laă Gala i, care acoperea
toateă specialit ileă necesareă şantiereloră
navale;
O nenum rateăliceeăcuăspecificănaval, înătoateă
oraşeleădun reneăşiădeălaămare;
O şcoliă militareă şiă civileă deă maiştriă pentruă
domeniul naval;
 porturile maritime dezvoltate la Constan a,ă
Mangalia, Midia, Sulina, precum şiă celeă dun rene:ă Tulcea,ă
Gala i,ăBr ila,ăGiurgiu,ăDrobetaăTurnu-Severin.
Pavilionulă Românieiă flutura la bordul a peste 120 de
naveă deă lupt ă şiă 60ă auxiliare, 319 nave comerciale maritime,
1.802 nave fluviale şiă62 de nave de pescuit oceanic, din care 3
nave - uzineă deă prelucrareă şiă conservareă aă peştelui.ă Înă anulă
1989, naveleăromâneştiăauătransportatăunăvolumădeă2.726.000ă
138
tone pe mareă şiă 13.976.000ă toneă marf ă peă apeleă interioare70.

Întreagaă dezvoltareă aă sectoruluiă navală eraă sus inut ă deă oă
întreag ă industrieă na ional ,ă şantiereleă navaleă lucrauă laă
capacitateă maxim , atâtă pentruă dezvoltareaă şiă reparareaă
parcului de nave, câtăşiăpentru export, flota de pescuit oceanic
aducând înă ar ă pesteă 200.000ă toneă peşte.ă Dezvoltareaă
comer uluiă maritimă şiă aă pescuituluiă oceanic,ă aă creşteriiă
beneficiiloră dină domeniulă maritimă şiă fluvial, a dus implicit la
posibilitateaădezvolt riiăputerii maritime a României.
Româniaă ajunsese, prin capacitatea sa de transport
comercială maritim,ă prină flotaă deă pescuită oceanică şiă prină
capacitateaă portuluiă Constan a,ă peă primeleă locuriă înă lume.ă
Şantiereleănavaleăcivileăproduceauă naveă pân ă laă150.000ătdw,ă
valoriălaăcareăpu ineăşantiereădinălumeăputeauăs ăajung .
Înă acesteă condi ii, seă poateă spuneă c ă înă aniiă ’80,
Româniaă ajunseseă oă putere maritimă de nivel regional,
performan ă care, cuă greuă vaă puteaă fiă egalat ă înă viitoră şiă astaă
doarăcuăoăpolitic ănaval ăcoerent .ăÎns ătoateăeforturile f cute
înăaceast ădirec ieăseăvorăvedeaăînănivelulăgeneralăalădezvolt riiă
societ ii,ă puterea maritimă dobândit ă devenindă ună motoră ală
dezvolt riiăRomâniei.
Niciăunăstatănuăşi-aăpusăproblemaăs ăconstruiasc ădoarăoă
flot ăcomercial ăf r ăaăridicaăşiăoăflot ădeăr zboi,ăiarăceiăcareăauă
f cută aceast ă greşeal ă auă pl tită pân ă laă urm ă cuă flotaă
comercial .ă Celă maiă concludentă exempluă îlă constitueă Olanda,ă
care, laă ună momentă dată ajunseseă c r uşulă mondial,ă dară nuă
pentruă multă timp,ă pentruă c ă Angliaă şi-aă v zută interesele
70
Am Gheorghe Marin, Cam Fl. RomulusăHâldan,ăFor ele Navale ale lumii
în secolul XXI,ăEd.ăCTEA,ăBucureşti,ă2009,ăp.ă275.
139
Adrian Filip
comercialeă amenin ate,ă aşaă c ă aă f cută apelă laă flotaă deă r zboiă
pentruăaăaduceălaăt cereăcomer ulămaritimăolandez.
Aă construiă oă flot ă comercial ă f r ă aă construiă şiă unaă
militar ăesteăunănonsens.ă
„Oricareă poporă careă posed ă oă flot ă comercial ă areă

nevoieă şiă deă oă marin ă deă r zboi,ă careă s ă oă protejeze.ă
Inten iaădeăaăconstruiănumaiăoăflot ăcomercial ,ăpoateăfiă
doară viziuneaă unuiă poporă primitiv.ă Peă m sur ă ceă
poporulăseărafineaz ăacestăfaptădevineăevident”71.
Înă aceast ă idee, înă aniiă ’70,ă s-au pus bazele unui
ambi iosă programă naval.ă Şantierulă Militar Mangalia a fost
dotat pentru a construi nave de toate clasele, fiind preg ti iă
oameni careăs ăfieăînăm sur ăs ăconstruiasc ănaveămilitare cu
unăaltăspecificăfa ădeăceleăcivile.
Înă aniiă ’80, Şantierulă Militar Mangalia producea deja
dină plină naveă deă clas ă mic ă (vedeteleă torpiloareă şiă vedeteleă
purt toareădeărachete,ăvedeteleăblindate,ădragoare),ăclas ămedieă
(dragoareă maritime,ă monitoareă şiă corvete)ă şiă clas ă mare,
fregataăM r şeşti.ă
Chiară dac ă Româniaă nuă aveaă accesă la tehnologiile din
vest,ă iară senzoriiă şiă armamentulă instalată peă naveă eraă deă
produc ieă sovietic ,ă întreagaă concep ieă deă proiectareă şiă
realizareaă naveloră eraă 100%ă româneasc .ă Naveleă nuă erauă laă
nivelulă celoră sovieticeă sauă NATO,ă dară Româniaă aă demonstrată
c ăesteăînăm sur ăs ăconstruiasc ănaveămilitare.
71
Nicolae MONASTEREV capitaine de fregate de la Marine Russe,
Histoire de la Marine Russe, Ed. Payot, Paris, 1932, p. 7
140
4.2 Clasificareaă şiă specificul intereselor navale ale

Românieiă
Interesele navale constituie o parteă component ă aă
intereseloră na ionale,ă economiceă şiă politico-militare ale
statului.
Intereseleă navaleă evolueaz ă înă timp,ă înă func ieă deă
puterea maritimă,ă putereaă economic ă şiă situa iaă politic ă aă
statului.ăAcesteaăseăpromoveaz ăprinămijloaceădiferite:ăpolitice,ă
diplomatice,ă informa ionale,ă economice,ă militareă ş.a.ă şiă seă
materializeaz ă prină negocieri,ă încheieriă deă tratate, acorduri,
programe,ăproiecteăşiăini iativeăcomune.
Ap rareaă intereseloră navaleă seă realizeaz ,ă înă principal,ă
prinăinstitu iileădeăsecuritateămaritim ăspecializateăaleăstatului:ă
For eleă Navaleă Române,ă Poli iaă deă Frontier ,ă Autoritateaă
Naval ă Român ă şiă c pit niileă porturiloră pentruă siguran aă
naviga ieiă şiă transportuluiă siă respectareaă condi iiloră ceă trebuieă
îndepliniteădeăc treăinstitu iileăcomerciale.
For eleănavaleăocup ăloculăcentralăînăcadrulăinstitu iiloră
deă securitateă maritim ă şiă reprezint ă instrumentul principal de
for ă al puterii maritime aă statului.ă Acesteaă trebuieă s ă fieă
capabileă s -şiă proiectezeă putereaă înă mareaă liber ,ă înă scopulă
asigur riiă securit iiă maritime,ă aă ap r riiă obiectiveloră
economiceăşiăa comunica iilorămaritime proprii.
Interesele navaleă aleă Românieiă seă stabilescă şiă seă potă
modificaăînăfunc ieăde:ă
a) nivelul puterii maritime proprii;
b) necesitatea de aprovizionare cu materii prime
externeăpeăc ileădeăcomunica iiămaritimeăşiăfluviale;
141
Adrian Filip
c) capacitatea de a exploata subsolul marină şiă

perspectivele de dezvoltare ale acesteia;
d) pondereaă peă careă oă de ină înă schimburileă comercialeă
aleă rii, realizate peăc ileădeăcomunica iiămaritimeăşiăfluviale;
e) alteăactivit iăeconomiceăceăseădesf şoar ăpeămareăşiă
pe fluviu - transporturiănavale,ăturism,ăconstruc iiănavale etc.;
f) promovareaăşiăcunoaştereaăimaginiiăsaleăînălume.
Intereseleă navaleă aleă României potă fiă împ r iteă înă

intereseă maritimeă şiă fluvialeă şiă potă fiă clasificateă înă func ieă deă
importan ,ădomeniulădeăactivitateăşiăpersisten aăînătimp.
Înă func ieă deă importan ,ă intereseleă na ionaleă seă
clasific ăîn:
a) Interese fundamentale, fiind cele care nu sunt
afectateădeăschimb rileăpolitice.ăInteresele navale impun, ca o
prioritate,ă adaptareaă economieiă şiă a societ iiă noastre,ă înă
vedereaă asigur riiă capabilit iloră necesareă afirm riiă Românieiă
caă putereă maritim ,ă pentruă aă jucaă înă perspectiv ă ună rolă
important,ăatâtăcaă ar ădeătranzit,ăcâtăşiăcaăparticipant ăactiv ăpeă
traseul marilor fluxuriăeconomiceădintreăestăşiăvest:
o p strareaă integrit iiă saleă teritorialeă înă limiteleă
grani elorăterestre,ămaritimeăşiăfluviale;
o p strareaă accesuluiă neîngr dită laă fluviuă şiă laă
mare,ăaăieşiriiăpeăDun reălaăMareaăNeagr ăprină
bra ulă Sulina,ă înă principal,ă dară şiă prină bra eleă
ChiliaăşiăSfântul Gheorghe;
o realizarea unei „regiuni extinse a Mării Negre
stabile, democratice cât mai strâns conectate la
142
structurile europene şi euroatlantice”72 prin

„constituirea unui spa iu de securitate,
stabilitate şi prosperitate”73, peăbazaădezvolt riiă
cooper riiă regionale,ă politice,ă economice,ă
militareă şiă culturaleă cuă rileă riveraneă şiă cuă
alia iiăşiăpartenerii;ă
o asigurareaă condi iiloră pentruă p strareaă şiă
dezvoltareaă capacit iloră economice,ă deă
transportăşiădeăexploatareăaăresurselorămaritimeă
(de materii prime, energetice, biologice, de
hran ,ă ş.a.)ă înă zonaă maritim ă deă interesă şiă
desf şurareaă nestânjenit ă aă activit iloră
economiceăspecificeăînăacesteăspa ii;ă
o asigurareaă libert iiă deă mişcareă peă c ileă deă
comunica iiă fluvialeă şiă maritime,ă ap rareaă
infrastructuriiă dină spa iulă riveran,ă respingereaă
agresiuniloră dină direc iaă m riiă şiă aă fluviului,ă
protec iaă frontiereloră maritime,ă supraveghereaă
traficuluiă maritimă şiă controlulă naviga iei,ă
asigurareaă drepturiloră legitimeă înă apeleă
teritoriale, zona Contigu ă şiă Zona Economic ă
Exclusiv ;ă
o protec iaă mediuluiă peă mare,ă fluviuă şiă înă Delt ,ă
prevenirea unor catastrofe ecologice;
men inereaă echilibruluiă ecologică ală
72
*** Raportul Consiliului Suprem de Apărare a ării privind activitatea
desfăşurată în anul 2005,ăBucureşti,ăiunieă2006,ăp.14.
73
*** Repere pentru un deceniu de politică externă. Interese. Valori.
Instrumente.,ăMinisterulăAfacerilorăExterne,ăBucureşti,ăseptembrieă2007,ăp.ă
19.
143
Adrian Filip
ecosistemeloră dină zonaă litoral ă aă M riiă Negre,ă

din Delt ăşiădeăpeăfluviulăDun rea,ăpeăap ăşiăpeă
uscat;
o p strareaă şiă dezvoltareaă conştiin eiă maritimeă
na ionaleă şiă aă culturiiă marin reşti,ă dezvoltareaă
înv mântuluiădeămarin .
b) Interese principale, care seă potă schimba,ă cândă
survină importanteă modific riă politice,ă deă regul , înă rela iileă
Românieiăpeăplanăextern:
o ap rareaă integrit iiă dină Zona Economic ă
Exclusiv , a unor dimensiuni maxime ale zonei
economiceă exclusiveă şiă aă platouluiă continentală
propriu;
o existen aă uneiă floteă comercialeă maritimeă şiă
fluvialeă careă s ă corespund ă şiă s ă r spund ă
necesit ilorăeconomieiăna ionale;
o asigurareaă permanent ă aă capacit iiă şiă libert iiă
de exploatare a resurselor din apele teritoriale,
Zona Contigu ăşiăZona Economic ăExclusiv ;
o exploatareaă bog iiloră m riiă – energetică şiă
biologic, unei flote de pescuit oceanic;
o dezvoltarea porturilor ca parte a „infrastructurii
critice”74 şiă asigurareaă protec iei,ă pazei şiă
ap r riiăacestora;ă
o existen aă unoră For eă Navaleă ală c roră gradă deă
instruireăşiădotareăs ăasigureăap rareaăînăcondi iiă
optimeă aă intereseloră navaleă na ionale,ă
74
*** Strategia de Securitate Na ională a României: România Europeană,
România Euroatlantică: pentru o via ă mai bună într-o ară democratică,
mai sigură şi prosperă,ăBucureşti,ă2007,ăp.32.
144
concomitent cu participarea la misiuni externe,

derivateă dină apartenen aă laă NATOă şiă UE,ă
precumă şi din alte angajamente externe ale
statului;
o existen aă uneiă structuriă navaleă eficienteă aă
Poli ieiă deă Frontier ,ă pentruă desf şurareaă
ac iuniloră poli ieneştiă înă zonaă apeloră teritorialeă
şiăzoneiăcontigue;ă
o asigurareaă aplic riiă m suriloră corespunz toareă
de protec ieăaămediuluiăînăzonaăfluvial ,ăînăDeltaă
Dun riiăşiăînăMareaăNeagr ;
c) Interese secundare, care pot fi modificate sau
înlocuiteăcuăaltele, cuăocaziaăunorăschimb riăpoliticeăinterne:
o modernizarea, amenajarea sau construirea unor
canale navigabile, a unor porturiă maritimeă şiă
fluvialeă şiă aă unoră amenaj riă hidrograficeă şiă deă
naviga ieăimportante;
o dezvoltareaăturismuluiămaritimăşiăfluvial;
o exploatareaă resurseloră Dun rii,ă Delteiă Dun riiă
şiăM riiăNegre;
o dezvoltareaă şiă p strareaă culturiiă şiă conştiin eiă
marin reşti aăpopula iei;
o dezvoltareaăînv mântuluiădeămarin ;
o dezvoltarea unui sistem eficient de
supraveghere a traficului maritim;
o achizi ionareaă deă naveă şiă tehnic ă militare,ă
necesareă dot riiă For eloră Navaleă şiă Poli ieiă deă
Frontier ;
o dezvoltareaă cercet riiă ştiin ificeă înă domeniileă
legateădeămediulăfluvial,ălacustruăşiămarin;
145
Adrian Filip
o dezvoltareaă şiă perfec ionareaă activit iiă deă

proiectareă şiă construc iiă nave,ă inclusivă naveă
militare;
o creareaăşiăasigurareaăfunc ion riiăstructurilorădeă
controlăalănaviga iei;
o dezvoltarea activit iiă autorit iiă na ionaleă înă
domeniulă hidrografică înă vedereaă creşteriiă
aportuluiă Românieiă înă domeniu, pe plan
mondial;
o dezvoltareaăactivit iiădeăcrewing;
o dezvoltareaă activit iiă deă pilotajă laă mare,ă peă
fluviuă şiă peă Canalulă Dun re-Mareaă Neagr ,ă câtă
şiă aă siguran ei şiă securit ii naviga ieiă maritimeă
şiăfluviale;
o dezvoltareaă interconect riiă porturiloră cuă
infrastructuraărutier ăşiăferoviar ;
o perfec ionareaă proceduriloră deă containerizareă aă
transportuluiămaritimăşiăfluvialăetc.
4.3 Influen aă puterii maritime asupraă dezvolt riiă

României
„Toateăelementeleăcareădetermin ăfunc iunileăuneiăfloteă

înă ap rareaă na ional ă trebuieă s ă isvorasc ă dină politicaă
naval ăaă rii…
Politicaănaval ăfixeaz ăatitudineaăşiădesvoltareaăputeriiă
maritimeăfa ădeăproblemeleăap r riiăna ionale.ăPoliticaă
naval ăexamineaz ăchestiuneaăalian elorămaritime.
146
Dinăpoliticaănaval ăiaănaştereăprogramulănavalăalăcre riiă

floteiă deă r zboi,ă potrivită misiuniloră diferiteă peă careă
aceast ă flot ă esteă chemat ă s ă leă îndeplineasc ă înă timpă
deăr zboi... 75
Acesteaă suntă cuvinteleă unuiaă dină mul iiă ofi eriă deă
marin ă români,ă careă dup ă ceă auă absolvită Şcoliă deă R zboiă înă
Fran a,ă Germaniaă sauă Şcoalaă deă R zboiă româneasc ,ă auă
realizată importan aă cre riiă puterii maritime aă Românieiă şiă auă
luptat pentru aceasta.
Pentruă România,ă promovareaă intereseloră înă regiuneaă
extins ă aă M riiă Negreă şiă laă nivelulă oceanuluiă planetară esteă oă
prioritate.ă Aceastaă seă poateă faceă multă maiă uşoră deă peă pozi iaă
unui stat care dispune de o putere maritimă la nivelul
aspira iilorăpeăcareăesteăcapabilăs ăo pun ăînăpractic .
Înă momentulă înă careă Româniaă vaă deveniă oă putere
maritimă deănivelăregionalăşiăpozi iaăacesteiaăpeă„marea tablă
de şah” a statelor, va fi alta.
O putere maritimă nu se poate construi de pe o zi pe
alta.ăDarăcuăoăpolitic ăcoerent ăconcentrat ăînăaceast ădirec ie,ă
pentru dezvoltarea elementelor componente puterii maritime,
într-oă perioad ă deă 20-30ă deă ani,ă seă poateă înf ptuiă acestă
deziderat,ă cuă eforturiă dină parteaă întreguluiă popor,ă voin aă
guvernan ilorăşiăunăplanăcoerent.
75
Cdor Ioan B l nescu,ăConferin ăintitulat ă„Puterea maritimă ca factor
de civiliza ie şi de apărare na ională” inut ălaăLigaăNaval ăRomân ,ă1928,ă
Bucureşti
147
Adrian Filip
„S ălucr mădinăr sputeriăpentruăaăvedeaăînf ptuit ăFlotaă

noastr ă deă Mare,ă s ă moderniz mă şiă s ă m rimă flotaă
comercial ,ăs ăamelior măporturileănoastre,ăs ăasigur mă
eşireaă laă Mare,...ă s ă form mă popula iaă maritim ă
na ional ăşiăpersonalulăna ionalăalăMarineiăComerciale,ă
s ă sprijinimă întreprinderileă deă naviga ie,ă s ă cre mă
institu iiă deă credită maritim,ă s ă desvolt mă şantiereleă
navale,ă s ă lupt mă pentruă r spândireaă şiă în l areaă
pavilionuluiă na ională ală Marineiă peă toateă m rileă
globului.
Iat ă datoriaă fiec ruiă română fa ă deă putereaă maritim ă aă
rei.”76
Exist ,ă înă acestă sens,ă experien aă gestion riiă uneiă floteă

comercialeă deă m rimeă apreciabil ă peă întregă mapamondul,ă câtă
şiă experien aă dezvolt riiă unoră şantiereă navaleă deă mareă
capacitateălaăfluviuăşiămare,ăcuătoat ăinfrastructuraănecesar ,ădeă
la proiectareă pân ă laă execu ieă şiă oă infrastructur ă portuar ă
serioas ă înă extindereă şiă modernizare.ă Româniaă areă ună
înv mântămediuăşiăsuperiorăajunsălaănivelulădeămaturitate.ăDeă
asemenea, dispune de o putere navală înă modernizareă atâtă laă
nivelulă naveloră câtă şiă ală preg tiriiă personalului,ă ceă poateă
constitui nucleul pentru o for ănaval ăcredibil .ă
Acestăstatăare,ădinăp cate,ăoăconştiin ămaritim ăredus ,ă
doară laă nivelulă popula ieiă careă esteă înă contactă cuă meseriileă
legateădeămareăşiăfluviu,ăceeaăceăpoateăînsemnaămaxim 7% din
popula iaă României,ă dară careă poateă ajungeă înă cazulă abord riiă
76
Cdor Ioan B l nescu,ăConferin ăintitulat ă„Puterea maritimă ca factor
de civiliza ie şi de apărare na ională” inut ălaăLigaăNaval ăRomân ,ă1928,ă
Bucureşti
148
pozitiveăaăproblemeiăm rii,ălaă25%ăîntr-un interval 10 – 20 de

ani.
Toateă acesteaă suntă premizeleă necesare,ă dară nuă şiă
suficiente pentru crearea unei puteri maritime.ă Clasaă politic ă
trebuieăs ăîn eleag ăfaptulăc ăviitorulăRomânieiăareănevoieădeăoă
putere maritimă careăs -iăsus in ăintereseleăpeăm rileălumii.
Modulă şi m suraă înă careă Româniaă îşiă promoveaz ă
intereseleăînăregiuneaăM riiăNegreăsuntădeterminateăde:ă
a) volumulăaprovizion riiăcuămateriiăprimeăpeăc ileădeă
comunica iiămaritimeăşiăfluviale;
b) volumulăexplor rilorăşiăexploat riiăsubsoluluiămarină
şiăvalorificareaăbog iilorăsubmarine;ă
c) dezvoltareaăactivit ilorăeconomiceăceăseădesf şoar ă
peămareăşiăpeăfluviu;
d) calitateaă diploma ieiă maritimeă promovat ă înă zonaă
extins ăaăM riiăNegre.
Lucrarea „Avem nevoie de Marina Militară”,ăpublicat ă
înă anulă 1923,ă deă c treă C pitană Comandoră E.ă Roşcaă şiă
Locotenent Comandor G. Koslinsky, sublinia stringenta
necesitateăaăcre riiăuneiăFor eăNavaleăsemnificative:ă
„Putereaă naval ă nuă seă datoreaz ă întâmpl riiă şiă niciă nuă
seăimprovizeaz ,ăciărezult ădinăprepara iaăminu ioas ăaă
tuturoră elementeloră careă oă compun.ă S ă neă creemă dar,ă
marinaă militar ă deă careă avemă nevoie.ă S ă neă stabilimă
programulă naval,ă s ă neă form mă personalulă şiă s ă neă
preg timăoăbaz ănaval .ăS ăneăpreg timăputereaănaval ă
cuătoat ăprevedereaăşiătoat ăperseveren a”.
149
Adrian Filip
Problematicaă M riiă Negreă prezint ă ună interesă na ională

majorăpentruă ar ,ăiarăafirmareaăregional ăaăRomânieiăcaăputere
maritimă constituieă oă condi ieă important ă pentruă dezvoltareaă
durabil ă şiă afirmareaă acesteiaă înă lume.ă Peă fondulă acestoră
considera ii,ă atâtă peă termenă mediu,ă câtă şiă peă termenă lung,ă
Româniaătrebuieăs ăfieăînăm sur ,ăsingur ăsauăal turiădeăalia iiă
s i,ăs ăîşiăpromovezeăşiăs ăîşiăapereăintereseleămaritimeăatâtăînă
Mareaă Neagr ,ă câtă şiă înă oceanulă planetar,ă deziderată careă nuă
poateă fiă împlinită f r ă caă Româniaă s ă devin ,ă dină perspectiv ă
geopolitic , o putere maritimă regional .
150
CONCLUZII
Pe parcursul acesteiălucr ri, am facut o trecereăînărevist ă

a elementelor puterii maritime,ăaăroluluiăpeăcareăîlăpoateăaveaă
aceastaă înă dezvoltareaă unuiă stată şiă aă pericoleloră ceă potă ap reaă
pentruă ună stată înă condi iileă neglij riiă dezvolt riiă puterii
maritime laănivelulăstatelorăcuăaceleaşiăaspira ii.
Amă scosă înă eviden ă dezvoltareaă unoră stateă datorit
puterii maritime pe care au avut-o la un moment dat, înăistorie.
Am scos înă eviden ă influen aă peă careă auă avut-o unele
state, înă istorieă şiă oă auă altele, înă prezent,ă asupraă situa ieiă
geopolitice universale, datorit puterii maritime de care
dispuneau sau dispun.
Amă dezvoltată rolulă amiraluluiă Mahană înă sus inereaă
rolului conceptului de putere maritim ăpentruăStatele Unite şiă
finalitateaăpuneriiăînăpractic ăaăconceptului, înăîntreagaălume.
Toate acestea le-am f cută pentruă aă demonstraă
necesitateaăcre rii elementelor unei puteri maritime la nivelul
statuluiă Român,ă ca ună deziderată ceă seă poateă înf ptuiă într-un
interval de 30 - 40 de ani, peăunătrendădeădezvoltareăeconomic ă
pesimist, f r ădeăcareăRomâniaănuăseăvaădezvolta normal, ca o
151
Adrian Filip
na iuneă european ă matur ,ă laă nivelulă peă careă îlă merit ,ă înă
ierarhiaăstatelorăeuropeneăşiăierarhiaămondial .
Studiulă influen eiă puterii maritime asupraă dezvolt riiă

societ iiădemonstreaz ăc ămareaăaăconstituitădintotdeaunaăceaă
maiărapid caleădeăr spândireăaăciviliza ieiăşiăînăacelaşiătimpăoă
form ă deă dominareă aă lumiiă continentaleă şiă maritime.ă Înă uneleă
etape, dominarea lumii s-aă f cută paşnic, printr-o dominare
civiliza ional , datorit ădiferen eiăfoarteămariădeăcultur , iarăînă
alte perioade aceasta f cându-se prină intermediulă for eiăsabieiă
şiătunului.
Popoarele maritime s-auădezvoltatăîntr-un ritm mult mai
rapidă decâtă popoareleă continentale,ă înă antichitateă şiă evulă
mediu,ă deoareceă suprafa aă acoperit ă deă c treă eleă aă fostă multă
mai mare, au intratăînăcontactăcuăunănum rămultămaiămareădeă
civiliza iiădeălaăcareăauăîmprumutatăceleămaiăînaintateăelementeă
aleăculturii,ăartei,ămeşteşugurilor,ămedicinei,ăştiin eiăşiăpracticiiă
militare.ă Înă acelaşiă timp, însumareaă celoră maiă înaintateă
elemente ale civiliza iilorăcuăcareăauăvenităînăcontact,ăaădusălaăoă
dezvoltareăexponen ial ăaăproprieiăciviliza ii,ăînăcompara ieăcuă
dezvoltareaăliniar ăaăsociet ilorădeătipăcontinental,ăcareăaveauă
contacte doar cu popoarele limitrofe lor. Impactul unei
civiliza iiă superioareă asupraă uneiaă inferioareă aă dusă înă finală laă
absorbireaăceleiădinăurm .ăIstoriaăac iunilorălegateădeămareăs-a
confundatăînăpermanen ăcuăistoriaăciviliza iilor.
Civiliza iileăanticeăs-auăr spândităcelămaiăuşorăşiălaămariă
distan e, peăcaleaă m rii.ăLeag nulăciviliza iilorăaăfostălegatădeă
mare.
Exist ă oă mul imeă deă exempleă de oraşe-state sau state
miciăcareăauăajunsăs ăposedeăcoloniiădinăcareăs ăaduc ăbog iiă
152
impresionanteăşiăs ădevin ăimperiiădatorit ăputerii maritime pe

care au fostă înă m sur s ă oă construiasc .ă Dac ă seă enumer ă
marileă imperiiă careă auă st pânită lumea, seă observ c ă aproapeă
toateăauăajunsălaăacelănivelăşiădatorit ăputerii maritime.
Nu se poate vorbi de nicio mare putere a istoriei
moderneă f r ă a se constataă c ă printre pilonii puterii se afl şiă
puterea maritimă.
Au fost state care au folosit puterea maritimă pentru a
seăîmbog iădoarăprinăjaf,ăf r ăaăîncercaăs ădezvolteăcoloniile.ă
Respectivele imperii maritime auă sucombată înă momentulă înă
careăauăconsideratăc ămen inereaăşiădezvoltareaăfloteiădeăr zboi
şiăaăceleiăcomercialeănuămaiăconstitueăoăprioritate pentru ele.
Auăsupravie uităpesteăsecoleăimperiileăcolonialeăcareăauă
avutăoăpolitic ăechilibrat ădeămen inereăaăcoloniilorăprinăfor ,
dară şiă prină injectareaă deă know-how, o infrastructur ă
administrativ .ă Celeă careă auă utilizată doară politicaă for ei,ă laăună
moment dat au fost date la o parte de alte state prin utilizarea
aceloraşiă metode.ă Stateleă careă auă considerată c ă aă fostă deajunsă
s ă utilizezeă puterea maritimă doar pentru cucerirea coloniilor
şiă nuă auă fostă înă m sur ă s -şiă sporeasc ă aceast ă putereă peă
m suraă dezvolt riiă intereselor, înă zonaă colonial ,ă auă fostă
îndep rtateă deă c treă alteă puteri maritime, înă luptaă loră pentruă
teritorii,ăsurseădeămateriiăprimeăşiăpie eădeădesfacere.
Elementul principal al puterii maritime a fost - înă
antichitateă şiă evulă mediu - flotaă deă r zboi.ă Înă epocaă modern ă
nu se mai poate vorbi doar de elementul militar al acesteia,
pentruăcaăunăstatăs ăpoat ăfiăconsideratăoăputere maritimă.
M rileă şiă oceaneleă auă fostă importanteă surseă deă bog ieă
pentruăceiăcareăde ineauăputereaădeăaăleăcontrola. Prin controlul
rutelor de transport maritim, puterile maritime dispuneau de
153
Adrian Filip
controlulă comer uluiă mondial. Prin controlul rutelor de

transportă seă puteaă monitorizaă comer ulă mondial,ă evolu iaă
economic ă aă diferitelor state, ponderea anumitor tipuri de
materiiăprimeăutilizateădeăna iuni,ăputându-se determina indicii
preg tiriloră deă r zboiă peă careă leă facă uneleă stateă pentruă aă
preîntâmpinaăagresiunile.
Rolulă floteiă militareă şiă ală celeiă comercialeă esteă vitală
pentruăconservareaăputerii.ăPutereaăunuiăstatămaritimănuăconst ă
atâtă înă num rulă şiă putereaă naveloră deă r zboi,ă ciă maiă alesă înă
capacitateaădeăaăpreveniăsuperioritateaămaritim ăaăaltorăstate.ă
Interesul fundamental al unui stat maritim este acela de
a evita situa iaă înă careă ună stată continental,ă cuă accesă laă m rileă
libere,ăs ădobândeasc ăoăputereănaval ăsemnificativ ,ăpeăcareăs-
o poat ăutiliza, la un moment dat, împotrivaăstatuluiămaritim.
Niciunăstatănuăaădevenităoăputereălaănivelămondialăpân ă
înămomentulăînăcareănuăaădevenităşiăoăputere maritimă de nivel
mondial.
Înă epocaă columbian ă şiă post-columbian ,ă puterileă
maritimeă seă situaser ă într-oă pozi ieă superioar ă fa ă deă celeă
continetale.ă Elementulă careă leă avantajaser ă peă primeleă fuseseă
circula iaănestingherit ăpeăm rileăşiăoceaneleălumii.ă
Înă istoriaă modern , datorit ă progreseloră tehnologice,ă
puterileăcontinentaleăauădobândităoăsemnificativ ăcapacitateădeă
deplasare, care crea puterilor interioare (Rusia, Germania,
China)ăposibilitateaădeăaăseărev rsaăasupraăspa iilorămaritimeăşiă
de a surclasa puterile maritime.
Înăultimiiă20-30ădeăaniăaăavutălocăoănou ăr sturnareădeă
situa ii,ă datorit ă spoririiă capacit iiă deă ac iuneă aă puteriloră
maritimeă laă mariă distan e,ă deă proiectareă aă for eiă oriundeă peă
glob, cuă oă intensitateă copleşitoareă şiă precizieă chirurgical .ă
154
Aceast ămodificareăaăabord riiăstrategiceăaăultimelorădeceniiăaă

creatăperspectivaăcreşteriiăimportan eiăvectorului putereănaval .
Puterea maritimă esteă capacitateaă uneiă na iuniă deă aă
utiliza marea pentru a-şiăatingeăscopurileăeconomiceăşiăpolitice.ă
Înă trecută eraă utilizat ă expresiaă „capacitatea de a stăpâni
marea”.ăÎnăziuaădeăast zi, condi iileăsuntămultămaiăcomplexe,ă
iarămareaănuăpoateăfiăst pânit ăaşaădeăuşorăsau, mai bine spus,
nicioă putereă nuă maiă doreşteă s ă aloceă atâteaă resurse pentru
st pânireaăuneiăm ri.ăControlulăm rilorăesteăoăno iuneăcareăseă
refer ămaiămultălaăperioadeleădeăconflict,ăînătimpădeăpaceăacestă
control putându-se realizaăprinăde inereaăunuiăprocentămareădină
comer ulămaritim.ăÎnăfapt, comer ulăîn cadrul puterii maritime
esteă unulă dină factoriiă deă baz ă careă aducă resurseă puteriiă
economiceă aă statului,ă resurseă careă seă potă r sfrânge, laă rândulă
lor, asupraă dezvolt riiă puteriiă maritime, peă oă spiral ă
ascendent .ă
Un stat poate utiliza marea pentru a-i exploata
oportunit ileăpeăcareăaceastaăleăpoateăpuneălaădispozi ie,ăcumă
ar fi posibilitatea:
 deăaăconstruiănaveăînăşantiereleănavale;
 deăaădezvoltaăcomer ulămaritimăşiăfluvial;
 deăexploatereăaăbog iilorăsubsoluluiămarin;
 deăaădezvoltaăoăindustrieăpiscicol ;
 de a dezvolta o Putereă Naval , cuă careă s ă
controlezeăc ileădeăcomunica iiămaritime;
 deăaăproiectaăfor aăasupraăzonelorădeăinteres;
 de a face presiuni asupra unui stat prin trimiterea
uneiă grup riă navaleă într-oă vizit ă deă curtoazieă înă
porturileăstatuluiărespectivăsauăîntr-oăzon ămaritim ă
limitrof ;
155
Adrian Filip
 deăaăinstalaăc iădeăcomunica ieăsubmarin ăpentruăaă

lega regiuni sau continente;
 de a instala conducte submarine, pentru transportul
hidrocarburilor;
 deăaăap raăintereseleăunuiăstatăoriundeăesteănevoieă
peăm rileăşiăoceaneleălumii.
Elementul major al unei puteri maritime este flota, dar
simplaă de inereă aă uneiă puteriă navaleă serioaseă nuă garanteaz ă
controlulă m rii.ă Dimensiunileă floteiă suntă importante,ă dară
conflicteleă auă demonstrată c ă întodeaunaă aă contată cumă aă fostă
folosit ăoăflot ămare sauămic ,ăcumăaăfostăechipat ,ăcumăaăfostă
instruit ă şiă condus ă şi - cel mai important fapt - dac ă aă fostă
utilizat . Istoria ne-aă scosă înă eviden ă faptul c ă stateleă
continentale, chiarădac ăauăavutăfloteăputernice,ăînămomenteleă
cruciale pentru ele, nu le-au folosit eficient sau nu le-au utilizat
deloc,ă protejându-leă pentruă ac iuniă careă nuă auă maiă avută locă
niciodat .
Puterea maritimă a adus un plus de valoare statelor
careăauăavutăaceast ăputereăşiăauăutilizat-o.
Îns ă nuă trebuieă s ă se cad ă înă extremaă gândiriiă c ă o
putere maritimă vaăasiguraăîntotdeaunaăsuperioritateaă na iuniiă
saleăînăoriceăconfruntare.ăCuăuriaşaăsaăinfluen ,ăexist ădestule
exempleăînăistorieăînăcareăoăputere maritimă aăfostădistrus ădeă
c treă oă putere continental .ă Putereaă Ateneiă aă sucombată sub
catapultele Siracuzei. Cea mai mare putereă naval ă din vestul
Mediteranei, Cartagina, aă fostă înfrânt ă deă Roma - oă for ă
continental prină excelen ă - folosind tacticile navale de
blocare a comunica iilorămaritime.
Puterea maritimă şi-a pus amprentaă în influen area
politic unorăstateăaflateăînăconflictăşiă asupra viitorului aspect
156
alăh r ilorăpolitice.ăSe pot da exemple,ăînăacestăcaz, deăopera iiă

deăinterdic ieămaritim ăexercitateăasupraăunorăstate,ăpentruăa-şiă
schimbaă atitudineaă înă rela iileă locale,ă regionaleă şiă
interna ionale:ăHaiti,ăSerbia-MuntenegruăşiăIraq.ăToateăacestea
suntă parteă aă procesuluiă deă politic ă extern ă dus cu „uneltele
diploma iei navale”, care au impus un fel de democra ie înă
Haiti,ămotivareaăSerbieiădeăaăacceptaăAcordulădeălaăDaytonăşiăa
redus capacitatea Irakului pentru aă dezvoltaă ac iuni militare
atâtăînainteăcâtăşiădup ăr zboiulădinăGolf.ă
***
Toateă acesteaă demonstreaz ă c ă puterea maritimă este

unul din motoarele dezvolt riiă societ iiă şiă a statelor, fiindă înă
acelaşiătimpăunăelementăde presiune asupra geopoliticii lumii,
iar statele maritime, careă suntă înă m sur ă s ă pun ă înă practic ă
acest concept, pot ridica nivelul general de dezvoltare al
na iuniiărespective.
157
Adrian Filip
158
BIBLIOGRAFIE
BAER George W., One Hundred Years of Sea Power

(The U.S. Navy, 1890 – 1990), Stanford University Press,
Stanford, California, 1993
BAJOT Jean, Histoire de la marine mondiale, Editura
Hachette, 1983
B L NESCUă Ioan,ă - Conferin ă intitulat ă „Puterea
maritimă ca factor de civiliza ie şi de apărare na ională”,
inut ălaăLigaăNaval ăRomân ,ă1928
B L NESCUă Ioan,ă Ofensiva şi defensiva pe mare,
Revista Marinei, Tipografia geniului (Cotroceni), Anul IV, Nr.
4,ăBucureşti,ăDec.ă1929
B L NESCUă Ioan,ă Flota de mare, datoria neamului
nostru, Revista Marinei, sept. 1929, Anul IV, Nr. 3, Tipografia
geniuluiă(Cotroceni),ăBucureşti
B L NESCUă Ioan,ă Liga Navală publicată înă Revistaă
Marinei Anul I, Nr. 2, 1926, Editura Geniului (Cotroceni),
Bucureşti,ă1926
BITOLEANU Ion; PETRE George, Tradi ii navale
româneşti, Editura Militar ,ăBucureşti, 1991
BRZEZINSKI Zbigniew, Marea tablă de şah -
Suprema ia Americană şi imperativele sale geostrategice,
EdituraăUniversăEnciclopedic,ăBucureşti,ă2000
CABLE James, Gunboat diplomacy. Political
application of limited naval force, Chatto and Windus,
London, 1970
CAGLE Malcolm W. and Frank A. Manson, The Sea
War in Korea, Annapolis, U.S. Naval Institute, 1957
159
Adrian Filip
CIORBEA Valentin, Cu privire la evolu ia şi

pregătirea unită ilor de infanterie marină între anii 1918-1956
(II), Anuarulă Muzeuluiă Marineiă Române,ă III/2, Editura
Companieiă Na ionaleă Administra iaă Porturiloră Maritime,ă
Constan a,ă2000
CLARCK Vern, Sea Power 21, Projecting Decisive
Joint Capabilities, Proceedings, octombrie 2002
COUTAUă Hervéă – Bégarie,ă Soviet Sea Power,
L’Institută deă Strategiéă Compareé,ă Ecole pratique des Hautes
Etudes/ Sciences Historiques et Philologiques, Sorbone, Paris,
1983
DAHL Robert, The concept of Power, Behavioral
Science 2 nr. 3
DRAGO Marco (coordonator), Enciclopedie de istorie
universală, Editura All Educational, 2003
FRIEDENSBURG Ferdinand, Die mineralischen
Bodenschartze als weltpolitische und militarische, Ed. Enke,
Stuttgard, 1936
FRUNZETI Teodor (coord.): Lumea 2007 Editura
CTEEA 2008
FRUNZETI Teodor (coord.): Lumea 2008, Editura
CTEEA 2009
GERMOND Basil, The Naval and Maritime Dimension
of the European Union, paper presented at the Conference The
EC/EU: a world security actor? An assessment after 50 years
of the external actions of the EC/EU, European Union Institute
for Security Studies (EUISS), Paris,
GIORGERINI Giorgio, Da Matapan al Golfo Persico
GORSHKOV Seghei., The Seapower of the State,
Pergamon Press, 1979 Oxford.
160
GREENSPAN Alan, Era turbulen ei - Aventuri într-o

lume noua, EdituraăPublic .ă2008ăă
GREAVU Cornel, Istoricul distrugătoarelor româneşti,
Anuarul Muzeului MarineiăRomâne,ă/IIIă/1,ăEdituraăCompanieiă
Na ionaleăAdministra iaăPorturilorăMaritime,ăConstan a,ă2000
HANGANU Marius: Puterea Maritimă şi Strategia
Navală; Editura AISM, 2001
HANGANUă Marius,ă VÂLSANă Nicolae:ă Puterea
Navală în Marea Neagră, Editura UNAp, 2004
HANGANUă Marius,ă VÂLSANă Nicolae:ă For ele
Navale element esen ial al puterii maritime în Marea Neagră,
Editura UNAp, 2006
HANGANU Marius, MARINESCU Cornel,
CHIORCEA Ion: Interesele României la Dunăre şi Marea
Neagră. Proiec ia Puterii Navale, Editura UNAp ,,CAROL I,,
Bucureşti,ă2007
LACOSTE Pierre, Strategia navală în epoca modernă,
Paris, 1978
Von LOON Hendric, Histoire de L’Humanite, Editura
Payot, Paris, 1937
Von LOON Hendric, Cucerirea mărilor, Editura
Na ional ăMECUăSA,ă1945
HEARLEY Denis, Neutrality, Editura Ampersand,
Londra, 1955
HUNGTINTON P. Samuel: Ciocnirea civiliza iilor,
Editura Antet XX Press, 2008
HEARLEY Denis, Neutrality, Editura Ampersand,
Londra, 1955
KISSINGERă Henry,ă Diploma ia,ă Edituraă ALL,ă
Bucureşti,ă2008
161
Adrian Filip
KATZMAN J., Scenarii ale evolu iei Chinei

LACOSTE Pierre, Strategia navală în epoca modernă,
Paris, 1978
LESSER Ian O., Resursces and Strategy, New York,
St.ăMartin’s,ă1989
LUTTWAK Edward N.: The Political Uses of Sea
Power, Baltimore John Hopkins University Press 1974
MACELLARIU Horia, Organizarea Marinei Militarea
Franceze, Revista Marinei, feb. 1930, Tipografia geniului,
Bucureşti
MACELLARIU Horia, În plin uragan, Editura
Sagitarius,ăBucureşti,ă1998
MACELLARIU Horia, Organizarea Marinei Militarea
Franceze, Revista Marinei, feb. 1930, Anul V, Nr. 1,
Tipografiaăgeniuluiă(Cotroceni),ăBucureşti
MACKINDER Halford, The Round World and the
Winning of the Peace, Foreign Affairs, XXI, Iulie 1943
MARIN Gheorghe, Caracteristicile mediului de
securitate în bazinul Mării Negre şi influen ele sale asupra
perspectivelor For elor Navale ale României, în lucrarea
Securitate şi Stabilitate în bazinul Mării Negre, Editura
Universit iiăNa ionaleădeăAp rareă„CarolăI”,ăBucureşti,ă2005
MARIN Gheorghe (coordonator), Marea Neagră spa iu
de confluen ă a intereselor geostrategice, Editura CTEA,
Bucureşti,ă2005
MARINă Gheorghe,ă Romulusă HÂLDAN,ă For ele
Navale ale lumii în secolul XXI,ă Edituraă CTEEA,ă Bucureşti,ă
2009
162
MEARSHEIMER J. John, Tragedia politicii de for ă-

Realismul ofensiv şi lupta pentru putere, Editura Antet XX
Press,ăBucureşti,ă2003
MONASTEREV Nicolaev -captaine de fregate de la
Marine Russe-, Histoire de la Marine Russe, Editura Payot,
Paris, 1932
MAHAN Alfred Thayer, The influence of Sea Power
on History,ă 1890;ă tradus ă înă limbaă român ă deă ună colectivă
condus de cdor. dr. Marius HANGANU, Editura AISM,
Bucureşti,ă1999;
MARIAă Regin ă aă României,ă Ce înseamnă marea
pentru mine, editat ă înă Revistaă Marineiă 1926,ă Ateliereleă
,,Curierulăjudiciar,,ăSA,ă1926,ăBucureşti,
MORGENTAU J. Hans, Politica între na iuni – Lupta
pentru putere şi lupta pentru pace, Editura Polirom, 2007
MULLENă Mike,ă conferin aă intitulat ă ,,Puterea
Maritimă încotro, în secolul 21,,ă inut ă înă fa aă cursan iloră
ColegiuluiăNavalădeăR zboi,ăNewport,ă31ăaugustă2005
NATHAN James A. and James K. Oliver, The Future
Of United State Navy, Indiana University Press Bloomington
& London, SUA, 1979
P UNăNicolae,ăRevistaăMarinei,ă1928
RENE Juan, Histoire de la Marine Francaise, Editura
Payot, Paris, 1932
PETRESCU Nicolae C: Contraamiralul Horia
Măcellariu, Editura Europroduct, Piteşti,ă2005
SMITH Charles Gibbs-, Inven iile lui Leonardo da
Vinci,ăEdituraăMeridiane,ăBucureşti,ă1982
STEVENS W. O., Sea Power Histoire de la puisance
maritimeădeăl’antiquiteăaănosăjours,ăEdituraăPayot,ăParis,ă1937
163
Adrian Filip
STRANSZ-HUPÉă Robert, The Struggle for Space and

Power, Geopolitics, 1942
TAYLOR Samuel Coleridge, Essays on His Own
Times, Editura Pickering, Londra, 1850
TILL Geoffrey, The Changing Role of Navies World-
wide, South African Defence Review Issue Nr. 10, 1993
TILL Geoffrey, Naval Transformation, Ground Forces,
and the Expeditionary Impulse: the Sea-Basing Debate,
Strategic Studies Institute of the Army War College, The
Letort Papers, Carlisle, Pennsylvania, December 2006
TILL Geoffrey, Strategia maritimă şi epoca nucleară,
Editura Militar ,ăEdi iaăaădoua,ă1984
TOFFLER Alvin, Război şi anti-război, Editura Antet,
Bucureşti,ă1995
WEINGERT Hans VILHJALMUL Stefansson, The
Twilight of Politics, Generals and Geographers Magazin, New
York, 1942
WHRITTLESEY Derwent, German Strategy of World
Conquest, Geopolitics, 1942
*** Strategia de Securitate Na ională a României:

România Europeană, România Euroatlantică: pentru o via ă
mai bună într-o ară democratică, mai sigură şi prosperă,
Bucureşti,ă2007
*** Raportul Consiliului Suprem de Apărare a ării
privind activitatea desfăşurată în anul 2005,ă Bucureşti,ă iunieă
2006
164
*** Repere pentru un deceniu de politică externă.

Interese. Valori. Instrumente., Ministerul Afacerilor Externe,
Bucureşti,ăseptembrieă2007
***ă Colec iaă Revistaă Marinei,ă Tipografia Geniului,
Bucureşti,ă1928-1933
*** Doctrina For elor Navale 2010
*** International Outreach and Coordination Strategy
for the National Strategy for Maritime Security, United States
Department of State, Washington, DC, 20520, November 2005
*** Naval Power 21... a naval vision, Department of
the Navy, Washington, DC, october 2002
*** Sea Power and Maritime Strategy in the 21st
Century: A “Medium” Power Perspective, In "Canada and
Maritime Security in the East Asia-Pacific Region"
*** The National Strategy for Maritime Security,
Washington DC, September 2005
*** The Falklands Campaign, The Lessons, presented
to Parliament by the Secretary of State for Defence by
Command of Her Majesty,ă Heră Majesty’ă Stationeryă Office,ă
London, december 1982
*** International Outreach and Coordination Strategy
for the National Strategy for Maritime Security, United States
Department of State, Washington, DC, 20520, November 2005
Site-uri web:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartagina
http://www.geohive.com/charts/ec_ports.aspx
165
Adrian Filip
http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular_Chinez
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartagina
166
Anexa 1
Evolu iaăexporturilorăprimeloră15ăstateă(înă$) 77
Ierarhi Exporturile in Exporturile in 2009

ara
e 2007 (mii) (mii)
1. Germania: 1.354.000.000 1.117.000.000
2. China: 1.220.000.000 1.200.000.000
3. SUA: 1.148.000.000 994.000.000
4. Japonia: 678.100.000 516.300.000
5. Fran a: 546.000.000 457.800.000
6. Italia: 502.400.000 369.000.000
7. Olanda: 456.800.000 398.000.000
8. Anglia: 442.200.000 351.000.000
9. Nuăseămaiăsitueaz ăînă
Canada: 431.100.000
primii 15
10. Korea de 355.000.000
379.000.000
Sud:
Rusia: 355,500,000
primii 15
12. Hong Kong: 345.900.000 326.900.000
Belgia: 322.200.000
primii 15
Singapore: 302.700.000
primii 15
77
167
Adrian Filip

Mexic: 271.900.000
primii 15
168
Anexa 2
Tranzitulăm rfurilorăprinăprimele 15 porturi din lume 78
Total cargo
Numele
Ierarhie ara (metric tone)
portului
2007 2008
1. Shanghai China 561,446,000 582,000,000
Ningbo-
2. China 437,400,000 520,100,000
Zhoushan
3. Singapore Singapore 444,926,800 474,076,000
4. Rotterdam Olanda 409,100,000 421,100,000
5. Tianjin China 309,600,000 355,900,000
6. Guangzhou China 343,300,000 344,300,000
7. Qingdao China 265,000,000 300,300,000
8. Hong Kong China 245,400,000 259,400,000
9. Qinhuangdao China 245,700,000 252,200,000
10. Houston USA 225,000,000 227,000,000
Korea de
11. Busan 224,112,000 222,364,000
Sud
12. South Louisiana USA 234,096,700 211,965,900
13. Shenzhen China 199,900,000 211,200,000
14. Nagoya Japonia 198,352,000 200,652,000
15. Antwerp Belgia 182,900,000 189,500,000
78
169
Adrian Filip
170
Tiparul executat la GMC Art Design
171
Adrian Filip
172

PUTEREA MARITIMA Factor de Influenta A e

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUTEREA MARITIMA Factor de Influenta A e

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adrian Filip

Descrierea CIP a BiblioteciiăNa ionaleăaăRomâniei

Editura Direc iei Hidrografice Maritime

Referentăştiin ific: dr. VIRGIL ASOFIE

Copierea sauăreproducereaătextelorădinăaceast ălucrareăesteăpermis ă

Familiei şiăprietenilorămeiă– care m-au sprijinit

Rodă ală uneiă aprofundateă document riă înă cadrul

Exist ă diferen eă întreă percep iaă puteriiă şiă politicaă deă

Astfel,ăputereaămaritim ăreprezint ăsumaăcapabilit iloră

intermodal, a canaluluiă Bucureştiă - Dun re,ă aă poduriloră pesteă

„O prioritate regional ăaăRomâniei,ăoăsurs ăcontinu ădeă

putereă dară aceastaă presupuneă şiă de inereaă uneiă puteriă navaleă

Comandor (r) dr. Virgil Asofie

Puterea maritimă nu este doar apanajul marilor puteri

Prin acest studiu, doresc s ă continuiă demersulă deă

inferioar dinăpunctădeăvedereăalănum ruluiădeănave, dar bine

PUTEREA,ăGARAN IEăAăSIGURAN EIă

1.1. România,ămareaănoastr ăşiăputerea maritimă

,,Congresul de la Berlin aă împ r ită Dobrogeaă întreă

TratatulădeălaăBerlinăaăavutăoăimportan ăcrucial ăpentruă

european .ă Româniaă avea posibilitatea dezvolt riiă leg turilor

ap rareaă intereseloră na ionale şi aă independen eiă nouluiă stată

,,Mi-am crescut copiii s ă iubeasc ă marea.ă Amă putută

1.2. Putereaă înă rela iileă interna ionale, element de

,,Putereaă poateă cuprindeă oriceă stabileşteă şiă men ineă

Politicaă local ,ă na ional ,ă interna ional ,ă precum şiă

Mareaă majoritateă aă modific rilor deă pozi ieă înă ierarhiaă

uzur ădinăcareăstatulădominantăs ăias ăsl bit,ăchiarădac , înăceleă

Structuraă deă putereă aă lumiiă esteă într-o continu ă

timpulă r zboiului rece, Statele Unite s-au aliat cu Germania,

„(A) are putere asupra lui (B),ăînăm suraăînăcareă(A) îlă

Dar luptaă pentruă putereă nuă seă rezum ă doară laă

1.3 Puterea ca instrument

omeneşti,ă aă culturiiă universaleă sauă na ionaleă şiă aă bunuriloră

,,Cercet rileă luiă suntă uluitoareă prină anverguraă lor:ă

De altfel, o mare parte din studiile acestuia au fost

,,Putereaă acoper ă toateă rela iileă socialeă careă servescă

Luptaăstatelor/na iunilorăpentruăputereăzonal ,ăregional ă

Stateăcareăînăurm ăcuă2.000,ă1.000ăsauă500ăde ani erau

publicat ă maiă târziuă înă „Geographical Journal”. Conform

Înă antichitate,ă popoareleă continentaleă auă reuşită înă dou ă

„gigantic baros asiatic,ăcareămaiăîncercaseăprinămongoliă

Înă analizaă sa,ă Mackinderă explica percep iaă deă

şiă primitiv-expansioniste”16. Peă deă alt ă parte,

Toateăacesteaăauădusălaăoăgoan ăcontinu ădup ăteritoriiă

Aşadar, putereaă uneiă na iuniă esteă determinat ă deă oă

1.5 Lupta pentru putere – politica de prestigiu

seă poateă ac ionaă pentruă realizareaă indirect ă aă unuiă

distan ăfoarte apropiat ădeăcoastaăoric ruiăstat (12 Mm- aprox.

Toulon.ăDou ăviziteăinofensive,ădarădeăoăimportan ădeosebit ,ă

puterii maritime, înăspecial,ăsubăformaăconceptuluiă „show the

CONCEPTELE GENERALE DE PUTERE A STATULUI

2.1 Conceptul de putereă aă statuluiă şiă elementeleă

continentele.ă Elă consideraă c ă puterile maritime îşiă formaser ă

„şansaă supravie uiriiă acestoraă dină urm ă constaă înă

Concluzia lui Mackinder nu era delocă încurajatoareă

„puterile maritimeăîşi vorăputeaăp straăvitalitateaănumaiă

„putereaă seă refer ă laă dominareaă omuluiă deă c treă omă

Puterea statelor, înă concep iaă concis ă aă luiă

Puterea maritimă esteăoăcomponent ăaăputeriiăstatuluiăşiă

2.2. Elementele puterii unui stat şiă loculă puterii

„Europa, singura parte a lumii moderne care a

Agregarea stateloră na ionaleă careă s-aă p strată înă mareă