ă

ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
Istoria politica moderna si contemporana

Lector Adrian Niculescuă

ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
 TemaăIă
ă
ProceseăşiăfenomeneăpoliticeăînăepocaăRenaşteriiă
(sfârşitulăsecoluluiăalăXV-lea)ă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1. Problemaăînceputurilorăepociiămoderneă
2. Proceseleăcentraliz riiăpoliticeă
3. FenomeneăaleăRenaşteriiăpoliticeă
4. Expansiuneaăotoman ăşiăEstulăEuropeiă
ă
Cursulădeăistorieăpolitic ăuniversal ămodern ăşiăcontemporan ăîşiăpropuneăaă
oferiă ună cadruă fundamentală pentruă situareaă într-oă perspectiv ă diacronic ă aă
proceselorăşiăfenomenelorăpoliticeăaleălumiiăoccidentaleădeălaă1492ăşiăpân ăînă
zileleă noastre.ă Scopulă cursuluiă nuă esteă acelaă deă aă oferiă oă informa ieă
enciclopedic ă superflu ,ă oă colec ieă deă dateă lipsiteă deă semnifica ieă real ă
pentruă ceiă careă studiaz ă Ştiin eleă Politice,ă ciă deă aă integraă demersulă
istoriografică înă schemaă deă analiz ă peă careă aceştiaă oă voră aplicaă realit iloră
concrete.ăParafrazându-lăpeăDurkheimăamăputeaăspuneăc ăă
Istoriaăesteăştiin aăpolitic ăaplicat .ă
1492ăsauă1453?ăCândăşiăcumăîncepeămodernitatea?ă
Mult ăvreme,ăistoriciiăauăplasat,ănuăf r ănaivitate,ăînceputurileămodernit iiăînă
anulă 1453ă –ă punctă terminusă ceă aveaă m cară meritulă simplific riiă
interpret rilor:ă laă 1453ă c deaă Constantinopolulă –ă ceeaă ceă însemnaă sfârşitulă
puteriiăbizantineăceădomneaădeăunămileniuăpesteăbazinulămediteraneană–ăiară
înăvestăluaăsfârşităR zboiulădeă100ădeăani,ămarcândăastfelănaşterea,ăînăFran aă
şiă Anglia,ă aă monarhiloră na ionaleă ceă voră deveniă noiiă actoriă aiă sceneiă
europene.ăÎnăacelaşiătimp,ăoădat ăcuăsfârşitulăBizan ului,ăc rturariiăgreciăs-ară
fiă refugiată înă Italia,ă aducândă cuă eiă semin eleă Renaşterii.ă Astfel,ă laă toateă
nivelurile,ă 1453ă furnizaă ună sfârşită necesară şiă înă acelaşiă timpă dramatică lumiiă
muribundeăaăEvuluiăMediu.ă
Ast zi,ămetodeleăşiăinterpret rileăistoriograficeămultămaiărafinateăneăîng duieă
s ăp trundemădincoloădeăcomoditateaăinstituirii,ăcuăpreten iiăuniversaliste,ăaă
unuiăasemeneaămomentă0ăalămodernit ii.ăVomăvedeaăînăacestăcursăc ălaă1453ă
Renaştereaă mergeaă dejaă c treă amurgulă eiă baroc,ă c ă proceseleă centraliz riiă
politiceă înă marileă stateă na ionaleă dină Europaă auă fostă multă maiă complexeă şiă
maiă dificilă deă delimitat,ă înă fineă c ă sfârşitulă Constantinopoluluiă nuă aă fostă ună
momentă crucială niciă m cară pentruă Europaă Oriental ,ă ciă doară ună eveniment,ă
deăaltfelăprevizibil,ădintr-oălung ăcontinuitateăistoric ,ăaleăc ruiăconsecin eăs-
auă revelată abiaă peă termenă lung.ă Anulă 1492ă nuă areă deciă niciă elă cumă s ă
constituieă ună reperă absolut;ă alegereaă saă esteă pură conven ional ,ă impus ă deă
comoditateaă împ r iriiă discursuluiă istorică înă etapeă încadrateă deă jaloaneă
temporaleă fixateă maiă degrab ă deă ună consensă ală istoriciloră decâtă deă oă
semnifica ieă obiectiv ă decelabil .ă Amă preferată îns ă aă daă oă limit ă inferioar ă
modernit iiămaiădegrab ălaă1492ădecâtălaă1453,ăpentruăc ămarileăfenomeneă
şiăproceseăpoliticeăceăoăcaracterizeaz ătindăaăseăagregaăspreăsfârşitulăsecoluluiă
XV;ă eleă nuă apară exă nihiloă imediată dup ă c dereaă Constantinopoluluiă şiă
sfârşitulă R zboiuluiă deă 100ă deă ani,ă ciă suntă rezultateleă unoră evolu iiă –ă sau,ă
adesea,ă involu iiă -ă deă durat .ă Înă acelaşiă timp,ă 1492ă marcheaz ă descoperireaă
Americii,ă punctă nodală înă expansiuneaă european ;ă iară colonialismulă şi,ă maiă
târziu,ăimperialismul,ăvorăconstituiăpermanentăunăpandantăalăistorieiămoderneă
şiăcontemporaneăaăEuropei.ă
Amurgulă Evuluiă Mediu,ă cumă îlă numeaă mareleă istorică J.ă Huizinga,ă aă fostă
epocaăunorăcrizeăcuămultămaiăprofundeădecâtăceleăînăplanăpoliticăsauăculturală
peă careă cuă mult ă ingenuitateă leă identificaă oă istoriografieă pozitivist ă şiă
progresist .ăLaăunăsecolădup ăMareaăCium ădeălaămijloculăsecoluluiăXIV,ăoă
grav ă depresiuneă demografic ă continuaă înc ă s ă afectezeă Europa.ă
Consecin eleă saleă înă plană economică erauă extremă deă acute:ă progreseleă
înregistrateă înă secoleleă XII-XIVă fuseser ă pierduteă cuă totul,ă atâtă dină lipsaă
mâiniiă deă lucruă câtă şiă aă epuiz riiă z c minteloră deă metaleă pre ioaseă dină
Occident,ăşiănuăînăultimulărând,ăaădistrugerilorăprovocateădeăr zboaieă–ămaiă
alesă înă Fran aă şiă înă Spania.ă Manifest rileă uneiă dezvolt riă economiceă deă tipă
capitalistănuăaparădecâtăînăcazurileăexcep ionaleăaleă rilorădeăJosăşiăoraşeloră
dinănordulăşiăcentrulăItaliei.ă
Consecin eleă înă plană politică aleă unoră dezechilibreă deă asemeneaă propor iiănuă
puteauă fiă maiă pu ină semnificative.ă Putereaă descentralizat ă şiă autarhic ă aă
feudalilor,ăceăcaracterizaseăîntregulăEvăMediu,ăaădec zutărapidăînălipsaăbazeiă
saleă economiceă –ă proprietateaă funciar ,ă afectat ă deă crizaă for eiădeămunc ăşiă
deăconsecin eleădefla iei.ăEiăs-auăv zutănevoi iăs ăintreăînăslujbaăsuveraniloră
teritorialiă ceă dispuneauă deă sumeleă necesareă men ineriiă aparatuluiă
administrativă şiă militară caracteristică puteriiă politiceă moderne.ă Ceiă ceă doreauă
cuă oriceă pre ă s -şiă p strezeă independen aă s-auă reorientată c treă veniturileă
ob inuteă dină r zboaieleă private,ă form ă semi-oficial ă deă banditismă specific ă
maiă alesă miciiă nobilimiă germaneă (Rittertum),ă sauă auă devenită mercenari,ă
precumăcondotieriiădinăItalia.ăÎnăschimb,ălaănivelulăstatelor,ăproceseleăpoliticeă
caracteristiceăauădevenit,ăcuămultăînainteădeămijloculăsecoluluiăXV,ăceleăaleă
unific riiă şiă centraliz riiă politiceă înă jurulă persoaneiă suveranului.ă Dac ă
centralizareaă reprezint ă oă unificareă administrativ ă şiă juridic ă intern ,ă
unificareaăesteăoăcentralizareăpolitic ăşiămilitar ăextern ăaăunorăregiuniă inândă
deă aceeaşiă na iuneă –ă atâtă câtă poateă fiă deă relevant ă aceast ă no iuneă laă
începuturileă modernit ii.ă Celeă dou ă proceseă suntă practică indisolubile,ă iară
termenulăceăleăuneşteăesteăputereaămonarhului.ăAceast ăfigur ăaă“principelui”ă
ocup ,ă înă epocaă modern ,ă loculă centrală de inută pân ă atunciă înă via aă politic ă
deă seniorulă feudal.ă Trebuieă îns ă remarcată c ă adeseaă centralizarea,ă caă şiă
unificareaă politic ,ă suntă moderneă maiă degrab ă prină consecin eleă loră decâtă
prină mijloaceleă deă realizare.ă Astfelă monarhiaă deă laă Parisă devineă supremaă
instan ă politic ă peă întregă teritoriulă Fran eiă prină reunireaă mariloră feudeă laă
domeniulăregalăcaăurmareăaăalian elorădinastice.ăÎnămodăsimilarăunificareaăşiă
centralizareaă administrativ ă spaniol ă esteă produsulă medievaleiă uniuniă întreă
regateleăCastilieiăşiăAragonului.ăPrivilegiiăşiăinstan eădeănatur ăfeudal ăsuntăşiă
eleăutilizateăînăscopulăelimin riiăcentrelorăconcurenteădeăputere;ădeăpild ,ăînă
umbraă monarhiei,ă oă institu ieă destinat ă unuiă mareă viitoră seă cristalizeaz ă înă
acestă amurgă ală Evuluiă Mediu:ă adun rileă deă st ri,ă ală c roră caracteră esteă
corporativ,ă preg tindă îns ă institu iileă reprezentativeă moderne.ă Înă Anglia,ă
Parlamentulă esteă instituită înă 1215;ă înă Spania,ă Cortesurileă apară laă 1287;ă
Stările Generaleăfrancezeăsuntăînfiin ateălaă1302.ăÎntreagaăEurop ,ădinăPrusiaă
pân ă înă rileă Române,ă adopt ă asemeneaă institu iiă caă peă ună scută împotrivaă
abuzuriloră regale,ă prină rolulă loră deă aprobareă aă deciziiloră monarhiceă
excep ionaleăşiăcontrareăcutumei.ăArmaăprincipal ăpeăcareăşi-oăînsuşescăesteă
îns ălegat ădeăimpoziteă–ăcrea ieăaăfiscalit iiămonarhiceădinăsecolulăXIIIă–ăaă
c rorăaprobareăşiăpercepereăintr ăînăatribu iileăadun rilorădeăst ri,ăoferindu-leă
unămijlocădeăpresiuneăasupraăregilor.ăÎnăprocesulăcentraliz rii,ăsuveraniiăînşişiă
şiăleăvorăal tura,ăînăprimulărândăpentruăaăob ineăsubsidiileănecesare,ădarăşiăcaă
aliată împotrivaă feudalit ii,ă c ciă toateă acesteă adun riă auă înă componen ă oă
camer ăinferioar ăăburghez ă–ăCameraăComunelorăînăAnglia,ăStareaăaăIII-aăînă
Fran aă şiă Spaniaă –ă careă adeseaă dobândeşteă preeminen aă asupraă cleruluiă şiă
nobilimii,ă caă înă rileă deă Josă sauă înă Wurtemberg;ă alteori,ă îns ,ă adun rileă
ostileă voră fiă reduseă laă ună rolă simbolică deă autoritateaă monarhic ă –ă cazulă
Spaniei.ă
Proceseleăpoliticeăaleăcentraliz riiămonarhiceăînăFran aă
Laă17ăiulieă1453,ăînăb t liaădeălaăCastillon,ăcomandantulăenglezăJohnăTalbot,ă
veterană aă zeciă deă campaniiă împotrivaă francezilor,ă pieriă înă modă lamentabilă
luândăcuăasaltăoăpozi ieăînt rit ăap rat ădeăartilerie.ăAstfelăluaăsfârşităR zboiulă
deă 100ă deă ani,ă ceă opuneaă dină 1337ă Fran aă şiă Anglia;ă şiă dac ă laă începutulă
conflictuluiă acesteaă maiă erauă înc ă stateă feudale,ă înă ultimaă jum tateă aă
secoluluiă XVă celeă dou ă regateă g siser ă liantulă necesară construiriiă unuiă stată
modernăînăsentimentulăpatrioticăgeneratădeăaceast ăneîncetat ăstareădeăr zboi.ă
Dac ă francezulă deă laă 1350ă nuă seă consideraă supusulă regeluiă Fran ei,ă ciă ală
senioruluiălocal,ăşiăprinăurmareăalăsuzeranuluiăacestuia,ăfieăelăenglez,ăburgundă
sauăgerman,ăunăveacămaiătârziuăacesteăleg turiăfeudaleăfuseser ăînlocuiteădeă
unăstatăconcentratăînăjurulăsuveranului,ăoămonarhieăcentralizat ăşiăpatriotic ă–ă
dară nuă înc ă na ional .ă Înă plus,ă franceziiă înv aser ă toateă lec iileă militareă aleă
r zboiului;ăiarălaăCastillon,ăcaăşiălaăFormignyăînă1450,ăengleziiăfuseser ăb tu iă
cuă aceleaşiă tacticiă cuă careă învinseser ă laă rândulă loră maiă înainteă laă Crecy,ă
Poitiersă oriă Azincourt:ă defensivaă peă pozi iiă fortificate,ă eficientizareaă tiruluiă
infanteriei,ă şarjeleă ordonateă şiă extremaă mobilitateă aă cavalerieiă –ă laă careă
franceziiăadaug ăşiăutilizareaăartilerieiădeăcâmp.ăÎns ămareaăinova ieăaăepocii,ă
aă c reiă importan ă politic ,ă militar ă şiă economic ă esteă incalculabil ,ă eraă
introducereaă armateiă permanenteă înă Fran aă laă 1445,ă oper ă aă regeluiă Carolă
VII.ă Ună asemeneaă instrumentă deă politic ă intern ă şiă extern ă nuă eraă îns ă laă
dispozi iaămajorit iiămonarhilorăeuropeni,ăc ciăelădepindeaădeăexisten aăuneiă
structuriăpoliticeăcentralizate,ăunorăinstitu iiămilitareăregulateăşiăunorăvenituriă
importanteăaleăCoroanei.ăPân ălaăsfârşitulăsecoluluiăXV,ădoarăăVene iaă(1455)ă
şiăBurgundiaă(1471)ăîşiăputur ăpermiteăarmateăpermanente.ăEaăserviăîns ămaiă
alesăpoliticiiăfiuluiăluiăCarol,ăLudovicăXIă(1461-1483),ăadev ratulăartizanăală
unit iiă Regatuluiă Fran ei.ă Laă începutulă domnieiă sale,ă nobilimeaă anarhic ă
înfiin aseă împotrivaă autorit iiă monarhiceă “Ligaă Bineluiă Public”,ă reunindă
pesteăjum tateădinăteritoriulăFran eiă–ădomeniileăaă6ămariăcaseăfeudeleăşiăaleă
vasaliloră acestoraă –ă subă patronajulă duceluiă Burgundiei,ă Carolă Temerarulă
(1467-1477),ăprincipalulăconcurentăalămonarhieiăfranceze.ăFor eleăregaleăfur ă
învinse;ăşiădoarăgra ieăajutoruluiăvechiuluiăduşman,ăAnglia,ăLudovicăseăputuă
redresaă peă plană internă şiă extern.ă Carolă Temerarul,ă înă schimb,ă r m seseă ună
suverană medieval,ă tr indă deă peă urmaă r zboiului;ă cândă ambi iileă saleă înă
Germaniaăîlăaduser ăînăconflictăcuăelve ienii,ăinfanteriaăacestora,ăînzestrat ăcuă
armeă deă foc,ă îlă zdrobiă înă b t liileă deă laă Gransonă şiă Morată (1476).ă Într-oă
ultim ătentativ ădeăredresare,ăCarolăpieriălaăasediulăoraşuluiă Nancyăînă1477.ă
Fran aăeraăastfelădebarasat ădeămareleăeiărival;ăşiăf r ăprotectorulălor,ăsenioriiă
rebeliă fur ă deposeda iă peă rândă deă domeniileă loră întreă 1473ă şiă 1481;ă iară înă
1482,ă prină tratatulă deă laă Arras,ă Ludovică îşiă împ r iă Burgundiaă cuă împ ratulă
german.ă Înă acelaşiă timp,ă elă confisc ă completă feudalit iiă guvernareaă şiă
administra iaă regatuluiă şiă relu ă expansiuneaă economic ă stopat ă deă r zboiă
printr-oă politic ă protec ionist ă deă stat.ă Cronicarulă Chastellaină ni-lă descrieă
astfelăpeăacestăprincipeămodern:ă
Vroiaăs ăvad ătoateăpie eleăşiăgrani eleăregatuluiăs u,ăs ăcunoasc ătotăşiă
toate…Vroiaă s ă fac ă totulă dup ă capulă s uă şiă seă amestecaă înă celeă maiă
m runteă treburiă aleă regatului…Înă realitateă p reaă maiă degrab ă f cută
pentruăaădomniăasupraălumiiădecâtăpesteăunăregat.ă
Totuşi,ăcândăfiulăs uăminor,ăCarolăVIII,ăurc ăpeătronăînă1483,ămariiăseniori,ăînă
frunteă cuă duceleă deă Orleans,ă seă opuser ă regen eiă şiă încercar ă s ă reîntronezeă
anarhiaă feudal .ă Nereuşindă s -şiă sus in ă pozi iaă înă Adunareaă St riloră
Generale,ă undeă Stareaă aă III-aă proclam ă principiulă suveranit iiă poporuluiă
(1484),ănobilimeaărecurseălaăarmeăşiăfuăînvins ăînă“R zboiulănebun”ă(1488).ă
Caăurmare,ăultimulămareădomeniuăfeudal,ăBretania,ătrecuăînămâinileăcoroaneiă
şiăastfel,ăînăajunulăr zboaielorăitaliene,ăFran aăeraădestulădeăputernic ăpentruăaă
r sturnaăcuăoriceămişcareăînăexteriorăfragilulăechilibruăceădomneaăîntreăstateleă
europene.ă
Centralizareaăpolitic ăînăAngliaă
Succeseleăob inuteădeăHenricăVăînăR zboiulădeă100ădeăaniăp reauăaăamenin aă
libert ileă tradi ionaleă aleă poporuluiă engleză ap rateă deă Parlament;ă c ciă
monarhulăguvernaămaiădegrab ădeălaăParisădecâtădeălaăLondra.ăCândăHenrică
muriă peă neaşteptateă înă 1422,ă îns şiă unitateaă regatuluiă aă fostă amenin at ă deă
acelaşiă parlament,ă controlată deă marileă familiiă aristocraticeă şiă careă nuă maiă
reprezentaădecâtăintereseleăacestora;ăorănoulăsuveran,ăHenricăVI,ăeraăslabăşiă
aproapeă nebun,ă neputândă constituiă contra-pondereaă necesar ă laă imensaă
putereăaăfeudalilor.ăLaă2ăaniădup ăsfârşitulăr zboiului,ăînă1455,ăveriiădinăcasaă
deă Yorkă aiă regiloră Lancasteră seă ridicar ă împotrivaă suveranuluiă cuă sprijinulă
atotputerniculuiăconteăWarwickăşiăalăveteranilorădinăFran a,ădeclanşândăceeaă
ceă s-aă numită “Războiul celor două roze”ă –ă dină cauzaă trandafiriloră deă peă
blazoaneleăcaselorărivale.ă
Înă ciudaă conflictuluiă intern,ă rapidă transformată într-oă rebeliuneă endemic ă aă
marilorăseniori,ăcentralizareaăaăf cutăprogrese.ăEduardăIVădeăYork,ăceăurc ăpeă
tronă înă 1461ă dup ă victoriaă deă laă Towtonă seă dovediă suveranulă renascentistă
prinăexcelen .ăElăseăgr biăs -lăînl tureăpeăWarwickăcareăseăr sculase,ălichid ă
apoiăcasaădeăLancasterăşi,ăbazându-seăpeăburghezie,ăsl biăatâtă nobilimeaăcâtă
şiă Parlamentul.ă Frateleă şiă succesorulă s u,ă Richardă IIIă (1483-1485),ă f cuă
greşealaădeăa-iăucideăpeăcopiiăminoriăaiăluiăEduard;ălipsitădeăpopularitate,ăfuă
înl turată înă b t liaă deă laă Bosworthă deă Henrică Tudor,ă ună supravie uitoră ală
caseiă Lancaster,ă ceă reinstaur ă stabilitateaă înă ar .ă Efecteleă r zboiuluiă seă
dovedir ă deă altfelă benefice:ă r zboinicaă aristocra ieă englez ă eraă decimat ,ă
burgheziiăşiă raniiăerauădezgusta iădeăanarhiaăfeudal ;ăînăschimbăeconomia,ă
deă careă senioriiă r zboiniciă nuă îndr zniser ă aă seă atinge,ă eraă extremă deă
înfloritoare,ă şiă eaă furniz ă bazaă Anglieiă moderneă careă seă putuă astfelă lipsiă deă
marileă armateă permanenteă deă peă continent.ă Peă dreptă cuvânt,ă Macaulayă
Trevelyanăscriaăc ă
Povesteaă prefaceriiă Anglieiă medievaleă înă Angliaă modern ă ară puteaă fiă
scris ă foarteă bineă subă formaă uneiă istoriiă socialeă aă nego uluiă engleză cuă
postav.ă
Epocaă dinastieiă Tudoră vaă fiă astfelă oă epoc ă aă comer uluiă înă careă putereaă
monarhic ă seă sprijin ă peă ranulă înst rit(yeoman),ă peă miculă nobilă
întreprinz toră (gentleman)ă şiă maiă alesă peă negustor;ă burghezul,ă şiă nuă
r zboinicul,ăaăfostăfiguraăpolitic ăprincipal ăaăAnglieiămoderne.ă
Centralizareaăpolitic ăînăSpaniaă
Înă acelaşiă timp,ă Peninsulaă Iberic ă mergeaă şiă eaă peă drumulă unific riiă şiă
centraliz riiăpolitice.ăDeăunăsecolăluptaădeărecucerireăaăPeninsuleiădinămâinileă
arabiloră -ă Reconquistaă -ă stagna,ă iară autonomiileă provincialeă şiă anarhiaă
produs ădeăfoştiiăcombatan iăr maşiăf r ăocupa ieăgenerauărevolteăendemiceă
înăceleădou ămariăregateăce-şiăîmp r eauăSpania,ăCastiliaăşiăAragon.ăAbiaălaă
1469ămoştenitoriiăacestorătronuri,ăIsabelaădeăCastiliaăşiăFerdinandădeăAragon,ă
seăc s torir ălaăValladolid;ăceeaăceănuăantren ăimediatăşiăunificareaăSpaniei,ă
c ciăIsabelaăesteăaprigăcontestat ădeăpartidulănobiliarăpro-portughez.ăCândăînă
1475ă seă proclam ă regin ,ă r zboiul,ă finan ată deă lusitani,ă izbucneşteă atâtă înă
interiorul,ă câtă şiă laă grani eleă Castilieiă şiă doară interven iaă luiă Ferdinandă îiă
salveaz ă tronul;ă dară prină Conven iaă deă laă Segoviaă Isabelaă esteă obligat ă s ă
accepteăegalitateaăşiăreciprocitateaăuniriiăcuăAragonul,ăînăciudaăsuperiorit iiă
teritorialeăşiăeconomiceăaăcastilienilor.ăCompromisulăseădovediăîns ădurabil,ă
gra ieăatâtăexcelenteiăcolabor riăîntreăceiădoiăsuveraniăcâtăşiăcapt riiănobilimiiă
înăadministra iaăstatuluiăăăă
Într-ună singură an,ă 1492,ă seă vaă scrieă întregă destinulă puteriiă spaniole.ă Laă 2ă
ianuarieă emirulă Granadeiă pred ă oraşulă spaniolilor,ă dup ă 10ă aniă deă lupte;ă
astfel,ă întreagaă Peninsul ă Iberic ă apar ineă creştin t ii.ă Peă 31ă martie,ă Regiiă
Catoliciă –ă cumă auă fostă numi iă deă pap ă pentruă credin aă loră -ă decreteaz ă
expulzareaăevreilorăceărefuz ăs ăseăconverteasc ăînădecursădeă4ăluni.ăGestulă–ă
târziuăînăraportăcuăcelelalteăregateăoccidentaleă(Angliaăîiăexpulzaseăînă1290,ă
Fran aă înă 1394)ă –ă aă urm rită dep şireaă condi ieiă deă ar ă marginal ,ă chiară
eretic ,ălaăgrani eleăcreştin t ii,ărezultatăalătoleran eiăreligioaseădinăperioadaă
Reconquistei.ăÎnsuşiăErasmus,ăinvitatăînăSpaniaăpeălaă1500,ărefuz ăs ăvin ăînă
acestăregatăexcentric,ăsupusăacultura ieiăarabeăşiăiudaice.ăPentruăaăseădebarasaă
deăaceast ăreputa ie,ăRegiiăCatoliciăauăintrodusădup ălungiăezit riăInchizi ia,ă
expulzareaă evreiloră devenindă astfelă ună gestă inevitabil.ă Multă maiă târziu,ă
Ferdinandăseăjustificaăăpentruăacestăgest:ă
Neă eraă imposibilă s ă ac ion mă altfel.ă Niă s-auă spusă atâtă deă multeă lucruriă
despreăevreiiădinăAndaluziaăîncâtăchiarădac ăeraăvorbaădeăpropriulănostruă
fiuănuăamăfiăpututăîmpiedicaăceăs-aăîntâmplat.ă
Îns ăcelămaiăimportantăeveniment,ăaproapeăneluatăînăseam ădeăcontemporani,ă
aveaălocălaă17ăaprilie,ăcândăRegiiăCatoliciăsemnar ă“Capitula ileădeălaăSantaă
Fe”,ăaprobândăproiectulăexpedi ieiăspreăIndiiăaăluiăCristoforăColumb.ă
Renaştereaăşiăpoliticaăitalian ă
Renaştereaăaăfostăînăgeneralăprivit ăcaăunăfenomenăculturalădinăcareăauădecursă
consecin eleănumiteărenaştereăpolitic ,ăeconomic ,ăjuridic ăetc.ăOăasemeneaă
interpretareă neă arunc ă înă capcanaă unuiă determinismă mecanicist,ă eludândă
eviden aă strânseiă leg turiă dintreă manifest rileă spirituluiă şiă existen aă uneiă
infrastructuriă politiceă capabileă s ă leă suporte.ă Redescoperireaă antichit ii,ă
în l areaă arteloră şiă litereloră peă celă maiă înaltă piedestală caă şiă marileă progreseă
tehnologiceăculminândăcuăinventareaătiparului,ăauăfostăînăbun ăm sur ăefectulă
stabiliz riiă politiceă şiă revirimentuluiă economic;ă şiă avemă exemplulă unuiă
fenomenăculturalăsimilarăeşuatăcaăurmareăaăabsen eiăacestorăcondi ii,ăînăcazulă
“renaşteriiăfredericiene”ădeălaăînceputulăsecoluluiăXIII.ă
Influen eleărenaşteriiăasupraăpoliticuluiăsuntăîns ălaăfelădeăimportante.ăÎns şiă
concep iaă asupraă statuluiă şiă aă rela iiloră acestuiaă cuă cet eanulă şiă cuă celelalteă
stateăaăfostăcompletătransformat .ă
Cevaă nouă ap ruă şiă prinseă via ă înă istorie:ă statulă caă oă crea ieă conştient ,ă
voit ăşiăchibzuit ,ăstatulăcaăartificiuăiscusit,ăcaăoper ădeăart .ă
Astfelă descriaă Jacobă Burckhardtă înă monumentalaă “Cultur ă aă Renaşteriiă înă
Italia”ă nouaă form ă aă statuluiă renascentist.ă Ludovică XI,ă Henrică VIIă suntă
modeleleă acestoră artizaniă aiă politiculuiă înă marileă monarhiiă centralizateă dină
Occident;ă înă timpă ceă înă centrulă Renaşterii,ă înă Italia,ă paradigmaă esteă
reprezentat ădeăm run iiătiraniălocali,ăaăc rorăst pânireăseălimiteaz ăadeseaălaă
oraşulă fortificată şiă împrejurimileă sale,ă dară careă poart ă oă politic ă multă maiă
calculat ă şiă maiă elaborat ,ă decâtă oricareă dină mariiă suveraniă europeni.ă
Utilizareaă ra ional ă aă tuturoră resurseloră puterii,ă luciditateaă cinic ă aă politiciiă
interneăşiăexterne,ădarăşiăvoca iaămecenatului,ădevinăcomportamentulăidealăală
noiiă genera iiă deă conduc toriă careă seă impună înă aă douaă jum tateă aă secoluluiă
XV.ă Onorabila,ă dară falimentaraă politic ă aă unuiă suverană medievală precumă
CarolăTemerarulănuăpoateăprimiădecâtăblamulăacestora.ă
Elve ieniiă nuă suntă decâtă nişteă simpliă rani,ă şiă chiară dac ă i-ară omorîă peă
to i,ăastaănuăarădaăniciăoăsatisfac ieămagna ilorăburgunzi,ăcareăarăpieriăînă
lupt .ăChiarădac ăduceleăarăocupaăElve iaăf r ărezisten ,ăveniturileăsaleă
anualeăn-arăcreşteăniciăm carăcuă5000ădeăduca i.ă
judec ă cuă r ceal ă ambasadorulă milaneză aventuraă helvetic ă aă luiă Carol.ă
“Principele”ăluiăMachiavelliă(1513),ăcaăşiă“Institutioăprincipisăchristiani”ăaă
luiă Erasmusă (1516),ă nuă suntă decâtă reflec iaă teoretic ă aă practiciloră noiiă
genera iiă deă politicieni,ă reflec ieă pesimist ă înă cazulă secretaruluiă florentin,ă
p truns ă înă schimbă deă optimismulă idealuluiă “principeluiă creştin”ă laă autorulă
“ElogiuluiăNebuniei”,ăceăîncearc ăs ădeturnezeăspreă eluriăumanisteăpoliticaă
ra ionalizat ă(caăşiăprietenulăs u,ăThomasăMorus,ăînă“Utopia”ă–ă1518).ă
Cealalt ă figur ă emblematic ă aă politiciiă renascentisteă esteă condotierulă –ă
comandantă ală uneiă trupeă deă mercenariă angajată cuă contractă (condotta)ă deă ună
stată italian.ă Elă transform ă anarhiceleă dueluriă individualeă aleă r zboiuluiă
medievalăîntr-oă“oper ădeăart ”.ăÎnăsecolulăXV,ăr zboaieleăcondotierilorăsuntă
purtateădup ătoateăregulileăarteiămilitareăredescoperiteăînăclasiciiăantichit ii;ă
iară înving torulă esteă elogiată deă poe iă şiă umanişti.ă Peă deă alt ă parte,ă r zboiulă
esteăoăafacereăşiăcondotieriiăseăferescăs -şiăiroseasc ăcapitalulăumanăînălupteă
sângeroase;ă iară nesfârşitulă şiră deă r zboaieă ală Renaşteriiă italieneă nuă suntă celă
maiă adeseaă decâtă aranjamenteă reciproceă întreă c pitaniiă deă mercenari.ă
Condotierulă esteă şiă expresiaă uneiă uluitoareă mobilit iă sociale:ă astfel,ă
Francescoă Sforzaă devineă duceă ală Milanului,ă deşiă tat lă s uă aă fostă ună rană
s racăînainteădeăaăajungeămercenar.ăTotuşi,ămajoritateaăcondotierilorăsuntădeă
origineă nobil ă (deşiă adeseaă bastarzi),ă pentruă c ă r zboiulă acestaă savant,ă deă
manevre,ă ceă caut ă cuă oriceă pre ă s ă eviteă b t liaă decisiv ,ă cereă oă excelent ă
cunoaştereă aă tacticiiă şiă strategiei,ă mariă abilit iă diplomaticeă şiă st pânireaă
mijloaceloră propagandeiă careă s ă înlocuiasc ă realiz rileă militareă efective.ă Eiă
dispară îns ă laă sfârşitulă secoluluiă XVă -ă începutulă secoluluiă XVI,ă cândă
r zboaieleă italieneă introducă armateleă permanenteă şiă artaă ucideriiă înă mas ;ă
ultimulăcondotierăvaăfiăilustrulăCastelanădeăMusso,ăce-şiăcroieşteăunăprincipată
înănordulăItalieiălaă1525.ă
Tiranulăşiăcondotierulăsuntăprotagoniştiiăceleiăde-aădouaăjum t iăaăsecoluluiă
XVă înă Italia.ă Politic,ă peninsulaă manifest ă tendin aă opus ă celeiă aă monarhieiă
francezeă sauă engleze,ă refuzândă unificareaă înă favoareaă concentr riiă înă câ ivaă
mariă poliă deă putere:ă regatulă Neapole,ă mareă monarhieă feudal ă condus ă deă
suveraniă spanioli,ă ducatulă Milano,ă republicileă aristocraticeă aleă Vene ieiă şiă
Floren eiă şiă statulă pontificală constituită dină imenseleă domeniiă aleă papalit ii.ă
Laă 1454,ă paceaă deă laă Lodiă încheieă conflictulă deă deceniiă dintreă Milanoă şiă
Vene iaă şiă stabileşteă balan aă deă putereă înă Italia;ă ambi iileă politicieniloră
Renaşteriiăstric ăîns ăpermanentăechilibrulăfragilăalăacesteia,ăşiăpân ălaă1492ă
istoriaăpeninsuleiănuăesteădecâtăistoriaăinterminabilelorăr zboaieădintreămarileă
state,ă secondateă deă puteriă deă mânaă aă douaă –ă Ferrara,ă Genova,ă Mantova.ă Înă
1464,ă b trânulă condotieră Francescoă Sforza,ă acumă duceă ală Milanului,ă reiaă
ostilit ileăcuăVene iaăşiăocup ăGenova;ăamenin areaăuneiădomina iiămilanezeă
înănordulăItalieiăduceărapidălaăformareaăaădou ăblocuriădeăstate:ăFerranteăIădeă
Neapoleă (1458-1494)ă seă aliaz ă cuă papalitatea,ă iară Lorenzoă deă Medici,ă
conduc toră informală ală Floren eiă dină 1469,ă îşiă al tur ă Milano,ă Vene ia,ă
Ferraraă şiă Mantova.ă Eşeculă conjura ieiă Pazziă –ă ceă urm reaă lichidareaă luiă
Lorenzoăşiăinstalareaăunuiăguvernăpro-napoletanălaăFloren aă-ădeclanşeaz ăînă
1478ăunăr zboiădeschisăîntreăceleădou ăcoali ii.ăFlorentinii,ăp r si iădeăalia iiă
lor,ă suntă învinşiă înă anulă urm toră deă condotieriiă Federigoă daă Montefeltroă şiă
Alfonsoă deă Calabria;ă dară Lorenzoă pleac ă laă Neapoleă pentruă aă negociaă cuă
Ferranteă şiă ob ineă oă paceă avantajoas ă înă 1480,ă înt rindu-şiă înă acelaşiă timpă
pozi iaăînăinteriorulăFloren ei.ăDoiăaniămaiătârziuăpapa,ăaliatăacumăcuăVene ia,ă
atac ă Ferrara,ă sus inut ă deă florentiniă şiă deă noiiă loră alia i,ă napoletanii;ă cumă
statulăpontificalătreceădeăparteaăacestora,ăinterven iaămilanez ăduceălaăoăpaceă
for at ,ărupt ăînă1484,ăcândăfeudaliiănapoletaniăseărevolt ăîmpotrivaădomnieiă
tiraniceă aă luiă Ferrante;ă noulă pap ,ă Inocen iuă VIIIă sprijin ă rebeliuneaă şiă înă
replic ănapoletaniiăşiăflorentiniiăîiăinvadeaz ăstatele,ăsilindu-lăs ăcear ăpacea.ă
Dup ă acestă r zboi,ă Floren aă dobândeşteă pozi iaă central ă înă sistem,ă c ciă atâtă
Ferranteă şiă Sforza,ă câtă şiă papa,ă suntă înă celeă maiă buneă rela iiă cuă Lorenzoă deă
Medici;ă iară cândă înă 1487ă acestaă esteă atacată deă genovezi,ă Milanulă îiă sareă înă
ajutor,ăstabilindăpaceaăînăItaliaăpân ălaă1494.ă
Oricâtădeăinstabil ăarăp reaăaceast ăbalan ădeăputere,ărezultateleăr zboaieloră
nuă afectauă niciodat ă fundamentală stateleă italiene,ă înă bun ă m sur ă datorit ă
pruden eiăluiăLorenzo,ăcareăevit ăoriceăapelălaăfor eăexterne;ăiarăcândăLudovică
XIăîiăoferiăajutorulăs u,ăelăr spunseă
Îmiăesteăpesteăputin ăs ăjertfescăsiguran aăîntregiiăItaliiăinteresuluiămeu;ă
s ădeaăDumnezeuăcaăregilorăFran eiăs ănuăleăvin ăînăgândăvreodat ăs -şiă
încerceăputerileăcuăaceast ă ar ;ăc ciăatunciăItaliaăvaăfiăpierdut .ă
Orăexactăacestălucruăseăîntâmpl ădup ămoarteaăluiăLorenzoă(1492);ăînăvremeă
ceă laă Floren aă c lug rulă Girolamoă Savonarolaă îiă izgoneaă peă Medici,ă
instaurândă ună regimă teocratic,ă uzurpatorulă milaneză Ludovică “Maurul”,ă
contestată deă Ferrante,ă deciseă s -lă chemeă înă ajutoră peă Carolă VIIIă ală Fran ei,ă
subă pretextulă revendic riiă tronuluiă napoletană deă c treă acesta,ă caă urmaşă ală
dinastieiădeăAnjou;ăşiăastfelăîncepeaăacelăşirădeăr zboaieăceăvorăruinaăItaliaăşi-
iăvorăcompromiteăpentruăsecoleăunitateaăpolitic .ă
Înaintareaăotoman ăînăSud-EstulăEuropeiă
Laă 29ă maiă 1453,ă dup ă aproapeă dou ă luniă deă asediu,ă sultanulă Mahomedă IIă
cuceriă Constantinopolul,ă metropolaă spiritual ă aă lumiiă est-europene,ă
provocândă oă imens ă spaim ă înă sânulă creştin t ii,ă atâtă r s riteneă câtă şiă
apusene.ăContemporanăcuătragiculăeveniment,ăistoriculăbizantinăDucasăscria:ă
Toat ăConstantinopoleaăeraădeăv zutăînăcorturileădinătab raăturcilor,ăiară
oraşulă pustiuă şiă mort,ă golă şiă f r ă deă glas,ă neavândă niciă chip,ă niciă
frumuse e.ă
Curiaă roman ,ă înă frunteă cuă umanistulă Eneasă Silvioă Piccolomini,ă predic ă oă
nou ăcruciad ăpentruăeliberareaăcet iiăşiăalungareaăturcilorădinăEuropa;ădară
rezultateleă fur ă practică inexistente.ă Înă sud-estulă Europei,ă temându-seă c ă voră
cunoaşteă soartaă Bizan ului,ă stateleă creştineă seă gr bir ă aă seă supuneă puteriiă
otomane.ă Mahomedă II,ă acumă însc unată peă tronulă defunctuluiă Imperiuă
Bizantinăşiăerijându-seăînămoştenitorăalăacestuia,ănuăseăputeaămul umiădoarăcuă
atât;ă conştientă deă importan aă geopolitic ă aă Istambulului,ă elă şi-aă impusă
controlulădeplinăasupraăstrâmtorilor.ăÎnăurm toriiăani,ădornică deăa-şiăasiguraă
st pânireaă înă Balcaniă f r ă teamaă deă posibileă defec iuniă aleă vasaliloră s iă
creştini,ăadeseaătenta iădeăalian aăcuăVene iaăsauăUngaria,ăcuceriăînăîntregimeă
Serbiaă(1459),ăînăafar ădeăBelgrad,ăceărezist ăeroicăînă1456ăap ratădeăfor eleă
maghiareă subă comandaă luiă Iancuă deă Hunedoara,ă apoiă sudulă Grecieiă (1460),ă
Trapezuntulă inută deă dinastiaă bizantin ă Comnenă (1461)ă insulaă Lesbos,ă
st pânit ă deă ultimiiă urmaşiă aiă familieiă imperialeă (1462),ă şiă Bosniaă (1463).ă
Turciiă nuă reuşir ă înă schimbă s ă seă impun ă laă nordă deă Dun re,ă undeă
suzeranitateaălor,ădeşiăvecheădeăaproapeăjum tateădeăveac,ărezistaădoarăpân ă
laăapropiereaăarmatelorămaghiareădeăhotareleă riiăRomâneşti;ămaiăalesăVladă
epeşă leă opuse,ă întreă 1459-1462,ă oă înverşunat ă rezisten ,ă înă alian ă cuă
Ungaria.ăÎnăceleădinăurm ăîns ,ăMahomedăIIăîlăimpuseăpeăcandidatulăs uălaă
tronulă muntean,ă Raduă celă Frumos.ă Ună altă conflictă deă durat ă îiă opuseă înă
Grecia,ă întreă 1463ă şiă 1479,ă peă otomaniă vene ienilor,ă careă ă nuă seă mul umir ă
doară s -lă sprijineă peă rebelulă albaneză Skanderbeg,ă ciă încercar ă s ă încheieă oă
alian ăşiăcuăprincipalulărivalăalăturcilorăînăOrient,ăUzunăHasan.ăMahomedăIIă
îşiă învinseă îns ă peă rândă duşmanii:ă Albaniaă c zuă cuă uşurin ă înă mâinileă loră
dup ă moarteaă luiă Skanderbeg,ă Uzună Hasană fuă zdrobită deă otomaniă cinciă aniă
maiătârziu,ăiarăvene ieniiăîncheiar ăşiăeiăpaceaăînă1479,ăînăschimbulălibert iiă
comer ului.ăPutereaăturcilorăeraăatâtădeămare,ăîncâtăînă1480ăeiădebarcar ăchiară
înă sudulă Italiei,ă iară Papaă seă preg tiă s ă evacuezeă Roma,ă cândă Mahomedă IIă
muriăpeăneaşteptate,ăl sându-şiăimperiulăepuizatădeăneîncetateleăcampaniiăşiă
prad ă r zboiuluiă civilă întreă fiiă s i.ă Elă aă fostă îns ă adev ratulă fondatoră ală
Imperiuluiă Otoman,ă “st până ală celoră dou ă regiuniă [Anatoliaă şiă Peninsulaă
Balcanic ]ăşiăalăcelorădou ăm riă[MediteranaăşiăMareaăNeagr ]”,ădeschisăînă
acelaşiă timpă influen eloră umanismuluiă occidental,ă dară şiă ortodoxiei;ă iară laă
sfârşitulăsecoluluiăXV,ăImperiulădeveniăceaămaiămareăputereăeuropean .ăă
Crizaăcareăurm ămor iiăluiăMahomedăIIăd duăînăceleădinăurm ăcâştigădeăcauz ă
elementeloră conservatoare,ă ceă reinstituir ă regimulă juridică ală sharieiă (legeaă
religioas ăaăIslamului),ădarăr zboiulăcivilăgener ,ăprinăimplicareaăaltorăputeriă
islamice,ă complica iiă peă plană extern.ă ă Aceastaă aă dată ună r gază Europeiă şiă aă
permis,ă gra ieă personalit iiă luiă Ştefană celă Mare,ă ascensiuneaă Moldoveiă laă
rangulădeăputereăregional .ăă
Succeseleă domnieiă luiă Ştefană celă Mareă (1457-1504)ă auă fostă celă maiă adeseaă
determinateă deă vicisitudinileă politiciiă otomane.ă Printr-oă diploma ieă
conjunctural ,ăoscilândăîntreăPoloniaăşiăUngaria,ăbeneficiindădeămariăvenituriă
deăpeăurmaăcomer uluiăest-european,ăaleăc ruiădrumuriăstr b teauăMoldova,ă
domnitorulă aă putută s ă rezisteă cuă succesă aproapeă oă jum tateă deă veacă tuturoră
tentativelorădeăcucerireăşiăchiarăs -şiăimpun ăpoliticaăînăMunteniaăvecin .ăPeă
termenă lung,ă turciiă s-auă dovedită îns ă înving toriă şiă înă acestă conflict:ă întreă
1475ăşiă1484ăeiăşi-auărealizatăvechiulăloră elădeăa-şiăinstituiăcontrolulăasupraă
M riiă Negre,ă cucerindă peă rândă toateă porturileă comercialeă creştine,ă iară înă
1538,ă înă urmaă anex riiă suduluiă Basarabiei,ă Mareaă Neagr ă deveniă ună lacă
otoman,ă interzisă negustoriloră occidentali.ă Aceastaă aă însemnată ieşireaă m riiă
dină circuiteleă comer uluiă europeană şiă integrareaă eiă înă economiaă regional ă aă
Imperiului,ă şiă înă acelaşiă timp,ă dec dereaă puteriiă centraleă înă rileă înă careă
aceastaăîşiătr geaăfor aădinăsumeleărezultateădinăacestăcomer :ăMoldova,ă araă
Româneasc ăşi,ăcevaămaiătârziu,ăPolonia.ăÎnăplus,ăpeătermenălung,ăcerereaătotă
maiă mareă aă pie eiă Imperiuluiă Otomană şiă înă specială aă Istambululuiă aă dusă nuă
doară laă creştereaă controluluiă politică turcescă asupraă riloră riveraneă M riiă
Negre,ă ciă şiă laă oă specializareă aă economiiloră acestora,ă constituindă ună factoră
majorădeăsubdezvoltare.ă
Ortodoxia:ăoăalt ălumeăeuropean ?ă
Dină punctă deă vedereă politic,ă imperiulă Bizantină ceă seă pr buşiseă definitivă laă
1453ă eraă completă nesemnificativ,ă reducându-seă practicălaăConstantinopolăşiă
hinterlandulăacestuia.ăSemnifica iaăsaăfundamental ăeraăîns ăaceaăspiritual ,ă
ce-lă f ceaă egalulă Romeiă înă Estulă ortodox;ă importan aă saă eraă îns ă inversă
propor ional ă cuă mijloaceleă deă careă Bizan ulă dispuneaă efectivă pentruă a-şiă
sus ineă pozi ia.ă Singuraă solu ieă întrev zut ă deă împ ra iiă confrunta iă cuă
aceast ăsitua ieăaăfostăapelulălaăcreştin tateaăoccidental ,ăînăcondi iileăînăcareă
niciă unaă dintreă rileă ortodoxeă nuă eraă suficientă deă puternic ;ă acestă gestă eraă
îns ăextremădeădelicat,ăc ciăimplicaăsfârşitulăschismeiăceădesp r eaădeălaă1054ă
creştin tateaă r s ritean ,ă ortodox ă deă ceaă occidental ,ă catolic ,ă şiă unireaă
celorădou ăbiserici,ăideeărespins ăcuăhot râreădeăeliteleăest-europeneăataşateă
deă ideologiaă cezaro-papismuluiă (afirmândă subordonareaă cleruluiă
conduc toriloră laici)ă şiă ostileă deciă primatuluiă suveranuluiă pontif,ă ceă ară fiă
decursă dintr-oă unireă aă bisericilor.ă Înc ă deă laă 1274,ă împ ratulă Mihailă VIIIă
recunoscuseă laă Conciliulă deă laă Lyonă suprema iaă papei;ă dară clerulă ortodoxă
respinseă fermă aceast ă tentativ ă deă unire;ă abiaă înă fa aă iminen eiă pericoluluiă
otomanăIoanăVIII,ăînso itădeăoădelega ieădeăînal iăprela iăgreci,ădeciseăunireaă
cuă Romaă laă Conciliulă deă laă Floren aă –ă Ferraraă (1438-1439).ă Laă întoarcereaă
dinăItalia,ădelega iaăseăizbiădeăunăvalădeăostilitateădinăparteaăortodocşilor,ăceă
declarar ă c -iă prefer ă peă turciă catolicilor,ă determinândă rupereaă uniriiă şiă oă
acut ă dezbinareă politic ă laă Constantinopol.ă Laă rândulă ei,ă creştin tateaă
occidental ă nu-şiă îndepliniă preaă energică promisiunile,ă singuraă tentativ ă deă
cruciad ,ă condus ă deă Iancuă deă Hunedoara,ă fiindă zdrobit ă laă Varnaă (1444).ă
Dup ă 1453ă nuă maiă existaă niciă ună centruă ală ortodoxiei,ă înă ciudaă seculareloră
tentativeă aleă stateloră sud-estă europeneă deă a-şiă afirmaă voca iaă imperial ă peă
fondulă crizeiă finaleă bizantineă ( araă Româneasc ,ă Bulgariaă şiă Serbiaă înă
secolulă XIV,ă Moldovaă laă începutulă veaculuiă urm tor).ă Mahomedă IIă ară fiă
putută luaă uşoră loculă împ ra iloră Bizan ului;ă dară oă nou ă putere,ă aă c reiă
creştinareă fuseseă operaă grecilor,ă pretinseă moştenireaă acestora,ă arogându-şiă
titlulădeă“aătreiaăRom ”ăşiă elulămesianicădeărefacereăaăcreştin t iiăînăspiritulă
ortodoxiei:ăMareleăCnezatăalăMoscovei.ăBisericaărus ănuăseăl saseăatras ădeă
ispiteleăunioniste,ămoscovi iiăreprezentauăsinguraăputereăpolitic ăimportant ăaă
lumiiăortodoxe,ăiarămariiăcnejiăseăînrudeauăcuăfamiliaăimperial ăbizantin ;ăeraă
deciăfirescăcaăMareluiăCnezatăs -iărevin ămisiuneaădeăcareăConstantinopolulă
nuăseăar taseădemn.ăSubăVasileăIIă(1425-1462)ăşiăIvanăIIIă(1462-1505)ăstateleă
ruseştiă maiă slabeă auă fostă anexateă deă moscovi i;ă înă mareă m sur ă pentruă aă
legitimaă ă acesteă ac iuni,ă Ivană IIIă aă proclamată laă 1472,ă dup ă c s toriaă cuă oă
principes ă bizantin ,ă “aă treiaă Rom ”ă şiă aă adoptată vulturulă bicefală caă
emblem .ă Combinat ă îns ă cuă închidereaă deă c treă turciă aă M riiă Negreă şiă
ieşireaă estuluiă Europeiă dină circuiteleă comer uluiă interna ional,ă aceast ă
reorientareă aă lumiiă ortodoxeă c treă ună polă excentrică aă separat-oă completă deă
occident,ă definitivândă ună clivajă careă deă ună mileniuă nuă încetaă s ă seă
adânceasc .ă Astfel,ă dină secolulă XVă istoriaă Europeiă devineă practică istoriaă aă
dou ălumiăseparateăşiădiferite.ă
Începuturileăcolonialismuluiăeuropeană
Expansiuneaă Imperiuluiă Otomană nuă aă dusă laă oă reorientareă doară înă politicaă
est-european .ă Occidentulă deveniseă conştientă deă iminen aă cuceririiă
Mediteraneiădeăc treăturci,ăaăc rorăflot ămilitar ăeraălaăsfârşitulăsecoluluiăXVă
ceaămaiăputernic ădinăEuropa.ăLeg turileăcomercialeăaleăvestuluiăcuăOrientul,ă
stabiliteă înă timpulă cruciadeloră şiă men inuteă prină negu toriiă vene ieniă şiă
genovezi,ă erauă acumă definitivă t iate,ă economiaă Imperiuluiă Otomană
men inându-şiă cuă stricte eă tradi ionalulă caracteră autarhică şiă regional.ă Stateleă
occidentaleă s-auă v zută deciă silite,ă maiă alesă caă urmareă aă penurieiă deă metaleă
pre ioase,ă cuă efecteă defla ioniste,ă s ă cauteă accesulă laă alteă pie eă extra-
europene.ăă
Ini iatoriiăacesteiăîntreprinderiăauăfostăportughezii,ăcareălaăînceputulăsecoluluiă
XVă erauă poateă singuriiă de in toriă aiă tehnologieiă şiă expertizeiă necesareă
realiz riiăunorămariăexpedi iiănavale.ăSubăînaltaăprotec ieăaăinfanteluiăHenrică
“Navigatorul”ă (1394-1460),ă ceă aă pusă laă dispozi ieă resurseleă Ordinuluiă
templierilor,ă navigatoriiă portugheziă auă urm rită ună plană grandiosă ceă vizaă
cucerireaă Africiiă deă Nord,ă descoperireaă deă noiă t râmuriă occidentaleă şiă
explorareaă vestuluiă Africiiă şiă aă Indiei,ă şiă înă acelaşiă timpă c utaă alian aă
împotrivaăIslamuluiăcuămisterioaseleăregateăcreştineădinăAsiaăşiăafrica.ăDejaă
laă 1415ă oă prim ă expedi ieă militar ă aă stabilită ună capă deă podă laă Ceuta,ă înă
Maroc;ă câ ivaă aniă maiă târziu,ă auă fostă ocupateă arhipelagurileă Madeiraă şiă
Azore,ă viitoareă escaleă pentruă expedi iileă africane.ă Peă laă 1430ă Portugaliaă
construiaă primeleă caraveleă înă şantierulă navală dină Sagres,ă ini iată deă Henrică
“Navigatorul”ă şiă careă aă reunită elitaă navigatoriloră şiă cartografiloră
continentului.ă Înă urm toareaă jum tateă deă veacă flotaă lusitan ,ă primaă dină
Europa,ă aă explorată întregulă litorală vestică ală Africii:ă înă 1436ă descopereaă Rioă
deă Oro,ă înă 1446ă Guineea,ă 4ă deceniiă maiă târziuă Diegoă Cāoă exploraă estuarulă
fluviuluiă Congoă şiă rmurileă Angoleiă cuă ajutorulă mareluiă geografă Martină
Behaim;ăînă1487ăPeroădaăCovilhao,ăc l torindăînăsecretăînăArabia,ădescopereaă
Etiopiaăcreştin ,ă elulăutopicelorăc ut riăaleăinfanteluiăHenric;ăînăfine,ălaă1488ă
Bartolomeuă Diază ocoleaă Capulă Buneiă Speran e,ă deschizândă ună nouă drumă
spreăpie eleăOrientuluiăÎndep rtat,ăinterziseăpân ăatunciădeăbarieraăotoman .ă
Dup ă numaiă 10ă ani,ă Vascoă daă Gamaă atingeaă laă rândulă s uă rmurileă Indiei,ă
declarândăgazdeiăsale,ămonarhulădinăCalicută
C ădeă60ădeăaniăregiiăPortugalieiătrimiteauăanualăcor biiăînăc l toriiădeă
descoperireăc treămeleagurileăastea,ăştiindăc ăaiciăexist ăregiăcreştiniăcaă
şiăei.ăŞiădinăaceast ăcauz ătrimiteauăs ăseădescopereămen ionateleăteritorii,ă
nuăfiindc ăle-arătrebuiăaurăşiăargint…ă
Acestaăaveaăs ăfieăîns ăcânteculădeăleb d ăalăeroiceiăepociăini iateădeăHenrică
“Navigatorul”.ăMaiărealişti,ăurmaşiiăs iăseăsupuser ăimperativelorăpoliticeăşiă
economice.ă Dejaă aurulă şiă sclaviiă Africiiă recompensaser ă deceniileă deă
explor riă–ăşiăexploat riă–ămetodice.ăRoadeleăc l torieiăluiăVascoădaăGamaăseă
v zur ă cândă regeleă Manuelă Iă trimiseă oă nou ă expedi ieă –ă militar ă deă dataă
aceastaă –ă şiă îşiă instituiă controlulă asupraă coasteloră Indiei.ă Înă 1502ă Vascoă daă
Gamaăînsuşiăpedepsiăcuăcruzimeăoraşulăr sculatăCalicut,ăîntorcându-seăcuăoă
prad ăcolosal ;ădoarăcâ ivaăaniămaiătârziu,ăsuveranulăportughezănumiăprimulă
vice-regeăalăIndiei.ăSeăn şteaăastfelăprimulăimperiuăcolonialămodern,ăceăaveaă
s ă fac ă dină Portugaliaă -ă pentruă oă vremeă –ă ceaă maiă puternic ă economieă dină
Occident.ă
Nouaălumeăseăanun aăîns ăatâtădeăbogat ăîncâtănuăputeauăîntârziaăs ăapar ănoiă
competitori.ăPrimulădintreăaceştiaăeraăcel laltăstatăiberic,ăSpania.ăEpuizat ădeă
costurileă centraliz riiă politice,ă aceastaă nuă c utaă decâtă ună debuşeuă pentruă
nobilimeaăsaăr mas ăf r ăocupa ieăşiămaiăalesăunăimperiuăcolonialăcareăs ăoă
aduc ă laă nivelulă Portugaliei;ă astfelă c ă laă 1492ă Regiiă Catoliciă acceptar ă
proiectulă navigatoruluiă genoveză Cristoforă Columbă deă aă c utaă oă rut ă
occidental ă c treă Indiaă pentruă aă concuraă comer ulă lusitan.ă Înă schimb,ă
caraveleleă luiă Columbă descoperir ă insuleleă M riiă Caraibelor,ă iară înă
urm toareleă expedi iiă explorar ă arhipelagulă Antileloră şiă atinser ă rmurileă
continentuluiăamerican.ă elurileăluiăColumbănuămaiăerauăîns ăcomerciale,ăcaă
înă primaă saă c l torie;ă intereseleă negu toriloră dină Sevillaă şiă aleă coroaneiă
spanioleă impuneauă colonizareaă şiă exploatareaă noiloră teritoriiă –ă chiară şiă cuă
pre ulă extermin riiă indigeniloră –ă pentruă aă prindeă dină urm ă decalajulă fa ă deă
portughezi.ă Regiiă Catoliciă întrev zuser ă imenseleă posibilit iă peă careă leă
deschideauăbog iileăcoloniilorăamericane,ăînăcompara ieăcuăresurseleăs raceă
aleă Spaniei.ă Astfelă seă deschideauă apetiturileă hegemoniceă aleă monarhiloră
spanioliă înă Europa.ă Dac ă secolulă XVă seă încheiaă cuă domina iaă economic ă aă
Portugaliei,ăcelăce-iăurmaăseăanun aăaăapar ineăputeriiăpoliticeăaăSpaniei.ă
ă
Întreb riădeăverificare:ă
1.Cumă s-aă desf şurată procesulă deă unificareă şiă centralizareă politic ă înă vestulă
Europeiăînăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăXV?ă
2.CareăsuntădimensiunileăpoliticeăaleăRenaşterii?ă
3.Careă auă fost,ă înă estulă şiă înă vestulă Europei,ă consecin eleă expansiuniiă
otomane?ăă
ă
Bibliografieă
Gheorgheă I.ă Br tianu,ă Adun rileă deăst riăînăEuropaăşiăînă rileăRomâneăînă
EvulăMediu,ăEd.ăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1996ă
JacobăBurckhardt,ăCulturaăRenaşteriiăînăItalia,ăEd.ăMinerva,ăBucureştiă
JohanăHuizinga,ăAmurgulăevuluiăMediu,ăEd.ăMeridiane,ăBucureştiă
Halilă Inalcik,ă Imperiulă Otoman.ă Epocaă clasic ,ă Ed.ă Enciclopedic ,ă
Bucureşti,ă1996ă
P.ăP.ăPanaitescu,ăInterpret riăromâneşti,ăEd.ăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1994ă
Stevenă Runciman,ă C dereaă Constantinopolului,ă Ed.ă Enciclopedic ,ă
Bucureşti,ă1991ă
TemaăIIă
EpocaăReformeiă(1492-1568)ă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă ă
1. Luptaă stateloră europeneă împotrivaă monarhieiă
universaleăhabsburgiceă
2. Reformaăşiăconsecin eleăeiăpoliticeă
3. Expansiuneaăotoman ăsubăSolimanăMagnificulăă
ă
Imperiileăcolonialeăşiăîmp r ireaălumiiă
Creareaă primeloră imperiiă colonialeă gener ă laă sfârşitulă veaculuiă ală XV-leaă oă
problem ă fundamental ă deă natur ă politic ă şiă juridic :ă cineă aveaă autoritateaă deă aă
arbitraăconflicteleădinăşiădintreăele,ăatâtaătimpăcâtănuăapar ineauăefectivăuniversuluiă
politică europeană şiă structuriloră normativeă aleă acestuia?ă Papalitateaă seă gr biă s -şiă
arogeăacestărol,ăconsiderândăc ă
gestulăapostoluluiăPetruădeăaăc l toriăpeămareăaăexprimatăprivilegiulăpontificatuluiă
ceăîiăd deaădreptulădeăaăst pâniăîntreagaălume.ă
Ac iuniă efectiveă înt rir ă acesteă preten ii;ă dejaă laă 1440ă papaă Eugenă IVă confirm ă
portugheziloră posesiuneaă coasteloră deă vestă aleă Africii,ă iară laă 1455ă succesorulă s uă leă
recunoscuăatâtăteritoriileăceăurmauăaăfiădescoperiteăulteriorăcâtăşiădreptulădeăaăsupuneă
popoareleănecreştine.ăExplor rileăluiăColumbăintroduser ăînăscen ăunănouăcompetitor:ă
Spania,ăaăc reiăpozi ieăp reaăextremădeăfragil ăînăfa aăprimatuluiăcolonialăportughez.ă
Noulă pap ,ă spaniolulă Alexandruă VIă Borgiaă (1492-1503)ă confirm ă îns ă f r ă ezitareă
teritoriileăamericaneăRegilorăCatoliciăchiarădină1493.ăDup ănegocieri,ălaă7ăiunieă1494ă
Portugaliaă reuşiă s ă ob in ă oă pozi ieă cevaă maiă avantajoas ă prină tratatulă deă laă
Tordesillas,ăcareăinstituiaăoălinieădeădemarca ieăîntreăemisferaăoccidental ă–ăspaniol ă-ă
şiăceaăoriental ă–ălusitan ă–ăprintr-unămeridianăsituatălaă370ădeălegheăvestădeăinsuleleă
Azore.ăExtindereaăimperiuluiăcolonialăspaniolăînăOceanulăPacific,ăurmareăaăc l torieiă
luiă Magellanăînăjurulălumiiă(1519-1522),ăaădusălaăoădelimitareă similar ăaăsferelorădeă
influen ă înă acestă spa iuă prină tratatulă deă laă Saragosaă (1529),ă conferindă astfelă
întreprinderiiăcolonialeăunăcaracterădeămonopolăsacralizatădeăconfirmareaăpontifical .ă
Reformaăvaăoferiăîns ăşiăaltorăstateălegitimitateaănecesar ăinterven ieiăînăacestăsistem.ă
R zboaieleăitalieneăpân ălaăîncoronareaăluiăCarolăQuintulă
Aventuraăr zboaielorăitalieneăaăavutăefectulădeăaătranspuneăpoliticaăbalan eiădeăputereă
ceă dominaă raporturileă dintreă stateleă peninsuleiă laă nivelulă întregiiă Europe.ă Dejaă înă
secolulăXVIIIăistoriculăşiăfilosofulăCondillacăconsideraăc ăinterven iaăfrancez ăînăItaliaă
aăschimbatăfa aăEuropei.ăPân ăatunci,ăna iunileăseăocupaser ăseparatădeătulbur rileă
lor:ă înă clipaă aceeaă ă Italia,ă Germania,ă Fran a,ă Angliaă şiă Spaniaă începur ă s ă seă
observeăşiăs ăformezeăligiăîmpotrivaăputeriiăcareăleăp reaăceaămaiădeătemut.ă
Carolă VIII,ă suverană utopică ceă visaă laă recucerireaă Bizan uluiă şiă Ierusalimului,ă seă l s ă
extremă deă uşoră atrasă deă Ludovică Maurulă înă revendicareaă patrimoniuluiă napoletană ală
angevinilor,ăcareănu-iăap reaădeăaltfelădecâtăcaăoăescal ăînămarşulăspreăLocurileăSfinte.ă
Armataăsa,ăînăschimb,ăaăfostăprobabilăprimaăarmat ămodern ,ăformat ădinătreiăarmeă–ă
infanterie,ăcavalerieăşiăartilerieă–ăpl tit ădinăfinan eleăstatuluiăfrancezăşiăluptândăpentruă
bani,ăşiănuăpentruăunăseniorăsauăpentruăonoareaăfeudal .ăPeă22ăfebruarieă1495,ădup ăună
marşătriumfal,ăCarolăintr ăînăNeapole;ălaă20ămaiăp r siăoraşul,ăînăfa aăcoaliz riiăstateloră
italieneăcuăImperiulăGermanăşiăcuăSpania,ăşi-şiăcroiăcuăgreuădrumăspreăFran aăînăluptaă
deă laă Fornovo.ă Caă urmare,ă franceziiă ă evacuar ă peninsula;ă dară patruă aniă maiă târziuă
r zboaieleă reîncepur ă subă noulă rege,ă Ludovică XIIă care,ă renun ândă laă îndoielnicaă
alian ăcuăMaurul,ăîşiăal tur ăVene iaăînărevendicareaăMilanului.ăDuceleăfuăizgonitădeă
trupeleăfranceze,ăiarăîntr-oăîncercareădisperat ădeăaăreveniăcuăajutorulăelve ienilor,ăfuă
prinsăşiădusăînăcaptivitateăînăFran a.ăLudovicăXIIănuăseămul umiădoarăcuăatâtăşiăprintr-
ună tratată secretă şi-lă al tur ă peă Ferdinandă deă Aragon.ă Trupeleă francezeă şiă spanioleă
invadar ăsudulăItaliei,ăiarăLudovicăseăîncoron ălaă2ăaugustă1501ăregeăalăNeapolelui.ă
DescoperireaăItalieiăleăluaseămin ileăfrancezilor;ănuăerauădestulădeătariăpentruăaărezistaă
farmeculuiă rii.ăCuvântulădescoperireăesteăcelămaiăpotrivit.ăÎnso itoriiăluiăCarolăVIIIă
nuăauăfostămaiăpu inăuimi iădecâtăceiăaiăluiăColumb.ă
scrieăMicheletăînă“IstoriaăFran ei”.ăLudovicănu-şiăputuăîns ăp straătronulădecâtăpân ă
înă1503,ăcândăspaniolii,ăînsp imânta iădeădezechilibrulăbalan eiădeăputere,ăîlătrimiser ă
peămareleăgeneralăGonzalvoădeăCordobaăs ărecucereasc ăNeapole.ăLaăCerignolaăşiălaă
Gariglianoăcelebreleăregimenteăspanioleădeăinfanterieă(tercios)ăîiăzdrobir ăpeăfrancezi,ă
iarăFerdinandăseăproclam ăregeăalăNeapolelui,ăinstaurându-şiălaărândulăs uădomina iaă
înă Italia.ă Familiaă Borgiaă şiă Vene ia,ă ultimeleă puteriă independenteă dină peninsul ,ă seă
pr buşir ălaărândulălorăsubăloviturileăpapeiăIuliuăIIă(1503-1513).ăÎnăcaleaăSpanieiămaiă
r mâneauădoarăfranceziiădinăMilano;ăîmpotrivaălor,ăpapaăorganiz ăoă“Sfânt ăLig ”ăcuă
toateămarileăputeriăeuropene.ăÎnăciudaăvictorieiădeălaăRavennaă (1512)ăasupraătrupeloră
Ligii,ăLudovicăXII,ăatacatăpeătoateăfronturile,ăabandon ăMilanul,ăiarăultimaărezisten ăaă
republicanilorăflorentiniăalia iăcuăFran aăc zuăsubăloviturileăluiăGonzalvoădeăCordoba,ă
careă reinstaur ă dinastiaă deă Medici.ă Maiă multă succesă avuă succesorulă luiă Ludovic,ă
FranciscăIă(1515-1547)ăcareădup ăceăîncerc ăf r ăniciăunăsuccesăs ărecuperezeăMilanoă
peăcaleădiplomatic ,ăseăciocniăcuătrupeleăelve ieneăceăap rauăducatul,ăprovocându-leăoă
r sun toareă înfrângereă laă Marignanoă (13-14ă sept.ă 1515).ă Înă fine,ă prină tratatulă deă laă
Noyonă (1516)ă Franciscă ob inuă Milanul,ă înă schimbulă renun riiă laă preten iileă
napoletane.ă Împ ratulă Maximilian,ă careă fuseseă inimaă Ligii,ă fuă p r sită deă alia iiă s i,ă
situa iaădinăItaliaăînclinândăastfelădinănouăînăfavoareaăFran ei.ăă
CarolăQuintul:ăîntreăImperiulăGermanăşiămonarhiaă
universal ă
LaăsfârşitulăsecoluluiăXVăImperiulă(Reich)ăgermanăseăînf işaăcaăunămozaicădeăstateă

independente,ăaăc rorăcoeziuneăeraăvagăasigurat ădeăîmp ra iiădinăcasaădeăHabsburg.ă

“Bulaădeăaur”ădat ăînă1356ădeăCarolăIVăprevedeaăalegereaăîmp ratuluiăprinăvotă

majoritarădeăc treăunăcolegiuăformatădină7ăelectori:ăarhiepiscopiiădeăMainz,ăTrierăşiă

Köln,ăconteleăpalatin,ăregeleăBoemiei,ăduceleăSaxonieiăşiămarkgrafulădeăBrandenburg.ă

Înăschimb,ăsuveranulăpontifăeraăexclusădeălaăaceast ăalegere.ăMaximilianIăaăîncercatăs ă

deaăoăorganizareăacestuiăconglomeratăpoliticădeăsorginteăfeudal ,ăînt rindăautoritateaă

împ ratuluiăşiădieteiăReichuluiăînăfa aăprincipilor.ăÎnă1500ăelăîncerc ăchiarăs ăinstituieă

ună“guvernăalăImperiului”,ămaiăuşorădeăconvocatădecâtădietaăcompus ădinănenum ra iiă

senioriăgermani;ădarăacestaăfuădesfiin atădoiăaniămaiătârziu.ăSingurulărezultatăefectivăală

reformelorăsaleăaăfostăîmp r ireaăadministrativ ăaăGermanieiăînă10ă“cercuri”ăşiăcreareaă

unuiăorganăjuridicăsuprem,ăCameraăimperial .ăPeăplanăextern,ădup ăinsucceseleă

italiene,ăultimiiăaniăaiădomnieiăluiăMaximilianăauăfostădedica iăconsolid riiăputeriiă

caseiădeăHabsburgăînăEuropa.ăNepotulăs u,ăCarol,ădomneaădejaădină1516ăasupraă

Spanieiăşiă rilorădeăJos;ăMaximilianăseăstr duiăs -lăurceăşiăpeătronulăimperial.ă

Electoriiăseătemeauăîns ăpreaătareădeăcasaădeăAustria;ăeiăp reauăaăi-lăpreferaăluiăCarolă

peăFranciscăIăsauăpeăFredericădeăSaxonia.ăSus inutăfinanciarădeăbancheriiăFuggerăşiă

psihologicădeăfrancofobiaăelectorilor;ăcandidatulădeăHabsburgăseăimpuseăînăceleădină

urm ăînădaunaăceluiăfrancez,ăfiindăalesălaă28ăiunieă1519.ăFranciscătransform ăîns ă

eşeculăs uăimperialăîntr-oărivalitateădeănestinsăfa ădeăCarolăVă(“Quintul”)ăşiăîncerc ă

s -lăatrag ădeăparteaăsaăpeăHenricăVIIIăalăAngliei,ăcareăarăfiăputuăînclinaăbalan aăînă

favoareaăfrancezilor;ăfuăîns ălipsitădeăsucces,ăcaăşiăpeăfrontulăitalian,ăundeăr zboiulă

reîncepu,ăaducândămariăvictoriiăimperialilorăcareăşi-lăal turaser ăpeăcelămaiăbună

generalăfrancez,ăconetabilulădeăBourbon.ăÎncercândăs ărecucereasc ăMilanul,ăFranciscă

însuşiăfuăcapturatădup ădezastrulădeălaăPaviaă(1525).ă

Arăfiăpututăfiăînceputulădomina ieiăhabsburgiceăînăEuropa,ăc ciănimicănuămaiăp reaăaă

staă înă caleaă luiă Carolă Quintul;ă dară tocmaiă proiecteleă deă monarhieă universal ă aleă
împ ratuluiăfur ăprincipaleleăobstacoleăînărealizareaăacestuiă el.ăCumulândădomeniileă
Habsburgilorăşiăceleăspaniole,ăst pânireaăluiăCarolăeraăimens ă–ăunăimperiuă“pesteăcareă
soareleă nuă apuneaă niciodat ”ă –ă şiă dină aceast ă cauz ă imposibilă deă guvernat;ă
administra iaăsaăeraăatâtădeădebil ăîncâtăîmp ratulăaăfostănevoităs ăc l toreasc ăoăziădină
patruăînălungaăsaădomnieăpentruăaăasiguraăguvernareaăposesiunilorăsaleădispersate.ă
Deă 9ă oriă amă fostă înă Germaniaă deă Sus,ă deă 6ă oriă amă trecută înă Spania,ă deă 7ă oriă înă
Italia,ădeă10ăoriăamăvenităînăFlandra,ădeă4ăori,ăatâtăpeătimpădeăpaceăcâtăşiăpeătimpă
deăr zboi,ăamăp şităpeăp mântulăFran ei,ădeă2ăoriăpeăcelăalăAngliei,ădeăalteă2ăoriăamă
 înaintatăîmpotrivaăAfricii,ăceeaăceăînătotalăarăfaceă40ădeăc l torii,ăf r ăaăleăsocotiăşiă
peăceleădeămaiămic ăimportan ă
declaraă Carolă Quintulă înă testamentulă s uă politic.ă Înă acelaşiă timp,ă dimensiunileă
Imperiuluiă îlă obligauăpeăHabsburgăs ăpoarteăr zboaieăpeămaiămulteăfronturiădeodat :ă
împotrivaă franceziloră înă Italia,ă împotrivaă tendin eloră centrifugeă aleă suveraniloră
teritorialiă înă Germania,ă împotrivaă turciloră înă Ungariaă şiă înă Mediterana.ă .ă Caă urmare,ă
frateleă s uă Ferdinandă primiă înă 1522ă conducereaă posesiuniloră germaneă aleă caseiă deă
Austria,ă iară înă 1531ă fuă alesă succesoră laă tronulă imperial;ă caă urmareă elă trecuă laă
reorganizareaă teritoriiloră sale,ă continuândă operaă luiă Maximiliană Iă într-ună spirită
centralizatorămaiămodern,ădeschisăc treăcolaborareaăcuăprincipiiăchiarăpesteăcapulăluiă
Carol.ă
Nuă acelaşiă lucruă seă puteaă îns ă spuneă şiă despreă împ rat.ă Adev rată suverană medieval,ă
Carolă eraă ghidată înă politicaă saă european ă deă elulă restaur riiă Imperiuluiă creştină
universal,ă înă daunaă factoriloră centrifugiă reprezenta iă deă monarhiileă na ionaleă şiă deă
Reform ;ăînăslujbaăacestuiăideal,ăelăorganizaseăpeăîntregulăcontinentăunăp ienjenişădeă
c s toriiădinasticeămenităaăinstituiăsuprema iaăcaseiădeăHabsburgădinăPortugaliaăpân ă
înă Danemarca.ă Înă acelaşiă timp,ă personalitateaă saă aă fostă şiă ceaă aă unuiă conduc toră
modern,ă uzândă deă toateă mijloaceleă politiceă interneă şiă externe,ă aliată cuă institu iileă
bancareăşiăfavorabilăapari ieiăcapitalismului,ăcreatorăuneiăarmateăperfec ionateăcareăînă
ultim ăinstan ăvaăfiămareleăinstrumentăalăpoliticiiăhabsburgice.ă
R zboaieleăitalieneăpân ălaăpaceaădeălaăCateau-
Cambrésisă
PrinătratatulădeălaăMadridă(1526)ăFranciscăIăfuăeliberatăînăschimbulăabandon riiăItalieiă
şiăBurgundiei.ăÎntorsăînăpatrieăelărefuz ăs ăseăconformezeăacestorăprevederiăşiădeclanş ă
ună nouă r zboiă înă alian ă cuă stateleă italieneă (“Ligaă deă laă Cognac”).ă Armateleă saleă nuă
avur ă îns ă succes.ă Înă frunteaă trupeloră imperialeă conetabilulă deă Bourbonă invad ă
peninsulaăşiăneavândăcuăceăs -şiăpl teasc ăsolda iiăleăpermiseăs ăjefuiasc ăRomaăşiăs -lă
r scumpereă peă pap ;ă dară fuă elă însuşiă ucisă înă acesteă tulbur riă (1527).ă Paceaă deă laă
Cambraiăconsfin iăînă1529ăînfrângereaăluiăFrancisc;ădarăelănuăabandon ăsperan aădeăaă
puneămânaăpeăItalia,ăpoartaăspreăinimaăEuropeiăcentrale.ăAlteădou ăr zboaie,ăînă1536-
1538ăşiăînă1538-1547,ănuăreuşir ăs ămodificeăsubstan ialăsitua ia:ăFran aănuăeraădestulă
deăputernic ăiarăImperiulăaveaădeăluptatăşiăpeăalteăfronturi,ăunărezultatădecisivăp rândă
practică imposibil.ă Succesorulă luiă Francisc,ă Henrică II,ă seă alieă cuă principiiă reforma iă
germaniăşiămut ăconflictulălaăfrontieraărenan ,ăcucerindăoraşeleăstrategiceăMetz,ăToulă
şiăVerdun.ăCarolăQuintulăîncerc ăf r ăsuccesăs ăreiaMetzăînă1552ăşiăfuăînvinsădoiăaniă
maiătârziuălaăRenty;ăr zboiulăcontinu ăf r ăvreunărezultatăatâtăpeăRinăcâtăşiăînănordulă
Italieiă pân ă înă 1556,ă cândă for eleă p reauă completă epuizate;ă dară dup ă ună scurtă
armisti iu,ăFilipăII,ăfiulăluiăCarolăşiăsuccesorulăs uăpeătronulăSpaniei,ărelu ăopera iunile.ă
Frontulăitalianăfuseseăabandonatădeă;ăteatrulădeăr zboiăseămut ăînănordulăFran ei,ăundeă
înă ciudaă uneiă mariă victorii,ă tercios-urileă spanioleă nuă reuşir ă s ă cucereasc ă fort rea aă
Saint-Quentină (1557).ă Niciă alia iiă loră engleziă nuă avur ă maiă multă succes,ă pierzândă
portulăCalaisăînă1558;ăunăanămaiătârziu,ăFilipăsemn ăpaceaălaăCateau-Cambrésisă(2-3ă
aprilieă1559).ăFranceziiărenun auădefinitivălaăItalia,ăp strândăînăschimbăCalaisăşiăceleă
treiăoraşe;ăastfelăluar ăsfârşităr zboaieleăitaliene.ă
Reformaăluteran ă
LaăînceputulăveaculuiăalăXVI-leaăBisericaăCatolic ă
continuaăs ăfieăceaămaiăinfluent ăputereăpolitic ;ădară
disensiunileăinterneăauăafectatăgravăunitateaăei.ăÎntreă1378ă
şiă1417ăBisericaăCatolic ăaăfostădivizat ăîntreă2ăpapi,ălaă
RomaăşiălaăAvignonă(dină1409ăşiăunăalătreileaălaăPisa).ă
aceast ăcriz ăaăfostănumit ăMareaăSchism ;ăeaăaăgenerată
demersuriăreformatoare,ăprecumăcelăalăluiăJanăHusăînă
CehiaăsauăJohnăWyclifăînăAnglia.ăPrinăConciliulădeălaă
Konstanză(1414-1418)ăs-aăpusăcap tăacesteiădiviz riăaă
lumiiăcatolice,ădarăşiătendin elorăreformatoare.ăHusăînsuşiă
aăfostăarsăpeărugă(1415);ăînăreplic ,ădiscipoliiăs iăauă
declanşatăostilit ile,ărezistândăarmatelorăcatoliceăpân ăînă
1434.ăDeşiăgravăsl bit ădeădisensiunileăMariiăSchisme,ă
papalitateaănu-şiăpierduseăînc ărolulădeăactorăcentralăînă
sistemulăpoliticăalăEuropei;ăalian aăsaăcuăImperiulăgermană
îiăataşaseăîns ăetichetaădeăconservatorismăînăochiiăfor eloră
modernizatoareăaleămonarhiilorăna ionaleăcentralizate.ă
Încerc rileănenum ratelorăconciliiădeăaăreformaă
catolicismulă“înăcapulăşiăînămembriiăs i”ănuămaiă
satisf ceauăniciădorin eleăbisericilorăna ionaleăşiăniciăpeă
celeăaleămul imiiăcredincioşilor.ăParadoxal,ăReformaăaă
ap rutăpentruăprimaăoar ăînăGermania,ăbastionăală
moderniz riiăcatolice,ăşiănuăîntr-unaădinăverigileăslabeăaleă
sistemului;ăşiăaceastaăpentruăc ăaştept rileăclericilorăşiă
mirenilorăgermaniăerauămultămaiămariădecâtăînăoriceăalt ă
regiuneăaălumiiăcatolice.ăLaă31ăoctombrieă1517ăc lug rulă
MartinăLutheră(1483-1546)ăafişaăpeăuşaăcatedraleiădină
Wittenbergăceleă95ădeătezeădenun ândăabuzurileăRomei.ă
Gestulăînăsineănuăeraănou;ădarăimplica iileăsaleăfur ă
imense,ăaducândăpracticăproblemeleăcatolicismuluiăînăfa aă
tribunaluluiăstatelorăgermane.ăConfruntatăcuăunăpontificată
rebarbativ,ăLutherăseăradicaliz ărapidăcontestândăprimatulă
papei,ăautoritateaăconciliilorădarăşiăsuperioritateaăBisericiiă
înăraportăcuăputereaăpolitic .ăÎnă1520ăelăchem ănobilimeaă
german ăs ăîntreprind ăreformareaăcatolicismului;ă
convocatădeăCarolăQuintulăînăfa aădieteiăimperialeădeălaă
Worms,ărefuz ăs -şiăretractezeăopiniileăşiăfuăcondamnată
 caăeretic.ăDinăacestămomentăReformaădeveniăunăfenomenă
politicăcuăimplica iiăimense.ă
Refuzulă autorit iiă imperialeă peă careă Carolă şiă Ferdinandă încercauă s ă oă impun ă cuă
mijloaceă autoritareă îiă conduseă peă principiiă germaniă spreă Luther;ă însuşiă electorulă
FredericădeăSaxoniaădeveniăprotectorulăreformatorului.ăCândăpapaăseăplânseădieteiădeă
laă Nüremberg,ă nobilimeaă Imperiuluiă îiă r spunseă printr-ună memoriuă careă reluaă
acuza iileăluiăLuther.ăPontifulănuăputuăîns ăapelaăniciălaăCarolăQuintul,ăc ciăacestuiaăîiă
conveneaăînăfondăReformaăcaăsurs ădeădiviz riăpoliticeăîntreăduşmaniiăs i,ăopunându-
seădeciăconvoc riiăunuiăconciliu.ăSitua iaănuăeraămaiăpu inădificil ăniciăpentruăLuther:ă
micaănobilimeăînăfrunteăcuăUlrichăvonăHuttenăşiăcuăcondotierulă FranzăvonăSickingenă
inten ionaă s ă foloseasc ă Reformaă caă ună instrumentă înă luptaă saă împotrivaă cleruluiă şiă
principilor;ă discipoliiă radicali,ă precumă Thomasă Münzer,ă luaser ă conducereaă mareluiă
r zboiă r nescă ceă izbucniă înă Germaniaă înă 1524,ă aruncândă blamulă radicalismuluiă
egalitarăasupraăReformei.ăLutherăfuăastfelăobligatăs ăfac ăoăop iuneăpolitic ăînăfavoareaă
principilorăgermani;ăTratatulăasupraăautorit iiătemporaleăşiălimitelorăsupuneriiăceăiăseă
cuvină şiă broşuraă Împotrivaă hoardeloră criminaleă şiă pr d toareă deă raniă definescă
pozi iaăsaăînăraportăcuădevian eleăfa ădeăReform ,ădezavuândărebeliunileăşiăjustificândă
coerci iaăetatic ăf r ăa-iăimpuneălimite.ăConştiin aăesteăliber ,ănuăşiăexprimareaăei,ăcareă
depindeădeădeciziaăsuveranului,ăautoritateăabsolut ăînămaterieă deăcredin ăaăsupuşiloră
s i.ăBunulăcredinciosăurmeaz ,ăînăsferaăprivat ,ăînv turaăEvangheliei;ădarăînăspa iulă
publică elă areă obliga iaă deă aă seă supuneă f r ă împotrivireă puteriloră instituite,ă pentruă c ă
libertateaă exterioar ă nuă areă niciă oă valoareă înă raportă cuă ceaă interioar ,ă creştin .ăă
Principiiăgermaniăseăvorăraliaăcuăuşurin ăacesteiădogme,ăcareăafirm ăc ă
dată fiindă c ă sabiaă aă fostă dat ă deă Dumnezeuă pentruă a-iă pedepsiă peă ceiă r i,ă a-iă
protejaăpeădrep iăşiăaăp straăpacea,ăaceastaădovedeşteăc ăfaptulădeăaăfaceăr zboiăşiă
aăm cel riăesteăinstituitădeăDumnezeu,ăcaăşiătotăceeaăceăurmeaz ădinăcampaniiăşiă
dinădreptulăr zboiului.ă
Eraă astfelă legitimat ă nuă doară autoritateaă principiloră germaniă ciă şiă perpetuaă stareă deă
r zboiă ceă domneaă înă rela iileă dintreă ei,ă caă şiă însuşireaă imenseloră avu iiă aleă Bisericiiă
catolice.ă Propagareaă luteranismuluiă aă constituită deciă pentruă spa iulă Reich-uluiă ună
vectorăcentrifug,ăcontrarăcentraliz riiăpolitice.ăVomăvedeaăîns ăcumăînăalteăregiuniăaleă
EuropeiăReformaăaăavutăîns ăconsecin eădiferite.ă
AvatarurileăReformeiăînăAngliaă
Dogmele luterane au găsit în Anglia un teren prielnic pregătit
de Wyclif, ai cărui adepţi au fost aproape imediat integraşi în
mişcarea Reformei. Henric VIII (1509-1547) nu era ostil
acestei tendinţe; el a decis însă să o canalizeze, atât pentru a se
elibera de insuportabila autoritate pontificală, controlată de
Carol Quintul, cât şi pentru a divorţa de o soţie ce nu-i dăduse
nici un moştenitor de sex masculin şi care în plus era şi
mătuşa împăratului. Vechiul său ministru, cardinalul Wolsey,
era incapabil să mai menţină balanţa de putere ce
caracterizase diplomaţia engleză în relaţiile cu Carol şi cu
Francisc I. Nereuşind să soluţioneze nici chestiunea divorţului
el fu înlocuit cu Thomas Cromwell, discipol al teoriilor
machiavellice, ce forţă “Parlamentul Reformei” (1529-1536)
să aprobe ruptura cu papalitatea şi instituirea Bisericii
Anglicane prin “Actul de Supremaţie” din 1534. Clerul
accepta astfel autoritatea monarhului, devenit “unicul şi
supremul şef pe pământ al bisericii Angliei” (erastism). Henric
cointeresă Parlamentul în problema Reformei prin
secularizarea averilor mănăstireşti care fură apoi vândute
publicului; în fond chestiunea religioasă era pentru el un
mijloc de a-şi absolutiza autoritatea, motiv pentru care
anglicanismul îi persecută atât pe catolici cât şi pe reformaţi
ca rebeli faţă de puterea monarhică; însuşi cancelarul Morus
fu executat în 1535. Măsurile luate de Cromwell întăriră
această tendinţă, instituind o strictă reglementare etatică în
materie de credinţă; statul impuse chiar textul cărţii de
rugăciuni – PrayerăBook a arhiepiscopului Cranmer. Reforma
engleză a avut astfel un caracter mai degrabă politic, de
instrument al absolutismului, îndepărtându-se de tendinţa
luterană spre care Cranmer şi Cromwell vroiau să-l dirijeze în
favoarea unui catolicism cu dimensiuni naţionale şi erastice.
La moartea lui Henric VIII fiul său Eduard, partizan al
orientării reformatoare, s-a confruntat cu grave tulburări
produse de catolici, culminând cu răscoala lui Robert Kett
(1549). Eduard se stinse curând, lăsând tronul sorei sale,
Maria, a cărei domnie avea să se remarce prin triumful
temporar al reacţiunii catolice. Căsătorită în 1554 cu fiul lui
Carol Quintul, Filip, devenit apoi rege al Spaniei, Maria se
implică alături de acesta în războiul împotriva Franţei; Anglia
deveni practic vasala puterii spaniole iar persecuţiile împotriva
anglicanilor se soldară cu peste 300 de victime între 1555-
1558, printre acestea numărându-se chiar Cranmer. Eforturile
Mariei fură însă vane; după moartea ei în noiembrie 1558 o
altă fiică a lui Henric, Elisabeta, urcă pe tron şi restabili
anglicanismul. Parlamentul, ostil catolicilor, votă atât Actul de
Supremaţie cât şi Actul de Uniformitate care făcea din Prayeră
Book singura formă de cult admisă. Reforma engleză îşi relua
astfel caracterul de revoluţie laică întreprinsă de coroană şi în
acelaşi timp se ralia reformei europene.
ImperiulăgermanăşiăReformaă
Convingerileă catoliceă aleă Habsburgiloră s-auă dovedită deă nestr mutat,ă înă ciudaă
imperativeloră politice,ă careă leă cereauăcelăpu inăflexibilitateă înăraportăcuăluteranismul.ă
For ată deă împrejur ri,ă Carolă fuă obligată s ă acordeă principiloră libertateaă religioas ă laă
dietaă deă laă Speyeră (1526);ă dară treiă aniă maiă târziu,ă înă condi iiă maiă favorabile,ă revoc ă
decizia,ă provocândă protestulă nobilimiiă şiă oraşeloră luterane.ă Deă aiciă veniă numeleă deă
„protestan i”ă dată adep iloră Reformei,ă careă pân ă atunciă îşiă spuneauă „evanghelici”.ă Eiă
înaintar ă împ ratuluiă oă profesiuneă deă credin ă –ă „Confesiunea de la Augsburg”ă ă -ă
justificândăpozi iaăreformat ăşiăaccentuândăpuncteleăcomuneă(1530).ăCarolărefuz ăîns ă
aceast ăpozi ieămoderat ;ăînăreplic ,ăprincipiiăşiăoraşeleăluteraneăformar ă„Ligaădeălaă
Schmalkalden”ăîmpotrivaăcatolicismuluiăşiăîmp ratului,ăsprijini iăfiindădeăAngliaăşiădeă
Fran a;ă primulă loră succesă fuă cucerireaă Würtemberg-ului.ă Carolă aştept ă caă situa iaă saă
extern ă s ă seă ameliorezeă pentruă aă declanşaă ataculă asupraă protestan ilor;ă aceastaă seă
întâmpl ăabiaăînă1546ăcând,ăcuăajutorulăpapei,ăLigaăfuăînvins ălaăMühlbergăiarăcapiiăei,ă
duceleă Saxonieiă şiă landgrafulă deă Hessa,ă c zur ă înă mâinileă împ ratului.ă Acestaăabuz ă
îns ă deă succesă şiă provoc ă oă nou ă revolt ă aă principiloră reforma i,ă grupa iă acumă înă
„Uniuneaă deă laă Torgau”ă condus ă deă ună fostă aliată ală luiă Carol,ă Mauriciuă deă Saxonia.ă
R sturnareaăsitua ieiăîlălu ăprinăsurprindereăpeăîmp rat;ăcâtăpeăceăs ăfieăluatăprizonieră
deăduşmaniiăs i,ăelăseăgr biăs ăproclameătoleran aăreligioas ă(1552)ăconfirmat ătreiăaniă
maiătârziuăprinăpaceaădeălaăAugsburg.ăPaceaăreligioas ădeălaăAugsburgă(25ăsept.ă1555)ă
aăasiguratăprotestan ilorădreptulălaălibertateaăcultuluiăşiădrepturiăegaleăcuăcatoliciiăşiăaă
sanc ionată seculariz rileă dină principateleă reformate.ă Eaă contraveneaă înă realitateă
libert iiădeăcredin ,ăadoptândăformulaă„cuius regio, eius religio”ăprinăcareăsuveranulă
decideă credin aă supuşiloră s i.ă Carolă Quintulă abdic ă înă 1556,ă refuzândă practică s ă
accepteă sciziuneaă religioas ă aă Europeiă şiă consecin eleă sale,ă careă f ceauă practică
imposibil ămonarhiaăuniversal ăcatolic .ăElănuăreuşiăniciăm carăs -lăimpun ăpeăfiulăs uă
Filipăpeătronulăimperial;ăprincipiiăgermani,ăcaăşiăpapa,ăîlăsus inur ăpeăFerdinand,ăcareă
aveaăoăreputa ieădeămoderat.ăSuccesorulăacestuia,ăMaximilianăIIă(1564-1576)ăseăf cuă
chiarăcunoscutăcaăpromotorulăuneiăpoliticiădeătoleran ,ăatâtăînăteritoriileăhabsburgiceă
câtăşiăînăImperiu.ă
Centralizareaăpolitic ăşiăluteranismulăînăSuediaă
DeălaăsfârşitulăveaculuiăalăXIV-leaă rileăscandinaveăerauăreuniteăprinăUniuneaădeălaă
Kalmarăcareăfavorizaăîns ăînămodăv dităDanemarcaăînădaunaăSuedieiăşiăNorvegiei,ă
astfelăc ăîntregulăsecolăXVăaăfostămarcatădeăluptaăacestoraăpentruăeliberareaădeăsubă
tutelaă regiloră danezi.ă Domniaă luiă Christiană IIă (1513-1523)ă aă constituită punctulă
culminantă ală acestuiă procesă finalizată prină independen aă şiă centralizareaă politic ă aă
Suediei.ă Autentică principeă ală Renaşterii,ă Christiană IIă şi-aă binemeritată poreclaă deă
“NeroăalăNordului”ădup ăce,ăcuăsprijinulăpapeiăşiăalălumiiăcatolice,ăaăînl turatădeălaă
putereă familiaă Sture,ă ceă administraă Suediaă deă 50ă deă ani,ă şiă aă m cel rită capiiă
“partiduluiă na ional”ă suedeză –ă fruntaşiiă nobilimiiă şiă burghezieiă dină Stockholmă –ă
extinzândăapoiămasacrulălaăscaraăîntregiiă riă(1520).ăTân rulăGustavăWasa,ădintr-oă
familieă deă frunteă aă “partiduluiă na ional”,ă lu ă conducereaă lupteiă deă eliberareă şi,ă cuă
ajutorulăgermanilor,ăreuşiăs -lăalungeăpeăChristianăIIăînă1521,ăpentruăcaăunăanămaiă
târziuăSt rileăGeneraleădanezeăs -lădepun ăpeătiraniculălorămonarh,ădizolvândăastfelă
uniunea.ăAlesăregeăînă1523,ăWasaăaveaăîns ădeăluptatăcuăelementeleăloialeăfostuluiă
suverană –ă înă principală Bisericaă Catolic ,ă aleă c reiă averiă fur ă înă celeă dină urm ă
confiscateădeăstatăprinădeciziaăAdun riiăSt rilorăsuedezeăinfluen at ădeăpredicatoriiă
luteraniă (1527).ă Înă acesteă condi ii,ă adoptareaă Confesiuniiă deă laă Augsburgă deă c treă
St riăînă1540ăap ruăcaăoăop iuneăpolitic .ăCeăconfirmaăînăacelaşiătimpăindependen aă
Suediei,ă dară şiă autoritateaă monarhului,ă careă seă proclam ă capulă Bisericiiă luterane.ă
Pân ălaăabdicareaăsaăînă1560,ăGustavăWasaărealiz ăcompletaăcentralizareăaăstatuluiă
şiă în buşiă ultimeleă tendin eă secesioniste,ă iară diploma iaă suedez ă seă reorient ă c treă
alian aă cuă Fran a.ă Caă şiă înă Anglia,ă protestantismulă constituiă mareleă instrumentă ală
politiciiă regale:ă erastismulă confereaă monarhuluiă suveranitateaă spiritual ă asupraă
supuşiloră s i,ă iară confiscareaă averiloră Bisericiiă Catoliceă îiă ofereaă atâtă oă baz ă
economic ăextins ăcâtăşiămijloculădeăaăsatisfaceăpofteleămarilorăseniori.ăUnăprocesă
similară seă desf şur ă şiă înă Danemarcaă dup ă ceă înă 1527ă St rileă decretar ă libertateaă
religioas ,ăaruncândăastfelă araăînăbra eleăReformei.ăPeăplanăexternăprinăp strareaăşiă
Norvegia,ăcare-şiăpierduăoriceăautonomieăadministrativ ,ăsuveraniiădaneziăreuşir ăs ă
seăimpun ăcaăarbitriăpoliticiăînăBalticaăpân ăînăprimeleădeceniiăaleăsecoluluiăXVIIă
DimensiuniăpoliticeăaleăReformei.ăCalvinismulă
Esteă incontestabil ă leg turaă stabilit ă deă Maxă Weberă întreă Reform ă şiă economiaă
capitalist ;ădarălaăfelădeăadev rat ăesteăşiătezaăulterioar ăaă luiăE.ăTroeltsch,ăpentruă
careă Reformaă aă fostă maiă degrab ă ună vectoră ală unoră proceseă politice,ă economice,ă
socialeă şiă culturaleă ceă germinaser ă spreă sfârşitulă secoluluiă XVă înă mediulă catolic.ă
Totuşi,ăoăopinieăcomun ăprintreăistoriciăaăsus inutămult ăvremeăc ăprotestantismulăaă
adusăpentruăprimaăoar ălibertateaăpolitic ăna iunilorăEuropei;ăchiarăşiăMontesquieuă
l-aă considerată oă religieă potrivit ă republiciloră maiă degrab ă decâtă uneiă monarhii.ă
Fapteleăneăprezint ăîns ăoăsitua ieădiferit ăşiămultămaiăcomplex .ăÎnăstateleăgermane,ă
paceaă deă laă Augsburgă aă confirmată autoritateaă principiloră asupraă vie iiă spiritualeă aă
supuşilor.ă Înă nordulă Europei,ă luteranismulă aă fostă principalulă instrumentă ală
centraliz riiă şiă absolutismuluiă monarhic,ă dină Angliaă pân ă înă Prusia.ă Chiară şiă
protestan iiă franceziă nuă auă încercată decâtă s ă reproduc ă structuraă confederativ ă deă
sorginteă feudal ă aă Imperiuluiă German.ă Doară rileă deă Josă auă realizată oă republic ă
burghez ă calvin ;ădarăstructuraăacesteiaăeraăanterioar ăreformei,ăvenindădinăepocaă
domina ieiăburgunde.ăChateaubriandăafirmaăcuăjuste eăc ă
protestantismulănuăaăschimbatănimicălaănivelulăinstitu iilor;ăacoloăundeăaăg sităoă
monarhieăreprezentativ ăsauărepubliciăaristocratice,ăcaăînăAngliaăşiăînăElve ia,ă
le-aă adoptat;ă undeă aă întâlnită guvern minteă militare,ă caă înă nordulă Europei,ă s-aă
acomodat,ăşiăle-aăf cutăchiarămaiăabsolute.ă
Şiă totuşi,ă dac ă Lutheră şiă luteranismulă auă furnizată doară oă excelent ă justificareă
“establishment”-uluiă principateloră germane,ă alteă curenteă protestanteă auă introdusă
reformeă institu ionaleă semnificative.ă Înă ală treileaă deceniuă ală secoluluiă XVI,ă Ulrichă
Zwingliăaăpusăînăpractic ăunăidealăcreştinăpurificatălaăZürich,ălegândăstrânsăbisericaădeă
putereaă civil ;ă dintreă partizaniiă s iă s-aă desprinsă mişcareaă anabaptist ,ă înă frunteă cuă
Thomasă Münzer,ă ducândă zwinglianismulă laă ultimaă saă consecin ă –ă eliminareaă
autorit iiă politice,ă crea ieă aă Diavolului,ă şiă înlocuireaă eiă cuă oă societateă înă spiritulă
Evangheliei.ăAnabaptiştiiăseăal turar ă ranilorăr scula iăînă1523;ădezavua iăchiarăşiădeă
Zwingli,ăfur ăînvinşiălaăFrankenhausenăiarăMünzer,ăluatăprizonier,ăfuădecapitată(1525).ă
Niciă Zwingliă nuă avuă oă soart ă maiă bun ;ă cantoaneleă elve ieneă catoliceă îlă învinser ă înă
b t liaădeălaăKappel,ăundeăînsuşiăreformatorulăîşiăg siăsfârşitulă(1531).ăDiscipoliăaiăs iă
difuzar ăîns ămodelulăpoliticăzwinglianălaăBaselăşiălaăBerna,ăcaăşiăînăregiuneaărenan .ă
Niciă radicalismulă luiă Münzeră nuă disp ru,ă cunoscândă oă efemer ă înflorireă laă Münsteră
întreă1534-1535.ăLaăînceputulăanuluiă1534,ălideriiăanabaptiştiădinăGermaniaăşiăOlandaă
–ăJanăMatthijs,ăMelchiorăHoffman,ăJanădeăLeydaă–ăseăreunir ălaă Münster,ăinstaurândă
unăregimăteocraticăautoritar.ăOraşulădeveniăastfelă“NoulăIerusalim”,ăundeăproprietateaă
eraă desfiin at ,ă seă instituiaă ună programă severă deă munc ,ă via aă privat ă eraă severă
reglementat .ă Proclamată rege,ă Jană deă Leydaă decret ă chiară poligamia,ă luându-şiă elă
însuşiă 17ă so ii;ă dară violen aă şiă desfrânareaă cet iiă anabaptisteă atraseă ostilitateaă
principiloră vecini,ă atâtă catoliciă câtă şiă protestan i.ă Ună asediuă deă pesteă ună ană duseă laă
c dereaă Münster-uluiă înă 1535ă şiă laă executareaă capiloră mişc rii.ă Zwinglianismulă înă
variantaă pacifist ă propov duit ă deă Mennoă Simonsă s-aă r spândită ulterioră înă micileă
comunit iă ruraleă dină Olandaă şiă vestulă Germaniei;ă ceaă maiă cunoscu iă urmaşiă
contemporaniăaiămennoni ilor,ădarăşiăceiămaiăconservatori,ăsuntăamish-iiăamericani.ăă
Totăînă rileărenane,ălaăStrasbourg,ăMartinăBucerăinstitui,ăînănumeleăautonomieiăşiă
preponderen eiăbisericiiăînăraportăcuăstatul,ăunăregimăpoliticătolerant.ăIdeileăsaleăl-
auă inspirată fundamentală peă Calvină (Jeană Cauvin,ă 1509-1564)ă înă elaborareaă unuiă
nouă modelă ală Reformei.ă Convertită înă 1533,ă obligată s ă p r seasc ă Fran aă elă fuă
chemată laă Genevaă deă reformatorulă Guillaumeă Farel.ă Începândă dină 1541ă Calvină
transform ă oraşul,ă într-oă cetate-modelă aă lumiiă protestante.ă Administra iaă
municipal ă seă subordonaă consistoriuluiă alc tuită dină pastoriă protestan i,ă aă c ruiă
jurisdic ieă aă fostă extins ă deă laă ceaă aă unuiă tribunală religiosă laăcenzuraă moravuriloră
geneveze.ă Înă fondă elă respingeaă autoritateaă superioar ă aă instan eloră civile,ă
îndep rtându-seătotămaiămultădeădogmaăluteran .ă
Deoareceă preo iiă suntă puşiă s ă administreze,ă s ă vesteasc ,ă s ă propov duiasc ă
mesajulă divin,ă eiă suntă datoriă s ă îndr zneasc ă oriceă şiă s -iă sileasc ă peă to iă ceiă
mariăşiăsupuşiăacesteiălumiăaăseăînchinaăDomnului…Lorăleăeădatăs ăporunceasc ă
tuturor,ădeălaăcelămaiăînaltălaăcelămaiădeăjos;ăeiătrebuieăs ăcru eămieiiăşiăs ăucid ă
lupii;ă eiă voră admonestaă şi-iă voră pov uiă peă ceiă ascult tori,ă voră acuzaă şiă voră
nimiciăpeăceiăpotrivnici.ăEiăpotălegaăşiădezlegaăconformăCuvântuluiăDomnuluiă
ăscrieă Calvină înă Institutioă religionisă christianaeă (1536)ă asupraă roluluiă politică ală
clericilor.ă Supraveghereaă inchizitorial ă aă vie iiă publiceă şiă private,ă careă constituieă
principalaăcaracteristic ăaăregimuluiăpoliticăinstituitădeăCalvin,ănuăîntârzieăs ănasc ă
opozi ii,ăceaămaiăcelebr ăfiindăaăteologuluiăşiămediculuiăMiguelăServet,ăarsăpeărugă
laă înă 1553.ă Modelulă acestaă calvinistă ală oraşului-biseric ,ă ală statuluiă posesoră deă
valoareăspiritual ăeraătotăceăputeaăfiămaiădiferitădeăbisericaădeăstatăluteran ăsupus ă
principilorălumeşti;ăorăacestăfaptăeraădestinatăs ăaccentuezeădivergen eleăîntreăceleă
dou ăconfesiuniăreformate.ăPeăplanăexternăîns ăsucceseleăauăfostăimense;ădevenit ă
“Romaăprotestantismului”,ăGenevaătrimiteaăînăîntreagaăEurop ămisionariăpreg ti iă
înăcelebraăAcademieăcondus ădeăThéodoreădeăBèzeă–ăcareăveniălaăcârmaăcet iiăînă
1564.ă Continuându-lă peă Calvin,ă ideileă saleă politiceă atingeauă practică radicalismulă
monarhomahilor:ă
Afirmă c ă popoareleă nuă suntă f cuteă deă magistra iă ciă popoareleă c roraă le-aă
convenităs ăseălaseăguvernateădeăunăprincipeăsauădeăsenioriăaleşiăsuntămaiăvechiă
decâtă magistra iiă lor,ă deciă nuă popoareleă suntă createă pentruă magistra i,ă ciă dină
contr ămagistra iiăpentruăpopoare…ă
ă„Ună fară careă lumineaz ă toateă bisericileă reformate”:ă astfelă numeaă Calvină oraşul-
biseric ăînăcareăseătransformaseăGeneva.ăRadia iaăintelectual ăaăacesteiaăvaăatingeă
întreagaăEurop ;ăşiăînătimpăceănordulăşiăcentrulăcontinentuluiăvorăr mâneăfideleăluiă
 Luther,ă înă vestă modelulă calvinistă deveneaă formaă definitorieă aă Reformei.ă Dogmaă
genevez ăiradieădinănordulăFran eiăşiă rilorădeăJosăpân ăînăîndep rtataăSco ieăundeă
Johnă Knox,ă formată înă Academiaă calvinist ,ă propov duiă ună protestantismă
intransigent,ăstr inădeălaxitateaăanglican .ă
Contra-Reformaă
R spunsulăcatolicismuluiălaăReform ăfuăsurprinz torădeălent.ăPapalitateaăeraăextremădeă
sl bit ,ă atâtă caă urmareă aă pierderiloră suferiteă înă fa aă protestantismuluiă câtă şiă aă crizeiă
interneăaccentuat ădeăpozi iaăechivoc ăaăImperiului.ăUnăconciliuăcareăarăfiămediatăîntreă
catoliciă şiă reforma iă i-ară fiă r pită luiă Carolă Quintulă pretextulă pentruă aă continuaă luptaă
împotrivaă principiloră germani,ă astfelă încâtă elă temporiz ă câtă putuă deă mult.ă Abiaă înă
decembrieă 1545ă papaă Paulă IIIă reuşiă s ă convoaceă laă Trentoă ună conciliuă înă scopulă
rezolv riiă disputeloră doctrinareă şiă ini ieriiă uneiă cruciadeă anti-otomane.ă Protestan iiă
refuzar ăs ăparticipeăiarăîmp ratul,ăconsiderândăc ăBisericaăac ionaăpreaăindecis,ăd duă
înă 1548ă ună interimă prev zândă articoleleă deă credin ă înă vigoareă pân ă laă adoptareaă
deciziilorăconciliului;ăceeaăceănuăîntârzieăs -iănemul umeasc ăatâtăpeăprotestan iăcâtăşiă
peă catolici.ă Papalitateaă recurseseă întreă timpă laă alteă mijloaceă deă ac iune,ă celă maiă
importantăfiindăînfiin areaăordinuluiăiezuită(1540).ă“Compania lui Isus”ăaăfostăfondat ă
deă Igna iuă deă Loyolaă cuă aprobareaă luiă Paulă III;ă organizat ă înă spiritulă ra ionalit iiă
politiceă şiă ală disciplineiă quasi-militare,ă eaă aă încercată s ă g seasc ă solu iiă pentruă crizaă
conştiin eiă europeneă produs ă deă Reform .ă Numeleă peiorativă deă iezui iă le-aă fostă dată
membriloră eiă caă urmareă aă frecventeiă invoc riă aă numeluiă ă Mântuitorului,ă succeseleă
Companieiă atâtă înă combatereaă protestantismuluiă câtă şiă înă misionariatulă catolică
provocândă ostilitateaă puteriiă politice,ă peă careă adeseaă iezui iiă auă încercată s ă oă
controleze;ălaă1773ăînsuşiăpontifulăaădesfiin atătemporarăCompania.ăăă
Atâtălaănivelulămaselorăcâtăşiăalăelitelorăacestaăaăreuşităs ădevin ămotorulăContra-
Reformei.ăÎnătimpăceăvechiulăclerăşiăumaniştiiăseădovedeauăincapabiliădeăaăgestionaă
criza,ă iezui iiă auă pusă înă ac iuneă celeă maiă variateă mijloace,ă deă laă misticismă şiă
exacerbareaă religiozit iiă populareă pân ă laă controlulă statuluiă deă c treă Biseric .ă
Restulă cleruluiă liă s-aă al turată înă luptaă contra-reformatoareă odat ă cuă terminareaă
lucr riloră Conciliuluiă deă laă trentoă (1563).ă Dogmeleă enun ateă deă acestaă atingeauă
practică toateă domeniileă înă încercareaă deă aă reactivaă catolicismul;ă eleă nuă auă reuşită
îns ă refacereaă unit iiă acestuia,ă atâtaă timpă câtă numeroşiă suveraniă auă refuzată s ă
apliceădeciziileătridentineătemându-seădeăconcuren aăputeriiăclericale.ăPentruăal iiăînă
schimbă –ă maiă alesă pentruă Habsburgiiă austrieciă şiă spanioliă –ă Contra-Reformaă aă
furnizată atâtă mijloaceleă efectiveă câtă şiă ideologiaă necesar ă afirm riiă interneă şiă
externe,ă devenindă practică oă institu ieă politic .ă Succeseleă eiă auă fostă îns ă relative:ă
dac ăînăsudulăEuropeiăprotestantismulăaăfostăcompletăextirpat,ăînăGermaniaămarileă
centreăaleăContra-Reformei,ă Austriaă şiăBavaria,ănuăauăreuşităs ăînving ărezisten eă
principilorăreforma i;ăvomăvedeaăînăcursulăurm torăcumăaceast ăofensiv ăpolitic ăaă
culminatăcuăR zboiulădeă30ădeăani.ă
Apogeulăputeriiăspanioleă
Înă pofidaă ambi iiloră francezeă oriă germane,ă Spaniaă aă fost,ă deă laă Regiiă Catoliciă laă
Filipă II,ă primaă putereă european ă şiă principalulă aspirantă laă rolulă deă hegemonă înă
sistemulăcontinental,ămizaăr zboaielorăitalieneăînăultim ăinstan .ăDup ăîncheiereaă
centraliz riiăşiăunific riiăpoliticeălaăînceputulăsecolului,ăFerdinandăaăpututădeclanşaă
expansiuneaăcolonial ăspaniol ălaăscar ămondial ,ăoprindăînăacelaşiătimpătentativeleă
deă înaintareă aleă turciloră înă nordulă Africii.ă Nepotulă s u,ă Carolă Quintul,ă aă urmată
aceeaşiălinieăpolitic ,ăsecondatădeăcancelarulăGattinaraăaăc ruiăabilitateăi-aăpermisă
s ă integrezeă înă sistemulă administra ieiă centralizateă spanioleă şiă posesiunileă dină
Italia.ă Practică înă ultimiiă s iă aniă deă domnieă regatulă iberică aă devenită inimaă
posesiuniloră habsburgiceă ce-şiă tr geauă deă aiciă grosulă resurseloră militareă şiă
financiare,ă iară peă plană europeană arbitrulă politiciiă continentaleă şiă nucleulă lumiiă
catolice.ăDeşiănuăaăreuşităs ăseăimpun ăşiăînăImperiu,ăundeăeraăprivitădeăelectoriăcaă
ună str in,ă Filipă IIă aă p strată acelaşiărolăcentralăalăSpanieiăînăEuropaăprinăde inereaă
unorăpuncteăstrategiceă–ă rileădeăJos,ăMilano,ăNeapoleăşiăSiciliaă–ăconstituindăună
coridoră spaniolă întreă Fran aă şiă Germania.ă Factoriiă careă auă produsă domina iaă
ibericiloră auă fostă îns ă vinova iă şiă deă declinulă lor.ă Peă plană economic,ă bog iileă
imperiuluiăcolonialăspaniolănuăputeaăacoperiăcosturileăpoliticiiăeuropeneăatâtaătimpă
câtănuăseădezvoltaăşiăoăindustrieăintern ;ăSpaniaăeraăredus ăastfelălaărolulădeăpia ă
pentruă celelalteă stateă europene.ă Imensitateaă st pâniriloră spanioleă afectaă gravă
guvernabilitateaălor;ăînăacelaşiătimp,ărolulădeăinim ăaălumiiăcatoliceăduceaăMadridulă
spreăoăpolitic ăfanatic ăşiăconservatoareăodioas ăsupuşilorăs i.ăÎnăfine,ădezvoltareaă
militar ăaveaăefecteăperverse.ăDup ăcumăscriaăunăambasadorăvene iană
Regeleă Spanieiă de ineă oă elit ă deă oameniă rezisten i,ă disciplina i,ă ap iă pentruă
campanii,ă marşuri,ă asedii,ă dară suntă atâtă deă insolen i,ă deă lacomiă laă bunulă şiă
onoareaăsemenilorăc ăneăputemăîntrebaădac ăaceştiăsolda iăauăfostăcuăadev rată
utiliă suveraniloră lor...C ciă aşaă cumă eiă auă fostă instrumenteleă victoriiloră lor,ă totă
aşaăi-auăf cutăs -şiăpiard ăataşamentulăşiăbun voin aăpopoarelorămaltratându-
le.ă
ExpansiuneaăImperiuluiăOtomanăsubăSolimanăMagnificulă
Fiulă şiă nepotulă luiă Mahomedă IIă auă continuată operaă acestuiaă deă unificareă aă lumiiă
islamice,ă anexândă rileă arabeă laă Imperiu;ă îns ă abiaă str nepotulă s u,ă Solimană Iă
“Magnificul”ă(1520-1566)ăi-aăreluatăprogramulăpolitic,ăextinsădeălaăscaraămoşteniriiă
vechiuluiă Bizan ă laă propor iileă revendic riiă teritoriiloră Imperiuluiă Roman,ă
califatuluiă arabă şiă hanatuluiă mongol.ă Considerându-seă peă deă oă parteă “califulă
suprem”ă ală lumiiă islamice,ă elă i-aă refuzată înă acelaşiă timpă înă Europaă recunoaştereaă
titluluiăimperialăluiăCarolăQuintul.ăMareleăvizirăleădeclaraăînă1533ăsolilorăaustrieciă
c ăă
dină secolulă I,ă deă laă Augustus,ă înă Europaă nuă exist ă decâtă oă singur ă coroan ă
imperial ;ăaceastaăesteăcoroanaăpeăcareăoăpoart ăîmp ratulănostru,ămoştenitoră
alătronuluiăCezarilor.ă Deă aceeaăaşa-zisulăimperiuăalăluiăCarolă Quintulănuăesteă
decâtăoăn scocire.ă
Profitândă deă divizareaă Europei,ă incapabil ă deă aă sus ineă ună efortă anti-otomană înă
condi iileăînăcareăfor eleăstatelorăcreştineăseăepuizauăînăr zboaieleăitaliene,ăSolimană
cuceriă înă 1521ă Belgradul,ă poartaă deă accesă spreă centrulă continentului,ă iară laă
începutulă anuluiă urm toră insulaă Rhodos,ă cheiaă Mediteraneiă orientale,ă c zuă înă
mâinileă turcilor.ă Însuşiă Franciscă I,ă c zută prizonieră laă Pavia,ă deciseă s ă apelezeă înă
vedereaărestabiliriiăechilibruluiăcontinentalălaăsultan,ăconsiderându-lăsinguraăputereă
capabil ăs ăapereăstateleăeuropeneăînăfa aămonarhieiăuniversaleăaăluiăCarolăQuintul.ă
Solimanăîşiăconfirm ăpeădeplinăprestigiulăăprinăcampaniaăîmpotrivaăUngariei,ăcareăiă
seă ofereaă caă oă prad ă uşoar ă dup ă c dereaă Belgradului.ă Înă b t liaă deă laă Mohácsă
(1526)ă regeleă maghiară c zuă înă lupt ă iară turciiă ocupar ă temporară Buda.ă Inten iaă
sultanuluiă eraă deă aă transformaă Ungariaă într-ună stată vasală autonom,ă aşaă cumă erauă
dejaă rileăRomâne;ădarăîmpotrivaăcandidatuluiălaătronăalesădeă Dietaămaghiar ăşiă
sus inută deă turci,ă Ioană Zapolya,ă Ferdinandă deă Habsburgă îşiă sus ineaălaărândulăs uă
preten iileă laă coroanaă ungar ,ă sprijiniteă deă germaniiă dină regată şiă deă oă frac iuneă aă
nobilimiiă maghiareă –ă dară maiă alesă deă resurseleă Imperiului.ă Acesteaă seă dovedir ă
completăinsuficiente;ăoănou ăcampanieăotoman ăîlăînsc un ăpeăZapolyaălaăBudaăşiă
asedieă chiară Vienaă timpă deă treiă s pt mâniă (1529).ă Conflictulă nuă încet ă îns ,ă
succeseleă alternândă deă ă parteaă celoră doiă pretenden iă laă coroanaă maghiar ;ă dară laă
moarteaăluiăZapolya,ăSolimanăinvad ădinănouăUngaria,ătransformând-oăînăprovincieă
otoman ă (1541).ă Oă îngust ă fâşieă înă vestulă riiă r maseă înă mâinileă Habsburgilor;ă
Transilvaniaă îşiă men inuă laă rândulă eiă autonomiaă subă casaă Zapolya.ă Carolă Quintulă
suferiă insucceseă şiă peă alteă fronturiă înă fa aă otomanilor:ă înă 1535ă elă reuşiă s ă ocupeă
Tunisul,ă dară treiă aniă maiă târziuă amiralulăturcăBarbarossaăzdrobeaă flotaă creştin ă laă
Preveza,ă instaurându-şiă suprema iaă înă Mediterana;ă înă acelaşiă timp,ă Franciscă Iă
încheieă oă alian ă formal ă cuă sultanulă înă 1536,ă urmândă caă turciiă s ă intervin ă înă
r zboaieleă italiene.ă Solimană exercit ă chiară presiuniă asupraă Imperiuluiă Germană înă
favoareaă protestan ilor;ă iară politicaă saă deă divizareă şiă sl bireă aă puteriloră creştineă
d duăroade.ăLaă1ăaugustă1547ăFerdinandăeraănevoităs ăsemnezeăunăarmisti iu,ăprină
careăîşiăp straăparteaăoccidental ăaăUngarieiăînăschimbulăpl iiăunuiătribut.ă
Câştigareaă lupteiă pentruă domina iaă înă Europaă central ă deă c treă turciă aă avută graveă
repercusiuniăpentruă rileăRomâne.ăÎnădeceniulă3,ăMunteniaăaăfostăamenin at ăcuă
anexareaălaăImperiulăOtoman;ăcomplica iileăpoliticeăgenerateăcaăurmareăaăalian eiă
domnuluiă Raduă deă laă Afuma iă cuă Ungariaă auă oprită acestă proiect.ă Moldova,ă
implicat ă maiă profundă înă rela iileă europene,ă aă avută laă rândulă eiă deă suferită deă peă
urmaă c deriiă regatuluiă maghiar,ă Solimană urm rindă s ă reduc ă independen aă rii.ă
Totuşiă subă Petruă Rareşă (1527-1538;ă 1541-1546)ă moldoveniiă auă maiă jucată ună rolă
importantă înă conflictulă dină Ungaria;ă îns ă ulterior,ă izolareaă diplomatic ă aă dusă laă
“închinareaă rii”ă c treă Solimană odat ă cuă pierdereaă ultimeloră debuşeeă laă Mareaă
Neagr ă(1538).ăRupteăastfelădeăalian eleăcuăcreştin tateaăapusean ,ă rileăRomâneă
auăfostăaserviteăPor ii,ăcareăînăafaraăpl iiătributuluiăşiăobliga iilorădeănatur ămilitar ă
şiă economic ă aă impusă practică şiă numireaă domniloră deă c treă sultan.ă Lipsit ă deă
stabilitateă şiă deă for ,ă putereaă central ă s-aă pr buşită rapidă înă favoareaă boierimii,ă
de in toareăaămarilorăpropriet iăfunciare,ăfavorizat ăastfelădeăintegrareaăînăcircuitulă
economieiăotomane.ă
LaăsfârşitulăveaculuiăalăXVI-leaăvechileădinastiiăs-auăstinsăsauăauăfostăînl turateă
dină drepturileă lor…Putereaă domneasc ă aă c zută şiă domnă puteaă ajungeă oriceă
boieră sauă oriceă pretendentă careăafirma,ădeăform ,ăc ăarăfiădeăvi ădomneasc ,ă
darăcuăcondi iaăs ăseăbucureădeăfavoareaăboierilor.ă
afirmaă P.ă P.ă Panaitescu.ă Asist mă astfelă laă ună procesă opusă centraliz riiă dină
Occident:ă înă rileă Române,ă înă Polonia,ă înă Ungariaă statulă evolueaz ă spreă
f râmi areaă politic ă favorabil ă puteriiă aristocra iei;ă înă schimb,ă caracterulă locală şiă
autarhicăalăcomer uluiăr s ritean,ărupereaăacestuiaădeămarileăcircuiteăinterna ionale,ă
împiedic ăapari iaăatâtăaăburghezieiăcâtăşiăaăprimelorăformeăaleăcapitalismului.ăă
Înăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăTransilvaniaăaădevenităprincipalulăspa iuădeămanevr ă
alăcelorădou ăimperiiăcareăseăconfruntauăînăestulăEuropei.ăCasaăZapolyaăaăîncercată
f r ă mareă succesă s ă echilibrezeă construc iaă politic ă aăautonomieiăprincipatuluiăcuă
tendin eleăcentrifugeăaleănobilimii;ăpreten iileăeiălaăcoroan ămaghiar ăauăgeneratăşiă
maiă mult ă confuzie,ă abiaă înă 1570ă Zapolyaă renun ândă laă aceast ă revendicareă înă
favoareaăHabsburgilor.ăUnăanămaiătârziuăpeătronulăardeleanăseăridic ăîns ăfamiliaă
Báthory,ăfidel ăPor ii;ăpunândămânaăşiăpeăcoroanaăpolonez ,ăeiăreuşir ăs ăreduc ălaă
maximăinfluen aăVienei.ăMaiămulteăsucceseăavuăaceastaăînăMediterana,ăunde,ădup ă
moarteaăluiăSoliman,ăVene iaădeclaraseăr zboiăImperiuluiăotoman.ăÎnăreplic ,ăturciiă
cucerir ăprintr-oăimens ăopera iuneăamfibieăinsulaăCipruă(1570-1571);ăacestaăaăfostă
îns ă ultimulă mareă succesă ală Por ii.ă Pierdereaă Cipruluiă gener ă oă imens ă panic ă înă
rândurileă creştin t iiă occidentale,ă ducândă laă unireaă puteriloră maritimeă
mediteraneneăîntr-oăSfânt ăLig .ăFlotaăcreştin ăcondus ădeădonăJuanădeăAustriaăîiă
zdrobiăpeăturciălaăLepantoăîntr-oăimens ăb t lieănaval ă(7ăoct.ă1571).ăDeşiăLigaăseă
dizolv ă rapid,ă iară Vene iaă seă v zuă silit ă s ă încheieă paceaă înă condi iiă extremă deă
dezavantajoase,ăeraăclarăc ăsitua iaăpolitic ,ăeconomic ăşiămilitar ănuămaiăînclinaăînă
favoareaăImperiuluiăOtoman.ă
Reformaăînă rileăRomâneă
Protestantismulăs-aăr spândităfoarteădevremeăînăTransilvaniaăînărândurileăpopula ieiă
germaneă burgheze.ăLaăBraşovăumanistulăJ.ăHonterusăaăreformatăbisericaăs seasc ă
înă spirită luterană înă deceniulă 5.ă Nobilimeaă catolic ă maghiar ă seă opuneaă violentă
acesteiă mişc ri,ă maiă alesă c ă eaă aă fostă înso it ă deă difuzareaă anabaptismuluiă şiă
antitrinitarismuluiă (reac ieă umanist ă împotrivaă Bisericiiă catolice,ă cunoscut ă şiă caă
unitarianism).ă Înă condi iileă ocupa ieiă turceşti,ă situa iaă s-aă schimbat,ă maghiariiă
trecândă masivă laă calvinism,ă astfelă c ă ierarhiaă catolic ă aă fostă desfiin at ă înă 1556.ă
Popula iaăromâneasc ,ăînăschimb,ănuăaăaderatălaăReform .ăDeşiăînă1566ăDietaădeălaă
Sibiuăaădecisătrecereaăcleruluiăromânălaăprotestantism,ăefemeraăbiseric ăreformat ă
româneasc ă aă disp rută dup ă ună deceniu.ă Cuă toateă acestea,ă ortodoxiaă nuă aă fostă
recunoscut ă dreptă confesiuneă înă Ardeal,ă celeă 4ă religiiă „recepte”ă (catolicism,ă
luteranism,ă calvinismă şiă unitarianism)ă fiindă expresiaă raporturiloră deă for eă dintreă
principe,ă nobilimeaă maghiar ă şiă patriciatulă s sesc.ă Niciă înă Moldovaă domnitorulă
luterană Iacobă Heraclită (Despotă Vod )ă nuă aă reuşită s ă introduc ă Reformaă înă ciudaă
înfiin riiă uneiă academiiă protestanteă laă Cotnari.ă Înă schimbă aceastaă aă avută ună
oarecareăefectăprinăini iereaăprimelorătraduceriădeătexteăbisericeştiăînălimbaăromân ,ă
tip riteădeăprotestantulăCoresi.ă
Revolu iaădină rileădeăJosă
Prină c s toriaă viitoruluiă împ rată Maximiliană cuă Mariaă deă Burgundia,ă bogataă
regiuneă aă riloră deă Josă –ă corespunzândă aziă Belgiei,ă Olandei,ă Luxemburguluiă şiă
uneiăp r iădinănordulăFran eiă–ăreveniseăHabsburgilor.ăLaămoarteaăluiăCarolăQuintulă
eleă intrar ă înă moştenireaă luiă FilipăII;ăorăpoliticaăreligioas ă acestorăsuveraniăeraăînă
perfect ă contradic ieă cuă caracterulă celoră 17ă provinciiă neerlandeze.ă Laă mijloculă
veaculuiăalăXVI-lea,ăacesteaăconstituiauăceaămaiăprosper ăşiămaiăurbanizat ăregiuneă
aăEuropei;ăiarăexploziaăpre urilorăcareăafect ăeconomiaăcontinental ădeăpeălaă1550ă
d duăunăavântăşiămaiămareăcomer uluiă rilorădeăJos,ăcentratăînăoraşulăAnvers.ă Deă
laăînceputulăsecoluluiăXVIăacestaădeveniseăcentrulăeconomieiămondiale,ăacaparândă
vechiulă nego ă ală Hanseiă c ruiaă iă s-aă ad ugată tranzitulă bog iiloră colonialeă aleă
SpanieiăşiăPortugaliei.ă Oăasemeneaăsitua ieăeraădinăceăînăceămaiămultăincompatibil ă
cuă despotismulă guvern riiă Habsburgilor.ă Dejaă laă 1516,ă încercândă s ă impun ă
autoritateaă consiliiloră regale,ă Carolă Quintulă seă izbiseă deă rezisten aă privilegiiloră
 provincialeă ap rateă deă St rileă Generale.ă “Interim”-ulă dină 1548ă d duă semnalulă
dezordinilorăînă rileădeăJos,ăîmpingândăburgheziaădinănordă(actualaăOland )ăc treă
calvinism.ă Filipă IIă agrav ă situa iaă încercândă s ă opreasc ă r spândireaă
protestantismuluiă prină introducereaă Inchizi ieiă şiă men inereaă deă trupeă spaniole;ă
ambeleă m suriă fur ă respinseă deă burgheziaă St rilor,ă careă v zândă clară înă eleă
instrumenteă aleă politiciiă autoritareă habsburgice,ă seă gr biă s ă îmbr işezeă Reformaă
calvin .ă Nobilimea,ă deşiă catolic ,ă seă ralieă acesteiă cauzeă înă frunteă cuă con iiă deă
Egmont,ăHornăşiăBrederodeăşiăcuăprin ulăWilhelmădeăOrania,ăporeclită“Taciturnul”.ă
Înşişiăguvernatoriiăspanioli,ăMargaretaădeăParmaăşiăcardinalulăGranvelle,ărealizar ă
eşeculăinevitabilăalăpoliticiiăluiăFilipăII.ăFlamanziiăcereauătotămaiăinsistentălibertateaă
deă conştiin ,ă respingândă deciziileă deă laă Trento;ă înă 1565,ă Egmontă îiă înf iş ă
dolean eleălorăluiăFilipădarăacestaădeciseseădeja,ădup ăîntrevedereaăcuăfranceziiălaă
Bayonne,ăs ăelimineăprotestantismulădinăEuropa.ăUnăanămaiătârziu,ăcapiiănobilimiiă
îiă cerur ă Margareteiă încetareaă persecu iiloră religioase,ă libertateaă deă conştiin ă şiă
convocareaă St rilor.ă Ună consilieră spaniolă îiă trat ă dreptă “calici”;ă senioriiă flamanziă
adoptar ă acestă numeă caă titluă deă glorieă şiă formar ă oă lig ă împotrivaă luiă Filipă –ă
“CompromisulădeălaăBreda”.ă
Monarhulăspaniolăp ruăbucurosădeăsitua ie,ăc ciărevoltaăîiăofereaăunăpretextăpentruă
aălichidaălibert ileă rilorădeăJos;ăîlăîns rcin ădeciăpeăduceleădeăAlbaăcuăîn buşireaă
rebeliunii,ăcareăîntreătimpăseăextinseseăînătoateăprovinciileădinănord.ăAcestaăinstituiă
unăregimădeăteroareăprină“Consiliulăîmpotrivaătulbur rilor”,ăcareăîntreă1567ăşiă1572ă
execut ă18000ădeăoameniă–ăîntreăcareăEgmontăşiăHorn.ăÎnăaceast ăsitua ieăWilhelmă
deăOrania,ăconduc torulăinformalăală rilorădeăJos,ăseăridic ăîmpotrivaăluiăFilipăşiă
laă îndemnurileă “calicilor”ă lu ă conducereaă mişc riiă deă eliberare.ă Chemată înă fa aă
Consiliuluiălaăînceputulăluiă1568,ăseăretraseăînăGermania,ădeăundeăchem ălaălupt ă
provinciileăneerlandezeăşiăadun ătrupeăînăvedereaăr zboiului.ăRebeliuneaăflamand ă
preg teaă naştereaă primuluiă stată burghez;ă vomă vedeaă cumă s-aă petrecută aceastaă înă
urm toareaătem ăaăcursului.ă
ă
Întreb riădeăverificare:ă
1. Cumăs-aămaterializatăproiectulăpoliticăală“monarhieiăuniversale”ăhabsburgiceă
şiăceăopozi iiăaăîntâmpinatăel?ă
2. Ceărelevan ăaăavutăReformaăînăplanăpolitic?ă
3. Explica iăimportan aădomnieiăluiăSolimanăMagnificul.ă
ă
Bibliografieă
HenriăHauser,ăLaănaissanceăduăprotestantisme,ăP.U.F.,ăParis,ă1940ă
HalilăInalcik,ăImperiulăOtoman.ăEpocaăclasic ,ăEd.ăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1996ă
Charlesă Seignobos,ă Essaiă d’uneă histoireă comparéeă desă peuplesă deă l’Europe,ă
EditionsăRieder,ăParis,ă1938ă
ErichăZöllner,ăIstoriaăAustriei,ăEd.ăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1997ă
 TemaăIIIă
ă
R zboaieleădintreăcatoliciăşiăprotestan i:ădeălaăindependen aăOlandeiă
laăpaceaădeălaăWestfaliaă(1568-1648)ă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1. Evolu iaămarilorăputeriăeuropeneăpân ălaăR zboiulădeă30ădeăaniă
2. R zboiulădeă30ădeăaniăşiăpaceaădeălaăWestfaliaă
3. Tendin eleăabsolutismulămonarhicăînăFran aăşiăAngliaă
ă
Angliaăepociiăelisabetaneă
CândăElisabetaăurc ăpeătronăînă1558ăregatulăs uănuămaiăeraăoă
putereăînăEuropa.ăSpreănoroculăeiărivalitateaăfranco-spaniol ăl-
aăîmpiedicatăpeăFilipăIIăs ăataceăAngliaăpân ăînăclipaăînăcareă
aceastaăaădevenităsuficientădeăputernic .ăÎnălungaăsaădomnie,ă
Elisabetaăaăştiutăcumăs ăreiaăpoliticaăabsolutist ădeăundeăoă
l saseăHenricăVIII,ăf cându-seăînăacelaşiătimpăiubit ădeăsupuşiă
–ăceeaăceătat lăeiănuăaăreuşit.ăMarileăpersonalit iăcareăiăs-auă
al turatăînăadministrareaăafacerilorăAnglieiă–ăCecil,ă
Walshingham,ăDrakeă–ănuăauăpututăniciodat ăumbriăfiguraă
autoritar ăaăreginei.ăCândăoădelega ieăaăParlamentuluiăaă
încercatăs ăinsisteăînăproblemaăsuccesiunii,ăeaăşi-aăafirmată
astfelăpozi iaăpolitic :ă
Deşiăsuntăoăfemeieăamăunăcurajătotăatâtădeăpotrivităpentruăr spundereaăloculuiă
meuăpeăcâtăl-aăavutăşiătat lămeu.ăSuntăreginaăvoastr ăuns .ăNuăvoiăfiăniciodat ă
constrâns ăprinăviolen ăs ăfacăvreunălucru.ă
Înă acestă spirită aă impusă Elisabetaă adoptareaă celoră 39ă deă articoleă formândă bazaă
dogmatic ăaăanglicanismuluiăcaăreligieăerastic ă(1563);ăiarăcândă7ăaniămaiătârziuăfuă
excomunicat ădeăsuveranulăpontifăcareătrimiseămisionariăiezui iăînăInsuleleăbritanice,ă
Elisabetaă declanş ă oă sever ă persecu ieă împotrivaă catolicilor,ă înă specială aă celoră
irlandezi;ădarănuăînăcalitateădeăeretici,ăciădeătr d tori.ăPeăplanăsocial,ădomniaăeiăs-aă
sprijinităpeămicaănobilimeădeă ar ă(squires),ăeducat ăşiărelativăînst rit ,ăcareătindeaăs ă
acaparezeă administra iaă regatului.ă Înă economie,ă Elisabetaă aă fostă creatoareaă puteriiă
maritimeăşiăcomercialeăaăangliei,ăextinzându-seăc treăîndep rtateleăpie eăaleăAfricii,ă
Asieiă şiă Americilor,ă peă careă negustoriiă şiă corsariiă engleziă le-auă smulsă puteriloră
colonialeă catolice.ă Corsariiă erauă practică pira iă operândă pentruă ună guvernă careă leă
asiguraă protec iaă sa.ă Celă maiă celebruă dintreă ei,ă Francisă Drake,ă aă f cută înconjurulă
lumiiă într-oă expedi ieă împotrivaă spaniolilor,ă fiindă înnobilată deă regin .ă Înă acelaşiă
timp,ă Elisabetaă aă încurajată şiă naviga iaă pură comercial ,ă creândă înă acestă scopă
companiiăpeăac iuni.ă
PeăplanăexternădominantaăepociiăelisabetaneăaăfostăperpetuaăstareădeăconflictăcuăSpania.ăR zboiulăs-
aădeclanşatăefectivăînă1588,ăluândăsfârşităabiaădup ămoarteaăreginei;ădarăsinguraăopera iuneă
important ăaăluiăFilipăII,ătentativaădeăaăinvadaăAngliaăînăvaraăluiă1588,ăsfârşiălamentabilăcândă
imensaăflot ăspaniol ,ăInvincibilaăArmada,ăfuăzdrobit ăînăMareaăMâneciiăşiăeşu ăpeăcoasteleă
engleze.ăOăconsecin ăindirect ăaăacesteiăînfrângeriăaăfostăşansaădat ăOlandei,ăcaăşiăFran eiăluiă
HenricăIV,ădeăaărezistaăînăfa aătercios-urilor;ăînăschimbătrupeleăenglezeăauăeşuatăînăinterminabileleă
revolteăreligioaseădinăIrlandaăşiăînăîncerc rileădeăeliberareăaă rilorădeăJos.ăPutereaămilitar ,ăpeă
careăpartidulăr zboiuluiăcondusădeăDrakeăaăsus inut-oăcuăt rie,ăseădovediăfalimentar ăînătentativeleă
eiăofensiveădinălipsaăuneiăeconomiiăcapabileăs ăoăsus in .ăAceastaăaăîmpiedicatătransformareaă
AnglieiăînăMareaăBritanieă–ăreunireaăInsulelorăBritaniceăîntr-unăsingurăstat.ăHenricăVIIIăaăsupusă
paşnică araăGalilor;ăînăschimb,ăIrlanda,ăcompletăaservit ăintereselorăpie eiăengleze,ăaărefuzatăs ăseă
subordonezeăpeăplanăpoliticăşiăreligiosăLondrei.ăSco ia,ăindependent ăşiălaăfelădeăînapoiat ă
economic,ăaăfostăşiăeaăaruncat ăînăanarhieădup ăinstaurareaăcalvinismuluiăînă1559ăprinăconflictulă
dintreăreginaăcatolic ăMariaăStuart,ăap rat ădeătrupeleăfranceze,ăşiăsupuşiiăeiăprotestan iăanima iădeă
predicileăluiăJohnăKnox.ăÎnăceleădinăurm ,ăîns şiăElisabeta,ăv zândăînăreginaăSco ieiăoăconcurent ă
periculoas ,ăoăarest ăşiăoăcondamn ălaămoarteă(1587).ăSitua iaăaăînclinatăastfelăînăfavoareaăputeriiă
centraleădeălaăLondraăcândăIacobăStuart,ăfiulăMariei,ăurc ăpeătronulăenglezăînă1603,ăunindăceleădou ă
coroaneăşiăpunândăînăacelaşiătimpăcap tăconflictelorădeălaăfrontieraăsco ian .ă
Peăplanăinstitu ional,ăAngliaăprogresaseăînămodăparadoxalăpeăcaleaă
parlamentarismuluiăînăciudaăpoliticiiăabsolutisteăaăTudorilor.ăLaă1485ăputereaă
Camerelorăeraăextremădeăredus ăînăraportăcuăsuveranul,ăurmareăaănevoiiădeă
autoritateăprodus ădeăr zboi.ăPractic,ădeşiăTudoriiăauăcontinuatăs ăconvoaceă
regulatăParlamentul,ămonarhiaălorăeraăchiarămaiăabsolut ădecâtăceaăfrancez .ă
Înăschimb,ătotăeiăauăcreatăpremiseleăsl biriiăautorit iiăregale:ăpentruăaăreduceă
costurileăguvern rii,ăCoroanaăaădescentralizatăadministra iaăînăfavoareaă
nobilimiiădeă ar ă–ăgentryă–ăinstituindăprincipulăself-government-uluiăşiăaă
refuzatăs ă in ăoăarmat ăpermanent .ăÎnălipsaăbirocra ieiăşiăfor eiămilitare,ă
suveraniiăengleziănuăaveauădeciămijloaceleăefectiveădeăaărezistaăunuiăatacăală
Parlamentuluiăasupraăautorit iiălor;ăiarăacestaănuăîntârzieăs ăseădeclanşezeăsubă
Stuar i.ăă
Războaiele religioase din Franţa
Numeleă deă hugheno iă dată protestan iloră franceziă reprezentaă oă deformareă aă
germanuluiăeindgenossenă(“confedera i”).ăElăaăfostăconsecin aăorganiz riiăadep iloră
luteranismuluiă dină Fran aă într-oă federa ieă aă bisericiloră reformate.ă Laă primulă sinodă
na ională dină 1559ă acesteaă trecur ă integrală laă calvinism,ă dină ra iuniă maiă degrab ă
politice;ăorganizareaăfederativ ăr maseăîns ăînăvigoareăşiăfuăextins ăşiălaăalteăregiuniă
protestanteăfrancofone.ăFranciscăIăaăfostăostilăhugheno ilor;ădarăpruden aăpolitic ăşiă
imperativeleă lupteiă anti-habsburgiceă îlă împiedicaser ă s ă excelezeă înă persecutareaă
ereticilorămaiăalesăînăprimeleădou ădeceniiăaleădomniei.ăMaiădegrab ăfiuluiăs uăiăseă
cuvinălaudeleăunuiăistoriografăiezuit,ăapologetăalămonarhieiăcatolice:ă
Aă luată toateă precau iileă posibileă pentruă aă împiedicaă intrareaă înă regată aă
nout ilorăînămaterieădeăreligie;ăaădatăteribileăexempleădeăseveritate.ă
Henrică IIă lans ă astfelă semnalulă mariloră persecu iiă religioaseă prină edicteleă deă laă
Chateaubriantă(1551)ăşiăCompiegneă(1557).ăDup ăîncheiereaăp ciiăcuăSpania,ăelăseă
al tur ăf işălupteiăduseădeăFilipăIIăpentruăexterminareaăcomplet ăaăReformei.ăÎns şiă
magistraturaăfrancez ,ăînărândurileăc reiaăprotestantismulăf cuseămariăprogrese,ăfuă
atacat ă violentă deă suveran;ă doară moarteaă acestuiaă înă decembrieă 1559ă p ruă aă opriă
temporară persecu iile.ă Subă fiulă s u,ă Franciscă II,ă hugheno iiă încercar ă s -şiă iaă
revanşaăprinăr pireaăregelui;ăeşeculăconjura ieiădeălaăAmboiseă(1560)ăavuăîns ădarulă
deăaăduceălaăextremăteroareaăcatolic .ă
Maiămulteăzileăauăfostăocupateăcuăt iatulăcapetelor,ăcuăspânzuratul,ăcuăînecatul.ă
Str zileă dină Amboiseă erauă înecateă înă sângeă şiă plineă deă trupuriă deă mor i,ă aşaă
încâtănuăputeaiăstaăînăoraşădinăcauzaăduhoriiăşiăaăinfec iiloră
scrieă ună contemporană ală persecu iiloră conduseă deă atotputernicaă familieă deă Guise,ă
unchiă aiă regineiă Sco ieiă şiă so ieă aă luiă Francisc,ă Mariaă Stuart.ă Situa iaă seă schimb ă
bruscălaămoarteaăsubit ăaămonarhuluiăînăacelaşiăan;ăsuccesorulăacestuia,ăCarolăIX,ăseă
g seaă subă tutelaă mameiă sale,ă Caterinaă deă Medici,ă aleă c reiă ambi iiă politiceă seă
ciocneauădeăputereaăduceluiăFrançoisădeăGuise.ăEraădeciănaturalăcaăregentaăs ăcauteă
oăalian ăîmpotrivaăacestuiaăcuănobilimeaăhughenot ,ăcondus ădeăregeleăNavarrei,ădeă
frateleă s u,ă prin ulă deă Condé,ă şiă deă amiralulă deă Coligny.ă Înă acestă scopă Caterinaă
convoc ă oă adunareă pentruă aă discutaă puncteleă controversateă întreă protestan iă şiă
catoliciăşiăaăg siăunăcompromisăpoliticăşiăreligios.ăRezultateleăecumeniceăaleăacestuiă
“Colocviuă deă laă Poissy”ă fur ă nule,ă înă bun ă parteă datorit ă ireductibileiă duşm niiă
dintreă duceleă deă Guiseă şiă Théodoreă deă Bèze;ă înă schimbă peă plană politică partidulă
catolică îşiă concentr ă for eleă înă vedereaă iminentuluiă r zboiă întreă celeă dou ă religii.ă
Acestaă izbucniă laă 1ă martieă 1562,ă cândă deă Guiseă masacr ă oă adunareă protestant ă înă
or şelulăVassy.ăCondéăîiămobiliz ălaărândulăs uăpeăhugheno iăşiăprimiărapidăajutoareă
deă laă engleziă şiă deă laă principiiă germani;ă îns ă fuă învinsă înă b t liaă deă laă Dreux.ă Deă
Guise,ăprofitândădeăsucces,ăîncerc ăs ăcucereasc ăoraşulăOrléans,ăcapitalaăpartiduluiă
protestantădarăfuăasasinatădeăunăgentilomăcalvin;ăastfel,ăCaterinaăputuăimpuneăpacea,ă
restabilindă temporară linişteaă înă regat.ă Înă schimbă eaă refuz ă publicareaă înă Fran aă aă
deciziilorăConciliuluiădeălaăTrento,ăatâtăpentruăc ăarăfiădusălaăridicareaăprotestan ilor,ă
câtămaiăalesăpentruăc ăînc lcauălibert ileăbisericiiăgallicaneă(ideologiaădominant ăaă
catolicismuluiă francez,ă formulândă cerin aă uneiă bisericiă na ionaleă proprii,ă
independenteădeăRoma).ăPozi iaăregenteiădeveneaăastfelăextremădeăfragil ăînăraportă
cuăpartidulăcatolic,ăşiăeaăseăreorient ăspreăalian aăcuăacesta,ăconsfin it ăprinăîntâlnireaă
deălaăBayonneă(1565)ăundeăîmpreun ăcuăFilipăIIăşiăcuăduceleădeăAlbaăpuseălaăcaleăună
planădeăexterminareăaăprotestan ilorădinăEuropa.ăÎnăacestămodăCaterinaăşi-iăapropieă
peă alia iiă tradi ionaliă aiă familieiă deă Guise;ă dară cândă ac iunileă duceluiă deă Albaă înă
rileădeăJosăf cur ăpracticăpubliceădeciziileădeălaăBayonne,ăhugheno ii,ătemându-seă
deă ună tratamentă similar,ă declanşar ă dină nouă r zboiulă religios.ă Condéă fuă ucisă înă
b t liaă deă laă Jarnacă cuă duceleă deă Anjouă (1569)ă iară înă frunteaă partiduluiă veniă fiulă
regeluiăNavarrei,ăHenricădeăBourbon;ăînăciudaăsfaturilorăacestuiaăhugheno iiăfur ădină
nouăb tu iădeăAnjouălaăMoncontour.ăCumăambeleătabereăaveauădejaăpierderiăenorme,ă
recurser ă laă ajutoră extern:ă Filipă II,ă dornică deă aă subminaă putereaă francez ,ă s riă înă
sprijinulăpartiduluiădeăGuiseăiarăElisabetaătrimiseădinănouăajutoareăhugheno ilor,ămaiă
multă pentruă a-iă descurajaă peă catoliciiă englezi.ă Gra ieă eiă şiă protestan iloră germani,ă
Colignyă puseă peă picioareă oă nou ă armat ă silindu-lă peă regeă s ă încheieă oă paceă
avantajoas ă pentruă hugheno iă (1570).ă Caterinaă trecuă deă parteaă acestora,ă trimi ândă
chiarăajutoareă“calicilor”;ădarăînăsecretăcontinuaăs ăconspireăcuăspanioliiăşiăcuătân rulă
duceă Henriă deă Guise.ă Înă noapteaă deă Sfântulă Bartolomeuă aă anuluiă 1572ă (23-24ă
august),ă dup ă c s toriaă luiă Henrică deă Bourbonă cuă soraă regelui,ă Caterinaă d duă
lovitura,ă profitândă deă prezen aă înă capital ă cuă aceast ă ocazieă aă capiloră partiduluiă
hughenot.ă2000ădeăoameni,ăîntreăcareăşiăColigny,ăfur ăm cel ri iănumaiăînăParisădeă
c treă catoliciiă fanatici;ă iară masacrulă continu ă înă toateă marileă oraşeă subă înaltaă
protec ieă regal .ă Paradoxal,ă protestan iiă ieşir ă înt ri iă dină aceast ă încercare,ă for eleă
loră concentrându-seă înă jurulă câtorvaă puncteă înt rite,ă celă maiă importantă fiindă Laă
Rochelle.ă Reforma iiă germaniă trimiser ă şiă eiă ajutoare,ă astfelă încâtă conflictulă putuă
continuaă subă noulă suveran,ă Henrică IIIă –ă fostulă duceă deă Anjou.ă Domniaă saă aă fostă
marcat ă deă intensificareaă r zboiuluiă civil,ă devenită stareaă obişnuit ă aă regatuluiă
Fran eiă dup ă apari iaă unuiă ală treileaă partid,ă ală nemul umi ilor,ă careă subă pretextulă
c ut riiă p ciiă încercaă s ă înl tureă for aă familieiă deă Guise.ă Preaă pu ină înclinată spreă
modera ie,ă regeleă înr ut iă situa iaă prină neîncetateleă saleă manevreă întreă partide.ă
Astfel,ăconfrunta iăcuăoăalian ăîntreăHenricăşiăprotestan i,ădeăGuiseăcrear ăînă1576ă
Ligaă ală c reiă scopă anun ată eraă ap rareaă religieiă catolice;ă îns ă înă realitateă urm reaă
aducereaăpeătronăaăduceluiăcuăajutorulăSpaniei.ăHenricăînsuşiăaăfostăfor atădeăSt rileă
Generaleăs ăadereălaăLig ,ădevenindăformalăşefulăei;ăcaăurmareăhugheno iiăseăridicar ă
împotrivaăregelui.ăAbiaăînă1580ăconven iaădeălaăFleixăpuseăcap tăostilit ilorăpentruă
cinciă aniă când,ă laă moarteaă moştenitoruluiă tronului,ă Henrică deă Bourbonă deveniă
succesorulă legitimă ală monarhului;ă situa ieă intolerabil ă pentruă Lig ,ă careă reaprinseă
flac raă r zboiului.ă Înă timpă ceă catoliciiă erauă zdrobi iă laă Coutrasă (1587),ă burgheziaă
parizian ă seă ridic ă înă favoareaă duceluiă deă Guiseă şiă puseă mânaă peă capital ,ă
alungându-lăpeăregeă(“ziuaăbaricadelor”-12ămaiă1588).ăSt rileăGeneraleăfur ădinănouă
convocateăînăscopulădepuneriiăluiăHenricăIIIăşiăîncoron riiăducelui.ăSuveranul,ăaliată
acumăcuăprotestan ii,ăle-oălu ăînainteăşiăordon ăasasinareaăluiăHenriădeăGuise;ăceeaă
ceă înl tur ă pericolul,ă dară radicaliz ă conflictul.ă Sus inut ă deă pap ,ă Ligaă ceruă
franceziloră s ă ridiceă armeleă împotrivaă suveranuluiă loră şi-lă proclam ă regentă peă
Mayenne,ă frateleă defunctuluiă duce.ă Laă începutulă anuluiă 1589ă ună c lug ră fanatică îlă
asasin ăpeăHenricăIII,ăcareătocmaiăîncepuseăasediulăParisuluiăr zvr tit.ăNoulămonarh,ă
Henrică IV,ă seă vedeaă astfelă st până doară peă regiunileă protestanteă aleă Fran eiă şiă
confruntatăcuăoăarmat ămultămaiănumeroas ădecâtăaăsa.ăÎnăb t liileădeălaăArcquesăăşiăă
Ivryă ă reuşiă s ă restabileasc ă echilibrulă şiă putuă începeă recucerireaă regatului,ă atâtă cuă
armeleăcâtăşiăprinăpropagand .ăÎntreătimpăMayenneăconvocaseăSt rileăpentruăaăalegeă
unăsuveranăcatolică(1593).ăAdunareaăseăg siărapidăsfâşiat ăîntreăpartizaniiăs iăşiăceiă
aiăSpaniei;ăprofitândădeăconfuziaăLigii,ăHenricăseăconvertiălaăcatolicism,ălipsindu-şiă
duşmaniiădeăoriceăpretextăpentruăaăcontinuaăr zboiul,ăşiărecunoscutădeăîntregulăregat,ă
intr ăvictoriosăînăParisălaă15ăseptembrieă1594.ăSpanioliiăf cur ăoăultim ăîncercareădeă
a-iă contestaă autoritatea,ă dară dup ă ceă chiară Mayenneă seă supuse,ă fur ă obliga iă s ă
încheieă paceaă laă Vervinsă (1598),ă confirmândă prevederileă tratatuluiă deă laă Cateau-
Cambresis.ă Cuă pu ină timpă înainte,ă Henrică încheiaseă şiă pacificareaă religioas ă înă
interiorăprinăedictulădeălaăNantesăceăacordaăhugheno ilorălibertateaădeăconştiin ăşiăoă
larg ălibertateăaăcultuluiăînăafaraăcapitalei.ăProtestan iiăaveauădeăacumăînainteăs ăseă
bucureă deă drepturiă cet eneştiă egaleă cuă catoliciiă şiă beneficiauă deă accesă egală laă
slujbeleă şiă func iileă publice,ă laă înv mântă şiă asisten ă medical ;ă seă instituiauă
tribunaleăbi-partiteăiarăhugheno iiăîşiăputeauăp straă“locurileădeăsiguran ”ă-ăcet iăcuă
garnizoaneăprotestante.ă
Neăpareăaziăcelăpu inăciudatăc ădup ă35ădeăaniădeăr zboiăcivilăFran aăs-aăridicatămaiă
susă caă niciodat ă subă Henrică IV,ă iară urmaşiiă acestuiaă auă instituită preponderen aă
francez ă înă Europa.ă Psihologic,ă costulă r zboaieloră religioaseă aă fostă enorm,ă dară
politică eleă auă confirmată definitivă putereaă monarhic ,ă iară înă plană economică
imensitateaă teritoriuluiă şiă popula ieiă regatuluiă auă împiedicată oă criz ă real ,ă singuraă
consecin ămajor ăfiindădec dereaăvechiuluiăcentruăcomercialădeălaăLyonă-ăcrea ieăaă
negustoriloră italieniă -ă înă favoareaă Parisului,ă devenită adev rataă inim ă aă Fran ei.ă Înă
general,ă r nimeaăşiăburgheziaăs-auădezgustatădefinitivădeăambi iileăcentrifugeăaleă
seniorilor,ă preferândă s ă seă raliezeă uneiă puteriă centraleă pacificatoare;ă ceeaă ceă aă
condamnată laă eşecă toateă revolteleă nobiliareă aleă secoleloră urm toare.ă Înseşiă eliteleă
aristocraticeă auă preferată s -şiă p strezeă avantajeleă dejaă ob inuteă înă locă s ă continueă
luptaă pentruă aă leă spori;ă genera iaă careă aă începută conflictulă eraă ceaă aă veteraniloră
r zboaieloră italieneă –ă Guise,ă Coligny,ă Condéă –ă dară ceaă careă l-aă sfârşită seă reg seaă
multămaiăbineăînăHenricădeăBourbonăşiăînăpartidulăordiniiăşiăalăp cii.ă
Independen aăOlandei;ănaştereaăprimeiărepubliciăburghezeă
ÎnăvremeăceăFran aămergeaădinspreăanarhiaănobiliar ăc treăabsolutismulămonarhic,ă
înă parteaă septentrional ă aă riloră deă Josă burgheziaă protestant ă instituiaă republica.ă
“Calicii”ă puseser ă mânaă peă gurileă râuluiă Escaut,ă debuşeulă maritimă ală regiunii,ă înă
vremeă ceă Wilhelmă deă Oraniaă treceaă Rinulă şiă invadaă Olanda.ă St rileă Generaleă seă
gr bir ă s -lă proclameă guvernatoră (stathouder);ă dară succesulă începuă s ă seă
întrez reasc ă abiaă înă 1573ă dup ă victoriaă deă laă Alkmaară şiă înlocuireaă duceluiă deă
Alba.ă Cândă noulăguvernatorămuri,ătrupeleăspanioleăr maseăf r ăcomandantăjefuir ă
Anversă şiă Maastrichtă şiă masacrar ă popula ia.ă Îngrozite,ă provinciileă catoliceă dină
sudulă riloră deă Jos,ă careă r m seser ă loialeă luiă Filip,ă semnar ă cuă olandeziiă
“Pacificareaă deă laă Gand”ă (8ă noiembrieă 1576)ă ordonândă expulzareaă spanioliloră şiă
restaurareaălibert ilorătradi ionale.ăRegeleăîlătrimiseăatunciăpeădonăJuanădeăAustria,ă
careă ratific ă “Pacificarea”ă doară pentruă a–şiă înc lcaă aproapeă imediată promisiunileă
cucerindăoraşulăNamur;ămuriăunăanămaiătârziuădarădiploma iaăsaăabil ăreuşiseădejaă
s ădezbineănordulăprotestantăşiămaiăavansatăeconomicădeăsudulăcatolic.ăRupturaăfuă
consfin it ă înă 1579ă prină realizareaă “Uniuniiă deă laă Arras”ă deă c treă provinciileă
meridionaleă aleă riloră deă Jos,ă supuseă luiă Filipă II,ă c roraă liă seă opuneauă celeă 7ă
provinciiă olandezeă asociateă înă “Uniuneaă deă laă Utrecht”ă subă conducereaă luiă
Wilhelm,ă aă c reiă independen ă fuă proclamat ă formală laă 22ă iulieă 1581.ă Chiară şiă înă
interiorulă acesteiaă ap rur ă diviziuniiă înă jurulă ideiiă deă aă chemaă ună suverană str in.ă
SenioriiădinăBrabant,ăostiliăcaseiădeăOrania,ăapelar ălaăfiulăîmp ratuluiăgerman,ăcareă
fuărepedeăînl turatădeăfrateleăluiăHenricăIII;ăîncercândăs ăconduc ădespotic,ăacestaă
fuă şiă elă depusă înă 1583.ă Putereaă r maseă astfelă stathouderuluiă şiă St rilor;ă cândă
Wilhelmăfuăucisădeăunăasasinăpl tităînă1584,ăconducereaăîiăfuăoferit ăregineiăAngliei.ă
Elisabetaă refuz ,ă dară încheieă înă schimbă oă alian ă şiă îlă trimiseă peă favoritulă ei,ă
Leicester,ă cuă ună importantă ajutoră militară împotrivaă trupeloră spanioleă conduseă deă
Alessandroă Farnese,ă excelentă generală şiă omă politic,ă careă reuşiseă s ă recucereasc ă
Anvers.ă Leicester,ă înă schimb,ă reuşiă s ă seă certeă cuă St rileă şiă fuă rechemat;ă iară fiulă
“Taciturnului”,ăMauriciuădeăNassau,ădeveniăstathouder.ă
Seă n scuseăastfel,ăînăconvulsiileăr zboiuluiăanti-spamiolăşiăaleăluptelorădeăpartide,ă
primaă republic ă burghez .ă “Uniuneaă deă laă Utrecht”ă eraă oă alian ă creat ă adă hocă
pentruă necesit ileă r zboiului;ă circumstan eleă politiceă interneă şiă externeă auă
transformat-oă înă cadrulă institu ională necesară concilieriiă libert iloră tradi ionaleă aleă
provinciilorădeăsorginteămedieval ăcuăavântulăeconomicămodern.ăRegimulăolandeză
eraăastfelăoă“democra ieăautoritar ”ădominat ădeăstathouderiiădinăfamiliaădeăNassau-
Oraniaă contrabalansa iă deă St rileă Generaleă deă laă Hagaă şiă deă autonomiileă
provinciale.ăPeăbun ădreptateăJ.ăHuizingaăconsideraăc ăînănouaărepublic ă
statulă eraă câtă seă poateă deă conservator,ă cl dită peă oă obârşieă veche,ă ataşată deă
tradi ieăşiădeăvechileădrepturi.ăSim ulădeălibertateăeraăviu,ădarăideeaădeălibertateă
eraăceaăaăEvuluiăMediu…Abiaăînăepocaăr zvr tirii,ăcândăno iuneaădeă“patrie”ăşiă
chiară şiă cuvântulă “Olanda”ă începă s ă aib ă ună sunetă deă clopoteă şiă trâmbi e,ă seă
bolteşteă deasupraă conceptuluiă strâmtă medievală oă ideeă deă str duin ă comun ă şiă
deăsuferin ăcomun …ă
Unăstatăextremădeăslabăşiădeădescentralizatăserveaăîns ăexcelentăintereseleăeconomiceă
aleă burghezieiă comerciale,ă aă c reiă bog ieă constituiaă bazaă puteriiă olandeze.ă Prină
creareaă Companieiă Indiiloră Orientaleă (1602)ă şiă aă B nciiă dină Amsterdamă (1608)ă eiă
vorădeveniăst pâniiăcomer uluiămondial.ăCompaniaăIndiilorăOrientaleăaăfostăfondat ă
laă ini iativaă St riloră şiă aă stathouderuluiă înă scopulă cre riiă unuiă imperiuă colonială
olandeză cuă caracteră comercial.ă Enormeleă dividendeă aleă ac iuniloră Companieiă şiă
caracterulă monopolistă auă dusă laă expansiuneaă eiă înă întreagaă Asieă prină eliminareaă
celorlalteă puteriă colonialeă înă primaă jum tateă aă secoluluiă XVII.ă Companiaă ă s-aă
transformată într-ună veritabilă “stată înă stat”,ă modelă pentruă institu iileă capitalisteă
similareădinăîntreagaăEurop ;ăabiaăpeălaă1700ăaăintratăînădeclin,ădatorit ăconcuren eiă
engleze,ăfalimentândăălaăsfârşitulăsecoluluiăXVIII.ă
“Proiectulăeuropean”ăalăluiăHenricăIVă
Atâtă Henrică IVă câtă şiă succesoriiă s iă auă tr ită cuă vecheaă spaim ă aă încercuiriiă
habsburgice,ădatândăînc ădeălaăFranciscăIăşiădeălaăCarolăQuintul;ăHenricăaăfostăîns ă
primulă careă aă încercat,ă pentruă aă conjuraă aceast ă teroare,ă s ă instituieă ună sistemă deă
echilibruăeuropeanăcareănuădoarăs ăsl beasc ăputereaăcaseiădeăAustria,ăci,ăpeătermenă
lung,ă s ă împiediceă oriceă altă stată s -şiă instituieă hegemoniaă dară înă acelaşiă timpă s ă
realizezeă unitateaă întregiiă Europeă într-oă “republic ă creştin ”.ă Esteă discutabilă dac ă
autorulămareluiă“proiectăeuropean”ăaăfostăregeleăînsuşiăsauăSully,ăministrulăs u;ădară
incontestabil,ă acestă plană anun aă nouaă viziuneă asupraă politiciiă şiă rela iiloră
interna ionale,ă avândă statulă na ională caă actoră centrală şiă balan aă deă putereă caă
tr s tur ă morfologic ,ă viziuneă careă seă vaă impuneă dup ă paceaă deă laă Westfalia.ă
“Proiectul”ă franceză divizaă Europaă înă 15ă “domina ii”,ă relativă egaleă caă putereă şiă
unitareăpoliticăşiăteritorial:ă6ămonarhiiăereditareă(Fran a,ăSpania,ăAnglia,ăDanemarcaă
şiă Lombardia),ă 5ă monarhiiă electiveă (Imperiulă German,ă Statulă Pontifical,ă Polonia,ă
UngariaăşiăBoemia)ăşiă5ărepubliciă(ă(Vene ia,ăElve ia,ă rileădeăJosăşiăoărepublic ă
italian ă format ă prină reunireaă ducateloră dină nordulă şiă centrulă peninsulei);ă apoiă seă
precizauăraporturileădintreăacesteăstate,ăgrupateăîntr-oăfedera ieăbazat ăpeăprincipiileă
echilibruluiă întreă “domina ii”ă şiă toleran eiă religioase.ă Consiliulă reprezentativă jucaă
rolulă deă arbitruă înă rela iileă europeneă şiă aveaă caă instrumentă oă armat ă federal ,ă
destinat ă atâtă solu ion riiă conflicteloră interne,ă câtă maiă alesă r zboiuluiă cuă Imperiulă
Otoman;ăînăschimbăconflicteleăarmateăîntreăstateleăcreştineăerauăprohibite.ăSullyăîşiă
sf tuiaăchiarăsuveranulăs ăarateă
oăextrem ădorin ădeăaăstabiliăoăsolid ălinişteăîntreăto iăpotenta iiăEuropei,ăiară
atunciă cândă vaă ap reaă ceaă maiă m runt ă disput ă oriă litigiuă întreă ei,ă inten iaă
voastr ă s ă fieă ceaă deă aă c utaă sinceră toateă mijloaceleă deă a-iă men ineă într-oă
convie uireăpaşnic .ă
Henrică IVă încerc ,ă seă pare,ă s ă pun ă înă practic ă “proiectul”;ă puterileă protestante,ă
dorniceă s ă sl beasc ă putereaă Habsburgilor,ă seă ar tauă dispuseă s ă îlă sprijine,ă caă şiă
stateleă italiene.ă Chemată înă ajutoră înă 1609ă deă Uniuneaă Evanghelic ă -ă ceă grupaă
principiiă protestan iă dină Imperiuă -ă Henrică seă preg teaă chiară ă s ă intervin ă înă
problemaă succesiuniiă ducateloră Clevesă şiă Berg,ă grupândă oă coali ieă european ă
împotrivaăcaseiădeăAustria;ăcând,ălaă13ămaiă1610,ăfuăasasinatădeăRavaillac.ăă
StateleăeuropeneăînăajunulăR zboiuluiădeă30ădeăaniă
PoliticaăluiăHenricăIVăaăfostătemporarăabandonat ădeăfiulăs u,ăLudovicăXIIIă(1610-
1643).ă Dominată deă oă mam ă autoritar ă şiă deă miniştriă incapabiliă deă aă urmaă oă linieă
intern ăşiăextern ăcoerent ,ătân rulăregeăoscilaăîntreăalian aăcuăSpaniaăşiăsatisfacereaă
ambi iiloră mariloră seniori.ă St rileă Generaleă dină 1614ă nuă fur ă capabileă s ă rezolveă
crizaăguvern rii,ăiarănobilimeaăşiăhugheno iiăprovocar ănetulbura iăagita ieăînăregat.ă
Oăalt ăproblem ăeraăenormulădeficităbugetarăgeneratădeăpoliticaăfalimentar ;ăabiaăînă
1624ăcândăcardinalulăRichelieuădeveniăministruăsitua iaăFran eiăseăschimb ăradicală
în untrulăşiăînăafaraăgrani elor.ăă
Spaniaăseăg seaăînăplin ădecaden ădup ămoarteaăluiăFilipăIIă(1598).ăLaăînceputulă
secoluluiă XVIIă seă maiă g seauă înc ă scriitoriă precumă Campanellaă oriă Juană deă laă
Puenteăcareăs ăsus in ăideeaăsuprema ieiăspaniole,ăMadridulăeşuaseăpracticăpeătoateă
planurile.ăDeşiăanexaseăşiăPortugaliaăînă1580,ăniciăchiarăbog iileăcelorădou ăimperiiă
colonialeă reuniteă nuă puteauă faceă fa ă imenseloră nevoiă financiareă câtă timpă lipsaă
produc ieiăinterneăşiăpierdereaăprovinciilorăflamandeăîiăobligaăpeăibericiăs ăimporteă
m rfuriăşiămân ădeălucruălaăpre uriăexorbitante.ăÎnăr zboiulădină rileădeăJosăeiăfur ă
obliga iădup ăînfrângereaănaval ădeălaăGibraltară(1607)ăs ăîncheieălaă9ăaprilieă1609ă
ună armisti iuă deă 12ă aniă cuă Olanda.ă Putereaă politic ă aă acesteia,ă înă schimb,ă eraă înă
creştere;ădup ăceăMauriciuădeăNassauărealizaseăînă1605-1606ăoăadev rat ăbarier ădeă
fortifica iiă laă grani eleă rii,ă Provinciileă Uniteă seă puteauă bucuraă înă linişteă deă
profiturileă celeiă maiă înfloritoareă economiiă europene.ă Dup ă armisti iu,ă echilibrulă
internă fuă îns ă tulburată deă oă criz ă deă suprafa ,ă relevândă contradic iileă întreă
autoritarismulă militară stathouderiloră şiă tendin eleă liberaleă aleă St rilor.ă Subă mascaă
disputeiă întreă calvinismulă tolerantă arminiană şiă ortodoxiaă gomaristă,ă burgheziaă
aristocrat ăşiăpoporulăfidelăluiăMauriciuăseăînfruntar ăatâtăpeăt râmulăreligieiăcâtăşiă
peă celă ală politicului.ă Convocareaă sinoduluiă deă laă Dordrechtă (1618-1619)ă duseă laă
victoriaăgomariştilorăşiălaăînl turareaăliderilorăpartiduluiăadvers,ăOldenbarneveldtăşiă
Hugoă Grotius.ă Replic ă protestant ă aă Conciliuluiă deă laă Trentoă şiă aă Inchizi ieiă
catolice,ă Dordrecht-ulă aă marcată triumfulă radicalismuluiă şiă intoleran eiă laă nivelulă
lumiiăcalvinisteăşiăconsolidareaăautorit iiăfamilieiădeăNassau-OraniaăînăOlanda.ă
TotăînănordulăEuropeiădou ăputeriăcareăseăvorăafirmaăînăR zboiulădeă30ădeăaniăîncepă
s ăseăimpun ăpeăscenaăpolitic ălaăcump naădintreăveacuri:ăesteă vorbaădeăSuediaăşiă
Danemarca,ă riă careă seă dezvoltaser ă gra ieă comer uluiă baltic.ă Primaă dintreă ele,ă
agitat ă deă tulbur riă religioaseă şiă dinasticeă dup ă moarteaă luiă Gustavă Wasa,ă s-aă
transformatălaăînceputulăsecoluluiăXVIIăîntr-oămonarhieăaristocratic ăundeăSenatulă
şiă St rileă dominateă deă nobilimeă auă echilibrată putereaă coroanei.ă Monarhiaă suedez ă
eraă electiv ,ă caă şiă ceaă danez ,ă ceeaă ceă aă înt rită rezisten aă Adun riloră înă fa aă
tendin eleăabsolutisteăaleăregilor;ăimplicareaăînăr zboiăeraădestinat ăaăleădaăacestoraă
for aăşiăprestigiulănecesare.ăă
Înă Imperiulă Germană Contra-Reformaă progresaseă rapidă dup ă moarteaă luiă
MaximilianăII,ăînăprincipalăînăst pânirileăHabsburgilor.ăCeleădou ămariăconfesiuniă
religioaseă c p taser ă şiă formeă politiceă înă primulă deceniuă ală veaculuiă ală XVII-lea,ă
prinăcreareaăLigiiăCatoliceădeăc treăMaximilianădeăBavariaăşiăaăUniuniiăprotestanteă
înăfrunteăăcuăFrederic,ăelectorulăpalatin.ăRudolfăIIă(1576-1612)ăfuăîns ăconfruntatăcuă
problemeăextremădeăgraveăînăciudaădezinteresuluiăs uăpentruăpolitic .ăPeădeăoăparte,ă
ciocnirileădeălaăgrani aămaghiar ăseătransformaser ăînă1592ăîntr-unăadev ratăr zboiă
cuăturcii;ădup ăsucceseăalternative,ăimperialiiăreuşir ăs ăocupeăTransilvania.ăPoliticaă
oscilant ă aă principeluiă ardeleană Sigismundă Báthoryă f ceaă îns ă situa iaă extremă deă
fragil ,ă cândă condotierulă munteană Mihaiă Viteazul,ă invocândă ună mandată imperială
incert,ă interveniă înă for ă reunindă celeă treiă riă româneă subă oă pretins ă domina ieă
habsburgic ă (1600).ă Elă aă fostă asasinată deă generalulă Basta,ă careă seăf cuăîns ăodiosă
nobilimiiă transilv neneă prină politicaă saă autoritar ;ă cuă ajutorulă otomanilor,ă eiă
r sturnar ădomina iaăimperial ăşiăRudolfăseăv zuăobligatăs ăsemnezeăpaceaăînă1606ă
laăZsitvatorokăînăcondi iiărelativăavantajoase.ăPeădeăalt ăparteăelăseăaflaăînăconflictă
cuăSt rileădinăBoemia,ăc roraăfuăfor atăs ăleăacordeăălibertateaăcultului,ăşiăcuăfrateleă
s uă Mathias,ă ce-iă urm ă peă tron.ă Acestaă seă implic ă laă rândulă s uă înă tulbur rileă
dinasticeă dină Transilvaniaă dară austrieciiă fur ă învinşiă deă pretendentulă filo-turcă
Gabrielă Bethlen.ă Întreă timpă îns ă evolu iileă politiceă dină Boemiaă tindeauă spreă ună
conflictăreligiosăşiăchiarăna ionalăîntreănobilimeaăceh ăprotestant ăceădominaăst rileă
şiăautorit ileăgermaneăcatolice.ăCândăMathiasăîncerc ăs ărezolveăcrizaăprinăalegereaă
caă regeă ală Boemieiă aă arhiduceluiă Ferdinand,ă ună contra-reformatoră implacabil,ă
st rileăboemeăseărevoltar ,ăalungându-iăpeăguvernatoriiăaustrieciă(“defenestra iaădeă
laăPraga”ă–ă23ămaiă1618).ăSeădeclanşaăastfelăR zboiulădeă30ădeăani.ă
R zboiulădeă30ădeăaniă
Mathiasă aă murită înă martieă 1619,ă Ferdinandă succedându-iă laă tron.ă Cuă dou ă zileă
înainteă deă alegereaă saă caă împ rat,ă st rileă boemeă îlă proclamar ă regeă peă electorulă
palatină Frederică V.ă Bethlenă aă venită înă ajutorulă acestuia,ă dară nuă aă putută împiedicaă
înfrângereaărebelilorădeăc treăarmateleăLigiiăCatoliceăconduseădeăTillyăînăb t liaădeă
laăMunteleăAlbă(1620).ăÎmp ratulăaăconsideratăc ăBoemiaăpierduseăoriceădrepturiăcaă
urmareă aă r scoaleiă eiă şiă printr-oă constitu ieă revizuit ă anul ă puterileă st riloră
instituindă ună strictă controlă imperial.ă R zboiulă ară fiă putută luaă sfârşită chiară atunci,ă
c ciănimeniănuăseăar taădispusăs -lăajuteăpeăFredericăV,ăproscrisădeădietaăimperial ;ă
dară preten iileă alia iloră luiă Ferdinand,ă Spaniaă şiă Bavaria,ă auă dusă laă continuareaă
ostilit iloră împotrivaă principiloră protestan i.ă For eloră catoliceă leă trebuir ă doară treiă
aniă pentruă a-iă zdrobiă peă condotieriiă Uniuniiă evanghelice,ă iară Palatinatulă c zuă înă
mâinileă Ligii.ă Laă aceastaă s-aă ad ugată c dereaă oraşuluiă olandeză Bredaă înă mâinileă
spanioliloră şiă moarteaă luiă Mauriciuă deă Nassauă (1625).ă Oă asemeneaă putereă
acumulat ă înă mâinileă caseiă deă Habsburgă aveaă darulă s ă însp imânteă Fran a,ă
determinând-oăs ăîncheieăalian eăanti-austrieceăcuăVene iaăşiăSavoia,ăapoiăchiarăcuă
AngliaăşiăcuăOlandaăalăc reiăarmisti iuăluaseăsfârşit.ăNiciăunaădinăacesteăputeriănuăseă
sim eaă înc ă destulă deă tareă pentruă aă atacaă Imperiul;ă oă f cuă înă loculă loră regeleă
Danemarceiă Christiană IV,ă alesă conduc toră ală protestan iloră germani.ă Generaliiă
imperialiă Tillyă şiă Wallensteină iă seă dovedir ă îns ă superioriă înă repetateă rânduri;ă
învinşi,ădaneziiăabandonar ăcauzaăprotestant .ăUrmareaăaăfostăPaceaădeălaăLübeckă
(1629)ă prină careă Christiană abandonaă lupta,ă dându-leă Habsburgiloră mân ă liber ă înă
Germania.ăÎnăacelaşiăanăFerdinandăpromulg ă“Edictulădeărestituire”ăcareăîncercaăs ă
readuc ă situa iaă confesional ă laă stadiulă P ciiă deă laă Augsburgă prină restutireaă
bunuriloră bisericeştiă confiscateă deă protestan iă şiă restrângereaă libert iiă cultuluiă
pentruăaceştia.ăÎnăschimbăîşiăsubmin ăelăînsuşiăputereaăconcediindu-l,ălaăinsisten eleă
electorilor,ăpeăcelămaiăbunăgeneralăalăs u,ăWallenstein.ăÎncuraja i,ăprincipiiăcerur ă
înă continuareă revocareaă edictului;ă leă trebuiaă îns ă ună sprijină externă pentruă a-lă
combateăpeăîmp rat.ă
Richelieu,ăcareăeraăînărealitateăurzitorulătuturorăacestorăcoali iiăanti-habsburgice,ăîşiă
îndrept ă privirileă c treă tân rulă regeă ală Suediei,ă Gustavă Adolf.ă Acestaă eraă dejaă
celebruă prină victoriileă repurtateă asupraă ruşiloră şiă polonezilor;ă laă începutulă anuluiă
1631ă elă încheieă ună tratată cuă Fran a,ă obligându-seă s ă asigureă oă important ă for ă
militar ăpeăteritoriulăgermanăînăschimbulăsubsidiilor.ăAc iuneaăsaănuăarăfiăavutăîns ă
succesă dac ă Tillyă nuă ară fiă f cută greşealaă deă aă jefuiă şiă masacraă popula iaă oraşuluiă
Magdeburg,ăcare-iăopuseseărezisten .ăPrincipiiăerauăindigna i;ăeiăseăraliar ăînămas ă
luiă Gustavă Adolf.ă Electorulă saxonă cuceriă Pragaă înă acelaşiă an;ă excelentaă armat ă
suedez ăîlăînvinseăpeăTillyălaăBreitenfeldăşiălaăRainăşiăgeneralulăînsuşiăpieriăînălupt .ă
Bavariaă c zuă înă mâinileă luiă Gustavă Adolf;ă disperat,ă Ferdinandă îlă rechem ă peă
Wallenstein.ă Înă b t liaă deă laă Lützenă acestaă seă ciocniă cuă suedezii;ă regeleă fuă ucisă
chiarădeălaăînceputulăciocnirii,ădarăadjunctulăs u,ăBernardădeăSaxa-Weimar,ăcâştig ă
lupta.ăOpera iunileăcontinuar ăînăîntreagaăGermanie,ăteritoriiăimenseăfiindădevastateă
şiădepopulateăînăcursulăcampaniilorăatâtădeăc treăsuedezi,ăcâtă şiădeăimperiali.ăSpreă
sfârşitulă anuluiă 1633ă însuşiă Wallensteină începuă s ă fieă b nuită deă tr dare,ă
inten ionândă seă pareă s -şiă creezeă ună regată propriu,ă astfelă c ă Ferdinandă ordon ă
asasinareaălui.ăDeşiălipsi iădeăcelămaiăbunăgeneralăalălor,ăHabsburgiiămaiărepurtar ăoă
victorieă însemnat ă înă septembrieă 1634ă laă Nordlingenă ,ă înă urmaă c reiaă reluar ă
Bavariaă şiă Germaniaă central .ă Cauzaă protestant ă p reaă pierdut ,ă cât ă vremeă
suedeziiă nuă maiă erauă capabiliă s ă sus in ă singuriă povaraă r zboiului;ă astfelă c ă anulă
urm toră Saxoniaă încheieă paceaă cuă împ ratulă iară majoritateaă principiloră luteraniă îiă
urmar ă exemplul,ă Ferdinandă renun ândă înă schimbă laă aplicareaă Edictuluiă înă stateleă
lor.ă
Richelieuă şi-aă dată seamaă c ă oă interven ieă direct ă înă conflictă eraă absolută necesar ă
continu riiălupteiăîmpotrivaăAustriei.ăPân ăatunciăFran aănuăfuseseăcapabil ăs ăduc ă
oă politic ă extern ă deă asemeneaă anvergur ,ă caă urmareă aă dec deriiă suferiteă dup ă
moarteaăluiăHenricăIV;ădeăaceeaăParisulăac ionaseăprinăintermediariăînăR zboiulădeă
30ădeăani.ăÎnă1635ăcardinalulăaădecisăs ăseăimpliceăefectivă;ădarăprimeleăopera iuniă
nuă auă avută succes,ă trupeleă fiindă completă neexperimentate.ă Vienaă şiă Madridulă auă
calculată îns ă greşită efecteleă interven iei,ă sperândă s ă ob in ă p r iă dină Fran a;ă eleă
începur ă negocieriă separateă cuă suedezii,ă f r ă aă reuşiă s -iă desprind ă dină alian aă cuă
Richelieu.ăÎnă1636ăbalan aăînclin ădinănouăînăfavoareaăprotestan ilorădup ăvictoriaă
deă laă Wittstock;ă înă plus,ă împ ratulă seă stinseă ună ană maiă târziu,ă peă tronă urmându-iă
nepotulă s uă Ferdinandă III,ă contra-reformatoră laă felă deă fanatic,ă dară şiă politiciană
pragmatic.ă Elă aă în elesă c ă Fran aă şiă Suediaă nuă erauă dispuseă laă oă paceă separat ,ă
urm rindă distrugereaă complet ă aă puteriiă Habsburgiloră şiă sl bireaă Imperiului;ă deă
aceea,ă seă gr biă s ă cear ă începereaă negocierilor,ă aruncândă vinaă prelungiriiă
conflictuluiăpeăRichelieu.ăAcestaănuăeraădispusăs ăcedezeăatâtă deăuşor,ădup ă1640ă
situa iaăînclinândăclarăînăfavoareaăsa:ăsuedeziiăinvadaser ăBoemia,ăînănordulăItalieiă
trupeleă francezeă îiă zdrobeauă peă spanioli,ă olandeziiă distrugându-leă înă acelaşiă timpă
flota.ăÎnăCataloniaăşiăPortugaliaăpoliticaăcentralizatoareăaăministruluiăOlivaresăf cuă
s ă izbucneasc ă revolteă peă careă Spaniaă nuă eraă înă stareă s ă leă în buşe;ă laă felă şiă înă
Neapoleă şiă Sicilia.ă Aceast ă dec dereă aă puteriiă iberice,ă consfin it ă deă victoriaă
decisiv ă aă generaluluiă franceză Condéă laă Rocroiă (1643)ă aveaă s ă leă fieă fatal ă
austriecilor.ă Abandonată şiă deă electorulă deă Brandenburg,ă Ferdinandă aă consim ită laă
deschidereaă negocieriloră deă paceă înă oraşeleă Münsteră şiă Osnabrückă dină Westfalia.ă
Întreă timp,ă atâtă Ludovică XIIIă câtăşiăRichelieuămuriser ;ădarănouaăconducereădeălaă
ParisăînăfrunteăcuăcardinalulăMazarinăeraălaăfelădeăhot rât ăs ăcontinueăr zboiul.ăCuă
toateă acestea,ă franceziiă nuă auă reuşită s ă ob in ă izbânziă peă Rină afar ă deă jefuireaă
suduluiăGermanieiăcâtătimpăaiciăs-aăaflatăarmataăbavarez ăcondus ădeăMercy.ăDup ă
ceăacestaăaăc zutăînălupt ăînă1645,ăCondéăşiăTurreneăs-auăaruncatăasupraăarmateloră
imperiale,ăf cândăjonc iuneaăcuăsuedezii,ăcareădup ăvictoriaădeălaăJankauăocupaser ă
completă Cehia.ă Danemarca,ă temându-seă deă creştereaă puteriiă Suediei,ă aă intrată dină
nouă înă lupt ,ă deă parteaă împ ratuluiă îns ;ă acestaă nuă i-aă putută trimiteă ajutoareă şiă
daneziiăauăfostăînvinşi,ăpunându-seăastfelăcap tădomina ieiălorăînăBaltica.ăPrincipiiă
Ardealuluiă s-auă al turată şiă eiă eforturiloră protestante,ă deschizândă temporară ună nouă
teatruădeăr zboi;ăastfelăc ăAustriaăşiăBavariaăerauăpracticăepuizate.ăÎnă1647ăultimaă
dintreăeleăp r si,ăsubăpresiuneaătrupelorăsuedeze,ăalian aăcuăîmp ratul,ăsemnândăună
tratatădeăneutralitate;ădarăîlădenun ăînăvaraăanuluiăurm tor.ăGestulănuămaiăaveaăîns ă
cumă s -iă foloseasc ă luiă Ferdinand,ă c ciă înă acelaşiă timpă imperialiiă erauă învinşiă laă
Zusmarhausen,ăapoiălaăLens,ădeăc treăfor eleăuniteăaleăFran eiăşiăSuediei.ăFerdinandă
s-aăv zutăobligatăs ăcear ăpacea,ăiarăalia iiăseăgr bir ăs ăimpun ăcondi iiăextremădeă
dure.ă
MinisteriatulăluiăRichelieuăşiăînceputurileăpreponderen eiăfrancezeă
Dină1624,ăcardinalulădeăRichelieuăaădevenităministruăalăregeluiăFran ei,ăbucurându-
seăpân ălaămoarteaăsaăînă1642ădeădeplinaăîncredereăaăacestuia.ă Elăaăreuşităs ăridiceă
dină nouă araă laă rangulă deă mareă putereă peă continent,ă punândă bazeleă epociiă deă
preponderen ă francez ă înă Europaă deă dup ă tratatulă deă laă Westfalia.ă Peă plană intern,ă
consolidândăautoritateaăregal ăprinăsl bireaătuturorăcurentelorăcentrifuge,ăRichelieuă
aă dusă procesulă deă centralizareă aă puteriiă c treă absolutismulă monarhică ceă vaă
caracterizaădomniaăluiăLudovicăXIV.ăAbsolutismulăreprezint ăformaădeăguvernareăînă
careămonarhulădispuneăînăîntregimeădeăputereaăsuprem ,ăinstituindăînăacestăscopăună
aparatădeăstatăextremădeăputernic.ăRichelieuăîlădefineaăastfel:ăă
regeleă esteă singurulă suverană ală regatuluiă s u,ă suveranitateaă nuă
esteămaiădivizibil ădecâtăpunctulăînăgeometrie...ăă
ăÎnă celebrulă s uă Testamentă politic,ă cardinalulă îşiă rezumaă programulă înă fa aă
suveranuluiăs u:ă
Promită s ă întrebuin eză toat ă dib ciaă meaă şiă toat ă autoritateaă peă
careă mi-oă ve iă daă pentruă aă nimiciă partidulă hughenot,ă aă sc deaă
orgoliulă celoră mari,ă aă aduceă peă to iă supuşiiă laă datoriaă loră şiă aă
ridicaănumeleăregeluiăînăfa aăna iunilorăstr ineălaăpunctulăundeăeleă
trebuieăs ăfie.ă
Suverană slab,ă Ludovică XIIIă aă ştiută totuşiă s ă seă debarasezeă deă camarilaă ce-lă
înconjuraseă înă primiiă aniă aiă domniei;ă nuă aă maiă convocată niciă St rile,ă ce-şiă
dovediser ăincapacitateaădeăgestionareăaăcrizelor,ăastfelăc ăpracticăîntreagaăputereăaă
fostădelegat ăcardinalului.ăAcestaăşi-aăatinsăpeărândătoateă elurileăpolitice:ăsenioriiă
turbulen iăcareăagitaser ăFran aădup ămoarteaăluiăHenricăauăfostăreduşiălaăt cereăiară
conspira iileălorăîn buşite,ăguvernareaăprovinciilor,ăcareăpân ăatunciăbeneficiaseădeă
ună gradă înaltă deă autonomieă aă fostă dat ă intenden iloră regaliă iară caă instrumentă ală
puteriiă executiveă aă fostă creată Consiliulă deă Stat.ă Revolteleă protestan ilor,ă careă
dep şiser ă cuă multă drepturileă acordateă deă Edictulă deă laă Nantes,ă l-auă obligată peă
Richelieuă s ă ac ionezeă decisă şiă înă materieă deă religie;ă înă ciudaă sprijinuluiă englez,ă
hugheno iiăauăpierdutăprincipalaălorăfort rea ,ălaăRochelle,ăfiindăreduşiălaăstatutulă
deăsect ătolerat ăînăstatăprinăpaceaălaăAlaisă(1629).ăAmăv zutăcumăs-aăimpusăFran aă
şiă peă plană extern,ă maiă alesă dup ă 1635,ă prină luptaă împotrivaă Habsburgiloră înă
R zboiulădeă30ădeăani;ăreversulăacestuiaăaăfostăîns ăoăfiscalitateăexcesiv ,ăcareăseă
desc rcaă maiă alesă peă r nime,ă nobiliiă şiă clerulă fiindă excepta iă deă laă plataă
impozitului;ă ceeaă ceă aă creată graveă dificult iă atâtă înă colectareaă acestuiaă câtă şiă înă
recrutareaădeătrupe.ăCândăRichelieuăaămurităînădecembrieă1642,ăurmatăcâtevaăluniă
maiă târziuă şiă deă monarh,ă putereaă aă înc pută peă mâinileă unuiă consiliuă deă regen ,ă
c ciă tân rulă Ludovică ală XIVă aveaă doară 5ă ani;ă înă frunteaă statuluiă aă venită astfelă
cardinalulă Mazarin.ă Dac ă peă plană externă acestaă aă continuată cuă succesă politicaă
predecesoruluiă s u,ă înă interioră povaraă fiscalit iiă s-aă îngreunată şiă maiă tare,ă
provocândămariănemul umiri;ăeleăvorădegeneraăînă1648ăînămişcareaăcunoscut ăcaă
Fronda.ă
EşeculăabsolutismuluiăînăAngliaă
Iacobă Iă Stuartă nuă aă reuşită niciodat ă s ă în eleag ă c ă oricâtă deă înclinat ă spreă
absolutismă ară fiă fostă Elisabeta,ă eaă nuă aă impietată niciodat ă asupraă tradi ionaleloră
libert iă aleă poporuluiă englez,ă consfin iteă înc ă dină 1215ă deă Magnaă Charta.ă Elă aă
aplicată metodeleă dureă deă guvernareă careă avuseser ă succesă înă Sco iaă şiălaăAnglia;ă
iară aceastaă aă g sită înă înc lcareaă libert iiă religioaseă ună bună pretextă pentruă aă seă
ridicaă împotrivaă puteriiă monarhice.ă Înă acelă moment,ă protestan iiă engleziă erauă
diviza iăînătreiămişc ri:ăanglicanii,ăadep iăaiăreligieiăoficiale,ănumi iăşiăepiscopalieniă
pentruăc ămen inuser ăierarhiaăclerului;ăcalviniştiiăsco ieniăaiăluiăKnox;ăşi,ăînăfine,ă
secteleă puritaneă engleze,ă careă difereauă prină viziuneaă loră asupraă organiz riiă
ecleziasticeădeălaăprezbiterieniă(sus in toriăaiăexisten eiăunorăconsiliiăaleăBisericiiă)ă
pân ălaăindependen iă(partizaniăaiăcaracteruluiăpersonalăalaăexperien eiăreligioase).ă
Dac ăprimiiăerauăadep iiăluiăIacobăşiăcereauăchiarăextindereaăprerogativelorăregale,ă
înăschimbămişc rileăprotestanteărespingeauăaceast ăautoritate;ă iarăinstrumentulăloră
politică eraă Cameraă Comunelor,ă dominat ă deă miciiă nobiliă puritani.ă Parlamentulă aă
fostă înă celeă dină urm ă dizolvată deă suverană înă 1611,ă caă urmareă aă opozi ieiă saleă laă
noileă impoziteă şiă laă legisla iaă înă materieă religioas ;ă dară Iacobă aă fostă nevoită s -lă
convoaceă dină nou,ă iară apoiă s -lă dizolve,ă deă dou ă ori.ă Opozi ia,ă condus ă deă Johnă
Pymă şiă deă Thomasă Wentworth,ă aă refuzată cuă hot râreă s ă accepteă oriceă decizieă înă
spiritulăabsolutismului,ămaiăalesăînădomeniulălibert iiăreligioase.ăIacobăaădevenită
nepopularăprinărefuzulădeăa-iăajutaăpeăprotestan iiăgermaniăîmpotrivaăîmp ratului,ă
astfelă c ă putereaă Parlamentuluiă aă devenită atâtă deă mareă înă ultimiiă aniă aiă domnieiă
încâtă însuşiă cancelarulă Francisă Baconă aă fostă acuzată deă corup ieă şiă condamnată laă
închisoare.ăCândăCarolăIăaăurcatăpeătronăînă1625,ăelăaăîn elesăc ăsinguraăcaleădeăaă
combateăputereaăParlamentuluiăeraăformareaăuneiăarmateăregulateăcumăaveauătoateă
monarhiileă centralizateă deă peă continent.ă Ună bună pretextă i-aă oferită Richelieu,ă prină
luptaă saă împotrivaă hugheno iloră cuă careă Angliaă eraă aliat ;ă îns ă armata,ă pus ă subă
comandaă incompetentuluiă favorită Buckingham,ă aă eşuată lamentabil.ă Comuneleă auă
dată vinaă peă suveran,ă prezentându-iă oă peti ieă aă drepturiloră (Bill of Rights)ă ceă
consfin eaă autoritateaă Parlamentului,ă dară şiă libert ileă cet eneştiă fundamentaleă
(1628).ă Avândă neap rat ă nevoieă deă bani,ă Carolă aă acceptată peti iaă înă schimbulă
vot riiă impozitelor,ă dară imediată dup ă aceastaă aă dizolvată Camerele,ă guvernândă 11ă
aniă caă suverană aproapeă absolut,ă al turânduşi-lă peă Wentworthă (numită conteă deă
Strafford)ăşiăpeăarhiepiscopulăWilliamăLaud.ăOăasemeneaăpolitic ăseăputeaăsus ineă
peăplanăintern;ădarăînăexteriorăeaăaăînsemnatăneimplicareaăAnglieiăînăR zboiulădeă
30ă deă aniă şiă pierdereaă statuluiă deă putereă european .ă Deă asemeneaă înă Sco iaă
absolutismulăînămaterieăreligioas ăaădusăînăceleădinăurm ălaăr sculareaăcalviniştiloră
înă 1637.ă Lipsită deă mijloaceă financiare,ă Carolă nuă le-aă putută opuneă oă armat ;ă iară
cândăsco ieniiăauăintratăşiăînăAngliaăelăaăfostănevoităs ăconvoaceăParlamentul.ăDeă
abiaăreunit,ăacestaăiăs-aăopus;ăiarăregeleăl-aădizolvată(Parlamentulăcelăscurt,ăapr.ă–ă
maiă 1640);ă convocat ă dină nou,ă adunareaă aă începută prină aă cereă condamnareaă laă
moarteă aă principaluluiă instrumentă ală autorit iiă regale,ă Strafford.ă Carolă aă fostă
obligatăs ăoăacorde,ăiarăParlamentulăaădevenităastfelăşiămaiăarogant.ăElăeraăpractică
dispusăs -şiăasumeăconducereaă rii,ăchiarădac ăpentruăaceastaăarăfiăfostănecesar ăoă
revolu ie;ăiarăinstitu ional,ăchiarăputeaăs ăpreiaăguvernarea.ă
Nuă seă poateă spuneă îndeajunsă deă desă despreă Cameraă Comuneloră
preelisabetan ăc ăaăfostăunăorganismărudimentarăşiăc ăParlamentulă
celăLungăaăfostăînămulteăprivin eăoăorganiza ieămodern ăcomplex …ă
Înă r stimpulă dintreă 1558ă şiă 1640ă aă avută locă oă uriaş ă creştereă –ă
rapidaăextindereăaăcomitetelorăşiăaămunciiăduseăînăcomiteteăetc.ă
scriaă istoriculă americană Notestein.ă Înă 1641,ă dup ă executareaă luiă Strafford,ă
adunareaă aă înaintată oă peti ieă enumerândă abuzurileă guvern riiă absolutisteă
(Mustrareaă ceaă Mare);ă regeleă aă decisă s ă ac ionezeă maiă hot râtă şiă aă ordonată
arestareaă capiloră opozi ieiă înă frunteă cuă Pym.ă Încercareaă aă eşuat,ă laă Londraă
izbucnindăoăadev rat ărevolu ieăînăurmaăc reiaăCarolăaăfostănevoităs -şiăp r seasc ă
capitalaăînăianuarieă1642.ăNegocierileăînăvedereaăunuiăcompromisăcuăParlamentulă
auăeşuat,ăcât ăvremeămonarhulănuăeraădispusăs ăcedezeădinăprerogativeleăsale.ăCaă
urmare,ă s-aă declanşată ună r zboiă civilă careă aă sfâşiată Angliaă întreă partizaniiă
Parlamentului,ă înă generală burgheziă şiă miciă nobiliă puritani,ă numi iă roundheadsă
(„capeteărotunde”,ăpentruăc ăpurtauăp rulăscurt)ăşiăsus in toriiăluiăCarol,ăproprietariă
funciariăcareărecrutaser ămili iileălocale,ăporecli iăcavaliersă(înăsensulădeăpersoaneă
arogante,ă cuă fumuriă cavalereşti).ă Laă începută armateleă regaleă conduseă deă prin ulă
Rupertăauărepurtatăsucceseăasupraăslabelorămili iiăor şeneştiăaleăParlamentului.ăPeă
termenă lung,ă îns ,ă seă v diă superioritateaă acestuia,ă c ciă Camereleă erauă singuraă
institu ieă careă puteaă ridicaă impoziteă şiă deciă finan aă r zboiul.ă Dup ă ceă Oliveră
Cromwellă aă reorganizată trupeleă roundheadă înă spiritulă puritană acesteaă auă zdrobită
for eleăluiăRupertălaăMarston-Mooră(1644)ăşiăNasebyă(1645).ăPartidulăcavalierăeraă
învins:ăLaudăaăfostăexecutatăiarăCarolăaăc zutăînămâinileărebelilorăsco ieni,ăcareăl-
auă predată Parlamentuluiă înă 1647.ă Monarhulă aă încercată s ă profiteă deă peă urmaă
disensiuniloră ap ruteă dup ă victorieă întreă protestan iiă radicaliă dină armat ă şiă
Camereleăprezbiteriene,ăcareăîncercauăs ăînl tureăpericolulăuneiădictaturiămilitareăaă
luiă Cromwell;ă nuă aă avută îns ă succes.ă Popularitateaă luiă Cromwellă aă devenită
nem surat ădup ăceăi-aăînvinsăşiăpeărebeliiăsco ieniăînă1648ălaăPrestonăînăalădoileaă
r zboiă civil;ă elă aă refuzată controlulă parlamentară asupraă for eloră armate,ă iară înă
decembrieă aă decretată excludereaă prezbiterieniloră dină adunare.ă Parlamentulă celă
Lungă dină 1640ă deveneaă astfelă “Coadaă deă Parlament”.ă Putereaă camereloră eraă
zdrobit ăşiălaăînceputulăanuluiă1649ăCarolăaăfostăjudecatăşiăcondamnatălaămoarteădeă
unătribunalămilitar.ăExecutareaăsaălaă30ăianuarieăaăînsemnatăinstaurareaărepublicii;ă
vomăvedeaăînăcursulăurm torăcumăaăevoluatăaceasta.ăă
Evolu iileăpoliticeăest-europene:ădeclinulăPolonieiăşiăridicareaăRusieiă
Înă Evulă Mediuă Poloniaă aă fostă ună arbitruă politică înă Europaă Oriental .ă Odat ă cuă
intrareaă înă modernitateă eaă s-aă dovedită îns ă incapabil ă s ă seă adaptezeă proceseloră
centraliz rii.ă Laă începutulă secoluluiă XVI,ă mariiă magna iă şi-aă impusă controlulă
asupraă coroanei,ă dietaă nobiliar ă (seimul)ă devenindă supremulă organă legislativ.ă
Putereaăcentral ăaăcunoscutătotuşiăunărevirimentăsubăSigismundă IIăAugustă(1548-
1572),ăcareăaărealizatăunireaăPolonieiăcuăLituaniaăînă1569,ăformândăRzeczpospolitaă
Polska.ăOdat ăcuăelăs-aăstinsăîns ăşiădinastiaăIagellon ,ăceădomneaădeăaproapeă200ă
deă ani,ă iară monarhiaă aă devenită electiv .ă Noulă rege,ă duceleă deă Anjouă (viitorulă
HenricăIII),ăaăacceptatăPactaăconventa,ăconsfin indăastfelăalegereaăsuveranuluiădeă
c treănobilimeăşiălimitareaăputeriiăacestuiaăînăfavoareaăseimului.ăDup ăelăpeătronăaă
urcatăprincipeleăArdealului,ăŞtefanăBáthory,ăcareăaăîncercaăs ăunificeăEuropaădeăestă
cuăsprijinăturcesc.ăDup ămoarteaăluiăSoliman,ăImperiulăOtomanăeraăîns ăînădeclin,ă
sus inândă cuă greuă luptaă anti-habsburgic ;ă tentativeleă unificatoareă aleă luiă Báthoryă
auă eşuat,ă maiă alesă c ă putereaă saă nuă eraă consolidat ă niciă înă interior.ă Înă aceeaşiă
perioad ,ă Rusiaă cunoşteaă înă schimbă oă evolu ieă opus .ă Dac ă peă laă 1500ă ariiă abiaă
construiauă oă identitateă na ional ă peă bazaă ideiiă deă „aă treiaă Rom ”,ă secolulă XVIă aă
fostă marcată înă schimbă deă domniileă luiă Vasileă IIIă (1505-1533)ă şiă Ivană IVă celă
Groaznică(1533-1584)ăcareăauărealizatăcentralizareaăşiăunificareaăpolitic ăînăjurulă
Moscovei,ă extinzându-şiă domina iaă deă laă Balticaă pân ă înă Siberia.ă Înă specială
domniaăluiăIvan,ăcareăs-aăproclamată„ arăalătuturorăruşilor”ăaăfostăcaracterizat ădeăoă
autocra ieă nelimitat ă şiă sângeroas ,ă careă aă eliminată completă putereaă boierilor.ă Peă
plană extern,ă înă schimb,ă Rusiaă nuă eraă niciă peă departeă atâtă deă puternic ;ă înă lungulă
r zboiălivoniană(1558-1583)ăpoloneziiăşiăsuedeziiăauăreuşităs -iă smulg ă ieşireaă laă
Baltica,ă iară dup ă moarteaă luiă Ivană şiă stingereaă dinastieiă putereaă moscovit ă s-aă
pr buşită subă atacurileă duşmaniloră interniă şiă externi.ă Aceast ă perioad ă s-aă numită
vremeaă tulbur rilor:ă tronulă eraă ocupată deă uzurpatoriă şiă pretenden i,ă oă parteă aă
ortodoxieiă recunoşteaă prină Uniuneaă deă laă Brestă (1596)ă autoritateaă papal ,ă
provocândă conflicteă religioase,ă înă fineă raniiă seă r sculauă împotrivaă recenteiă
introduceriăaăiob giei.ăÎnăaceast ăsitua ie,ăPolonia,ăoricâtădeăsl bit ,ăp reaăunăvecină
puternic;ăeaăreuşiăs ăimpun ăună arăpolonezălaăMoscovaăîntreă1610-1612,ăiarăcândă
ruşiiă îlă alungar ,ă interveniă înă for ă cuă ajutorulă suedezilor.ă Înă fa aă invazieiă St rileă
(Zemskiă sobor),ă cuprinzândă deputa iă aiă tuturoră claseloră sociale,ă îlă aleser ă ară peă
mareleăboierăMihailăRomanovă(1613),ăcareăreuşiăs -iăresping ăpeăinterven ioniştiăşiă
s ă încheieă p ci,ă deă altfelă dezavantajoase,ă atâtăcuăPoloniaăcâtă şiă cuă Suediaă (1617-
1618).ăAproapeătoateăteritoriileăvesticeăaleăRusieiăerauăpierdute;ădarăindependen aă
fuseseăsalvat ăşiădrumulăc treăstatutulădeăputereăeuropean ăeraădeschis,ăcât ăvremeă
Rzeczpospolitaă seă ruin ă înă conflicteă cuă suedeziiă şiă cuă turcii.ă Cândă înă 1648ă seă
încheiaă R zboiulă deă 30ă deă ani,ă coroanaă polonez ă maiă eraă doară r splataă unoră
interminabileălupteăîntreămagna i,ăieşireaălaămareăeraăaproapeăcompletăpierdut ăînă
urmaăr zboaielorăcuăsuedezii,ăiarăr scoaleleăpopulareăaprindeauăîntreagaă ar .ă
PaceaădeălaăWestfaliaă
Conferin eleă deă laă Münsteră şiă Osnabrückă auă reunită toateă puterileă occidentale,ă
creândăpremiseleămarilorăcongreseădeăpaceăeuropene;ăeleăauădeschisăoănou ăepoc ă
înă domeniulă rela iiloră interna ionale,ă prină creareaă dreptuluiă popoareloră şiă aă
structuriiă politiceăaăEuropeiămoderneăpân ălaăRevolu iaăFrancez .ăPaceaăsemnat ă
laă 24ă octombrieă 1648ă marcaă înă primulă rândă sfârşitulă r zboaieloră religioaseă peă
continent;ă înă ală doileaă rând,ă deşiă Fran aă r mâneaă înă r zboiă cuă spaniolii,ă puneaă
cap tă epociiă preponderen eiă ibericeă şiă visuluiă monarhieiă universaleă habsburgice.ă
Deşiă institu iileă Imperiuluiă auă fostă men inute,ă putereaă împ ratuluiă aă fostă practică
anihilat ăprinădeplinaăsuveranitateăacordat ăprincipilorăgermani,ăcareăprimir ă
Liberulă exerci iuă ală superiorit iiă teritorialeă atâtă înă domeniulă
ecleziastică câtă şiă înă celă politic...superioritateă înă careă nimeni,ă subă
niciă ună pretext,ă nuă areă dreptulă s -iă tulbure...ă Eiă auă putereaă deă aă
faceă întreă eiă sauă cuă str iniiă tratate,ă fiecareă pentruă conservareaă şiă
securitateaă sa,ă subă rezervaă caă acesteă tratateă s ă nuă fieă îndreptateă
împotrivaăImperiuluiăsauăaăÎmp ratului.ă
Seăconsfin eaăastfelădeplinaădezintegrareăpolitic ăaăImperiului,ăgarantat ăînăplusădeă
Fran aăşiădeăSuedia.ăAcesteaăîşiăasigurar ăpentruăeleăşiăpentruăalia iiălorăcâştiguriă
teritorialeă importante:ă Fran aă lu ă Alsacia,ă devenindă astfelă şiă membr ă înă Dietaă
imperial ,ăceeaăce-iăsporeaăinfluen aăînăGermania;ăsuedeziiăprimir ăPomerania,ăpeă
careă oă împ r ir ă cuă electorulădeăBrandenburg,ăaăc ruiăputereăîncepuă s ă seă afirmeă
cândă deveniă posesorulăcelorămaiăîntinseădomeniiădintreăto iăelectorii.ăBavaria,ăpeă
careăMazarinăoăvedeaăcaăoăcontra-pondereălaăAustria,ăşi-aăp stratădreptulăelectorală
peă careă îlă luaseă deă laă Palatin,ă dară şiă acestaă îlă primiă înapoi,ă aşaă c ă acumă erauă 8ă
electoriă imperiali.ă Danemarcaă şiă Suediaă luar ă şiă eleă locuriă înă Diet ,ă deschizândă
caleaăinterven ieiăşiăinfluen eiăexterneăîntr-oăăGermanieădejaădistrus ădeăr zboi.ăÎnă
fine,ăElve iaăşiăOlandaădeveneauăindependente.ăPr buşireaăAustrieiăeraăcomplet ;ă
seădeschideaăastfelăepocaăpreponderen eiăfrancezeăînăEuropa.ă
ă
Întreb riădeăverificare:ă
1. Careă eraă situa iaă stateloră europeneă laă sfârşitulă secoluluiă XVIă -ă începutulă
secoluluiăXVIIă?ăă
2. Cumăauădecursăconflicteleăîntreăcatoliciăşiăprotestan iăpân ălaăR zboiulădeă30ă
deăaniă?ă
3. Explica iăcauzeleăşiăefecteleăR zboiuluiădeă30ădeăani.ă
4. DeăceăabsolutismulăaăreuşităînăFran aăşiănuăşiăînăAngliaă?ă
ă
Bibliografieă
IlieăGr mad ,ăFran aăluiăRichelieuăşiăMazarin,ăEd.ăJunimea,ăIaşi,ă1971ă
Charlesă Seignobos,ă Essaiă d’uneă histoireă comparéeă desă peuplesă deă l’Europe,ă
EditionsăRieder,ăParis,ă1938ă
G.ăM.ăTrevelyan,ăIstoriaăilustrat ăaăAngliei,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1975ă
ImmanuelăWallerstein,ăSistemulănmondialămodern,ăEd.ăMeridiane,ă1992-1993ă
 TemaăIVă
ă
Secolulăpreponderen eiăfrancezeă(1648-1715)ă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1. Politicaăintern ăşiăextern ăaăluiăLudovicăXIVă
2. Evolu iaăAnglieiădeălaăProtectoratălaă„Revolu iaăGlorioas ”ă
3. AscensiuneaăRusieiăsubăPetruăcelăMareă
ă
Fran aăînătimpulăminorit iiăluiăLudovicăXIVă
Paceaă deă laă Westfaliaă i-aă dezam gită peă francezi.ă Hegemoniaă Habsburgiloră luaseă
sfârşit;ă dară peă deă alt ă parteă r zboiulă cuă Spaniaă continua,ă iară exceseleă fiscalit iiă
produseser ăoămizerieăîngrozitoareăînărândulăp turilorăs race.ă Unăgravăconflictăaă
opusăînămaterieăfinanciar ăCoroanaăşiăParlamentele,ăcur iălocaleădeăjusti ieăcuărolă
deăînregistrareăaăedictelor,ăcare-şiăatribuiser ăpracticărolulă deăsuccesorăalăSt riloră
Generale.ăÎnăaugustă1648,ălaăvesteaăvictorieiădeălaăLens,ăMazarinăordon ăarestareaă
capilorăopozi iei;ăoăviolent ămişcareăpopular ăîlăoblig ăs -iăeliberezeăşiăs ăaccepteă
revendic rileă Parlamentului.ă Eraă clară îns ă c ă înă ciudaă preten iiloră saleă aceast ă
institu ieănuăputeaă ineăînăFran aăloculăpeăcareăcamereleăîlăocupauăînăAnglia.ăCândă
Frondaăparlamentar ăp reaăaăfiăluatăsfârşităCondéăşiăTurenne,ăproasp tăîntorşiădină
r zboi,ă încercar ă s ă canalizezeă nemul umirileă înă favoareaă lor.ă Curteaă aă fostă
obligat ă s ă seă refugiezeă înă provincie;ă Mazarină aă p r sită ara,ă iară rebelii,ă
parlamentariăşiămariăseniori,ăauăpusămânaătimpădeădoiăaniăpeăcapital .ăDisensiunileă
dintreă eiă erauă îns ă multă preaă mari;ă cândă armataă regal ă aă blocată Parisulă înă 1653,ă
Frondaă aă fostă obligat ă s ă seă predea.ă Îns şiă posibilitateaă uneiă asemeneaă mişc riă
demonstraă c ă înă Fran aă construc iaă unuiă stată modernă eraă departeă deă aă seă fiă
încheiat;ă dară sterilitateaă acesteiă agita iiă aă îngenuncheată ambi iileă politiceă aleă
nobilimiiă şiă parlamentului,ă deschizândă caleaă absolutismului.ă Problemeleă majoreă
nuăauăfostărezolvate;ăînăfrunteaăfinan elorăaăvenitădelapidatorulăFouquet,ăînătimpăceă
peăplanăreligiosăaăizbucnităcrizaăjansenismului,ăpeăcareăcardinalulăaăîncercatăs ăoă
în buşeăcuăfor a.ăJansenismulăaăfostăunăcurentăteologicăcontra-reformator,ăinspirată
deă carteaă Augustinusă aă episcopuluiă olandeză Jansenius.ă Elă aă cuprinsă pân ă laă
sfârşitulă secoluluiă XVIIIă Fran a,ă Italiaă şiă rileă deă Jos.ă Într-ună spirită rigid,ă
apropiatădeăcelăprotestant,ăcentrulăjansenistădeălaăm n stireaăPort-Royală(dinăcareă
f ceaă parteă filosofulă Pascal)ă aă criticată laxitateaă moraleiă iezuite,ă ceeaă ceă aă atrasă
condamnareaădinăparteaăpapalit iiăprinăbulaăUnigenitusă(1713).ă
Tulbur rileăinterneăl-auăîmpiedicatăpeăMazarinăs ăprofiteădeălichidareaă
puteriiă caseiă deă Austria.ă Ceiă 5ă aniă deă Frond ă auă permisă Spanieiă s ă
recuperezeă teritoriileă pierduteă înă Italia,ă deşiă situa iaă eiă nuă eraă cuă multă
maiă bun ă (Portugaliaă îşiă recâştigaseă independen aă înă 1640,ă iară revoltaă
Catalonieiă nuă aă fostă în buşit ă decâtă înă 1652).ă Mazarină aă declanşată
ofensivaă împotrivaă puteriiă deă laă Madridă prină intermediulă alian eloră cuă
Angliaă luiă Cromwellă şiă cuă principiiă renani;ă elă aă îndr znită chiară s ă
propun ă candidaturaă luiă Ludovică laă tronulă imperial.ă Rup iă deă oriceă
ajutorădinăparteaăVienei,ăspanioliiăauăfostăînfrân iădeăTurenneălaăArrasăşiă
laă Dunes;ă deplinaă loră izolareă i-aă obligată înă celeă dină urm ă s ă semnezeă
pacea.ă Prină Tratatulă Pirineiloră (1659)ă Fran aă aă ob inută importanteă
concesiiăteritoriale,ădarăşiămânaăuneiăinfanteăspaniole,ăcare-iăpermiteaăs ă
ridiceă preten iiă laă coroan ă înă cazulă stingeriiă dinastieiă iberice.ă Avândă
acumă mâinileă libere,ă cardinalulă aă putută interveniă înă solu ionareaă
conflictuluiă careă opuneaă dină 1655ă Suediaă tuturoră veciniloră eiă baltici;ă
prină tratateleă deă laă Copenhagaă şiă Olivaă (1660),ă mediateă deă Fran a,ă
suedeziiă r mâneauă putereaă hegemonic ă aă Europeiă deă Nord,ă dară înă
acelaşiă timpă Brandenburgulă deveneaă ună actoră importantă ală sceneiă
politice.ă Cândă Mazarină aă murită înă 1661,ă l sându-lă peă Ludovică s ă
guvernezeăsingur,ăhegemoniaăfrancez ăeraăoărealitateăînăEuropa.ă
Sfârşitulărevolu ieiăenglezeă
Execu iaă monarhuluiă aă consfin ită eşeculă guvern riiă parlamentareă
moderate.ă Prezbiterieniiă deă laă putereă nuă erauă dispuşiă s ă tolerezeă
protestantismulă non-conformistă ală militarilor;ă laă rândulă lor,ă aceştiaă îiă
priveauă caă peă nişteă episcopalieniă deghiza i.ă Cromwellă seă debaras ă deă
acesteă elementeă parlamentareă ostile;ă laă 19ă maiă 1649ă elă aă proclamată
republica,ă Commonwalth,ă subă conducereaă unuiă guvernă militar.ă
Autoritateaă acestuiaă eraă îns ă contestat ă atâtă deă cavaliersă şiă
prezbiterieni,ă câtă şiă deă ceiă maiă radicaliă protestan i;ă iară sco ieniiă şiă
irlandeziiă îlă sprijineauă peă pretendentulă Carolă IIă Stuart.ă Imediată
Cromwellă invad ă Irlanda;ă insulaă aă fostă readus ă subă controlă engleză iară
veteraniiă r zboiuluiă civilă împropriet ri iă cuă p mânturileă irlandeze.ă
Sco ia,ădezbinat ădeăcerturileăîntreăpartizaniiăcalviniăşiăceiă anglicaniăaiă
luiă Carol,ă aă fostă cucerit ă înă b t liileă deă laă Dunbară şiă Worcester;ă dară
Cromwellă aă men inută libertateaă religioas .ă Avândă linişteaă asigurat ,ă
acestaă aă ini iată oă politic ă comercial ă protec ionist ă prină Actulă deă
naviga ieă dină 1651,ă careă vizaă lichidareaă concuren eiă olandeze.ă
Negustoriiăneerlandeziăauăîn elesăc ăActulăinstituiaăhegemoniaănaval ăaă
Angliei;ăcaăurmare,ăînă1652ăeiădeclarar ăr zboiăşiăfur ădegrab ăzdrobi iă
deă flotaă luiă Cromwell,ă careă laă sfârşitulă luiă 1653ă s-aă declarată Lordă
Protectoră ală Commonwealth.ă “Coadaă deă Parlament”ă aă fostă dizolvat ,ă
dară niciă nouaă adunareă nuă puteaă fiă deă acordă cuă politicaă autoritar ă aă
protectoruluiă şiă aă militariloră careă de ineauă putereaă executiv .ă Peă plană
extern,ăAngliaăaăzdrobităînăalian ăcuăfranceziiăresturileămariiămonarhiiă
spanioleăîntreă1655-1659;ădarăCromwellănuăaăreuşităs ădevin ăunăarbitruă
alăpoliticiiăcontinentale,ăcumăarăfiădorit.ăCândămuriăînă1658,ăengleziiăîşiă
doreauăunămonarhăcareăs ăpun ăcap tăap s toareiăconduceriăaăarmatei.ă
Noulă Protector,ă tân rulă Richardă Cromwell,ă eraă incapabilă s ă exerciteă oă
asemeneaă putere;ă sl biciuneaă saă aă l sată caleă liber ă arbitraruluiă
militariloră ceă conduceauă administra iaă Commonwealth-ului.ă Înă acesteă
condi iiă comandantulă trupeloră dină Sco ia,ă generalulă Monk,ă aă ocupată
capitalaă şiă aă convocată “Parlamentulă Conven iei”,ă compusădinămembriiă
înă via ă aiă Parlamentuluiă celă Lung.ă Domina iă deă elementeleă cavalier,ă
aceştiaăl-auăproclamatăregeălaă1ămaiă1660ăpeăCarolăII.ă
Politicaăintern ăaăluiăLudovicăXIVă
Odat ă ajunsă peă tron,ă tân rulă monarhă franceză aă încercată s ă îns n toşeasc ă
finan ele;ă caă urmareă înă 1661ă Fouquetă aă fostă arestată deă d’Artagnan,ă înă loculă luiă
venindăColbert.ăAcestaăeraăpromotorulăpoliticilorămercantiliste.ăTeoriaăeconomic ă
mercantilist ,ăadeseaănumit ăşiăcolbertism,ăsus ineăc ăputereaăunuiăstatădepindeădeă
cantitateaădeăaurăşiădeăargintăpeăcareăacestaăoăde ine,ăşiăcareălaăscaraăEuropeiăesteă
constant ,ă caă şiă volumulă tranzac iiloră comerciale;ă deciă pentruă aă sporiă putereaă
Fran eiăesteănevoieăs ăfieădiminuatăcomer ulăuneiăalteă riăeuropene,ăceeaăceăduceă
laă “r zboaieă aleă banilor”,ăşiăs ăfieăproduseăacas ăcâtămaiămulteădinăm rfurileădeă
import.ă Încerc rileă luiă Colbertă deă aă puneă peă picioareă economiaă prină reformareaă
fiscalit ii,ăîmbun t ireaătransporturilorădeămarf ,ăcreareaădeămanufacturiăregaleă
şiădeăcompaniiăcomerciale,ăinstituireaădeătarifeăprotec ioniste,ăauăeşuatălamentabil;ă
înă schimb,ă eleă auă furnizată monarhuluiă pretextulă pentruă aă atacaă marileă puteriă
comercialeăeuropene,ăOlanda,ăAnglia.ă
Înăpoliticaăintern ,ăsubăfa adaăcopleşitoruluiăfastăalăCur ii,ăLudovicăXIVă
aă dezv luită rapidă fa eteleă opresiveă aleă absolutismului.ă Libertateaă
opiniilorăaăfostăîn buşit ăînc ădină1662;ăSt rileăProvinciale,ăcareăap rauă
autonomiaă local ,ă auă fostă lipsiteă deă mijloaceă deă ac iune;ă ambi iileă
nobilimiiăauăfostăliniştiteăprinăconcentrareaăeiălaăVersailles,ăsubăstrictaă
supraveghereă aă autorit iiă monarhice;ă pentruă ună timp,ă chiară şiă
venalitateaăfunc iilor,ăsurs ăaăincompeten eiăaparatuluiăadministrativ,ăaă
fostă desfiin at .ă Înă chestiunileă religioase,ă înă schimb,ăregeleă nuăaăreuşită
s ă apereă libert ileă gallicaneă înă fa aă papei;ă chiară şiă înă ultimiiă aniă deă
domnie,ăcândăjanseniştiiăşiăepiscopiiăgallicaniăauăf cutăfrontă comunăînă
fa aă iezui ilor,ă instrumentă ală politiciiă pontificale,ă Ludovică aă ezitată s ă
apereă pân ă laă cap tă autonomiaă Bisericiiă Fran ei,ă adeseaă dină
considerenteă deă politic ă extern .ă Înă schimbă înal iiă s iă prela i,ă precumă
Bossuetă sauă Fénelon,ă auă împinsă absolutismulă pân ă laă oă doctrin ă aă
regelui-preot,ăafirmândăc ă
Dumnezeuă i-aă l sată peă regiă s ă domneasc ă peă p mântă
pentruăcaăeiăs ăinstaurezeăîmp r iaăDomnului,ăiarăcândă
regiiă catoliciă facă s ă triumfe,ă prină legeă şiă prină for ,ă
adev rulă asupraă greşelii,ă esteă ună timpă deă gra ieă pentruă
ceiăceăs-auăr t cităşiăsuntăreaduşiăînăsânulăBisericii.ă
Înă acestă spirit,ă problemaă protestant ă aă fostă rezolvat ă tranşant.ă Dup ă
c dereaă oraşuluiă Laă Rochelle,ă hugheno iiă auă r masă fideliă Coroanei,ă
jucândă ună rolă importantă înă administra ie;ă chiară mareleă comandantă
Turenneă eraă protestant.ă Convinsă deă rolulă s uă deă suverană catolic,ă
LudovicăXIVăaădeclanşatămaiăîntâiăpersecu iiăîmpotrivaălor,ăpentruăcaăînă
1685ăs ărevoceăEdictulădeălaăNantes.ă
Amăconsideratăc ănuăputemăfaceănimicămaiăbunăpentruăaă
ştergeăcompletămemoriaătulbur rilor,ăconfuzieiăşiăreleloră
peă careă progreseleă acesteiă falseă religiiă le-aă cauzată înă
regatulănostruădecâtăs ărevoc măînăîntregimeăsus-numitulă
edict…ă
Urmareaărevoc riiăaăfostădeclanşareaăunorăpersecu iiălaăscar ăna ional ă
împotrivaă protestan iloră careă refuzauă s ă abjure;ă aproapeă ună milionă deă
hugheno iă auă p r sită Fran aă refugiindu-seă înă Olanda,ă Elve ia,ă
Brandenburg,ă undeă abilit ileă şiă cunoştin eleă loră tehniceă auă servită
dezvolt riiăeconomice.ăDintreăceiăr maşiăînă ar ,ăprotestan iiădinăSudăauă
profitată deă dificult ileă externeă aleă Fran eiă şiă s-auă ridicată laă lupt ă subă
numeleă deă camisarzi,ă declanşândă oă adev rat ă insurec ieă local ă întreă
1702-1710.ăReac iaăluiăLudovicăaăfostăferm :ăgrani eleăauăfostăînchise,ă
pentruăaănuămaiăpermiteăexodulămâiniiădeălucru,ăiarărevoltaăîn buşit ăînă
sânge.ă
Armataă aă fostă oă alt ă mareă problem ă aă domnieiă „Regelui-Soare”.ă Deşiă
r zboaieleăauăfostăaproapeăcontinuiăînălungaăsaădomnie,ăelănuădispuneaă
deă oă armat ă organizat ,ă majoritateaă gradeloră fiindă cump rate.ă Creareaă
excelentuluiă instrumentă militară careă aă servită înă toateă r zboaieleă luiă
LudovicăaăfostăatâtăoperaăministruluiăLouvois,ăcareăaăreglementatăstrictă
problemaă militar ,ă câtă şiă aă luiă Vauban,ă creatoră ală unit iloră deă geniu,ă
genială inventatoră înă materieă deă asediiă şiă fortifica ii.ă Elă aă introdusă
baioneta,ă folosit ă primaă dat ă laă asediulă Budeiă înă 1686,ă f cândă inutil ă
vecheaă separareă întreă muschetariă şiă l ncieri,ă şiă aă creată ună sistemă deă
fortifica iiăaproapeăimposibilădeătrecutălaăgrani eleăFran ei;ădeăelăaveauă
s ăseăloveasc ăîncerc rileădeăinvazieădeălaăînceputulăsecoluluiăXVIII.ăă
Conjuncturaăeuropean ăînă1661ă
Oăcriz ăpolitic ăgeneral ăafectaseătoateăstateleăeuropeneădup ăWestfalia.ă
ÎnăFran aăeaăs-aămanifestatăprinăfond ,ăînăAngliaăaăluatăformaădictaturiiă
luiă Cromwell;ă înă Olanda,ă dup ă r zboiulă dină 1652-1654,ă familiaă deă
Oraniaăaăfostăînl turat ădeălaăstathouderat,ăputereaăînc pândăpeămâinileă
mariiă burgheziiă comercialeă reprezentateă deă fra iiă deă Witt.ă Înă Suedia,ă
politicaă expansionist ă aă luiă Carolă Xă Gustavă impuseseă pentruă ună timpă
domina iaă suedez ă asupraă Polonieiă şiă Danemarceiă doară pentruă aă fiă
oprit ă deă Mazarină înă numeleă men ineriiă echilibruluiă deă putere.ă Înă
schimb,ă suedeziiă reuşiser ă s ă sl beasc ă Poloniaă înă aşaă m sur ă încâtă
r scoalaăcazacilorăconduşiădeăBogdanăHmelni ki,ăizbucnit ăînă1648,ănuă
aă putută fiă în buşit ă deă oştileă magna ilor;ă iară înă 1652,ă c utândă ajutoră
extern,ă rebeliiă s-auă declarată supuşiă aiă arului,ă decizieă sanc ionat ă deă
Zemskiăsoborăunăanămaiătârziu;ăUcrainaăaătrecutăastfelălaăruşi,ăceeaăceăaă
generatăunănouăr zboiăîntreăaceştiaăşiăpolonezi.ăSpaniaăeraăruinat ăatâtă
deă conflicteleă cuă engleziiă şiă franceziiă câtă şiă deă veşnicaă eiă criz ă
financiar ;ăînă1665ăaăfostăgravăînvins ădeăportugheziăpeăcareăîncercaăs -
iărecucereasc .ăHabsburgiiăaustrieciăîncercauăs ăredevin ăoămareăputereă
prină reactivareaă conflictuluiă laă grani aă otoman .ă Dup ă moarteaă
principeluiă Rákócziă înă luptaă deă laă Gil uă (1660)ă Transilvaniaă eraă
amenin at ă deă anexareaă otoman ;ă imperialiiă auă încercată f r ă succesă s ă
impun ăunăpretendentăpropriuălaătron,ăapoiăauăintratăînăr zboiădeschisăcuă
turciiă primindă ajutoră chiară şiă deă laă Fran a.ă Laă 1ă augustă 1664ă eiă auă
ob inutăoămareăvictorieălaăSanktăGotthard,ăîns ăpaceaăcareăaăurmatăeraă
departeădeăaăfiăsatisf c toare,ă otomaniiăprofitândădeăsitua iaă dificil ăînă
careăseăg seauăaustrieciiăînăacelămoment.ă
Şiădinăperspectiv ăeconomic ,ăEuropaăeraăafectat ădeămariătransform ri.ă
ÎnăOccidentăprimaăjum tateăaăsecoluluiăXVIIăconsfin iseăapogeulăputeriiă
comercialeă şiă financiareă aă Olandei,ă careă seă substituiseă imperiiloră
colonialeă portugheză şiă spaniol.ă Începândă dină 1652ă aceast ă hegemonieă
economic ăaăfostăatacat ăatâtădeăengleziăcâtăşiădeăfrancezi;ăiarădup ăceăînă
1672,ăcaăurmareăaădezastruluiămilitar,ărepublicaăaăc zutăsubăautoritateaă
stathouderului,ă Olandaă s-aă transformată cuă încetulă într-ună parteneră maiă
micăalăAngliei.ăÎnăestulăcontinentuluiăevolu iileăeconomiceăerauăşiămaiă
radicale:ă dec dereaă vie iiă or şeneştiă şiă aă comer uluiă caă urmareă aă
înaint riiăotomaneăauădeclanşatăprocesulăleg riiădeăglieăaă ranilor,ăcareă
pân ă atunciă nuă cunoscuser ă iob gia,ă înă scopulă creşteriiă valoriiă şiă
productivit iiă terenuriloră mariloră proprietariă funciariă („ală doileaă
servaj”).ăÎnăPoloniaăacestăprocesăaăfostăinstitu ionalizatăînc ădeălaă1469;ă
înă rileăRomâneăiob giaăaăfostăintrodus ădeăMihaiăViteazul,ăelăînsuşiă
celă maiă mareăproprietarădeăterenuriădinăMuntenia;ăînăRusiaălegareaădeă
glieăaăfostăini iat ădeăIvanăcelăGroaznic,ădarădefinitivareaăeiăaăavutălocă
abiaă laă 1649.ă Dină aceast ă cauz ă economiaă Europeiă deă estă aă urmată oă
tendin ă completă opus ă celeiă occidentale,ă adâncindă separareaă dintreă
celeădou ăregiuni.ăă
ApogeulăpoliticiiăexterneăaăluiăLudovicăXIVă
Dup ă 1661ă Fran aă aă încercată s -şiă asigureă alian eă înă întreagaă Europ ,ă
dinăScandinaviaăpân ăînăSpaniaălaăaăc reiăsuccesiuneăvisa.ăCândăînă1665ă
engleziiăauădeclaratădinănouăr zboiăOlandei,ăLudovicăaădecisăs ăprofiteă
deăconjunctur ăpentruăaăcuceriă rileădeăJosăspaniole,ăcareăarăfiăfurnizată
debuşeulă portuară absolută necesară comer uluiă francez.ă Înă maiă 1667ă
Condéă şiă Turenneă auă invadată Flandra;ă Olanda,ă Angliaă şiă Suediaă s-auă
mobilizată rapidă pentruă aă preveniă pericolulă hegemonieiă franceze,ă
încheindălaăHagaăoăalian ăc reiaăLudovicăştiaăc ănu-iăpoateăfaceăfa ;ălaă
unăanădeălaădeclanşareaăr zboiuluiăelăaăîncheiatăpaceaădeălaăAachen,ăprină
careă ob ineaă maiă multeă puncteă importanteă dină Belgia.ă Acestă insuccesă
relativăaădeterminatăîns ătransformareaăOlandeiăînăprincipalulăinamicăală
puteriiăfranceze;ăiarăînăurm toriiăaniăaceastaăaăf cutăpreg tiriăpentruăună
r zboiădeădimensiuniămultămaiămari,ăcareăarăfiăurmatăs ăextind ăFran aă
pân ălaăgurileăEscaut-ului;ăînăacestăscop,ădiploma iiăParisuluiăauăob inută
alian eă cuă Anglia,ă Suediaă şiă cuă principiiă dină nord-vestulă Germaniei.ă
Condéă şiă Turenneă trecur ă Rinulă înă prim varaă luiă 1672,ă cucerindă cuă
uşurin ăUtrecht,ăcândăsosiăvesteaăîncheieriiăuneiăalian eădefensiveăîntreă
olandezi,ă austrieciă şiă electorulă deă Brandenburg.ă Hagaă crezuă c ă veniseă
momentulăs ăcear ăpacea;ăLudovicărespinseăîns ăoferta.ăSitua iaăeraăatâtă
deă disperat ă încâtă olandeziiă considerar ă c ă singuraă solu ieă eraă
readucereaă laă putereă aă partiduluiă r zboiului,ă reprezentată deă tân rulă
Wilhelmă deă Orania.ă Înă schimbă fra iiă deă Witt,ă considera iă vinova iă
pentruă dezastrulă republicii,ă auă fostă masacra i.ă Schimbareaă s-aă dovedită
deă r uă augură pentruă Ludovic;ă alia iiă Olandeiă auă oprită înaintareaă
francez ,ăiarăînă1673ăSpaniaăliăs-aăal turat;ăînăschimbăCarolăIIăs-aăretrasă
dinăalian aăcuăfrancezii,ăcaăurmareăaăpresiunilorăParlamentului;ălaăfelăauă
f cută şiă principiiă germani.ă Opera iunileă începeauă s ă mearg ă greu:ă
victoriaă luiă Condéă laă Senefă (1674)ă aă fostă maiă degrab ă ună m cel,ă iară
mareleăcomandantăs-aăretrasăcurândădinăfrunteaăarmatei;ăTurenne,ădup ă
ceă invadată Palatinatulă şiă i-aă b tută peă imperialiă înă Alsaciaă într-oă
campanieă glorioas ,ă aă murită laă Salzbachă înă 1675.ă Doară înă Maditeranaă
flotaăfrancez ăaăreuşităs ăob in ăsucceseăîmpotrivaăolandezilorăînă1676ă
şiăaăluatăMessina;ăîns ăînăFlandraăşiăpeăRin,ălupteleăauătrenatăcuăsucceseă
alternativeăpân ăînăvaraăanuluiă1678.ăTemându-seăc ăAngliaăvaătreceădeă
parteaă alia ilor,ă Ludovică s-aă gr bită s ă încheieă paceaă deă laă Nimwegenă
(1678/1679)ă înă careă superioritateaă diploma ieiă saleă s-aă dovedită maiă
important ă decâtă succeseleă militare:ă Fran aă aă ob inută astfelă deă laă
spanioliăprovinciaăFranche-Comtéăşiăcâtevaăoraşeăflamande.ăTratatulădeă
laă Nimwegenă aă instituită înă acelaşiă timpă limbaă francez ă caă limb ă aă
diploma ieiă interna ionale,ă situa ieă ceă s-aă men inută pân ă laă ală doileaă
r zboiămondial.ăDup ăunăasemeneaătriumf,ăunăambasadorăcontemporană
scriaă
Domina iaăFran eiăeraăcaăşiăstabilit ăînăîntreagaăEurop ă
iarăregeleăeiădeveniseăarbitrulăacesteiăregiuniăaăemisfereiă
noastre.ăStatulăs uăaveaăînc ătoateăfor eleăsaleăşiăurmaăs ă
capeteăalteleănoi;ădomina iaăsaădeveniseăunăr uăinevitabilă
pentruăcelelalteăna iuni...ăă
Ludovică nuă eraă îns ă mul umită cuă rezultateleă Nimwegen-ului.ă Elă doreaă
anexareaă complet ă aă riloră deă Josă spanioleă şiă stabilireaă grani eloră peă
Rin;ăcaăurmareăaăformatăCamereleădeăReuniune,ăcareătrebuiauăs ădecid ă
asupraă litigiiloră deă suveranitate,ă şiă prină intermediulă acesteiă institu iiă aă
ocupată paşnică Luxemburgă şiă Strasbourg.ă Puterileă europeneă s-auă
indignată înă fa aă acesteiă înc lc riă f işeă aă dreptuluiă interna ional;ă dară
situa iaă loră nuă eraă atâtă deă bun ă încâtă s ă leă permit ă ună nouă r zboiă
împotrivaă Fran ei,ă astfelă c ă înă 1684ă atâtă Spaniaă câtă şiă Imperiulă
consfin ir ăprinătratatulădeălaăRegensburgăreuniunileăpentruăoădurat ădeă
20ădeăani.ă
Restaura iaăStuartăşiăRevolu iaăglorioas ă
Odat ă ajunsă peă tronulă englez,ă Carolă IIă aă constatată c ă nuă maiă puteaă guvernaă aşaă
cumă oă f cuser ă tat lă şiă buniculă s u.ă Oă represiuneă înă mas ă împotrivaă foştiloră
roundheadsăeraăimposibil ,ăînăciudaăinsisten eloră„ParlamentuluiăCavalier”ădintreă
1661-1679;ă iară rolulă moderatoră întreă monarhă şiă comuneă aă fostă jucată excelentă deă
cancelarulă Clarendon,ă ună veterană ală „Parlamentuluiă Lung”,ă careă aă temperată
exceseleă reac ionareă aleă regaliştiloră dină Camere.ă Auă fostă îns ă deă ajunsă câtevaă
dezastreăcaăepidemiaădeăcium ădină1665,ămareleăincendiuăalăLondreiădină1666ăşiă
distrugereaă floteiă deă peă Tamisaă deă c treă olandeziă înă anulă urm toră pentruă caă
suveranulăs ăfieăacuzată–ănuăpeănedreptă–ăc ă ineăparteaăcatolicilor.ăCarolăaăcrezută
c ă seă poateă ap raă înlocuindu-lă peă Clarendonă cuă oă cabal ă deă favori i,ă aă c roră
politic ă intern ă şiă extern ă aă fostă ună eşecă total.ă Înă schimbă fac iunileă createă înă
aceast ăperioad ăauăstatălaăbazaăform riiăcelorădou ămariăpartideăengleze:ăwhigs,ă
liberali,ăadep iăaiătoleran eiăreligioase,ăînăjurulăc roraăseăgrupauăprotestan iiănon-
conformişti,ăşiătory,ăconservatorii,ăsus inândăCoroanaăşiăanglicanismul.ăWhigiiăauă
luatăputereaăpân ăînă1681,ăreuşindăs ăpromulgeăHabeasăCorpusăAct,ăcareăpuneaălaă
ad postă cet eniiă deă încarcerareaă abuziv ;ă dară înă restă politicaă loră aă urm rită doară
intereseleădeăpartid,ăastfelăc ăregeleăaădizolvatăParlamentul,ăguvernândăsingurăcuă
ajutorulă conservatoriloră pân ă laă moarteaă saă înă 1685.ăI-aăurmată frateleăs uăIacob,ă
careă spreă oroareaă englezilor,ă eraă catolică şiă înclinaă spreă absolutism.ă Câtă timpă
partidulă toryă l-aă sus inută înă Parlamentă iară succesoră laă tronă aă fostă stathouderulă
Olandei,ă Coroanaă s-aă putuă men ine;ă dară naştereaă unuiă moştenitoră ală luiă Iacobă înă
varaă luiă 1688ă aă f cută caă politicaă procatolic ă aă regeluiă s ă fieă considerat ă
inacceptabil ă deă ambeleă partide.ă Şefiiă whigă şiă toryă s-auă adresată luiă Wilhelmă deă
Oraniaăpentruăa-lăchemaăpeătron,ăiarăacestaănuăaăîntârziatăs ădebarceălaăTorbayăcuă
 oămic ăarmat .ăÎntreagaăAnglieăaătrecutădeăparteaăsa,ăIacobăfiindănevoităs ăfug ăînă
Fran a.ă Esen aă acesteiă „revolu iiă glorioase”ă dină 1688ă nuă aă fostă violen aă sauă
eroismul,ă ciă instituireaă nouluiă regimă peă bazaă consensuluiă întreă for eleă politice:ă
Parlamentulăl-aăîncoronatăînăianuarieă1689ăpeăWilhelmăşiăpeăso iaăacestuiaăMaria,ă
fiicaăluiăIacobăII,ăînăschimbănoulăsuveranăaăacceptată„declara iaădrepturilor”ă(Billă
ofă Rights).ă Aceastaă interziceaă monarhuluiă s ă suspendeă aplicareaă legilor,ă s ă
convoaceă tribunaleă extraordinareă sauă s ă recrutezeă trupeă f r ă acordulă
Parlamentului,ă careă c p taă suprema iaă politic ..ă Dezbaterileă Camereloră trebuiauă
s ă fieă libereă iară convocareaă loră frecvent ;ă libert ileă individualeă erauă înă mareă
m sur ă garantate.ă Prină Actulă deă Toleran ă dină acelaşiă ană whigiiă auă asigurată
libertateaăăcultelorănon-conformiste.ă
Declinulăhegemonieiăfrancezeă
Dup ă Reuniuniă diploma iaă luiă Ludovică XIVă s-aă dovedită inabil ;ă elă aă
reuşită s -şiă îndep rtezeă alia iiă -ă ă Danemarcaă şiă Brandenburgă –ă iară prină
revocareaăedictuluiădeălaăNantesăşi-aăatrasăprofundaăantipatieăaăputeriloră
protestante.ăWilhelmădeăOraniaăşiăîmp ratulăLeopoldăIăauărealizatădup ă
Regensburgă coalizareaă for eloră europeneă împotrivaă hegemonieiă
francezeăsubăformaăLigiiădeălaăAugsburg,ăcareăreuneaăImperiul,ăSpaniaă
şiă Suedia,ă c roraă aveauă s ă liă seă al tureă dup ă „Revolu iaă glorioas ”ă
Olandaă şiă Anglia.ă Încercândă s ă previn ă agresiuneaă Ligii,ă Ludovică aă
atacatăprimulăînătoamnaăluiă1688,ăocupândăPalatinatulăcareăaăfostăatroceă
devastat.ă Cândă Wilhelmă deă Oraniaă s-aă declarată împotrivaă lui,ă regeleă
Fran eiă l-aă trimisă peă Iacobă IIă înă Irlandaă cuă oă expedi ieă militar .ă Înă
b t liaădeăpeărâulăBoyneă(1690)ăiacobi iiăauăfostăzdrobi i,ăiarăLondraăaă
instituită înă insulaă rebel ă ună regimă opresivă maiă dură decâtă celă ală luiă
Cromwell.ăPeămareăînăschimbăflotaăfrancez ăs-aădovedităpentruăunătimpă
superioar ă anglo-olandezilor,ă b tându-iă laă Beachyă Headă înă 1690;ă dară
doiă aniă maiă târziu,ă laă Hougue,ă alia iiă i-auă zdrobită peă francezi,ă
suprema iaă naval ăaăacestoraăluândăastfelăsfârşit.ăPeăuscatăopera iunileă
auătrenatăpeăfrontulădinăFlandra,ăundeăsucceseleăfor elorăfrancezeăasupraă
imperialiloră şiă olandeziloră întreă 1690-1693ă nuă auă avută consecin eă
semnificative;ă niciă înă Italiaă victoriileă asupraă duceluiă deă Savoiaă nuă auă
pututăfor aăîncheiereaăp cii.ăÎnăplus,ăr zboiulăs-aăextinsăşiăînăcolonii,ăînă
Canadaă şiă înă Indiaă anglo-olandeziiă înfruntându-seă cuă garnizoaneleă
franceze.ă Spreă 1695ă ambeleă tabereă erauă epuizate;ă Fran a,ă f r ă for eă
maritime,ă nuă maiă aveaă resurseleă necesareă continu riiă conflictuluiă iară
Anglia,ă careă deveniseă principalulă finan atoră ală opera iuniloră deă peă
continent,ă treceaă printr-oă grav ă criz ă financiar .ă Ludovică aă încercatăs ă
for ezeă paceaă prină comitereaă deă atrocit iă ceă înc lcauă toateă regulileă
r zboiului:ă dup ă devastareaă Palatinatuluiă înă scopuriă defensiveă elă aă
bombardată 24ă deă oreă Bruxellesă şiă aă jefuită nordulă Italiei;ă înă schimb,ă
generaliiăceăleăurmaser ăluiăCondéăşiăTurenneănuăerauăcapabiliădeămariă
victorii.ăTotuşi,ăalia iiăîncepur ăs ăcedeze:ăSavoiaăs-aăretrasăînă1696ădină
Lig ,ă iară cândă franceziiă auă intrată înă Barcelonaă Spaniaă i-aă urmată
exemplul.ăÎnătoamnaăluiă1697ăs-aăsemnatăpaceaălaăRyswick:ăReuniunileă
erauă anulate,ă cuă excep iaă Strasbourgului;ă Austriaă şiă Angliaă auă ieşită
înt riteă politică dină r zboi,ă fiindă preg titeă pentruă redeschidereaă
ostilit ilorăşiălichidareaăcomplet ăaăhegemonieiăfranceze.ă
Contra-ofensiv ăhabsburgic ăînăEstulăEuropeiă
Paceaăîncheiat ădeăAustriaăcuăturciiăşiătendin eleăcontra-reformatoareăşiă
absolutisteăaleăVieneiăauănemul umităprofundănobilimeaăprotestant ădină
Europaă central ă şiă deă est.ă Înă 1670ă eaă aă încercată f r ă succesă solu iaă ună
complotă anti-habsburgic;ă reprimareaă sângeroas ă aă acestuiaă aă ascu ită
contradic iileă dină Ungariaă imperial ,ă declanşândă înă 1678ă oă revolt ă deă
propor iiă subă conducereaă luiă Emerică Thököly;ă timpă deă 10ă ani,ă curu iiă
(„crucia ii”)ă rebeliă şiă labanciiă („pedestraşii”)ă fideliă Vieneiă s-auă
înfruntată peă teritoriulă maghiar.ă Thökölyă aveaă nevoieă deă oă alian ă
extern ;ăelăaăob inutăsprijinădeălaăLudovicăXIV,ădarăacestaăeraămultăpreaă
departe,ăastfelăc ăşefulăcuru ilorăaădecisăs ăseăaliezeăcuăPoartaăotoman ;ă
înăschimbăturciiăauăsprijinităîncoronareaăsaăcaăregeăalăUngarieiăînă1682.ă
Unăanămaiătârziu,ăeiăauădeclanşatăoăimens ăcampanieăvizândăcucerireaă
Vienei.ăCapitalaăaustriac ăaărezistatădou ăluniăasediuluiăotoman,ăpân ălaă
sosireaăfor elorădeădespresurareăconduseădeăregeleăpolonăIoanăSobieski.ă
Subă zidurileă oraşuluiă acestaă i-aă zdrobită peă turciă înă b t liaă deă laă
Kahlenbergă(12ăsept.ă1683),ăaustrieciiătrecândăapoiălaăoăcontra-ofensiv ă
hot rât ăînăUngaria.ăMareleălorăgeneralăCarolădeăLorenaăaărecucerităînă
1686ă Budaă iară înă 1687ă i-aă b tută peă otomaniă laă Mohács,ă eliminândă
for eleăÎnalteiăPor iădinăUngariaăşiăintrândăînăArdeal,ăcareăaăfostăocupată
militar.ă Înă acelaşiă ană Dietaă deă laă Bratislavaă aă recunoscută regatulă
maghiarăcaăposesiuneăereditar ăaăHabsburgilor.ăSultanulăs-aăgr bităs -lă
trimit ăaiciăpeăThököly,ăcareăi-aăînvinsăpeăimperialiălaăZ rneştiăşiăaăfostă
proclamată principeă deă nobilimeaă ostil ă puteriiă deă laă Viena.ă Cuă pre ulă
pierderiiăBelgradului,ăaustrieciiăl-auăizgonitădinăTransilvaniaăînăacelaăşiă
ană iară dup ăvictoriaădeălaăSlankamenăşi-auăinstituitădomina iaă efectiv ă
înă Ardeală prină diplomaă leopoldin ă dină 1691,ă careă men ineaă vechileă
privilegiiăşiăstatuteăaleăprincipatului,ăcuăexcep iaădreptuluiădeărezisten ă
ală nobilimii.ă Înă urm toareaă perioad ă Vienaă aă subminată îns ă putereaă
eliteloră politiceă ardeleneă prină noiă diplomeă careă m reauă prerogativeleă
împ ratuluiă şiă recunoşteauă drepturiă clericiloră româniă trecu iă laă
catolicism.ă Contra-ofensivaă habsburgic ă aă trenată înă schimbă pân ă laă
venireaăluiăEugeniuădeăSavoiaăînăfrunteaăarmatelorăimperiale.ăVictoriaă
saă decisiv ă laă Zentaă aă permisă încheiereaă p ciiă deă laă Carlowitză (1699).ă
Otomaniiă cedauă Ungaria,ă Ardealulă (f r ă Banat)ă şiă Slovenia;ă înă sud,ă
vene ieniiă primeauă Moreeaă recucerit ă prină victoriaă naval ă deă laă
Mitileneă (1690);ă înă acesteă condi ii,ă Vienaă s-aă putută dedicaă lupteiă
împotrivaăluiăLudovicăXIV.ăăă
R zboiulă deă succesiuneă aă Spaniei.ă Sfârşitulă preponderen eiă
franceze.ăăăă
Dup ă paceaă deă laă Ryswickă Ludovică XIVă şi-aă îndreptată aten iaă într-oă
alt ădirec ie,ăcareăarăfiăpututăinstituiădefinitivăpreponderen aăfrancez ăînă
Europa:ă succesiuneaă spaniol .ă Ultimulă Habsburgă deă laă Madrid,ă Carolă
II,ă eraă muribundă şiă nuă aveaă urmaşi;ă înă schimbă pretenden iă laă
succesiuneaăsaăerauăaproapeăto iăsuveraniiăoccidentali.ăRegeleăFran eiăşiă
electorulăbavarezăerauăceiămaiălegitimiămoştenitori;ădarăambiiă f cuser ă
greşealaădeăaădaădeclara iiădeărenun areăpeăcareăapoiăleărenegaser .ăDup ă
ei,ă împ ratulă Leopoldă aveaă şiă elă preten iiă justificate;ă astfelă c ă to iă treiă
monarhiiă f ceauă demersuriă laă Madridă pentruă a-lă influen aă peă Carolă înă
alegereaă succesorului.ă Diploma iaă Parisuluiă aă fostă dină nouă superioar ,ă
încheindă ună tratată deă împ r ireă aă teritoriiloră coroaneiă spanioleă cuă
puterileă maritime,ă Angliaă şiă Olanda.ă Carolă nuă aă fostă deă acordă şiă prină
testamentăşi-aăl satătoateăstateleăprincipeluiăBavariei;ădarăacestaăaămurită
subită înă 1699,ă obligândă marileă puteriă s ă semnezeă ună nouă tratat,ă maiă
favorabilăImperiului,ăprinăcareăFran aăprimeaăîns ăposesiunileăitalieneăşiă
Lorenaă(1700).ăÎmp ratulăaăezitat;ăîntr-unăaccesădeăpatriotism,ăCarolăaă
refuzatăoriceăpartaj,ăl sându-lăăunicămoştenitorăpeăFilipădeăAnjou,ănepotă
ală luiă Ludovic.ă Laă 1ă noiembrieă 1700ă Carolă aă încetată dină via ,ă iară
monarhulă franceză s-aă gr bită s -iă accepteă testamentul,ă ceeaă ceă practică
anun aă oă „monarhieă universal ”ă aă Bourbonilor.ă Bavaria,ă Savoia,ă
Portugaliaăşiăpapaăl-auărecunoscutăpeăFilipăVăpeătronulăspaniol;ăputerileă
maritimeănuăerauădorniceăs ăintreăînăr zboiăiarăprincipiiăgermaniădoreauă
doarăs -şiăvând ăalian aăcâtămaiăscump.ăAparentănimicănuăst teaăînăcaleaă
luiă Ludovic;ă dară cândă acestaă îşiă ar t ă ambi iaă deă aă uniă subă aceeaşiă
coroan ă Fran aă şiă Spania,ă întreagaă Europ ă seă ridic ă împotrivaă lui.ă Laă
Haga,ă Imperiulă semn ă ună tratată deă alian ă cuă puterileă maritimeă careă
prevedeaăîmp r ireaăteritoriilorăspaniole.ăLaă15ămaiă1702ăceleătreiăstateă
declarauă r zboiă Fran eiă iară Danemarcaă şiă to iă principiiă germaniă liă seă
al turar ;ăseădeclanşaăastfelăconflictulăpentruăsuccesiuneaăSpaniei.ă
Opera iunileămilitareăîncepuser ădeăfaptăînc ădină1701,ăcândăEugeniuădeă
Savoiaăîiăb tuseăînănordulăItalieiăpeăfrancezi.ăUnăanămaiătârziu,ăVillarsăîiă
învinseăpeăimperialiălaăFriedlingenăşiăf cuăjonc iuneaăcuăbavarezii,ăapoiă
salv ă patriaă acestoraă prină victoriaă deă laă Höchstaedt;ă dară planulă deă aă
atacaăVienaăeşu .ăAngliaăîlătrimiseseăpeăcontinentăpeăexcelentulămilitară
şiădiplomatăMarlborough;ăluândăini iativa,ăacestaăi-aăzdrobităpeăfranco-
bavareziă laă Blenheimă (1704),ă for ându-lă peă Ludovică s ă evacuezeă
Germania.ăBavariaăaăfostăocupat ădeăimperiali;ăcândă raniiăcredincioşiă
principeluiă s-auă r sculat,ă armataă aă în buşită micareaă înă sângeă şiă l-aă
proscrisă peă elector.ă Niciă înă Italiaă situa iaă nuă eraă maiă bun ,ă dup ă ceă
Savoiaă aă trecută deă parteaă alia ilor.ă Franceziiă s-auă mişcată lentă şiă nuă auă
pututăîmpiedicaăunireaăpiemontezilorăcuăfor eleăluiăEugeniuădeăSavoia,ă
careăapoiăaăreluatăoraşulăTorinoădup ăoămareăvictorieă(1706).ăLudovicăaă
fostă nevoită s ă semnezeă ună acordă prină careă renun aă laă nordulă Italieiă înă
schimbulăretrageriiălibereăaăfor elorăsale.ăPortugaliaăaătr datăşiăeaăcauzaă
francez ,ăiarălaă4ăaugustă1704ăflotaăenglez ăaăcucerităGibraltarul,ăextremă
deăslabăap rat;ăMediteranaăeraădeăacumăînămânaăsa.ăÎnă1705ăarhiduceleă
Carol,ă pretendentulă austriac,ă aă debarcată înă Catalonia,ă careă eraă fidel ă
cauzeiă sale;ă litoralulă mediteraneană ală Spanieiă aă fostă rapidă pierdută deă
FilipăV.ăDup ăoăîncercareăeşuat ădeăreluareăaăBarcelonei,ăacestaăaăfostă
nevoităs ăabandonezeătemporarăchiarăşiăMadridulăînă1706;ăcastilieniiăi-
auăr masătotuşiăfideli,ăSpaniaăăr mânândăastfelăînămâinileăfrancezilor.ăÎnă
acelaşiă timpă îns ă Marlboroughă câştigaă b t liaă deă laă Ramillies,ă care-iă
d duă controlulă riloră deă Jos.ă F r ă speran ,ă Ludovică încerc ă s ă
negocieze;ă dară alia iiă seă preg teauă dejaă pentruă invadareaă Fran ei.ă Înă
1707ăşiăînă1708ăcampaniileălorăeşuar ;ăînăfineăînă1709ăMarlboroughăşiă
EugeniuădeăSavoiaăîncercar ăefortulădecisivăşiăfur ăopri iădeăVillarsălaă
Malplaquet.ă Cumă şiă peă teatrulă deă r zboiă iberică Filipă redresaseă situa iaă
gra ieăvictoriilorădeălaăAlmanzaăşiăVillaăViciosaăşiăguerilleiăcastilienilor,ă
combatan iiă deschiser ă negocierileă deă paceă .ă Condi iile,ă impuseă înă
principală deă olandeziă careă vroiauă ruinaă Fran ei,ă erauă multă preaă dure;ă
Ludovică le-aă refuzat,ă iară reizbucnireaă ostilit iloră nuă i-aă fostă
defavorabil .ăÎnăAnglia,ăcabinetulăwhigădominatădeăMarlboroughăaăfostă
r sturnat,ăînăloculăluiăvenindăconservatorii,ăpartizaniăaiăp cii.ăÎnă1711ăpeă
tronulăimperialăaăurcatăarhiduceleăCarol;ăorăputerileămaritimeănuădoreauă
niciăs ăreînvieă„monarhiaăuniversal ”ăaăHabsburgilor.ăCândăVillarsăl-aă
b tută laă Denaină peă Eugeniuă înă 1712ă negocierileă auă putută începeă cuă
adev rat.ăLaă11ăaprilieă1713ăFran aăaăsemnatăpaceaăcuăputerileămaritimeă
şiă alia iiă loră laă Utrecht.ă Filipă Vă eraă recunoscută caă regeă ală Spaniei,ă cuă
condi iaărenun riiălaăsuccesiuneaăfrancez ăşiăaăveşniceiăsepar riăaăceloră
dou ă coroane;ă înă schimbă Fran aă pierdeaă cuceririleă dină Belgiaă şiă maiă
multeăcoloniiăamericaneăşiărecunoşteaătitlulădeăregeăsuveranilorăSavoieiă
şiă Prusieiă (Brandenburg).ă Imperiulă aă refuzată s ă ratificeă tratatul;ă dară
EugeniuănuăputeaărezistaăsingurăofensiveiădeclanşateădeăVillarsăînăvaraă
anuluiă1713,ăastfelăc ăceiădoiăcomandan iăîncepur ănegocierile.ăPaceaăs-
aăsemnatălaăRastadtăînă1714;ăseăconfirmauăprevederileădeălaăUtrechtăiară
electorulă bavareză eraă restabilită înă teritoriileă sale.ă Împ ratulă aă primită
nordulăItaliei,ăNeapoleăşiăSardinia.ăă
PetruăcelăMareăşiăînceputurileăRusieiămoderneă
Înădouaăjum tateăaăsecoluluiăalăXVII-leaăprincipalaăproblem ăaăpoliticiiă
externeă aă ariloră aă fostă men inereaă grani eloră occidentaleă aleă Rusiei,ă
permanentăcontestateădeăpolonezi,ăsuedeziăşiăturci;ăînătimpăceăînăinterioră
mişc riădeăamploareăauăcontestatăautoritateaăRomanovilor.ăOărebeliuneă
aă g rziloră dină Moscovaă (streli i)ă l-aă adusă înă 1682ă peă tronă peă minorulă
Petru,ă careă aă începută s ă domneasc ă efectivă abiaă 7ă aniă maiă târziu.ă Înă
tinere eă Petruă aă c l torită prină toateă marileă stateă occidentaleă aleă c roră
progreseă politice,ă economice,ă socialeă şiă militareă l-auă inspirată înă
transformareaăRusieiădintr-oă ar ăfeudal ăîntr-unăstatămodern.ăOperaăsaă
reformatoareă aă fostă imens ă –ă dară şiă extremă deă contestabil ă datorit ă
mijloacelorătiraniceăprinăcareăaăpus-oăînăaplicareăcaăurmareăaăfaptuluiăc ă
eraă completă lipsită deă alia iă întreă for eleă dină interiorulă rii.ă Primaă
transformareămajor ăînăstructuraăRusieiăfeudaleăaăfostăcreareaăînăprimiiă
aniă aiă domnieiă aă uneiă armateă regulate,ă organizat ă deă specialiştiă
occidentali,ă şiă uneiă flote;ă datorit ă acestoraă aă luată înă 1696ă deă laă turciă
Azovul,ă primulă portă rusescă laă Mareaă Neagr .ă Reformaă militar ă aă
generatărapidănemul umiriăînărândulăstreli ilor,ăcareăs-auăr sculat;ăPetruă
nuăaăezitatăs -iăexecute,ăcondamnându-lălaămoarteăchiarăpeăfiulăs uăceăiă
seăîmpotrivise.ăOpozi iaăaăfostăredus ălaăt cereădeăduritateaărepresiunii;ă
astfelă c ă arulă aă putută luaă oă serieă deă m suriă economice,ă construindă înă
Urală primeleă fabriciă ruseşti.ă Operaă saă aă fostă pus ă îns ă subă semnulă
întreb riiădeăizbucnireaăR zboiuluiăNordului.ă
Suediaă de ineaă laă sfârşitulă secoluluiă ceaă maiă bun ă armat ă dină Europa.ă
Cândăînă1697ăCarolăXIIăaăurcatăpeătron,ăelăeraădecisănuănumaiăs ăduc ă
pân ălaăultimaăconsecin ăpoliticaăabsolutist ăaăpredecesorilorăs i,ăciăşiă
s -şiă extind ă putereaă peă seamaă veciniloră s iă maiă slabi.ă Petruă aă în elesă
acestăpericolăşiăpentruăa-lăpreveniăs-aăaliatăcuăPoloniaăşiăDanemarca;ădară
înă augustă 1700ă Carolă i-aă declarată r zboiă şiă înă câtevaă luniă aă zdrobită
for eleădanezeăşiăruseştiăf r ăniciăoădificultate.ăConflictulăaăcontinuatăînă
avantajulăsuedezilor,ăcareăauăinvadatăPolonia,ăimpunându-şiăprotejatul,ă
StanislawăLeszczynski,ăpeătron;ăînăschimb,ătentativeleăruseştiădeăaăopriă
ofensivaă luiă Carolă auă fostă succesivă respinse,ă înă condi iileă înă careă şiă înă
interiorulă riiă izbucniser ă r scoaleă împotrivaă reformeloră luiă Petru.ă
arulă aă încercată s ă cauteă sprijină sauă m cară mediereă înă vest,ă dară aiciă
f ceaăravagiiăsuccesiuneaăspaniol ,ăastfelăc ăniciăoăputereănuăeraădornic ă
s -şiă atrag ă duşm niaă Suediei.ă Carolă s-aă decisă s ă profiteă deă aceast ă
izolareădiplomatic ăpentruăaăinvadaăRusiaăînă1708;ăelănuăprev zuseăîns ă
c ă Petruă folosiseă aceştiă aniă deă r gază pentruă a-şiă reorganizaă armata.ă
Campaniaă aă fostă ună dezastru;ă ruşiiă auă t iată liniileă deă comunica iiă
suedezeăşiăl-auăîmpiedicatăpeăCarolăs ăataceăMoscova;ăcândăacesta,ăcuă
for eăpu ineăşiăepuizate,ăaăîncercatăoăîntoarcereăspreăUcraina,ăarmataăluiă
Petruă l-aă atacat,ă zdrobindu-lă înă b t liaă deă laă Poltavaă (8ă iul.ă 1709).ă
Regeleă însuşiă aă fostă obligată s ă seă refugiezeă laă Tighinaă iară ruşiiă auă
profitată deă completaă derut ă aă Suedieiă pentruă aă puneă mânaă peă litoralulă
baltic.ă Înă 1714ă eiă auă respinsă laă capulă Hangută oă ultim ă tentativ ă deă
ofensiv ă maritim ă aă luiă Carol;ă r zboiulă eraă practică câştigată înă clipaă înă
careăPrusiaăiăs-aăal turată arului,ădarăpaceaănuăs-aăîncheiatădecâtăînă1721,ă
dup ămoarteaăregeluiăsuedez.ăPrinătratatulădeălaăNystadtăRusiaăaăob inută
litoralulă meridională ală Balticiiă şiă oă parteă dină Finlanda;ă dară înă primulă
rândăaădevenităoăputereăeuropean .ă
Peă plană internă aniiă R zboiuluiă Norduluiă auă fostă marca iă deă celeă maiă
importanteă reformeă aleă luiă Petruă celă Mare:ă înă 1703ă elă aă întemeiat,ă peă
teritoriileă luateă deă laă suedezi,ă oraşulă Petersburgă (capital ă dină 1712),ă
careă trebuiaă s ă fieă oă alternativ ă modern ă laă medievalaă Moscov ,ă înă
acelaşiătimpăunămijlocădeăaăconcentraăîntr-unălocăsigurăpericuloasaăfor ă
boiereasc ăşiăunădebuşeuăimportantălaăBaltica;ăînă1708ăadministra iaăaă
fostă completă reformat ă prină creareaă guberniilor,ă instrumentă ală
centraliz riiă politice;ă vechiulă sfată boierescă aă fostă înlocuită cuă ună Senat,ă
supusăînărealitateăputeriiăabsoluteăaăluiăPetru,ăcareăînă1721ăs-aăproclamată
împ rat.ăPeăplanăeconomic,ăcomer ulăexternăcuăcerealeăaăluatăavântăprină
imensaăextindereăaăsuprafe elorăcultivabileăşiăprinăînr ut ireaăcondi ieiă
iobagilor;ă industrializareaă aă fostă şiă eaă oă oper ă for at ,ă realizat ă cuă
mijloaceă tiranice,ă careă auă permisă îns ă Rusieiă realizareaă uneiă produc iiă
competitiveălaănivelăeuropean.ăă
Europaăînă1715ăă
Tratateleă dină 1713/1714ă auă pusă cap tă preponderen eiă francezeă peă
continent.ă Mareleă înving toră ală epuizanteiă succesiuniă spanioleă aă fostă
indiscutabilă Anglia,ă careă punândă mânaă peă Gibraltară şiă peă Minorcaă aă
dobândităsuprema iaăînăMediterana.ăWilhelmămuriseăînă1702;ăAna,ăcareă
i-aă succedat,ă aă ştiută s ă laseă putereaă înă mâinileă whigiloră dirija iă deă
Marlborough,ă careă auă relizată unireaă Anglieiă cuă Sco iaă subă numeleă deă
Mareaă Britanie,ă relansândă economică şiă socială subdezvoltataă ar ă
nordic .ă Dup ă c dereaă loră deă laă putereă conservatorii,ă înă frunteă cuă
Bolingbroke,ă auă ob inută extremă deă avantajoasaă paceă deă laă Utrecht,ă înă
timpă ceă peă plană internă auă declanşată oă adev rat ă ofensiv ă împotrivaă
protestan iloră non-conformişti.ă Toryă ară fiă putută dominaă completă via aă
politic ă aă Anglieiă dac ă peă tronă nuă ară fiă urcată înă 1714ă Georgeă Iă deă
Hanovra,ăcareăeraălegatădeăpartidulăwhig.ăAceastaăaăînsemnatăeliminareaă
conservatoriloră dină scen ă pentruă aproapeă jum tateă deă veac,ă deşiă eiă
fuseser ă artizaniiă p cii.ă Olandezii,ă înă schimb,ă auă dovedită c ă nuă maiă
erau,ăpoliticăşiăeconomic,ădecâtăoăremorc ăaăputeriiădeălaăLondra.ăViena,ă
dup ă ceă întreă 1703-1711ă s-aă confruntată cuă oă nou ă mişcareă aă curu iloră
condus ădeăfiulăvitregăalăluiăThököly,ăFranciscăRákócziăII,ăşi-aăinstituită
completaăautoritateăasupraăUngariei.ăOrientat ămaiămultăspreăcentrulăşiă
estulă Europei,ă Austriaă redeveniseă oă mareă putereă prină tratateleă deă laă
Carlowitză şiă Rastadt,ă înă ciudaă extremeiă dispers riă aă teritoriiloră saleăpeă
careă greoaiaă administra ieă habsburgic ă nuă eraă capabil ă înc ă s ă leă
guverneze.ă ÎnăceeaăceăpriveşteăFran a,ălaămoarteaăluiăLudovicăînă1715ă
succeseleăpoliticeăinterneăşiăexterneăaleăabsolutismuluiănuăputeauămascaă
bancrutaă statuluiă şiă pierdereaă domina ieiă continentale.ă Mareleă istorică
ErnestăLavisseăf ceaăastfelăbilan ulăacesteiădomniiă
Monarhiaănuăi-aăsupravie uităluiăLudovicădecâtăcuă74ădeă
ani,ăaproapeăcâtădurataădomnieiăsale.ăLudovicăXIVăaăuzată
monarhiaă francez .ă Continuitateaă r zboiului,ă
enormitateaă cheltuieliloră deă lux,ă erorileă unuiă colbertismă
exagerat,ărevocareaăEdictuluiădeălaăNantes...ăauăredusălaă
mizerieăoă ar ăprosper .ăă
ă
Întreb riădeăverificare:ă
1. Prină ceă s-aă caracterizată înă generală politicaă intern ă şiă extern ă aă stateloră
absolutisteă?ă
2. CumăaăevoluatăpoliticăAngliaădeălaăCromwellălaăGeorgeăIă?ă
3. Cumăs-aădesf şuratăşiăcareăauăfostărezultateleăînaint riiăhabsburgiceăînăcentrulă
şiăestulăEuropeiă?ăă
Bibliografieă
IonăHurdube iu,ăIstoriaăSuediei,ăEd.ăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1985ă
ErnestăLavisse,ăLouisăXIV,ăRobertăLaffont,ăParis,ă1980ă
ăăCharlesă Seignobos,ă Essaiă d’uneă histoireă comparéeă desă peuplesă deă l’Europe,ă
EditionsăRieder,ăParis,ă1938ă
G.ăM.ăTrevelyan,ăIstoriaăilustrat ăaăAngliei,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1975ă
 TemaăVă
ă
SecolulăLuminilorăşiăagoniaăVechiuluiăRegimă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1. Politicaăeuropean ăînăSecolulăLuminiloră
2. Rela iileăinterna ionaleădeălaăUtrechtălaăHubertusburgă
3. Independen aăStatelorăUniteăaleăAmericiiă
ă
MareaăBritanieăînăepocaăoligarhieiăwhigă
Simpatiileă iacobiteă şiă politicaă ostil ă fa ă deă non-conformiştiă auă dusă laă
dispari iaă toryloră deă peă scenaă politic ă odat ă cuă instalareaă peă tronă aă
dinastieiă deă Hanovra,ă careă s-aă sprijinită peă oligarhiaă liberal .ă Înă
urm toareleă deceniiă partidulă conservatoră nuă aă fostă capabilă niciă s ă seă
al tureămişc rilorăprovocateădeăStuar i,ădarăniciăs -şiăcombat ăadversariiă
înă dezbaterileă parlamentare.ă Adev ratulă rivală ală puteriiă deă laă Londraă
erauăiacobi iiărefugia iăînăFran a,ăc roraăCarolăXIIăleăpromiseseăsprijinulă
s uă înă recucerireaă Angliei.ă Eşeculă monarhuluiă suedeză înă R zboiulă
Norduluiă şiă men inereaă domina ieiă englezeă înă Mediteranaă auă asigurată
îns ă peă plană externă men inereaă luiă Georgeă Iă peă tron;ă înă interioră îns ă
crahulă Companieiă M riiă Suduluiă dină 1720ă aă generată oă profund ă
adversitateăfa ădeăguvern mântăşiăarăfiăpututăaduceărestaura iaădorit ădeă
iacobi i,ădac ălaăputereănuăarăfiăvenităînăacelămomentăRobertăWalpole.ă
Elă aă condusă araă pân ă înă 1642,ă evitândă cuă grij ă oriceă criz ă careă ară fiă
favorizată opozi ia:ă aă încercată s ă nuă impliceă înă niciă ună r zboiă peă
continent,ă aă redusă fiscalitatea,ă aă încurajată dezvoltareaă industrieiă şiă
comer uluiă şiă expansiuneaă colonial .ă Înă acelaşiă timpă aceast ă epoc ă aă
însemnată definitivareaă formeiă institu ionaleă aă cabinetuluiă ministerial,ă
unităşiăresponsabilăînăfa aăCamerelor,ăşiăaăParlamentului.ăSilitădeăopiniaă
public ă s ă intreă înă r zboiă cuă Spania,ă Walpoleă aă fostă îns ă demisă deă
Comuneăînă1742ăînăurmaăeşeculuiăopera iunilorăbritanice.ăDup ăc dereaă
saăoăgrav ăcriz ăs-aădeclanşatăînăclipaăînăcareăunănouăpretendentăStuartăaă
debarcată înă Sco iaă înă 1745;ă dup ă câtevaă succeseă ini iale,ă iacobi iiă auă
fostădefinitivăzdrobi iălaăCullodenăMooră(1746).ăOăurmareăneaşteptat ăaă
rebeliuniiă aă fostă abolireaă feudalismuluiă ă înă Sco iaă şiă declanşareaă unuiă
procesă deă modernizareă politic ă şiă economic .ă Înă Anglia,ă înă schimb,ă
oligarhiaă whigă aă devenită dină ceă înă ceă maiă odioas ă prină intrigileă şiă
corup iaăceăoăînconjurau;ăinsucceseleădeăpeăcontinentăînăR zboiulădeă7ă
aniăauădusălaăpr buşireaădomina ieiăvechilorăfamiliiăliberaleăşiălaăvenireaă
laăputereăaăluiăWilliamăPitt,ăadev ratătribunăpopularădeăorientareăwhig,ă
str inăîns ădeăaristocra iaăpartidului.ăSus inutădeăunăguvernădeăcoali ie,ă
Pittă aă rezolvată cuă succesă crizaă intern ă şiă extern ;ă dară cândă înă 1760ă aă
urcatăpeătronăGeorgeăIII,ăautoritateaăregal ăaăînvinsădomina iaăliberal ă
corupt ăşiăuzat ădeăaproapeă5ădeceniiădeăguvernare.ăMonarhulăaăinstituită
astfelă ună regimă deă guvernareă personal ă pesteă capulă unoră partideă preaă
slabeăpentruăaăseăopune.ăă
AscensiuneaăPrusieiăpeăscenaăeuropean ă
Statulăprusianăaăap rutăabiaălaă1618,ăcândăîndep rtatulăducatăalăPrusiei,ă
vasală Poloniei,ă aă trecută înă st pânireaă electoriloră deă Brandenburgă dină
casaă deă Hohenzollern.ă Laă Westfaliaă principeleă Frederică Wilhelm,ă
supranumită„MareleăElector”ăşi-aăextinsăst pânireaăînănordulăGermanieiă
iară dup ă paceaă deă laă Olivaă aă ieşită deă subă suveranitateaă polon .ă
Conflicteleăsecoluluiădeăpreponderen ăfrancez ănuăauăafectatăacestăstată
periferică înă raportă cuă marileă teatreă deă r zboi;ă dimpotriv ,ă eleă i-auă
permisăs ăseădezvolte,ăgra ieăsprijinuluiăpeăcareăLudfovicăXIVăîlăacordaă
oric ruiă poten ială rivală ală Austrieiă dină spa iulă germanic.ă Înă 1700ă
urmaşulă „Mareluiă Elector”ă aă profitată astfelă deă conjuncturaă
interna ional ă şiă l-aă for ată peă împ rată s -iă recunoasc ă titlulă regal.ă
Urcândă peă tronă înă 1713,ă Frederică Wilhelm,ă „Regeleă Sergent”,ă aă avută
dou ă priorit i:ă dezvoltareaă militar ă şiă expansiuneaă înă Baltica.ă Elă aă
atacatăSuediaăcândăaceastaăeraădejaălaăp mântădup ăPoltavaăşiăaăob inută
astfelă maiă multeă puncteă strategiceă laă Mareaă Baltic ;ă înă interior,ă prină
politicaă saă absolutist ,ă aă militarizată statulă prusian,ă creândă oă armat ă
supradimensionat ăpentruăm rimeaăacestuia;ăcodulădeălegiăaăajunsăs ăfieă
doarăoălung ălist ădeăinterdic ii.ăChiarăşiăAustriaăăajunseseăs ăseăteam ă
deă putereaă Berlinuluiă şiă aă f cută totă ceă i-aă stată înă puteriă pentruă aă nuă
permiteă dezvoltareaă acestuiă rival.ă Cândă înă 1740ă Frederică IIă aă urcată peă
tronulăprusian,ăHabsburgiiăauăcrezutăc ănuăaveauădeăceăs ăseăteam ădeă
acestă monarhă cuă ambi iiă filosofice,ă careă înă tinere eă scriseseă chiară ună
Anti-Machiavelli.ă Elă aveaă s ă seă dovedeasc ă îns ă celă maiă redutabilă
duşmanăalăVienei.ăă
Rela iileăeuropeneăînăprimaăjum tateăaăsecoluluiăalăXVIII-leaă
Imperiulă Otomană aă ştiută s ă profiteă deă convulsiileă europeneă aleă
succesiuniiăspanioleăşiăR zboiuluiăNorduluiăpentruăa-şiărestabiliăpozi ia.ă
Înă 1711ă Petruă celă Mareă şiă aliatulă s u,ă domnulă moldoveană Dimitrieă
Cantemir,ăauăfostăînvinşiălaăSt nileşti,ăruşiiăpierzândăastfelăAzovul.ăTreiă
aniă maiă târziu,ă turciiă auă declarată r zboiă Vene ieiă şiă auă reluată Moreea.ă
Vienaă s-aă gr bită s ă intervin ă diplomatic,ă iară cândă Poartaă aă respinsă
oferteleă deă paceă Eugeniuă deă Savoiaă aă invadată Banatul,ă b tându-iă peă
otomaniă laă Petrovaradin.ă Belgradulă aă c zută înă 1717ă înă mâinileă
austriecilor,ă careă şi-auă impusă voin aă prină paceaă deă laă Passarowitză
(1718):ă Turciaă cedaă Banatul,ă nordulă Serbieiă şiă Bosnieiă şiă Olteniaă şiă
d deaă dreptulă supuşiloră habsburgiciă s ă fac ă comer ă peă teritoriulă ei.ă
Mareaă problem ă aă Vieneiă eraă îns ă succesiunea;ă împ ratulă Carolă VIă
neavândădecâtăfete,ăelăaăpromulgatăînă1713ă„Sanc iuneaăPragmatic ”ăceă
declaraă indivizibilitateaă riloră saleă şiă dreptulă deă moştenireă peă linieă
feminin ă înă casaă deă Habsburg.ă Asigurareaă respect riiă acestuiă actă
deveneaăastfelăprioritateaăpoliticiiăluiăCarolăVI;ăîns ădac ăpeăplanăinternă
ratificareaă eiă nuă aă fostă oă problem ,ă înă exterioră Austriaă aveaă s ă seă
confrunteăcuăpreten iileăaltorăputeri.ă
Spaniaă luiă Filipă Vă eraă unulă dintreă celeă maiă slabeă stateă europene.ă
Ministrulă Alberoni,ă careă dirijaă politicaă deă laă Madrid,ă inten ionaă s ă
schimbeăaceast ăsitua ieăprintr-oăpolitic ădeăanexiuniăînăItalia,ăastfelăc ă
înăvaraăanuluiă1717ătrupeleăsaleăauădebarcatăînăSiciliaăşiăSardinia.ăSpreă
mareaă surprindereă aă luiă Filip,ă franceziiă nuă l-auă sus inută diplomatică înă
aceast ă ac iune;ă dimpotriv ,ă eiă auă realizată oă „cvadrupl ă alian ”ă cuă
celelalteă puteriă europeneă ală c reiă scopă finală eraă schimbareaă acestoră
insuleăîntreăSavoiaăşiăaustrieci.ăSpanioliiăauărefuzatăs ăaccepteădictateleă
acestuiăareopag.ăAăfostănevoieăcaăflotaălorăs ăfieădistrus ădeă engleziălaă
Capulă Passaroă iară trupeleă francezeă s ă declanşezeă oă invazieă pentruă caă
rezisten aă Madriduluiă s ă cad ;ă şiă odat ă cuă eaă şiă Alberoniă (paceaă deă laă
Haga,ă 1720).ă Tr dareaă Parisuluiă nuă aă fostă îns ă uşoră uitat ,ă oă lung ă
perioad ă deă ostilitateă instalându-seă întreăceleădou ăramuriăaleăcaseiădeă
Bourbon.ă Spaniaă aă încercată s -şiă reorientezeă politicaă extern ă spreă oă
alian ă cuă Habsburgii,ă primulă tratată deă laă Vienaă (1725)ă acordândă
privilegiiă uneiă companiiă comercialeă austro-flamande.ă Confruntată îns ă
cuăostilitateaăcelorlalteăstateăeuropene,ăFilipăVăs-aăgr bităs ăcedezeăşiăaă
intrată înă secretă înă tratativeă cuă franceziiă şiă cuă puterileă maritime.ă Înă
schimbulăprimiriiăParmeiăşiăPiacenzeiăelăaăruptăacordurileăcuăîmp ratul;ă
darăniciăacestaănuăaăacceptatăoăsitua ieădeăizolareădiplomatic ,ăaliindu-seă
cuăRusiaăşăPrusiaă(1726)ăastfelăc ădup ălungiănegocieriăs-aăîncheiatăală
doileaătratatădeălaăVienaă(1731)ăcareăconsfin eaăoăsitua ieădeăechilibruăînă
vestulă continentuluiă şiă înă acelaşiă timpă recunoaştereaă „Sanc iuniiă
Pragmatice”.ăPaceaăs-aămen inutădoarăpân ăînă1633,ăcândămarileăputeriă
auăintervenităînăchestiuneaăsuccesiuniiăpoloneze.ăChestiuneaăPolonieiăseă
puseseăînc ădeălaăR zboiulăNordului,ăcândămonarhulălegitim,ăAugustăIIă
deăSaxonia,ăfuseseădetronatădeăpretendentulăsuedezăLeszczynski.ăRepusă
peătronădeăruşi,ăAugugstăaădevenităunămonarhănepopularăprinătendin eleă
saleă absolutiste,ă astfelă c ă dup ă ă ceă aă murită seimulă nuă s-aă gr bită s ă
sprijineă urcareaă peă tronă aă fiuluiă s u,ă Augustă III,ă alegându-lă înă schimbă
regeă peă Leszczynski,ă promovată deă diploma iaă francez .ă Principeleă
saxonă beneficiaă şiă elă deă sus inereaă Rusieiă şiă Austriei;ă cândă trupeleă
aristeă auă invadată Polonia,ă Fran aă aă avută ună excelentă pretextă pentruă aă
atacaă rileăHabsburgilor.ăMizaăconflictuluiăeraădeăfaptăLorena,ăalăc reiă
duceă urmaă s ă seă c s toreasc ă cuă moştenitoareă tronuluiă imperial,ă
unindu-şiăastfelă araăcuăAustria;ăorăpentruăfrancezi,ăoăasemeneaăsitua ieă
eraă inacceptabil .ă Eiă auă atacată energică peă toateă fronturileă ă cuă sprijină
spaniolă şiă piemontez,ă iară ceă trupeleă Vienei,ă conduseă deă b trânulă
EugeniuădeăSavoia,ăs-auădovedităinferioare:ăMilano,ăNeapoleăşiăSiciliaă
auăc zutăînămâinileăfrancezilorăşiădoarăsosireaăunorăajutoareădinăparteaă
Rusieiăaăsalvatăsitua iaămilitar .ăÎnăPolonia,ăînăschimb,ătrupeleă aristeăl-
auă b tută peă Leszczynski;ă asediată înă Danzig,ă acestaă aă trebuită s ă
p r seasc ă ara.ă R zboiulă aă luată sfârşită înă toamnaă anuluiă 1735ă prină
tratatulădeălaăViena:ăNeapoleăşiăSiciliaăauărevenităuneiăramuriăsecundareă
aă Bourboniloră înă timpă ceă Austriaă luaă Parmaă şiă Piacenza,ă duceleă deă
Lorenaă schimbaă ducatulă s uă (ce-iă reveneaă luiă Leszczynski,ă iară dup ă
moarteaăacestuia,ăFran ei)ăcuăToscanaăiarăParisulăgarantaă„Sanc iunea”.ă
Paceaăaănemul umit,ăastfelăc ănuăaădevenităefectiv ădecâtăînă1738ăprinăală
treileaătratatădeălaăViena.ăă
Peăteatrulăoriental,ăRusiaăintraseădinănouăînăr zboiăcuăImperiulăOtoman.ă
Austriaăaăfostăobligat ăs -şiărespecteăalian aăcuă arul;ădup ămoarteaăluiă
Eugeniuă eaă nuă maiă aveaă niciă ună mareă generală şiă înă plusă îşiă subestimaă
inamicul,ăastfelăc ătrupeleăhabsburgiceăauăfostăînfrânte.ăPrinăpaceaădeălaă
Belgradă(1739)ăseărestituiauăTurcieiăSerbiaăşiăOltenia,ăînăschimbăRusiaă
luaădefinitivăAzovul.ăPrestigiulăVieneiăaăieşităextremădeăştirbitădinăacestă
conflict;ă Carolă VIă aă murită laă ună ană dup ă Belgradă iară succesoareaă sa,ă
Mariaă Tereza,ă seă g seaă înă fa aă uneiă situa iiă dificile.ă Aparentă toateă
puterileă europeneă recunoscuser ă „Sanc iunea”;ă înă realitateă pozi iaă
Austrieiăeraăfragil ,ăatâtaăvremeăcâtăsigurulăeiăaliatăimportant,ăAnglia,ăseă
angajaseă înă falimentarulă ă r zboiă colonială cuă spaniolii.ă Frederică IIă aă
considerată c ă eraă momentulă potrivită pentruă aă treceă laă dezmembrareaă
rilorăhabsburgice;ăelăaărevendicatăbogataăprovincieăminier ăSilezia,ăiară
cândă Maria-Terezaă aă refuzată s -iă satisfac ă cerin ele,ă aă declarată r zboi.ă
Excelentaă armat ă prusian ă i-aă zdrobită peă austrieciălaăMollwitză (1741);ă
aceast ă victorieă aă dată semnalulă interven ieiă inamiciloră Vieneiă –ă
Bourbonii,ă Bavariaă şiă Saxoniaă –ă careă urm reauă câştiguriă teritorialeă peă
seamaă Habsburgilor.ă Profitândă deă oă scurt ă paceă încheiat ă înă 1742,ă
Maria-Terezaăaăreuşităs ărezisteăofensiveiăîncheindăoăalian ăcuăputerileă
maritime,ăiarăRusiaăeraăgataăşiăeaăs -iăvin ăînăajutor.ăFredericăs-aăgr bită
s -iă înving ă peă austrieciă laă Hohenfriedbergă şiă s ă semnezeă paceaă deă laă
Dresdaă(1745)ăprinăcareăob ineaăSilezia.ăFrancezii,ăr maşiăf r ăalia i,ăauă
ob inută laă Fontenoyă ună mareă succesă militar,ă dară înă celeă dină urm ă auă
trebuităs ăcedeze,ăîncheindălaăAachenăunătratatăextremădeădezavantajosă
(1748).ă
Prostăcaăpaceaă
s-aăspusădespreăacestătratatădeăpeăurmaăc ruiaăcelămaiăimportantăaliatăală
luiăFredericănuăaăob inutăniciăunăcâştigădup ă7ăaniădeăr zboi.ă
Peă teatrulă balcanic,ă ruşiiă auă decisă s ă profiteă deă îndep rtareaă Austriei,ă
maiă preocupat ă deă consolidareaă pozi ieiă eiă înă raportă cuă Prusia,ă şiă auă
declanşată ună nouă r zboiă anti-otoman.ă Turciaă eraă epuizat ă deă
permanentaă stareă deă conflictă atâtă cuă Occidentulă câtă şiă cuă Imperiulă
Persan,ă astfelă c ă opera iunileă auă decursă extremă deă favorabilă pentruă
for eleă ariste.ă Înă 1770ă flotaă otoman ă aă fostă zdrobit ă laă Ceşme,ă apoiă
ruşiiăauărepurtatădou ăvictoriiăterestreălaăLargaăşiăCahul,ăsus inu iăşiădeă
voluntariăromâni.ăTurciaăaăfostăsilit ăs ăîncheieăunăarmisti iu,ăiarălaă10ă
iulieă 1774ă aă semnată tratatulă deă laă Kuciuk-Kainargiă careă prevedeaă
extindereaă Rusieiă laă Mareaă Neagr ,ă dreptulă acesteiaă deă aă interveniă înă
favoareaă supuşiloră ortodocşiădinăImperiulăOtomanăşiăunăoarecareăgradă
deă libertateă aă comer uluiă pentruă rileă Române.ă Moscovaă ară fiă dorită
chiară oă dezmembrareă aă teritoriiloră Por ii,ă îns ă austrieciiă s-auă opus,ă
l sându-iăînăschimbăs ăseădesp gubeasc ăprinăîmp r ireaăPoloniei.ă
Politicaăintern ăaăstatelorăeuropeneăînăsecolulăXVIIIăă
SecolulăalăXVIII-leaăaăfostăună„SecolăalăLuminilor”.ăIluminismulăaăreprezentatăună
curentă deă gândireă filosofic,ă social,ă politică şiă literară îndreptată împotrivaă
reminiscen elorăfeudale,ăaădogmelorăşiăprejudec ilor,ăpeăcareădoreaăs ăleăînving ă
prină for aă ra iunii,ă aă educa ieiă meniteă s ă luminezeă min ileă maselor.ă Ideileă
iluministeă s-auă r spândită înă întreagaă Europ ,ă fundamentândă maiă întâiă ac iuneaă
opozi iiloră burgheze,ă iară dină aă douaă jum tateă aă veaculuiă întemeindă teoriileă
„despotismuluiăluminat”.ăÎnăMareaăBritanie,ăinfluen aăunorăasemeneaăconcep iiăaă
fostă maiă degrab ă redus ,ă societateaă englez ă fiindă ostil ă oric roră interven iiă
centralizatoare,ăfieăeleăşiăcuăambi iiăra ionalizatoare.ăUnăWalpole,ădeăpild ,ăpriveaă
politicaă maiă degrab ă pesimist,ă caă peă oă lumeă aă intrigiiă şiă aă corup iei;ă şiă deşiă
libert ileăcivileăaleăbritanicilorăstârneauăadmira iaăîntregiiăEurope,ăniciăwhigiiăniciă
toryănuăs-auăar tatăpermeabiliălaăidealismulăpoliticăiluminist.ăă
Domina iaăspiritual ăeraăexercitat ădeăFran a:ăsavan iiăşiăscriitoriiăeiăinstauraser ăoă
nou ăprepondern ,ăaăspirituluiăîns ,ăasupraăîntregiiăEurope.ăDeălaăPetruăcelăMareă
laăFredericăII,ămonarhiiăabsolutiştiăîncercauăs ăimiteăParisulăşiăideileăfranceze,ăiară
autoriăcaăDiderotăsauăVoltaireăerauălicita iăîntreăacesteăcur iă perifericeăeuropene,ă
c roraă leă aduceauă oă nou ă str lucire.ă Limbaă francez ă ofereaă deă asemeneaă ună
 excelentă instrumentă deă comunicare,ă atâtă diplomatică câtă şiă cultural,ă pentruă lumeaă
Vechiuluiă Regim.ă Peă plană intern,ă situa iaă Fran eiă nuă eraă îns ă niciă peă departeă
str lucit .ăDup ăbancrutaădeălaăsfârşitulădomnieiăluiăLudovicăXIVăaăurmatăc dereaă
sistemuluiăluiăLaw,ăcareăaăantrenatăoănou ăbancrut ăşiăaăafectatăgravăîncredereaăînă
creditulă public.ă Sco ianulă Lawă aă propusă înlocuireaă complet ă aă numeraruluiă
metalică cuă hârtia-moned ;ă înă acestă scopă elă aă înfiin ată oă banc ă privat ,ă peă careă
sprijinulăstatuluiăaătransformat-oăînăbancă regalăă(1718);ăînăacelaşiătimpăs-aăcreată
oă companieă colonial ă peă ac iuni,ă garantat ă deă terenurileă virgineă dină Louisiana.ă
Cândă Lawă aă m rită emisiuneaă deă bancnoteă şiă deă ac iuni,ă profitândă deă imensaă
creştereă aă cursuluiă acestora,ă sistemulă s-aă pr buşită înă 1723,ă producândă efecteă
infla ioniste,ă neîncredereă înă hârtia-moned ,ă dară şiă încurajareaă activit iloră
comercialeă
Înă via aă politic ă s-aă înregistrată oă mareă instabilitate:ă Ludovică XVă fiindă
minor,ăparlamenteleăi-auăacordatăregen aăduceluiădeăOrléans;ădarăFilipă
alăSpaniei,ăinstigatădeăAlberoni,ăaăemisăşiăelăpreten iiălaăaceast ăpozi ie,ă
careă l-ară fiă f cută arbitrulă Europeiă ceeaă ceă aă dusă înă ultim ă instan ă laă
„cvadruplaă alian ”.ă Niciă ministrulă deă laă Paris,ă Dubois,ă nuă aă fostă maiă
capabilăs ărealizezeăunitateaădeăac iuneăaăcelorădou ăramuriăaleăcaseiădeă
Bourbon;ă înă schimbă aceast ă perioad ă aă marcată oă puternic ă reac ieă
împotrivaă absolutismuluiă şiă ună revirimentă ală roluluiă „corpuriloră
intermediare”ă(Parlamentele).ăÎnă1723ălaămoarteaăluiăOrléansăputereaăaă
trecutăduceluiădeăBourbonăcareăaăcontinuatăaceeaşiăpolitic ăreceăfa ădeă
spanioli;ă devenită nepopular,ă aă fostă r sturnată înă 1726ă deă preceptorulă
regelui,ăcardinalulădeăFleury,ăcareăaăexercitatăputereaăpân ălaămoarteaăsaă
înă1743.ăelăşi-aăpropusăredresareaăeconomic ăaăFran eiăşiăevitareaăunoră
conflicteăînăexterior:ăînăacestăscopăaărestabilităşiăpaceaăcuăBourboniiădeă
laăMadridăprinăîn elegereaădeălaăSoissons,ăîns ăulteriorăpresiunileăcur iiă
l-auă silită s ă intervin ă înă succesiunileă polonez ă şiă austriac .ă Dup ă el,ă
politicaăfrancez ăaăsuferităoăserieădeăeşecuriăexterneăcaăurmareăaăroluluiă
nefastă jucată deă amantaă monarhului,ă doamnaă deă Pompadour.ă Abiaă înă aă
douaăjum tateăaăveaculuiăministrulăChoiseulăaăreuşităs ăridiceă dinănouă
for eleăFran ei,ăepuizateăşiăînvinseăînăR zboiulădeăŞapteăAni.ăDup ăceăaă
ref cută prosperitateaă coloniiloră şiă comer uluiă franceză şiă aă interzisă
ordinulăiezuit,ăChoiseulăaăfostăr sturnatădeăunăcomplotăalăcur ii,ăceăaădusă
laă putereă oă camaril ă incapabil ă s ă gestionezeă gravaă criz ăfinanciar ăînă
careăintraseă ara.ăNoulămonarh,ăLudovicăXVI,ăajunsăpeătronăînă1774,ăaă
adusălaăputereăoăserieădeăminiştriăreformatori:ăTurgot,ăNecker,ăCalonne,ă
Brienne;ădarăopozi iileănobiliareăşiăburgheze,ăpeăcareăslabaăputereăregal ă
nuă eraă capabil ă s ă leă frâng ,ă auă dusă laă eşeculă acestoră tentativeă deă
refacereăfinanciar ăaăFran ei,ăpreg tindăpracticăRevolu ia.ăă
Fran aănuăaăfostăsinguraă ar ăînăcareămonarhieiăabsolutisteăi-aăluatăloculă
oă epoc ă deă instabilitateă politic .ă Înă Suedia,ă dup ă asasinareaă luiă Carolă
XIIă înă 1718ă aă urmată oă lung ă epoc ă deă reac iuneă aristocratic ă numit ă
„eraă libert ii”.ă Domina iaă baltic ă eraă definitivă pierdut ă caă urmareă aă
R zboiuluiă Nordului;ă înă interioră partidulă nobiliar,ă „P l riile”,ă adeptă ală
politiciiăinfla ioniste,ăseăînfruntaăcuăcelăburghez,ă„Bonetele”,ăsus in toră
ală stabiliz riiă financiare.ă Putereaă monarhic ă dec zuseă complet,ă via aă
politic ă fiindă dirijat ă deă Dietaă înă careă celeă dou ă fac iuniă seă luptau,ă
finan ateăfiindădinăexterior:ăînăvremeăceăpartidulăburghezăseăbucuraădeă
subsidiiă britaniceă şiă ruseşti,ă „P l riile”ă erauă cump rateă deă Fran a.ă Ună
ambasadoră aristădescriaăastfelăaceast ăsitua ie:ăă
Aiciă esteă oă adev rat ă Polonie;ă fiecareă esteă propriulă s uă
st pân,ă subalterniiă nuă maiă ascult ă deă superiori,ă
dezordineaăesteăcomplet .ă
Compara iaă eraă perfectă îndrept it ,ă c ciă dup ă r zboiulă deă succesiuneă
Poloniaă luiă Augustă IIIă nuă aă maiă fostă decâtă oă marionet ă politic ă aă
magna ilorăşiăaămarilorăputeri.ăLaămoarteaămonarhuluiăsaxonăînă1763ăpeă
tronă aă urcat,ă dup ă ună aprigă conflict,ă ultimulă regeă polon,ă Stanislavă
Poniatowski,ă impusă atâtă deă unchiulă s u,ă influentulă Adamă Czartoryski,ă
partizanăalăînt ririiăputeriiăregale,ăcâtămaiăalesădeăMoscovaăşiădeăBerlin,ă
careăînăanulăurm torăauăsemnatăunătratatăprev zândăimixtiuneaăcomun ă
înă afacerileă interneă aleă Varşoviei.ă Politiciană iluminist,ă Poniatowskiă aă
f cutăîncerc riădisperateădeăaăridicaăputereaăpolonez ăprinăintroducereaă
veto-uluiă monarhică şiă aă toleran eiă religioase,ă iară partidulă filo-rusă dină
interioră i-aă acordată sprijinulă s u;ă dară toateă ac iunileă saleă seă izbeauă deă
opozi iaănobilimiiăcatoliceăorganizat ăînăConfedera iaădeălaăBară(1768).ă
Cândăaceastaăaăintratădeschisăînăr zboiăcuăPoniatowskiăşiăcuăprotectoriiă
deă laă Moscova,ă marileă puteriă auă decisă s ă lichidezeă statulă poloneză
împ r indu-lă întreă ele.ă Trupeleă ruse,ă prusieneă şiă austrieceă auă ocupată
regiuniă întregiă aleă rii,ă aă c roră anexareă aă fostă consfin it ă printr-ună
acordă(1772);ăsingur ăMaria-Terezaăs-aăopusăacesteiăac iuni,ăunaădintreă
celă maiă reprobabileă dină întregulă secolă XVIII.ă Dietaă aă acceptată aceast ă
stareădeăfapt;ăcaăurmare,ă20ădeăaniămaiătârziu,ăBerlinulăşiăMoscovaăauă
procedatălaăoănou ădezmembrare,ăf r ăaămaiă ineăseamaădeăaustrieci.ăDeă
dataă aceastaă poloneziiă s-auă r sculat,ă subă conducereaă luiă Tadeusză
Kosciuszko,ăşefăală„partideiăna ionale”;ăînăprim varaăanuluiă1794ăacestaă
aă eliberată capitalaă şiă aă desfiin ată servajul,ă fiindă îns ă rapidă învinsă deă
interven iaă extern ;ă urmareaă revolteiă aă fostă completaă lichidareă aă
Polonieiăprintr-unătratatăruso-austriacălaăcareăaăaderatăulteriorăşiăPrusiaă
(1795).ă
Alteă riăeuropeneăauăcunoscutăînăschimbăoăevolu ieădiferit ,ăînădirec iaă
înt ririiăautorit iiăcentraleăsauăaăinstituiriiă„despotismuluiăluminat”.ăÎnă
MareaăBritanieăGeorgeăIIIăaăîncercatăs ăreînvieăprerogativeleăcoroanei,ă
reducândăcabinetulălaăunăinstrumentădocil;ăşiăaăreuşităaceastaăsubstituindă
corup ieiă parlamentareă whigă propriaă saă corup ie.ă Întreă 1760-1782ă elă aă
guvernată f r ă partide,ă reuşindă s ă subminezeă chiară şiă prestigiulă luiă Pittă
(devenităconteădeăChatham)ăcareăaăîncercatăs ăasigureăunăechilibruăîntreă
Coroan ă şiă Parlament.ă Dobândireaă independen eiă deă c treă coloniileă
americaneă aă ruinată îns ă guvernareaă personal ă aă luiă George;ă Comuneleă
auădecisăc ărezultateleăacesteiaăerauădezastruoaseăşiăc ăputereaăregal ăară
trebuiădiminuat ;ăeleăauăadoptatăoămo iuneăcareăcondamnaădurăr zboiulă
dinăAmericaăşiăauăprovocatădemisiaăcabinetuluiăimpusădeămonarhăiarălaă
putereăauărevenităvechileăpartide,ăregenerateăîns ,ăcuăunăpersonalăpolitică
şiă cuă ideiă noi.ă Ini ială whigii,ă duşmaniă declara iă aiă regelui,ă auă ajunsă laă
guvernare;ă înă doară ună ană eiă auă reuşită s ă reduc ă masivă corup iaă
parlamentar ,ă dară radicalismulă principaluluiă loră teoretician,ă Edmundă
Burke,ă i-aă îndep rtată deă laă putere,ă aducândă înă schimbă ună cabinetă toryă
condusădeătân rulăPitt;ăseăinstalaăastfelădomniaăoligarhieiăconservatoare.ăă
Peă continentă modelulă „despotismuluiă luminat”ă aă fostă adoptată deă toateă
regimurileă autocraticeă înă încercareaă deă aă combateă abuzurileă vechiuluiă
Regimăf r ăaăafectaăinfrastructuraăstatuluiăşiăsociet ii:ăastfelăînăPrusiaă
FredericăII,ăinfluen atădeăVoltaire,ăaăînlocuităvecheaăorganizareăfeudal ă
aă Brandenburgului,ă dominat ă deă aristocra iaă junkerilor,ă cuă ună stată
modern,ă extremă deă dezvoltată economică şiă deă urbanizat,ă cuă ună
înv mântă deă ceaă maiă bun ă calitate,ă capabilă s ă sus in ă eforturileă
militareăenormeăînăraportăcuăpopula iaăşiădimensiunileă rii.ăÎnăImperiulă
arist,ă dup ă Petruă celă Mare,ă aă urmată oă perioad ă înă careă mersulă
reformeloră aă fostă încetinită deă domniaă unoră suveraneă incapabile,ă
influen ateă deă favori iiă lor.ă Operaă luiă Petruă aă fostă completat ă abiaă deă
Ecaterinaă IIă (1762-1796)ă careă aă continuată expansiuneaă extern ă şiă
dezvoltareaă economic ă şiă administrativ ă aă Rusieiă înă ciudaă tendin eloră
centrifugeă atâtă aleă nobilimii,ă ostil ă birocratiz riiă şiă seculariz rii,ă câtă şiă
aleă ranilor,ă aă c roră condi ieă s-aă înr ut it.ă Eleă s-auă materializată înă
r zboiulă r nescă condusă deă Emiliană Pugaciov,ă ceă aă r v şită regiuneaă
agricol ăaăVolg iăîntreă1773-1775;ăîns ăprogresele,ăchiarăşiăfor ate,ăaleă
Rusieiănuăauăpututăfiăopriteădeăacesteăopozi ii.ăAustriaăaătrecutăprintr-ună
procesăsimilarăînătimpulăMariei-Terezaă(1740-1780)ăşiămaiăalesăalăfiuluiă
acesteia,ă Iosifă IIă (1780-1790).ă Habsburgiiă auă întreprinsă ceaă maiă
însemnat ă tentativ ă deă reformareă aă statuluiă înainteă deă Revolu iaă
Francez ,ăîmbinândăabsolutismulăpoliticăcuăideileăiluminismului.ă
Unitateaă statuluiă şiă centralizareaă administrativ ,ă
organizareaă teritorial ă aă statuluiă prină desconsiderareaă
conştient ă aă grani eloră istorice,ă suprimareaă tuturoră
drepturiloră specialeă aleă st riloră şiă confesiuniloră într-ună
dreptăcivicăgeneralăegalăpentruăto i,ăeliberareaăiobagiloră
şiăreparti iaăechitabil ăaăsarcinilorădeăstatăasupraătuturoră
p turilorăsocialeăşiăemancipareaăstatuluiădeăbiseric ă
suntă înă opiniaă mareluiă istorică Ottoă Hintzeă tr s turileă caracteristiceă
„despotismuluiă luminat”ă austriac,ă numită şiă iosefinism.ă Consecin eleă
acestuiă programă reformatoră auă fostă îns ă discutabile:ă dac ă elă aă permisă
ridicareaă unoră popoareă pân ă atunciă oprimate,ă precumă româniiă dină
Ardeal,ă aă eliminată servajulă şiă aă dată ună avântă politiciloră sanitareă şiă
educa ionale,ăînăschimbăaăcreat,ăcaăşiăînăPrusia,ăunăBeamtenstaat,ăunăstată
birocratizată autoritar,ă reac ieă necesar ă laă nenum rateleă opozi iiă
întâmpinateădeăunăasemeneaăinterven ionismăetatic.ăDinăacestăpunctădeă
vedere,ă poateă celă maiă mareă succesă ală politiciiă iluministeă aă fostă
înregistratăînăToscana,ăundeăfrateleăluiăIosifăII,ăviitorulăîmp ratăLeopoldă
II,ăaăaplicatăînă25ădeăaniădeăguvernareăoăserieădeăm suriămodernizatoareă
moderate,ă careă s ă nuă loveasc ă deschisă niciă înă puterileă localeă şiă niciă înă
Biseric .ă Chiară şiă înă Suediaă „Bonetele”,ă careă ajunseser ă s ă controlezeă
Dietaă auă fostă r sturnateă deă laă putereă deă c treă Gustavă IIă cuă sprijinulă
aristocra ieiă înă 1772,ă instaurându-seă ună regimă deă „despotismă luminat”ă
caracterizată prină sl bireaă puteriiă mariiă nobilimi,ă dară şiă prină fiscalitateaă
excesiv ;ă caă urmareă monarhulă aă fostă asasinată 20ă deă aniă maiă târziuă deă
c treăaristocra iiăjigni iădeădesfiin areaăprivilegiilor.ăă
R zboiulădeăŞapteăAniă
Politicaă echilibruluiă deă putere,ă ceă caracterizaseă primaă jum tateă aă
secolului,ă aă luată sfârşită odat ă cuă radicalizareaă conflicteloră colonialeă
dintreă Fran aă şiă Mareaă Britanie.ă Aparentă politicaă englez ă peă continentă
seă bazaă peă sprijinulă Austrieiă şiă Rusiei;ă dară înă modă surprinz toră înă
ianuarieă 1756ă britaniciiă auă semnată tratatulă deă laă Westminsteră cuă
Frederică II,ă prină careă îiă garantauă Silezia,ă amenin ândă înă acelaşiă timpă
putereaă habsburgic ,ă înă timpă ceă loră liă garantaă Hanovra,ă domeniulă
ereditarăalădinastieiădeălaăLondra.ăRezultatulăaăfostăcompletaăr sturnareă
aă vechiuluiă sistemă deă alian e:ă Fran aă aă renun ată definitivă laă vecheaă eiă
politic ăgerman ăbazat ăpeăHohenzollerniăşiăaătrecutădeăparteaăAustriei,ă
caă şiă ruşii,ă suedeziiă şiă stateleă dină Imperiu.ă Informată deă preg tirileă
militareăaleăacesteiăcoali ii,ăFredericăaădecisăs ăataceăprimul,ădeclanşândă
astfelăR zboiulădeăŞapteăAni,ăprimaăconflagra ieălaăscar ămondial .ăLaă
începută opera iunileă auă fostă favorabileă anglo-prusienilor:ă Frederică i-aă
b tută peă saxoniă laă Pirnaă şiă aă invadată Cehia;ă dară adversariiă s iă erauă
câştig toriă peă termenă lung.ă Franceziiă auă cucerită bazaă britanic ă dină
Minorca,ă Dietaă imperial ă aă ridicată trupeă pentruă Maria-Terezaă iară
armateleăacesteiaăi-auăgonităpeăprusieniădinăBoemia,ăînăvremeăceăruşiiăîiă
b teauă înă Prusiaă Oriental ;ă Hanovraă aă c zută şiă eaă înă mâinileă for eloră
franceze.ă Spreă sfârşitulă anuluiă 1757ă situa iaă anglo-prusieniloră p reaă
disperat ă cândă Frederică aă luată ini iativaă atacândă armataă francez ă laă
Rosbach.ă Victoriaă saă aă fostă str lucit ,ă iară Parisulă aă ieşită practică dină
lupt ;ă apoiă trupeleă prusieneă s-auă întorsă înă est,ă undeă austrieciiă şiă ruşiiă
atacauăînăacelaşiătimpăBrandenburgul.ăÎntr-oăcurs ădisperat ,ăFredericăi-
aă înfruntată laă Leutha,ă Zorndorf,ă Hochkirch,ă apoiă aă suferită oă grav ă
înfrângereă înă b t liaă deă laă Künersdorfă (1759).ă Alia iiă nuă s-auă dovedită
îns ă capabiliă s -şiă exploatezeă succesul,ă peă careă Frederică îlă credeaă
decisiv;ăînă1760,ăelăaăreuşităs ăschimbeădinănouăsoartaăconflictului,ădeşiă
for eleă austro-ruseă ocupaser ă Berlinul.ă Laă Liegnitză şiă laă Torgauă
imperialiiă auă fostă gravă b tu i;ă Maria-Terezaă nuă maiăputeaăs ărecrutezeă
alteătrupe;ăpeătronulădeălaăMoscovaăurcaseăună arăfavorabilăPrusiei,ăcareă
aă încheiată paceă cuă aceasta;ă Suediaăepuizat ăaăieşitădinăr zboi.ăÎnă1762ă
Frederică aă ob inută victoriaă final ă asupraă austrieciloră laă Reichenbach,ă
recucerindă astfelă Silezia.ă Peă alteă teatreă deă r zboi,ă britaniciiă auă reuşit,ă
gra ieăenergiceiăpoliticiăaăluiăPitt,ăs ăînfrâng ăFran a:ăb t liileămaritimeă
deălaăLagosăşiăQuiberonă(1759)ăauăasiguratăsuprema iaăfloteiăengleze;ăînă
Canada,ă dup ă câtevaă succeseă ini iale,ă franceziiă auă fostă respinşi,ă
pierzândă Quebecă şiă Montreal;ă imperiulă colonială franceză dină Indiaă s-aă
pr buşită dup ă b t liaă deă laă Plasseyă (1757),ă guvernatorulă locală
predându-seăodat ăcuăcapitalaăsaătreiăaniămaiătârziu;ăchiarăşiăînăAntileăşiă
înă vestulă Africiiă engleziiă auă reuşită s ă seă impun ,ă înl turândă vecheaă
domina ieă aă Parisului.ă Înă acesteă condi ii,ă guverneleă franceză şiă britanică
auă începută negocierileă laă sfârşitulă anuluiă 1762,ă semnândă înă februarieă
1763ă tratatulă deă laă Paris,ă careă consfin eaă pierdereaă deă c treă Fran aă aă
Canadei,ă estuluiă Louisianeiă (cedată Spaniei)ă şiă celeiă maiă mariă p r iă aă
Indiei;ă seă instauraă astfelă hegemoniaă maritim ă şiă colonial ă aă Mariiă
Britanii.ă Înă acelaşiă timpă Prusiaă şiă Austriaă semnauă paceaă deă laă
Hubertusburgăpeăbazaăstatu-quo-ului.ă
Secretulăîndelungateiărezisten eăaăluiăFredericăînăfa aăfor elorăcoalizateă
aleă Europeiă aă fostă imensaă for ă aă armateiă sale,ă careă înă acelaşiă timpă
constituiaă şiă principalulă instrumentă ală „despotismuluiă luminat”ă
împotrivaăfor elorăcentrifuge.ăPentruăaănuăafectaăeconomiaăunorăteritoriiă
şiăaşaăs race,ăatâtăFrederic-Wilhelmăcâtăşiăfiulăs uăîşiărecrutauăsolda iiă
dintreă str iniă sauă înă r nimeaă s rac ;ă înă timpă ceă junkeriiă aveauă
obliga iaădeăa-şiătrimiteăfiiălaăoaste,ădinăeiăformându-seăcorpulăofi erescă
–ă ceeaă ceă permiteaă suveranuluiă s ăcontrolezeănobilimeaăprusian ,ăcareă
altfelă ară fiă urmată exemplulă celeiă dină Poloniaă vecin .ă Înă acelaşiă timp,ă
conflicteleă Secoluluiă Luminiloră erauă r zboaieădeăprofesioniştiă –ănobiliă
sauă aventurieriă s raciă -ă aă c roră anvergur ă nuă trebuieă s ă neă fac ă s ă
credemă într-oă generalizareă aă st riiă beliceă laă nivelulă societ iloră şiă
stateloră europene.ă Istoriculă britanică Michaelă Howardă afirm ă c ă înă
secolulăXVIIIă
Rela iileă comerciale,ă culturaleă şiă deă civiliza ieă auă
continuată aproapeă nestingheriteă peă timpă deă r zboi.ă
R zboaieleă apar ineauă regilor.ă Rolulă cet eanuluiă onestă
eraă s -şiă pl teasc ă taxele...Nuă iă seă cereaă niciă s ă decid ă
dac ă seă vaă porniă sauă nuă r zboi,ă niciă s ă iaă parteă laă el.ă
Acesteă chestiuniă erauă arcana regni,ă exclusivă
preocupareaăsuveranului.ă
Independen aăcoloniilorăamericaneă
Coloniileă britaniceă dină AmericaădeăNordăauăfostăîntemeiateăîncepândă dină
1607;ă dară datorit ă circumstan eloră extremă deă diverseă aleă fond riiă lor,ă prezentauă
mariădiferen eădeăorganizare:ăastfelăcoloniileădinăsudăerauăbazateăpeăoăagricultur ă
sclavagist ăf cut ăpeămariălatifundiiăşiăerauăanglicaneăsauăchiarăcatolice,ăînătimpă
ceăNordul,ăăburghezăşiăindustrializat,ă ineaădeăsecteleănon-conformisteăşiăeraădeciă
maiă liberal.Înă douaă jum tateă aă secoluluiă ală XVIII-leaă celeă 13ă coloniiă fondateă deă
pionieriiă engleziă peă teritoriulă Americiiă deă Nordă şi-auă câştigată independen a,ă
formândăunănouăstatădestinatăuneiăcariereăprodigioase.ăImperiulăcolonialăbritanică
eraăpracticăoăfedera ieădeăteritoriiăauto-guvernate;ăiarăteritoriileănord-americaneănuă
seăab teauădeălaăaceast ăregul .ăTendin eleălorădeăindependen ăauăînceputăs ăseă
manifesteă odat ă cuă eliminareaă domina ieiă francezeă înă Canadaă înă R zboiulă deă
Şapteă Ani,ă careă aă f cută inutil ă protec iaă metropolei.ă Guvernareaă autoritar ă aă luiă
GeorgeăIIIăseăg seaăîns ăîntr-unăimpasăfinanciar,ăaăc ruiăsolu ieăaăcrezutăc ăoăpoateă
g siăînăimpozitareaăacestorăteritorii.ăColoniştiiăauărefuzatăs ăpl teasc ătaxeăvotateă
deăunăParlamentăînăcareănuăerauăreprezenta i;ăs-aăinstalatăastfelăoăstareăconflictual ă
întreă metropol ă şiă colonii,ă înă ciudaă eforturiloră deă mediereă aleă luiă Pitt.ă Înă
decembrieă1773,ădup ănumeroaseăincidenteăviolente,ăcâ ivaăamericaniădinăBoston,ă
deghiza iăînăindieni,ăauăurcatăpeăoănav ăbritanic ăşiăauăaruncatăînămareăînc rc turaă
deă ceaiă aă acesteia,ă înă semnă deă protestă fa ă deă taxeleă puseă peă acestă produs.ă
Magistra iiă localiă auă refuzată s -iă pedepseasc ;ă Londraă aă reac ionată înă schimbă
 excesiv,ăanulândălibert ileăcolonieiăşiăimpunândăjudecareaăproceselorăpoliticeăînă
metropol .ăAcesteădeciziiăauădusălaăraliereaătuturorăcoloniilorăamericaneăînăjurulă
Bostonuluiă şiă laă deciziaă convoc riiă unuiă Congresă ală acestoraă laă Philadelphia.ă
Delega ii,ă întreă careă Washington,ă Franklin,ă Johnă Adams,ă adoptar ă maiă multeă
hot râriă ceă consfin eauă independen aă deă facto,ă urmateă laă 4ă iulieă 1776ă deă
Declara iaă deă independen .ă Înă replic ,ă Angliaă trimiseă ună corpă expedi ionară cuă
misiuneaădeăaăsupuneăcompletăcoloniile.ăR zboiulăaăduratăşapteăaniă(1776-1783),ă
timpă înă careă nedisciplinateleă trupeă americaneă auă fostă transformateă deă Georgeă
Washingtonăîntr-oăarmat ăcapabil ăs ăfac ăfa ăbritanicilor,ăcuăajutorulaănumeroşiă
voluntariăeuropeni,ăprecumăLaăFayette,ăvonăSteuben,ăKosciuszkoăsauăFersen.ăNuă
esteă maiă pu ină adev rată c ă dup ă primaă victorieă important ă aă coloniştiloră laă
Saratogaă (1777)ă Fran a,ă Olandaă şiă Spaniaă s-auă gr bită s ă intervin ă deă parteaă
acestoraălaăsolicit rileădiploma ieiăamericaneăconduseădeăFranklin.ăLaăscurtătimp,ă
rileădinănordulăEuropeiăauăformatăşiăeleăoă„lig ăaăneutralit iiăarmate”ăînăscopulă
ap r riiăintereselorăneutrilorăînăraportăcuăAnglia;ăconflictulăaăluatăastfelăoăturnur ă
extremă deă nefavorabil ă pentruă Londra.ă Flotaă Bourboniloră aă reuşită s ă rup ă
comunica iileă acesteiaă cuă corpulă expedi ionar,ă careă s-aă predată laă Yorktownă (19ă
octombrieă1781)ăfor elorăfranco-americaneăaleăluiăWashington.ăVesteaăcapitul riiă
aăînsemnatăsfârşitulăguvern riiăpersonaleăaăluiăGeorgeăIII,ăiarăParlamentulăreadusă
laă putereă aă semnată paceaă laă Versailles,ărecunoscândăindependen aăStatelorăUniteă
aleă Americiiă şiă retrocedândă oă parteă dină coloniileă luateă Spanieiă şiă Fran ei(3ă sept.ă
1783).ă
Genezaădemocra ieiăamericaneă
CongresulăcontinentalădeălaăPhiladelphiaănuăeraăcapabilăs ăfurnizezeăoăguvernareă
efectiv ăaăfostelorăcoloniiăamericane;ăpractic,ăînăciudaăadopt riiăunorăArticoleăaleă
Confedera iei”ă careă schi auă proiectulă Stateloră Uniteă aleă Americiiă (1777),ă
Congresulă nuă puteaă purtaă politic ă extern ,ă ridicaă trupeă sauă impoziteă şiă nuă aveaă
putereăjudiciar .ăLaăsfârşitulăconflictului,ăpopula iaăşiămaiăalesăarmataăajunseser ă
s ă dispre uiasc ă sl biciuneaă acesteiă guvern riă deă r zboi.ă Dezorganizareă nuă aă
întârziată s ă produc ă rezultateă negative:ă solda iiă auă for ată Congresulă s -iă
împropriet reasc ,ă iară acestaă aă fostă nevoită s ă confişteă p mânturileă mariloră
proprietariă conservatori,ă careă celă maiă adeseaă erauă loialiă Londrei;ă înă adunare,ă oă
fac iuneăliberal ăşiănon-conformist ăcondus ădeăJeffersonăşiăMadisonăseăînfruntaă
cuă partizaniiă uneiă bisericiă deă stat,ă înă frunteă cuă radicalulă Patrickă Henry,ă înă
problemaă toleran eiă religioase;ă raporturileă dintreă stateă seă tensionaser ă laă maximă
iară înă varaă 1786,ă peă fondulă completeiă lipseă deă fonduriă aă Congresului,ă veteranulă
Danielă Shaysă declanş ă oă r scoal ă împotrivaă mariloră latifundiari.ă Shaysă aă fostă
zdrobită laă începutulă anuluiă urm tor;ă dară crizaă eraă atâtă deă grav ,ă încâtă seă deciseă
convocareaă uneiă Conven iiă Constitu ionaleă laă Philadelphia.ă Proiectulă deă
Constitu ieă adoptată deă aceastaă aă generată îns ă noiă conflicteă întreă Federalişti,ă
partizaniiăunuiăguvern mântăputernic,ăşiăAnti-Federalişti,ăadep iăaiădescentraliz riiă
subă formaă uneiă ligiă deă stateă independente.ă Hamiltonă şiă Jeffersonă auă fostă marileă
personalit iăpoliticeăaleăacesteiăepoci.ăPrimul,ăfostăaghiotantăalăluiăWashington,ăaă
ajunsăs ăconduc ăal turiădeăAdamsăpartidulăfederalist.ăElăsus ineaăoăconcep ieămaiă
european ăasupraăpoliticii,ăaccentuândărolulăstatuluiăşiănecesitateaăcentraliz rii;ăînă
vremeăceăThomasăJefferson,ăautorulăDeclara ieiădeăindependen ,ăeraăpromotorulă
 democra ieiăegalitare,ăalăuneiălibert iămaxime,ăşiăînăacestăscopăcereaădiminuareaă
roluluiăstatului.ă
Subăpresiuneaăargumentelor,ăexpuseăînăprincipalădeă FederalistăPapersă
aleă luiă Hamilton,ă Madisonă şiă Jay,ă stateleă americaneă auă trecută laă
adoptareaăacesteiaădeălaăsfârşitulăanuluiă1787.ăTrebuiaăacordulăaă9ăstateă
pentruăcaăactulăs ăintreăînăvigoare;ăgra ieăinfluen eiăliderilorăfederaliştiă
şiăaăluiăWashington,ăacestaăaăfostăob inut,ăiarăînăprim varaăanuluiă1789ă
s-aăîntrunităprimulăCongresăşiăaăfostăalesăprimulăpreşedinte,ăînăpersoanaă
luiăGeorgeăWashington.ăÎnăseptembrie,ăelementeleăliberaleăşiădemocrateă
auăob inutăşiăcompletareăConstitu ieiăprinăadoptareaăaă10ăamendamenteă
ceă garantauă drepturileă şiă libert ileă cet eneşti;ă Constitu iaă deveneaă
astfelăcelămaiăeficientăinstrumentăpolitic.ăDup ăcumăaăspusăşiăpremierulă
britanicăGladstoneă
ăDac ă Constitu iaă englez ă esteă organizareaă ceaă maiă
subtil ăprodus ădeămersulăistoriei,ăConstitu iaăamerican ă
esteăoperaăceaămaiăadmirabil ăcareăaăpututăfiăprodus ălaă
unămomentădeterminatădeămin ileăşiăvoin eleăomeneşti.ăă
Întreb riădeăverificare:ă
1. Prină ceă seă caracterizeaz ă politicaă extern ă aă stateloră europeneă înă
secolulăXVIIIă?ă
2. Ceăesteă„despotismulăluminat”ăşiăcumăs-aămanifestatăelăînăpolitic ă?ă
3. Cumă s-auă transformată coloniileă britaniceă dină Americaă deă Nordă înă
StateleăUniteăaleăAmericiiă?ă
ăă
ăBibliografie:ă

AllanăNevins,ăHenryăSteeleăCommager,ăPetiteăhistoireădesăEtatsăUnis,ăOverseasă

Editions,ăInc.,ăNewăYork,ă1942.ă

Charlesă Seignobos,ă Essaiă d’uneă histoireă comparéeă desă peuplesă deă l’Europe,ă
EditionsăRieder,ăParis,ă1938ă
ErichăZöllner,ăIstoriaăAustriei,ăEd.ăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1997ă
ă
ă
 TEMAVIă
ă
REVOLU IAăFRANCEZ ăŞIăIMPERIULăLUIăNAPOLEONă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1.ăPrincipaleleăetapeăăaleădesf şur riiăăRevolu ieiăFrancezeă
2.ăImpactulănoilorăăideiărevolu ionareăînăspa iulăromânescă
3.ăAscensiuneaăluiăNapoleonăăBonaparteă
4.ăCreştereaăşiădescreştereaăimperiuluiănapoleoniană
ă
Peăm sur ăceăprefacerileădeterminateădeărevolu iaăindustrial ăşiădeă
iluminismăs-auăf cutăsim iteăpeăcontinentăpeăparcursulăsecoluluiăală
XVIII-leaăşiăulterior,ăeuropeniiăauăparcursăunăprocesădeă
modernizareăeconomic ăşiăintelectual .ăNoiăcurenteăpoliticeăs-auă
ad ugatăaceloraăcareăintroduseser ăindustriaăînăciviliza iaă
european .ăDup ăanulă1780,ăfuzionareaăacestorăfor eăpolitice,ă
economiceăşiăintelectualeăaăinfluen atăşiămaiăprofundăpopula iaă
continentului.ăă
ÎnăFran a,ăacesteăelementeăauădusălaăizbucnireaărevolu ieiăpoliticeă
modernizatoareăînă1789.ăAristocra iaăaăăcerut,ăatunci,ăconvocareaă
St rilorăGenerale,ăcareănuăseămaiăăîntruniser ădină1614.ă
ă
REVOLU IAăMODERAT ă
ă
Teamaă deă absolutismulă monarhic,ă careă determinaseă celeă treiă st riă
s ă fieă solidareă întreă ele,ă nuă maiă puteaă fiă ună factoră deă coeziuneă înă
momentulă cândă auă începută alegerileă pentruă ă Adunare.ă Stareaă aă
Treiaă şiă oă minoritateă semnificativ ă aă cleruluiă şiă aă nobilimiiă
reformatoareă auă cerută abolireaă proceduriloră tradi ionaleă deăă
convocareă aă St riloră Generale.ă Laă întrunirileă anterioare,ă fiecareă
Stare,ă reprezentândă oă entitateă distinct ,ă avuseseă acelaşiă num ră deă
delega iă şiă d duseă ună singură votă comună într-oă problem .ă Ună
membruă ală clerului,ă abateleă Emmanuelă deă Sieyes,ă aă scrisă ună
pamfletă intitulată Ceă esteă Stareaă aă Treia?ă înă careă sus ineaă c ă ceiă
lipsi iă deă titluriă nobiliareăreprezentauăna iuneaăşiăc ăeiătrebuiauăs ă
decid ă înă oriceă problem .ă Majoritateaă membriloră celoră dou ă St riă
privilegiateăseăsituauăpeăpozi iiădiametralăopuse.ăă
Ludovică ală XVI-leaă aă fostă deă acordă ă cuă dublareaă num ruluiă deă
reprezentan iă aiă St riiă aă Treia.ă Totuşi,ă elă nuă aă acceptată solicitareaă
reformatorilorădeăaăseăvotaăindividual,ănuăpeăSt ri,ăceeaăceăle-arăfiă
permisădelega ilorăSt riiăaăTreiaăşiăsus in torilorălorăădinărândurileă
aristocra ieiăs ăpreiaăcontrolulăasupraăSt rilorăGenerale.ă
Reprezentan iiăSt rilorăs-auăîntrunităînăaceast ăatmosfer ăexploziv ă
laă5ămaiă1789.ăDelega iiăSt riiăaăTreiaăauărefuzatăîns ăs ăparticipeă
laălucr ri,ăînăcondi iileăînăcareădreptulălaăvotănuăeraăegalăpentruăto iă
membriiăadun rii.ăCaăurmare,ălaă17ăiunieă1789,ăStareaăaăTreiaăs-aă
proclamatăAdunareăNa ional .ăMembriiăacestuiănouăorganismăi-auă
îndemnatăpeăreprezentan iiăaristocra ieiăşiăcleruluiăs ăliăseăal ture.ă
Laă27ăiunieă1789,ăregeleăaăcerutăfuzionareaăcelorătreiăst ri.ăAcumă
Fran aăaveaăoăAdunareăNa ional ădominat ădeăc treădelega iaăSt riiă
aăTreiaă
Curândădup ăconcesiileăacordateăAdun riiăNa ionale,ăs-aăcrezutăc ă
monarhulăesteăgataăs ărecurg ălaăfor .ăAceast ăimpresieăseăbazaăpeă
faptulăc ătrupeăregaleăfuseser ămasateălâng ăVersaillesăiarăNecker,ă
trezorierulăreformator,ăaăfostădestituit.ăă
Laă 14ă iulieă 1789,ă mul imeaă dezl n uit ă aă împresurată b trânaă
fort rea ăaăBastiliei.ăAtacatoriiăi-auădecapitatăpeăcomandantă şiăpeă
maiă mul iă solda iă ucişi,ă expunându-leă capeteleă înfipteă înă suli e,ă înă
semnădeăvictorie.ăAcestămareătriumfăsimbolicăaăf cutăcaăziuaădeă14ă
iulieă 1789ă s ă fieă considerat ă primaă ziă deă libertateă aă poporuluiă
francez.ăă
Violen aă parizieniloră şi-aă pusă peceteaă asupraă cursuluiă revolu iei.ăă
Regeleă aă renun ată laă inten iaă deă aă dizolvaă Adunareaă Na ional ă
acceptândăînăaparen ăAdunareaăşiărevolu iaăînf ptuite.ă
Înă primeleă zileă aleă luniiă august,ă careă auă marcată apogeulă revolteiă
r neştiă şiă ală Mariiă Frici,ă Adunareaă aă adoptată rezolu iiă şiă decreteă
meniteă s ă consfin easc ă legitimitateaă revolu ieiă careă seă extinseă înă
toat ă ara.ă Într-oă singur ă noapte,ă 4ă augustă 1789,ă delega iiă auă
decretată sfârşitulă privilegiiloră nobilimiiă şiă ală drepturiloră exercitateă
înc ădinăEvulăMediuădeăinstitu iiăcaăBisericaăşiăcorpora iile.ăCâtevaă
zileă maiă târziu,ă decreteleă oficialeă emiseă deă Adunareă consemnauă
abolireaăVechiuluiăRegim.ăă
Printreăr spunderileăasumateădeăc treăAdunareăs-aănum ratăşiăaceeaă
aă elabor riiă uneiă constitu ii.ă Caă urmare,ă acestă organismă
reprezentativă aă devenită cunoscută şiă subă numeleă deă Adunareaă
Constituant .ă
Laă 26ă augustă 1789,ă membriiă Adun riiă auă adoptată oă cuprinz toareă
declara ieă deă principiiă politice,ă primulă pasă spreă creareaă uneiă
constitu ii.ă Înă Declara iaă Drepturiloră Omuluiă şiă Cet eanuluiă seă
afirmaă c ă dreptulă deă aă guvernaă apar ineă poporului,ă nuă regelui.ă Înă
continuare,ă seă sus ineaă c ă to iă cet eniiă aveauă dreptulă înn scută şiă
inalienabilă laă libertate,ă egalitate,ă proprietateă şiă securitate.ă Nimeniă
nuăputeaăfiăprivatădeădreptulălaălibertateaădeăgândireăşiăexprimare.ă
Documentul,ă analogă Declara ieiă deă Independen ă americane,ă
des vârşeaă procesulă ini iată prină decreteleă dină august,ă careă puneauă
cap tă înă modă oficială Vechiuluiă Regim.ă Totodat ,ă înă noiembrieă
1789,ă conduc toriiă politiciă auă începută s ă pun ă înă circula ieă
bancnoteă (assignats)ă garantateă cuă vânzareaă bunuriloră clerului.ă Înă
continuare,ă eiă auă elaborată oă Constitu ieă civil ă aă clerului,ă care,ă oă
dat ăpromulgat ăînăiulieă1790,ăsubordonaătotalăBisericaăfa ădeăstat.ă
Adunareaă Na ional ă aă prezentată legileă fundamentaleă aleă nouluiă
regimăîntr-oăconstitu ieăadoptat ăînăseptembrieă1791,ădeăfaptăprimaă
constitu ieă scris ă peă careă aă avut-oă vreodat ă Fran a.ă Astfel,ă ună
organismă legislativă unicameral,ă Adunareaă Legislativ ,ă urmaă s ă
decid ă înă toateă domeniileă legateă deă impoziteă şiă cheltuieliă deă
guvernare.ăMonarhulăaveaătemporarădreptădeăvetoăfa ădeăm surileă
Adun rii,ă îns ă recuzareaă acestuiaă înă treiă întruniriă consecutiveă aleă
Adun riiăputeaăanulaăvoin aăregelui,ăcareăcontinuaăs ăr spund ă deă
politicaăextern ăşiădeăarmat .ăă
Constitu iaă confereaă dreptă deă votă tuturoră b rba iloră careă pl teauă
impoziteăechivalenteăcuăsalariulăpeătreiăzile.ăÎns ălegeaănuăpermiteaă
cet eniloră s -şiă aleag ă directă reprezentan ii.ă Aceştiaă trebuiauă s ă
desemnezeăprinăvotăunănum rădeăelectori,ăcare-iăalegeauăapoiăpeăceiă
745ă deă membriiă aiă Adun riiă Legislative.ă Înă plus,ă doară 50ă 000ă deă
persoaneă erauă suficientă deă bogateă pentruă aă puteaă ocupa,ă conformă
legii,ă func iileă respective.ă Deşiă con ineaă asemeneaă restric ii,ă
Constitu iaăpromiteaăFran eiăcelămaiădemocraticăsistemădinăEuropa.ă
Totăacum,ăspinoasaăproblem ăconstitu ional ăaădreptuluiădeăvetoăală
regeluiăaăcondusălaăscindareaăAdun riiăînădiverseăfac iuni.ăRadicaliiă
seă opuneauă men ineriiă dreptuluiă deă vetoă ală regelui.ă Eiă ocupauă
parteaăst ng ăaăs liiădeăşedin e,ăînăraportăcuătribunaădinăfa .ăGrupulă
maiăconservator,ăamplasatăînădreapta,ăseădeclaraăpentruăunădreptăădeă
vetoăalăregeluiăcareăs ănuăpoat ăfiăcontestatădeăAdunare.ăAcumăauă
luată naştere,ă deă fapt,ă concepteleă deă stângaă şiădreaptaăpolitic ,ă atâtă
deărelevanteăpentruăştiin aăpolitic .ăăăăă
ă
REVOLU IAăRADICAL ă
ăă
Înăoctombrieă1791,ăcândăs-aăăîntrunităAdunareaăLegislativ ă
conformăprevederilorănoiiăconstitu ii,ălaăorizontăseăîntrevedeaă
spectrulăr zboiuluiăşiăalărevolu ieiăradicale.ăÎnăiunieă1791,ăLudovică
alăXVI-leaăaăîncercatăs ăp r seasc ăFran a.ăAstfel,ăînătimpăceă
legislativulăseăconfruntaăcuăproblemeăgrave,ăîndeosebiăcuă
perspectivaăr zboiului,ămaiămulteăfac iuniăşiăcluburiăpoliticeăseă
angajaser ăînădisputaăelectoral .ă
Celămaiăradicalădintreăacesteăgrupuri,ăcondusădeăc treăMaximilienă
Robespierre,ăs-aăîntrunităini ialăpeăstradaăparizian ăSt.Jacques,ădeă
undeănumeleădeăiacobiniăprinăcareăaădevenităcunoscut.ăDeşi,ăînă
calitateădeăsus in toriăaiăprincipiuluiăsuveranit iiăpoporului,ă
iacobiniiăapar ineauăaripiiăstângi,ăacestăclubăeminamenteăburgheză
doreaăs ăp strezeăcontrolulăasupraămultămaiăradicalilorăsans-
culottes,ăaleăc rorăvederiăleăîmp rt şeau.ăDeăasemenea,ăiacobiniiă
luptauăpentruăsuprema iaăguvern riiăcentraleăasupraăautorit iiă
politiceălocale.ăă
Delega iiăAdun riiăLegislativeăincludeauăşiăunănum rădeă
reprezentan iăpentruădepartamentulăGironde,ăplasatăînăzonaă
Bordeaux.ăGirondiniiăîmp rt şeauăostilitateaăiacobinilorăfa ădeă
putereaămonarhic ăşiăaristocratic ,ăînăschimbăseăopuneauă
suveranit iiăpoporului.ăFederalismulăgirondinăă-ăsus inereaăuneiă
guvern riăputerniceălaănivelălocală-ăveneaăşiăelăînăconflictăcuă
idealurileăiacobine.ă
Oricum,ăviolen aăcivil ăşiăr zboiulărevolu ionarăauăcreatăoă
atmosfer ădeăcriz ăpeătoat ădurataăalegerilorăpentruăadunareaă
constitu ional ăsau,ăcumăaveaăs ăfieădenumit ,ăConven iaă
Na ional .ă
Delega iiăeiăs-auăîntrunitălaă20ăseptembrieă1792,ăsubăimpresiaă
încurajatoareădespreăoămareăvictorieăîmpotrivaăprusacilorălaăValmy.ă
ÎnăcadrulăsesiunilorăConven iei,ăiacobiniiăocupauăscauneleădină
parteaăstâng ,ăsec iuneăsituat ăcevaămaiăsusădecâtărestulăs lii,ă
c p tândăastfelănumeleădeăMontaignardsă(munteni).ăGirondiniiă
ocupauăparteaădreapt ăaăs lii,ăiarămodera iiăcentrulăei.ă
Acesteăfac iuniăs-auăsolidarizat,ăluândădeciziaădeăabolireăaă
monarhieiăşiădeăinstaurareăaărepublicii.ăCuătoateăacestea,ăeiăauăintrată
înădisput ăînăprivin aăsitua ieiămonarhului,ădevenit,ăpesteănoapte,ă
Cet eanulăCapet.ăIacobiniiăauăadusăunăpotopădeăargumenteăînă
sensulăideiiăc ăunăregeăînăvia ăarăfiăfostăoăcontinu ăincitareălaă
contrarevolu ie.ăGirondiniiăs-auăîmpotrivit,ăpledândăînăfavoareaă
gra ierii.ăDelega iiădeăcentruăauăcedatăargumentelorăaduseădeă
iacobiniăşiăradicali.ăSoartaăregeluiăeraăpecetluit .ăLaă21ăianuarieă
1783,ăLudovicăalăXVI-leaăc deaăvictim ăproasp tăinventateiă
ghilotine.ă
Înăaprilieă1793,ăînăcadrulăConven ieiăs-aăformatăaşa-zisulăComitetă
alăSalv riiăPublice,ăcareăde ineaăputereaăexecutiv .ăComitetul,ă
compusădinănou ămembrii,ăaăfostăcondusădeăc treăGeorgesăJacquesă
Danton,ăunămontaignard.ăCurând,ăeiăauăajunsăs ăpreiaăcontrolulă
adun riiădup ăce,ăcuăajutorulămaselor,ăi-auăeliminat,ăînăiunie,ăpeă
girondiniădinăConven ie.ăNouaăconstitu ie,ăexpresieăaăprincipiuluiă
suveranit iiăpopulare,ăextindeaădreptulădeăvotălaăto iăb rba iiă
adul i.ăă
Înăiulieă1793,ăDantonăîmp r eaăputereaăcuătreiădintreăceiămaiă
radicaliămontagnarzi.ăNoiiălideriăerauăM.ăRobiespierre,ăLouisădeă
Saint-JustăşiăGeorgesăCouton.ăÎnăaceaăvar ădeăcriz ,ăRobespierreăaă
c p tatăputeriăsupremeăînăcadrulăComitetuluiăSalv riiăPublice,ă
organismăcareăincludeaăacumădou sprezeceăpersoane.ăDină
septembrieă1793,ănouaăconducere,ăînămajoritateăiacobin ,ăaăîncepută
s ăexerciteăînătoat ăFran aăoăautoritateădictatorial .ăRobespierreăaă
determinatăComitetulăşiăConven iaăs ăsus in ărealizareaămariiăluiă
cauze,ăinstaurareaăuneiăRepubliciăaăVirtu ii.ăÎnăviziuneaălui,ă
suveranitateaăpoporuluiăsauădemocra iaănuăputeauăexistaăf r ă
virtuteăpublic ,ăconceptăprinăcareăîn elegeaădevotamentăabsolutăfa ă
deăna iuneaărevolu ionar ăşiănoileăeiălegi.ă
Robespierreăşiăiacobiniiăinten ionauăs ăinstaurezeăoădictatur ă
adaptat ălaăstareaădeănecesitateăşiăs ălansezeăoăcampanieădeăteroareă
etatic ,ăcuăscopulădeăaăinstituiăunăregimăpoliticăcompletădemocratic,ă
toateăsubămascaăîng duitoareăaăprincipiuluiăsuveranit iiăpopulare.ă
Valulădeăviolen eăaăcuprinsăîntreagaă ar .ăVictimeleăTeroriiă
iacobineăauămuritănuănumaiăghilotinate,ăciăşiăînnecateăînămas ăsauă
înăfa aăplutoanelorădeăexecu ie.ăPân ăînăiulieă1794,ăcândăs-aă
încheiatădomniaăterorii,ărevolu ionariiăauămasacratăîntreă30ă000ăşiă
40ă000ădeăpersoane.ăăConcomitentăcuălichidareaăpresupuşiloră
tr d tori,ăuitândăîns ădeăprevederileăConstitu ieiădină1793,ă
guvernan iiăauătrecutălaăaplicareaăînăcontinuareăaăprogramuluiăloră
revolu ionar.ăLegisla iaăadoptat ăaboleaăpedeapsaăcuăînchisoareaă
pentruăneplataădatoriilor,ădesfiin aăsclaviaăînăcoloniileăfrancezeăşiă
interziceaăacordareaădeătitluriănobiliare.ăS-auăstabilit,ădeăasemenea,ă
unănouăsistemămetric,ăs-aăintrodusăunănouăcalendarăcuăs pt mâniădeă
zeceăzileăşiăaniădeăzeceăluniăşiăs-aăorganizatăoăReligieăaăRa iunii.ă
Dac ăunit ileădeăm sur ăşiăgreutateăs-auăpermanentizat,ănoulă
calendarăşiănouaăreligieăauăavutăoădurat ălimitat .ă
Celeăzeceăluniăaleănouluiăcalendarăaveauădenumiriăextremădeă
sugestive.ăÎnăceaăde-aănouaăziăaăluniiăTermidoră(canicul )ădinăală
doileaăanărevolu ionară(27ăiulieă1794),ădelega iiăConven ieiăauăluată
atitudineăîmpotrivaăTeroriiăşiăluiăRobespierre.ăEiăauădecisăprinăvotă
arestareaăşiăghilotinareaălui.ăă
Odat ăcuăexecu iaăluiăRobespierre,ărevolu iaăradical ăaăluatăsfârşit.ă
Conven iaăaăsistatăactivitateaăComitetuluiăSalv riiăăPublice,ă
concomitentăcuădesfiin areaăaltorăorganismeăaleărepubliciiă
dictatorialeăşiăcuăînchidereaăClubuluiăiacobinilorădinăParis.ă
Deputa iiăgirondiniăcareăreuşiser ăs ăscapeăcuăvia ăînăătimpulă
TeroriiăauărevenităînăConven ie.ăÎncepândădinăacestămoment,ăs-aă
f cutăsim ităunănouăspiritărepublican,ămultămaiămoderat.ă
Termidorieniiăauăridicatărestric iileăimpuseăpresei,ăeconomiei,ă
produc ieiăteatraleăşiăcultuluiăcatolic.ă
Conven iaănuăaărevenităălaăconstitu iaădină1793.ăÎnăschimb,ăaă
elaboratăoănou ăconstitu ie.ăDup ălovituraădeăstatădină9ăTermidor,ă
Adunareaăaăr masăadeptaăguvern riiărepublicane,ănuăşiăaă
suveranit iiăpoporului.ăConstitu iaădină1795ărefuzaădreptulădeăvotă
unuiăprocentădeădou zeciăşiăcinciălaăsut ădinăpopula ie,ăcareăaveaă
situa iaăeconomic ăceaămaiăprecar .ăDeăasemeneaăeaăinstituiaăună
organismălegislativăbicameral.ăGaran ieăsuplimentar ăaăspirituluiă
moderatăînăpolitic ,ăConven iaăstipulaăcaăînăCameraăsuperioar ă
(ConsiliulăB trânilor)ăs ăintreămembriăînăvârst ădeăcelăpu ină
patruzeciădeăani.ăÎnăsfârşit,ătermidorieniiăauănumităunăexecutivăslabă
şiăcuăputeriărestrânse,ăDirectoratul,ăcompusădinăcinciămembriă
nominaliza iădeăCameraăinferioar ă(Consiliulăceloră500)ăşiăaleşiădeă
B trâni.ă
ă
Difuziuneaăideilorărevolu ionareăînăspa iulăromânesc.ăNoileăideiă
revolu ionareăs-auăr spândit,ăşiăaici,ăcuăiu ealaăfocului.ăNumaiăc ă
eleăauătrebuităs ăseăadaptezeăniveluluiădeădezvoltareăpropriu.ă
Lipsindăoăburghezieăsuficient ăpentruăaăleăpurtaăpolitic,ăşiădestulădeă
na ional ăpentruăaăpurtaăstindardulălorăna ional,ăpurt toareaăpolitic ă
aănoilorăideiăvaăfi,ăînainteădeătoate,ăboierimea.ăAcceptândănoileăideiă
socialeăşiăpolitice,ăboierimeaăleăadopt ădiferen iat,ăînăfunc ieădeă
propriileăeiăinterese.ăS ămaiăad ug măc ăaiciăprotipendadaăesteă
str in ăsauăînstr inat ăînăochiiăboierimiiădeărând,ăstâlpăalăregimuluiă
fanariotăimpusădinăexterior.ăAceasta,ăpretinzândăc ăeaăreprezint ă
autohtonismul,ăpatriotismul,ăna iunea,ăaăr spânditănoulăcredoă
sociopoliticăprinăintermediulăaănumeroaseămemoriiăşiăproiecteădeă
reform ,ăelementeădeăbaz ăînăconstruireaăuneiăistoriiăaăideiloră
politiceăromâneştiăînăepocaămodern .ăÎntreăacesteaăputemăamintiă
proiectulădeărepublic ăaristo-dimocr ticeasc ăatribuitălogof tuluiă
moldoveanăDimitrieăSturzaă(1802),ămemoriulăîntocmitădeăc treă
ŞtefanăCrişană(1807),ăÎndreptareaă rii…deălaă1821,ăşi,ăunulădintreă
celeămaiăimportanteăacteărevendicativeădeăacestătip,ăConstitu iaă
c rvunarilorădină1822.ăăăă
ă
ă
ASCENSIUNEAăLUIăNAPOLEONăBONAPARTEă
ă
Nouaăform ădeăguvernare,ăDirectoratul,ăs-aăpreocupatămaiăcurândă
deăînt rireaăordiniiăşiăaăcontrolului,ădecâtădeăschimb riă
revolu ionare.ăTotuşi,ăîntr-oăprim ăfaz ,ăaceast ăguvernareăaăordiniiă
şiălegiiăs-aăconfruntatăcuăprobleme.ăCondi iaăcaădou ătreimiădină
membriiănouluiălegislativăs ăfiăf cutăparteădinăConven iaăNa ional ă
aădeclanşatărevolteălaăParis.ăTân rulăgeneralăNapoleonăBonaparteăl-
eaăreprimatăcuătunurile.ă
Laăînceputulăr zboaielorărevolu ionare,ăNapoleonăaădatădovad ădeă
unăexcep ionalătalentăînăcalitateădeălocotenentădeăartilerie,ăavansândă
înăgradăcuăoăuimitoareărapiditate.ăLaăvârstaădeădou zeciăşiăşaseădeă
aniăeraăgeneralădeăbrigad .ăDoiăaniămaiătârziuă(1796),ătân rulă
generalăaăpreluatăcomandaătrupelorăfrancezeădinăItalia,ăiarăînă1797ă
aveaăs ăleăconduc ălaăvictorieăînăconfruntareaăcuătrupeleăaustriece.ă
Dup ăoătriumfal ăvizit ăînăFran a,ăînăiulieă1789ăNapoleonăaăîncepută
campaniaădinăEgipt.ăElăpl nuiaăs ădeaăAnglieiăoălovitur ă
nimicitoare,ăînchizându-iăcaleaăc treăIndia,ăperlaăimperiuluiă
colonialăbritanic.ăLaăsfârşitulăanuluiă1799,ădup ăceătrecuser ămaiă
bineădeăşapteăaniădeăcândărepublicaăfrancez ărevolu ionar ăăporniseă
r zboiulădeătransformareăaăEuropeiămonarhice,ăDirectoratulăofereaă
na iuniiăpu ineăşanseădeăredresare.ă
Napoleonăs-aăînapoiatădinăEgiptăîntr-unămomentăînăcareăadeziuneaă
fa ădeăoărepublic ămoderat ăeraăaproapeăinexistent .ăDoiămembriă
aiăDirectoratuluiăauăcomplotatăîmpreun ăcuăgeneralulăînăvârst ădeă
treizeciădeăaniăcaăs ăr stoarneăguvernul.ăLovituraălorădeăstatăaăreuşită
şiălaă9ănoiembrieă1799ă(18ăBrumar),ărolulăconduc torăală
Directoratuluiăs-aăîncheiat,ăoădat ăcuăguvernareaărepublican .ă
Napoleonăaăelaboratăoănou ălegeăfundamental ăpentruăFran a,ă
Constitu iaăanuluiăVIIIă(1799).ăÎnăacestănouăplanădeăguvernare,ăelăaă
preluatămulteădintreăideileăabateluiădeăSieyes,ălaăcareăaăad ugatăşiă
câtevaăideiăproprii.ăÎnădecembrieă1799,ăcândăaăînceputăguvernareaă
Consulatului,ăFran aăaăintratăsubăautoritateaădictatorial ăaăluiă
Napoleon.ăElăaăcâştigatărapidăoălarg ăsus inereăpopular ăpentruă
Consulatădatorit ăreac ieiăsaleăprompteăşiăeficienteălaăproblemeleă
riiăşiălaănecesit ileăcelorămaiămulteăcategoriiăsociale.ăPrimulă
Consulăaătrimisătrupeăcuămisiuneaăs ăpun ăcap tăactelorădeă
banditismădinăsudulăFran eiăşiărebeliuniiăregalisteăcareăduraădeăaniă
întregiăînăVandeea.ăÎnăparalelăcuăprocesulădeăpacificare,ăNapoleonă
aăini iatăreformeăcareăînăpatruăaniăi-auăadusăoăpopularitateăaproapeă
universal .ăDezvoltareaăsistemuluiădeăînv mântăini iat ădeăelăînă
1802ăaăm rităcifraădeăşcolarizareăşiătotodat ăcontrolulăstatuluiă
asupraăsistemuluiădeăînv mânt.ăPân ăînă1804,ăsubăîndrumareaăluiă
Napoleon,ăprimaăetap ăaăprocesuluiădeăreorganizareăjuridic ăseă
încheiase,ăcuăsucces,ăprinăelaborareaăunuiăCodăCivil.ăÎnăurm toriiă
şaseăaniăauăfostăad ugateăalteăpatruăsec iuni,ărezultatulăfiindăunăcorpă
unitarădeălegiăna ionale.ăMaiămult,ădeşiăîmp rt şeaădispre ulăfa ădeă
religieămanifestatădeăphilosophes,ăelăaăcuceritămaseleăîncheind,ălaă
16ăiulieă1801,ăunăconcordatăcuăcapiiăbisericiiăcatoliceăfranceze.ă
NapoleonăBonaparteăaămaiăfost,ăfaptăesen ial,ăprimulăcareăaăutilizatăă
transferulădeămesianismărevolu ionarădeălaăsanculo iălaăsoldat.ăIară
rezultateleănuăauăîntârziatăs ăapar .ă
Curândădup ăpreluareaăputerii,ăPrimulăConsulăaădeclanşatăoă
viguroas ăcampanieăîmpotrivaăarmatelorăaustrieceăsta ionateăînă
Italia.ăLupteleădateăacoloăauăculminatăcuăvictoriaădeălaăMarengo,ăînă
iunieă1800.ăÎnăfebruarieăanulăurm tor,ătratatulădeălaăLunevilleăaă
adusăItaliaăşiăoăpor iuneăîntins ăaăteritoriuluiăgermanăsubădomina iaă
luiăNapoleon.ă
ÎntrucâtăanumiteădiferendeădeăordinăpoliticăcuăAngliaă
determinaser ăRusiaăs ăias ădinăcoali ie,ăNapoleonămaiăaveaădeă
înfruntatănumaiăpeăbritanici.ăTotuşi,ăniciăunaădintreăceleădou ămariă
puteriănuăaăreuşităs ăob in ăoăvictorieădecisiv ,ăaşaăîncâtăauăhot râtă
s ăîncheieăpace.ăÎn elegereaăsemnat ălaăAmiensăînămartieă1802ănuă
cereaăîns ăFran eiăs ărenun eălaăniciăunaădintreăcuceririleăsaleă
europene.ă
ă
IMPERIULăNAPOLEONIANă
ă
Consulatulăîiăprivaseăpeăfranceziădeădreptulălaăautoguvernare,ă
oferindu-leăînăschimbăoăcompensa ieăextremădeăsatisf c toare:ă
paceaăintern ăşiăinterna ional ,ăîns n toşireaăeconomiei,ăoă
administra ieăeficient ăşiăunăimperiuăeuropean.ăÎnă1804,ăNapoleonă
aăoferităna iuniiăunănouădar:ăîncoronareaăluiăcaăîmp ratăşiăfondatorăaă
uneiănoiădinastii.ă
Peăplanăextern,ăpaceaădeălaăAmiensăpuseseăcap tăr zboiuluiăcuă
Anglia,ănuăîns ăşiălupteiăluiăNapoleonăpentruăsuprema ie.ăDeăaltfel,ă
aceast ăsitua ieăăs-aămen inutăpân ăînămaiă1803.ăÎnăurm toriiădoiă
ani,ăbritaniciiăcooptaser ăîns ăAustria,ăSuediaăşiăRusiaăîntr-oănou ă
coali ieăîndreptat ăîmpotrivaăFran eiăşiăaăSpaniei,ăaliataăluiă
Napoleon.ă
Elăşi-aăatacatăfulger torăduşmaniiălaăUlm,ăînăBavariaăaustriac .ăÎnă
aceast ăb t lieădină17ăoctombrieă1805,ăarmateleăîmp ratuluiăauă
repurtatăoăvictorieădecisiv .ăÎncercareaăsimultan ădeăaăatacaăAngliaă
aăeşuat.ăAmiralulăNelsonăşi-aăurm rităduşmanul,ăajungându-lădină
urm ăînădreptulăcoasteiăsudă–vesticeăaăSpaniei,ălaăTrafalgar,ăundeăaă
înfrântăflotaăaliat ăaăFran eiăşiăSpanieiă(21ăoctombrieă1805).ăFran aă
nuămaiăputeaărivalizaăcuăAngliaăpeămare!ă
Austrieciiăauăcontinuatăs ălupteăşiădup ăînfrângereaădeălaăUlm.ăLaă
sfârşitulăanuluiă1805,ăfranceziiăauăpornitălaăatacăîmpotrivaă
armatelorăruseştiăşiăaustrieceăaflateăpeăteritoriulăAustriei.ăRezultatulă
b t lieiădeălaăAusterlitză(2ădecembrie)ăaăconvinsăAustriaăs ăias ădină
r zboi,ădeciziaăfiindăstipulat ăînătratatulădeălaăPressburgăîncheiatălaă
26ădecembrieă1805.ăDup ăceăîiăzdrobeşteăpeăprusaciălaăJenaăşiă
Auerstadt,ăFran aămaiăavea,ăpeăcontinent,ăunăsingurăadversară
redutabil:ăRusia.ă
Oănou ăciocnireăîntreăfor eleăfrancezeăşiăceleăruseştiăaăavutălocăînă
Prusia,ălaăEylau.ăCuătoateăacestea,ăr zboiulăaăcontinuat.ăArmateleă
luiăNapoleonăauăînaintatălaănord-estădeăEylau,ăînfrângându-iăpeăruşiă
laăFriedland,ălaă14ăiunieă1807.ă arulăAlexandruăIă(1801-1825)ăaă
acceptatăoficialăînfrângereaălaă21ăiunie.ăElăşiăNapoleonăs-auăîntâlnită
laă25ăiunieălaăbordulăuneiăambarca iiădeăpeăfluviulăNieman,ăundeăauă
semnatătratatulădeălaăTilsit.ă
Prinăacestătratat,ă arulăacceptaănouaăhart ăaăEuropeiăstabilit ăprină
cuceririleăluiăNapoleonădeăpân ălaăaceaădat .ăAcordulăimpusăluiă
FredericăWilhelmăalăPrusieiăpretindeaăîmp ratuluiăaustriacăs ă
recunoasc ,ălaărândulăs u,ăacesteăschimb riăteritorialeăşi,ătotodat ,ă
s ălimitezeăefectivulăarmateiăaustrieceălaă42ă000ădeăsolda i,ăs ă
pl teasc ăFran eiă120ă000ă000ădeăfranciădesp gubireădeăr zboiăşiăs ă
cedezeăteritoriulăaflatălaăvestădeăElba,ăacestaăurmândăs ăintreăînă
componen aăConfedera ieiăRinului,ăînfiin at ădeăNapoleon.ă
DestinulăPrincipatelorăDun reneăr mânea,ăcaăşiăpân ăatunci,ă
indisolubilălegatădeăcelăalăImperiuluiăotoman.ă
TratatulădeălaăTilsităaăreprezentat,ădeăfapt,ădoarăunăarmisti iu.ă arulă
AlexandruăIăaspiraăs ădobândeasc ăăst pânireaăasupraă
Constantinopoluluiăşi,ăimplicit,ăaccesulălaăMareaăMediteran .ă
Napoleonăseăîmpotriveaăacesteiăambi ii.ăÎnăplus,ăîmp ratulăfranceză
l-aăprovocatăpeă arulăAlexandruălaăac iuniăcareăsugerauăoăposibil ă
anexareăaăPolonieiălaăimperiu.ăAuăexistatăşiăalteădiferendeăcareăauă
tulburatărela iileăfranco-ruse,ăîns ăceleămaiăînsemnateăauăfostăceleă
legateădeăblocadaăcontinental ,ăinstituit ădeăNapoleonăpentruăaă
sufocaăangliaădinăpunctădeăvedereăeconomic.ăNumaiăc ăaceast ă
politic ăafectaăintereseleăRusiei,ăîntrucâtăeconomiaăeiăpredominantă
agrar ănecesitaăunăcomer ăactivăcuăAngliaăindustrial .ă
Alexandruăaăignoratădinăceăînăceămaiămultăblocadaăcontinental ă-ă
vaseleăbritaniceătransportauăm rfuriăînăRusiaăsubăpavilionăamericană
-ăpentruăca,ăînăceleădinăurm ,ăs ăoăresping ădeschis.ăNapoleonăs-aă
hot râtăs ăinvadezeăRusia.ă
Înăultimeleăs pt mâniăaleăanuluiă1812,ăîmp ratulăfrancezăaă
m rş luităcuăoăarmat ădeă400ă000ădeăoameniăpân ălaăgrani aăRusiei,ă
laărâulăNieman.ăÎnăspateleămariiăarmateăfrancezeăveneaăoăaltaădeă
rezerv ,ănum rândă200ă000ădeăsolda i.ăNapoleonăaătrecutărâulă
împreun ăcuăprimeleăcontingente.ăÎnăurm toareleăzile,ărestulămariiă
armateăseăaflaăpeăteritoriulăRusiei.ăă
Doarăjum tateădintreăsolda iiăcareăînaintauăspreăMoscovaăerauă
francezi,ărestulăfiindărecruta iăîmpotrivaăvoin eiălorădinăstateă
înglobateăimperiului,ăcaăSuedia,ăOlanda,ăPrusia,ăPolonia,ăElve ia,ă
AustriaăşiăItalia.ăRuşiiăs-auăretrasădinăfa aălor,ădistrugândăaproapeă
totulăînăcale.ăNapoleonăpl nuiseăs ăseăaprovizionezeălaăfa aălocului.ă
Generalulă Mihailă Kutuzovă aă amplasată trupeleă aristeă înă dispozitivă
deă lupt ă laă Borodino,ă localitateă amplasat ă laă aproximativă 120ă deă
kilometriă laă vestă deă Moscova.ă Deşiă înfrân i,ă laă 7ă septembrie1812,ă
ruşiiă auă pricinuită pierderiă greleă francezilor.ă Oă s pt mân ă maiă
târziu,ă Napoleonă intraă înă Kremlin.ă Aă douaă zi,ă înă Moscovaă auă
izbucnită incendiiă careă auă durată aproapeă oă s pt mân ă şiă careă auă
produsăpagubeăimense.ă
Trupeleădeăocupa ieănuăputeauăr mâneătoat ăiarnaăînăMoscovaăf r ă
provizii.ăLaă19ăoctombrieăarmataăfrancez ăaăînceputăs ăseăretrag .ă
Laăînceputulăluniiădecembrieă1812,ăcândăauăajunsălaărâulăNieman,ă
trupeleă francezeă num rauă maiă pu ină deă 100ă 000ă deă solda i.ă Laă
vremeaăaceea,ăNapoleonăseăaflaălaăParis,ăpentruăaăadunaăoăarmat ă
menit ă s-oă înlocuiasc ă peă ceaă distrus ă înă campaniaă dină Rusia.ă Eaă
vaăfiăformat ,ăevident,ămaiămultădinărecru i.ă
Pentruăromâni,ăcampaniaăaăavutăunărolăfunest.ăAlexandruăI,ăcuă
scopulădeăa-şiădisponibilizaătrupeleăangajateăînăconflictulăcuăPoarta,ă
aăîncheiatăpaceaădeălaăBucureştiă(maiă1812).ăConformăprevederiloră
ei,ăMoldovaăaăpierdutăteritoriulădintreăPrutăşiăNistru,ăănumit,ăădeă
atunci,ăBasarabia.ă
Sfârşitulăimperiuluiănapoleonian.ăÎnă1813,ăNapoleonăs-aă
confruntatăcuăoănou ăşiătemut ăcoali ie.ăAustria,ăPrusia,ăRusiaăşiă
SuediaăauăatacatătrupeleăfrancezeăneexperimentateălaăLeipzig.ă
B t liaăaăduratătreiăzile,ăsoldându-seăcuăoăînfrângereăzdrobitoareă
pentruăNapoleon.ăÎnălunaăurm toare,ăarmateăenglezeăşiăspanioleăauă
atacatăFran aădinspreăsud.ăLaăsfârşitulăluniiămartieă1814ătrupeleă
coali ieiăauăocupatăParisulăiarăîmp ratulăaăfostăsilităs ăabdice.ă
Înving toriiăi-auăîng duităluiăNapoleonăs -şiăp strezeătitlulă
imperial,ăînăschimbăl-auăexilatăpeăinsulaăElba,ădeăpeăcoastaăitalian .ă
PeătronulăFran eiăaăfostăadusăLudovicăalăXVIII-lea,ădinădinastiaă
Bourbon,ăfrateleăluiăLudovicăalăXVI-lea.ă
Exilulăîmp ratuluiăşiărestaura iaădinastieiădeăBourbonănuăauăreuşită
s ăînl tureăamenin areaăpeăcareăoăreprezentaăNapoleonăpentruă
Europaămonarhist .ăLaă1ămartieă1815,ăzeceăluniădup ădebarcareaă
peăElba,ăÎmp ratulăaăinvadatăsudulăFran eiăcuămaiăpu inădeă2000ădeă
oameni.ăRegeleăaăreac ionatăimediat,ătrimi ândăunăcorpă
expedi ionarăcare,ăîns ,ăaăîngroşatăimediatărândurileăarmateiă
imperialeăren scute.ăLaă20ămai,ăNapoleonăaăcucerităParisul,ă
începându-şiăaădouaădomnie,ăcareăaăduratăaproximativă100ădeăzile.ă
RevenindălaăcârmaăFran ei,ăÎmp ratulăaărecrutatăoănou ăarmat ăcuă
careăaăintratăînăBelgia.ăIni ial,ăsor iiăvictorieiăauăfostădeăparteaăsaăînă
luptaăcuăoăcoali ieăceăgrupa,ădeăast ădat ,ăprincipaleleăputeriă
europene.ăAtaculădatădeăNapoleonăîmpotrivaăenglezilorălaă
Waterloo,ăpeă18ăiunieă1815,ăl-aădusălaăunăpasădeăoănou ăvictorie.ă
Îns ăarmataăcomandat ădeăc treăduceleădeăWellingtonă(fostulăSiră
ArthurăWellesley)ăaărezistatăeroicătoat ăziua,ădup ăcareăauăsosită
prusaciiăcareăauăpecetluitădestinulăluiăNapoleon.ăAceastaăaăfostă
ultimaăsaăb t lie.ăElăs-aăpredatăenglezilor,ăcare,ătem tori,ăi-auă
refuzatăpân ăşiăcerereaădeăaăseăretrageăînăMareaăBritanie.ăEiăl-auă
exilat,ăînăschimb,ăpeăinsulaăSf.ăElena,ălaăpesteă1600ădeăkmădeă
coastaăsud-vestic ăaăAfricii,ăundeăs-aăstinsăînă1821.ă
ă
ÎNTREB RIăDEăVERIFICAREă
ă
1.ăCareăauăfostăspecificulăăşiăăprevederileăconstitu ieiărevolu ionareă
dinăseptembrieăă1781?ă
2.ăCareăesteăorigineaăăconceptelorădeăstângaăşiădreaptaăînăgândireaă
politic ă? ăăă
3.ăNapoleonăăBonaparteăaăfostăsauănuăcontinuatorulăRevolu iei?ă
4.ăCareăauăfostăetapeleăconstituiriiăimperiuluiănapoleonian?ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ă
ă
1.ăBaczko,ăBronislaw,ăIeşireaădinăteroare.ăTermidorăşiăRevolu ia,ă
TraducereădeăTeodoraăCristea,ăHumanitas,ăBucureşti,ă1993.ă
2.ăFuret,ăFrancois,ăPanserălaăRevolutionăFrancaise,ăParis,ă1978.ă
3.ăLaăRevolutionăFrancaiseăetălesăRoumains.ăImpact,ăimages,ă
interpretations,ăEtudesăaăl’occasionăduăbicentenaireăpublieeăparăAl.ă
Zub,ăUniversitateaă“Al.ăIăCuza”,ăIaşi,ă1989ă
4.ăLiu,ăNicolae,ăRevolu iaăFrancez .ăMomentădeăr scruceăînă
istoriaăumanit ii,ăEdituraăAcademieiăRomâne,ăBucureşti,ă1994.ă
5.ăPalmer,ăR.ăRobert,ăTheăWorldăofăFrenchăRevolution,ăNewăYork,ă
1972.ă
6.ăSoria,ăGeorges,ăGrandeăhistoireădeălaăRevolutionăFrancaise,ă
Paris,ă1987,ă3ăvol.ă
 7.ăStarobinsky,ăJean,ă1789ăemblemeleăra iunii,ăTraducereăşiăprefa ă
deăIonăPop,ăEdituraăMeridiane,ăBucureşti,ă1990.ă
8.Castelot,ăAndre,ăBonaparte.ăNapoleon,ăEdituraăPolitic ,ă
Bucureşti,ă1970,ă2ăvol.ă
9.Geyl,ăPieter,ăNapoleonăproăşiăcontra,ăEdituraăŞtiin ific ,ă
Bucureşti,ă1968.ă
10.ăEminescu,ăGheorghe,ăNapoleonăBonaparte,ăEdituraăAcademieiă
R.S.R.,ăBucureşti,ă1973,ă2ăvol.ă
11.ăMadelin,ăLouis,ăNapoleon,ăDunod,ăParis,ă1935.ă
12.ăTarle,ăE.ăV.,ăNapoleon,ăed.ăaădouaărevizuit ,ăCarteaăRus ,ă
Bucureşti,ă1958.ăă
ă
ă
 TEMAVIIă
ă
PACTULăEUROPEAN.ăREVOLU IILEăDEăLAă1848ă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1.ăCongresulădeălaăăVienaăăşiăurm rileăsaleăpeăplanăinterna ională
2.ăSistemulăcongreselorăinterna ionaleă(1815-1829)ă
3.ăEvolu iaămarilorăputeriăăeuropeneăîntreăCongresulădeăălaăVienaăşiă
izbucnireaărevolu iilorădeălaă1848ă
4.ăAnulărevolu ionară1848ăăînăEuropaăă
ă
Adep iiă conservatorismuluiă aristocratică dină toateă stateleă aflateă înă
r zboiă înă 1814ă s-auă întâlnită înă lunaă septembrieă aă aceluiaşiă ană înă
capitalaă Austriei.ă Dup ă exilareaă luiă Napoleonă peă insulaă Elbaă şiă
readucereaăregeluiăLudovicăalăXVIII-leaăpeătronulăFran ei,ăăcoali iaă
care-lă r sturnaseă peă împ rată aă invitată peă toateă stateleă implicateă înă
r zboiulărecentăîncheiat,ăchiarăşiăFran a,ăs -şiătrimit ăreprezentan iiă
laăViena.ă
Ceiăcareăauăr spunsăinvita ieiăauăîn elesăc ăseăvorăîntruniăînăcadrulă
unuiă “congres”ă careă vaă decideă structuraă Europeiă post-
napoleoniene.ă Înainteă deă încheiereaă lucr riloră Congresuluiă deă laă
Viena,ă înă iunieă 1815,ă delega iiă auă c zută deă acordă asupraă
frontierelor,ăaşaăcumăeraădeăaşteptat.ăDup ăîncheiereaăCongresului,ă
promotoriiă pactuluiă europeană auă convenită asupraă unuiă sistemă deă
rela iiă permanente.ă Acestă plană demonstraă inten iaă transform riiă
pactuluiăeuropeanădintr-oăalian ăîncheiat ăcuăscopulădeăaăînfrângeă
Fran aăîntr-oăinstitu ieădeămen inereăaăp cii.ăCeleădou ăevenimenteă
auă instaurată întreă stateleă europeneă oă perioad ă deă patruă deceniiă deă
pace.ăăăăă
ăă
ă
Congresulă deă laă Viena.ă ă Stateleă membreă aleă alian eiă celoră patruă
careăsus inuser ăb t liaăîmpotrivaăFran eiă-ăAnglia,ăRusia,ăAustriaă
şiă Prusiaă -ă auă dominată lucr rileă Congresuluiă deă laă Viena.ă Acesteă
na iuniăurm reauăs ăăinstituieăunăechilibruăalăputeriiăînăEuropaăcuă
scopulămen ineriiăp cii.ă
TratatulădeălaăParisă(maiă1824),ăcareăaăpusăcap tăr zboiuluiădintreă
Fran aă şiă coali ie,ă retrasaă grani eleă Fran eiă aşaă cumă fuseser ă laă 1ă
noiembrieă 1792.ă Potrivită acesteiă prevederi,ă Fran eiă îiă reveneauă
regiuniă recentă cucerite,ă caă Olandaă luat ă deă laă austrieci,ă iară Mariiă
Britaniiăiăseărestituiauămajoritateaăcoloniilorăpierduteăînăr zboi.ăDeă
asemenea,ă Fran aă eraă scutit ă deă plataă desp gubiriloră datorateă înă
urmaădevastatoruluiăconflict.ă
Totuşi,ă înainteă caă diploma iiă s ă ajung ă laă ună acordă oficial,ă
Napoleonă îşiă începuseă domniaă celoră oă sut ă deă zileă (martieă 1825).ă
Negocierileă auă fostă suspendateă temporară şiă Alian aă celoră patruă aă
reluatăr zboiulăcuăFran a.ăCuătoateăacestea,ăconduc toriiăcelorăpatruă
mariă puteriă şi-auă îndeplinită misiuneaă diplomatic ă înă timpă util,ă
prezentândă oficială spreă semnareă tuturoră delega iiloră documenteleă
finaleă aleă Congresuluiă cuă nou ă zileă înainteaă înfrângeriiă luiă
Napoleonă laă Waterloo.ă Documenteleă permiteauă Rusieiă s ă preiaă
cevaă maiă pu ină dină Poloniaă decâtă ară fiă dorită Alexandru,ă stipulândă
acordareaăunorăteritoriiămaiămiciăAustrieiăşiăPrusiei.ăRusiaăprimeaă
şiă Finlanda,ă luat ă deă laă Suedia.ă Înă schimbulă teritoriiloră cedate,ă
Suediaă anexaă Norvegia,ă ar ă care-lă sus inuseă peă Napoleon.ă
Congresulă aă decisă s ă extind ă grani eleă Prusiei,ă caă garan ieă
împotrivaă tendin eloră expansionisteă aleă Fran ei.ă Aşadar,ă prină
tratatulădeălaăVienaăseăatribuiauăPrusieiăteritoriiădeăpeăRinăşiăcircaăoă
treimeădinăSaxonia.ăRestulăSaxonieiăr mâneaăregatăindependent.ăÎnă
virtuteaă acesteiă în elegeri,ă Prusiaă şiă celelalteă treizeciă şiă şapteă deă
stateăgermaneăseăuneauăîntr-oăfedera ieăsemiindependent ăprezidat ă
deăAustria.ăStateleămembreăaleăConfedera ieiăGermaneăîşiăp strauă
independen a,ăreunindu-seănumaiăînăscopuriădefensive.ăÎntr-adev r,ă
Congresulă deă laă Vienaă aă preluată ini iativaă luiă Napoleonă deă aă
consolidaăzecileădeăprincipateăgermaneăînămaiăpu inădeăpatruzeciădeă
state.ă Totuşi,ă Confedera iaă anulaă înă mareă m sur ă unitateaă deă
ansambluă realizat ă deă Napoleon,ă deoareceă nuă aveaă oă coeziuneă
politic ă efectiv .ă Înă plus,ă negociatoriiă auă unită regatulă Olandeiă şiă
por iuneaă austriac ă aă riloră deă Jos,ă constituindă ună nouă bastionă
antifrancez.ă Înă schimbulă teritoriiloră pierduteă înă rileă deă Jos,ă
Austriaă primeaă Vene iaă şiă Lombardiaă precumă şiă oă regiuneă deă peă
rmulă M riiă Adriatice.ă Documenteleă finaleă prevedeauă şiă
extindereaă regatuluiă piemontez,ă al turiă deă formarea,ă prină unireaă
regatuluiă Neapoluluiă şiă aă Siciliei,ă aă Regatuluiă celoră Dou ă Sicilii.ă
Dup ăparafareaădocumentelorăfinale,ă arulăAlexandruăIăaăprezentată
unulă dintreă planurileă saleă deă înt rireă aă monarhiiloră creştineă
legitimiste.ăAcumăseăsemnaăactulădeănaştereăaăSfinteiăAlian e.ă
Dup ăWaterloo,ăputerileăcareăcompuneauăAlian aăantinapoleonian ă
auă încheiată ună nouă tratată deă paceă cuă Fran a.ă Acestă ală doileaă tratată
(20ă noiembrieă 1815)ă includeaă maiă multeă prevederiă punitiveă decâtă
celă dină 1814,ă stabilindă cuă aproxima ieă grani eleă dină 1790,ă nuă peă
celeădină1792.ăDeăasemenea,ăforma iuniămilitareăaleăalia ilorăurmauă
s ăr mân ătimpădeăcinciăaniăpeăteritoriulăfrancez.ăFran aătrebuiaăs ă
suporteă între inereaă acestoră trupeă deă ocupa ie,ă precumă şiă
desp gubiriăînăvaloareădeă700ă000ă000ădeăfranci.ă
Sistemulădeăcongrese,1815-1829.ăPactulăeuropeanăaăadmisăînăscurtă
timpă c ă atitudineaă Fran eiă subă domniaă dinastieiă deă Bourbonă seă
deosebeaă radicală deă aceeaă peă careă oă adoptaseă anterioră Napoleon.ă
Membriiă Alian eiă s-auă întâlnit,ă astfel,ă laă Aix-la-Chapelle,ă lâng ă
grani aă deă vestă aă Prusiei,ă undeă auă ridicată sanc iunileă stabiliteă prină
celă de-ală doileaă Tratată deă laă Paris.ă Fran aă condus ă deă dinastiaă deă
Bourbonăaădevenitămembr ăaăPactuluiăeuropean.ă
Revolteleă izbucniteă înă Spaniaă şiă Regatulă celoră Dou ă Siciliiă auă
obligată peă membriiă Alian eiă s ă seă întruneasc ă laă Troppau,ă înă
centrulă Prusiei,ă undeă auă inută ună nouă congresă (octombrieă 1820).ă
Trecândă pesteă obiec iileă Angliei,ă alia iiă auă adoptată propunereaă luiă
Metternichădeăaăinterveniiăcuăto iiăpentruăaăîn buşiărevolu iileădină
întreagaăEurop .ăDup ăîncheiereaălucr rilor,ăCongresulăs-aăîntrunită
dină nou,ă cevaă maiă laă sud,ă laă Laibach.ă Aiciă s-aă perfectată planulă
interven ieiăînăregatulăPiemontului.ă
Rebeliuneaăspaniol ăcontinuaăîns .ăDinăacestămotiv,ăs-aăîntrunităună
nouă Congres,ă deă dataă aceastaă laă Veronaă cuă scopulă deă aă luaă înă
discu ieă m surileă careă seă impuneau.ă Laă mijloculă anuluiă 1823,ă oă
sut ă deă miiă deă franceziă auă ocupată Spania,ă ducândă laă bună sfârşită
aceast ă misiune.ă Congresulă deă laă Veronaă semnific ,ă totodat ,ă
retragereaăAnglieiădinăPactulăeuropean.ă
Înăparteaăr s ritean ăaăcontinentuluiăaăizbucnităunănouăr zboiăruso-
turcăcentratăpeărevoltaăna ionalist-liberal ădinăGrecia.ăTratatulădeălaă
Adrianopolăvaă puneă îns ă cap tă suprema eiă Turcieiă înă Grecia.ă Elă aă
avut,ă totodat ,ă însemnateă urm riă pentruă Principateleă Dun rene,ă
aşezândărela iileălorăcuăPoartaăpeăbazeănoi,ăînt rindu-leăautonomia,ă
desfiin ândă raialeleă şiă monopolulă comercială turcesc,ă sco ându-leă
practic,ăcuăexcep iaăunuiămicătribut,ădinăsferaădeădomina ieăpolitic ă
şiă economic ă aă imperiuluiă Otoman.ă Tratatulă prevedea,ă deă
asemenea,ăreorganizareaăneîntârziat ăaăadministra ieiălorăinterneăpeă
bazaă unoră Regulamenteă Organice.ă Acesteaă auă intrată înă vigoareă laă
sfârşitulăanuluiă1831ăînă araăRomâneasc ăşiălaă1ăianuarieă1832ă înă
Moldova.ă Dină punctă deă vedereă extern,ă principalaă schimbareă
introdus ă prină tratatulă deă laă Adrianopol,ă legiferat ă apoiă deă
regulamente,ăaăfostăintroducereaăprotectoratuluiărusesc.ăSultanulăaă
r masăsuzeranulănominal,ăîns ăadev ratulăst pânăalăPeincipatelorăaă
devenită arul.ă Influen aă rus ă aă crescută şiă maiă multă prină
introducereaă înă regulamente,ă înă ciudaă opozi ieiă Adun riloră
Obşteşti,ă aă aşa-numituluiă “articolă adi ional”,ă careă d deaă dreptulă
Petersburguluiăs ăseăopun ăorc reiăreformeăinterneădac ăoăsocoteaă
înădefavoareaăRusiei.ă
ă
ă
PERIOADAăREVOLU IILORăEUROPENE,1815-1848ă
ă
ăăă
Rusia.ăDeşiăPetruăcelăMareă(1682-1725)ăacceleraseătranzi iaăRusieiă
c treămodernitate,ălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXVIII-leaă araărealizaseă
pu ineă progreseă înă direc iaă unoră moderniz riă socialeă şiă politice.ă
Rusiaăaveaăoălung ăistorieădeăr scoaleă r neştiăşiălovituriădeăpalat.ă
Înă cadrulă acesteiă formeă istoriceă deă protest,ă rebeliiă nuă încercaser ă
niciodat ăs ăr stoarneăsistemulădeăguvernare.ăÎnădecembrieă1825,ălaă
moarteaăluiăAlexandru,ărevolu ionariiăs-auăridicatălaălupt ăcuăscopulă
deăaălichidaăautocra ia.ă
ÎnăRusiaăînv mântulăreprezentaăunăprivilegiuăacordatăaproapeă înă
exclusivitateă nobilimii.ă Înă secolulă ală XVIII-lea,ă aceast ă elit ă
intelectual ăaăsuferităinfluen aăgândiriiăfranceze,ăastfelăc ămul iăruşiă
auă adoptată ideiă iluministe.ă Cândă auă izbucnită r zboaieleă
napoleoniene,ă aristocra iaă instruit ă includeaă înă rândurileă saleă şiă
corpulă deă ofi eriă îns rcinată cuă campaniileă dină Imperiulă francez.ăă
Astfel,ămembriiăcelorămaiăinstruiteăşiămaiăliberaleăgrup riădinăRusiaă
auă venită înă contactă cuă via aă occidental ,ă experien ă careă le-aă
intensificată dorin aă deă înnoireă social ă şiă politic .ă Laă întoarcereaă
acas ,ăoăparteădintreăofi eriăauăînfiin atăsociet iăsecreteăavândădreptă
scopă tocmaiă producereaă unoră asemeneaă schimb ri.ă Aceştiă
conspiratoriăauădevenitădecembriştiiădină1825.ă
LaămoarteaăluiăAlexandruăI,ăînădecembrieă1825,ăfrateleăluiămaiămic,ă
Nicolae,ă aă emisă preten iiă laă tron.ă Incertitudinileă referitoareă laă
legalitateaă întron riiă luiă Nicolaeă auă oferită rebeliloră prilejulă multă
aşteptat.ăTreiămiiădeăsolda iăurmauăs ădepun ăjur mântulăoficialăînă
fa aă nouluiă ar.ă Ofi eriiă implica iă înă conspira ieă auă convinsă îns ă
militariiă s ă nuă participeă laă ceremonie.ă Rebeliiă sperauă c ă acestă
incidentăvaăînlesniăacceptareaăuneiămonarhiiăconstitu ionale.ăDup ă
maiămulteăoreădeăexpectativ ,ătrupeleăfideleăluiăNicolaeăauărecursălaă
folosireaă artileriei,ă ucigândă întreă şaizeciă şiă optzeciă deă persoane.ă
Revoltaă dină capital ă aă încetată numaidecât.ă Curând,ă nucleeleă
conspira ieiă auă fostă în buşiteă înă întreagaă ar ,ă patruă lideriă
decembriştiă auă fostă executa iă iară alteă suteă auă fostă arunca iă înă
închisoriă sauă exila i.ă Înă deceniileă careă auă urmat,ă decembriştiiă auă
ajunsă s ă fieă considera iă eroiă deă oă bun ă parteă aă poporuluiă rus.ă Înă
1825,ăîns ,ăpreaăpu iniăerauăaceiaăcareăacordauăaten ieăcauzeiălor.ă
DeşiăvalulărepresivădinăultimiiăaniădeădomnieăaiăluiăAlexandruă Iăaă
contribuită laă izbucnireaă revolteiă decembriste,ă Nicolaeă Iă (1825-
1855)ă aă amplificată sistemulă represiv.ă Elă aă reorganizată Consiliulă
executivă deă stat,ă Cancelariaă Majest iiă sale,ă înă sec iuniă cuă
r spunderiăclarădeterminate.ăPrintreăîndatoririleăSec iuniiăaătreiaăseă
num rauăcreareaăşiădirijareaăuneiănoiăfor eărepresive,ănumit ăuneoriă
“poli iaă secret ”,ă deşiă membriiă s iă purtauă uniformeă azurii.ă Deă
asemenea,ăNicolaaeăaăinstituităoăcenzur ăsever ăaăpreseiăşiăaăstabilită
criteriileă deă apreciereă aă cet eniloră loiali.ă Doctrinaă deă stată aă
“na ionalit iiăoficiale”îiăcaracterizaăpeăadev ra iiăruşiădreptăadep iă
convinşiă aiă autocra iei,ă ortodoxieiă şiă na ionalismului.ă Nimeniă nuă
aveaădreptulăs ăcontesteăacesteăvaloriăsacrosancte.ăRusiaăaăintratăînă
epocaă împ r iriiă intelighen ieiă înă “pro-occidentali”(careă sus ineauă
superioritateaăciviliza ieiăvestice)ăşiă“slavofili”(careămilitauăpentruă
întoarcereaălaăvechileătradi iiăslave,ădetestândăatâtăinstitu iileăruseştiă
aleă timpuluiă câtă şiă culturaă occidental ).ă Celeă dou ă direc iiă şi-auă
dovedit,ăînătimp,ăperenitatea.ă
Anglia.ăSistemulăbritanicădeăguvernareăaăăfostădominat,ăînăaceast ă
perioad ,ă deă lideriiă parlamentari.ă Condi iileă socio-politlceă înă
schimbareă şiă acceseleă deă nebunieă aleă regeluiă Georgeă ală III-leaă auă
z d rnicitătentativaăacestuiaădeăaăreinstauraăcontrolulămonarhieiăînă
sferaă politicului.ă Fiulă s u,ă Georgeă ală IV-lea,ă careă aă domnită întreă
1820ăşiă1830,ăaăcontribuităîntr-oăm sur ăşiămaiămareălaăsubminareaă
institu ieiă monarhice.Caă urmare,ă fac iunileă careă dominauă
Parlamentulăşi-auăconsolidatăpozi ia.ă
Aristocra iaă deveneaă dină oficiuă membr ă aă camereiă superioareă aă
Parlamentului,ă Cameraă Lorzilor.ă De in toriiă deă propriet iă seă
orientauă spreă Cameraă Comunelor.ă Gentilomiiă relativă înst ri iă dină
mediulăruralăşiăaristocra iiădominauăambeleăcamere,ăprecumăşiăceleă
dou ăpartideăcareăfunc ionauăînăcadrulălor,ăToryăşiăWhig.ăPartidulă
Toryă eraă adeptulă ferventă ală conformismuluiă religiosă subă egidaă
BisericiiăAnglicane,ăîns ădup ăapari iaărepublicanismuluiăînăFran aă
principalulă s uă obiectivă l-aă constituită opozi iaă fa ă deă aceast ă
ideologieă revolu ionar .ă Mul iă ani,ă partidulă aă reuşită s -şiă impun ă
doctrinaă înă Anglia.ă Lordulă Liverpoolă aă fostă prim-ministruă întreă
1811ăşiă1828,ăiarăpartidulăs uăaăcontinuatăs ădomineăînăguvernăpân ă
înă 1830.ă Înă modă tradi ional,ă partidulă Whigă reuneaă peă aristocra iiă
boga i,ă proprietariă deă p mânt,ă avândă astfelă multeă aspecteă comuneă
cuă partidulă Tory.ă Înă plus,ă partidulă ap raă intereseleă ă claseiă
industrialeă înă ascensiune,ă precumă şiă peă celeă aleă disiden iloră
protestan i.ă
Ambeleă partideă parlamentareă erauă alc tuiteă dină membriă careă
doreauă oă reform ă moderat .ă Partidulă Whigă şiă oameniiă deă afaceriă
adep iă aiă comer uluiă liberă constituiauă principalaă amenin areă laă
adresaă tradi iiloră şiă legiloră sus inuteă deă c treă vecheaă elit .ă Cumă
grupareaă Tory,ă careă reprezentaă acesteă elementeă tradi ionaliste,ă
de ineaă suprema iaă înă Parlamentulă Britanic,ă reformaă sistemuluiă
electoralăaădevenităprincipalaăpreocupareăaăfac iunilorănemul umite.ă
Membriiă Parlamentuluiăintraser ăînăcorpulălegislativăînăcalitateădeă
reprezentan iă aiă comitateloră ruraleă sauă aiă oraşeloră mici.ă Fiecareă
districtătrimiteaăînăparlamentădou ăpersoane.ăProcedurileădeăalegereă
aă acestoră reprezentan iă r m seser ă neschimbateă vremeă deă 150ă deă
ani.ă Astfel,ă aşa-numiteleă “târguriă putrede”ă continuauă s ă fieă
reprezentateădeădoiămembriiăînăParlament,ăînătimpăceăcâtevaăcentreă
urbaneăimportanteăniciănuăerauăreprezentate.ă
Înăurmaăalegerilorăparlamentareădină1830,ă50ădinălocurileăde inuteă
anterioră deă Toryă auă revenită partiduluiă Whigă şiă altoră grup riă
similare.ăÎnă1831,ăconservatoriiăantireformiştiădinăCameraăLorziloră
auă blocată oă reform ă careă prevedeaă redistribuireaă locuriloră dină
CameraăComunelorăşiăextindereaădreptuluiădeăvot.ăPrimulăministru,ă
lordulăGray,ăl-aăconvinsăpeăregeăs ăanun eăc ăvaăasiguraăcreştereaă
corespunz toareăaănum ruluiădeămembriăpentruăcaălegeaăs ăpoat ăfiă
aprobat ăînăcameraăsuperioar .ăCameraăLorzilorăaăcedat.ăReformaă
electoral ă dină 1832ă luaă aproapeă 150ă deă locuriă deă laă districteleă
reprezentateă excesivă şiă leă repartizaă unoră zoneă insuficientă
reprezentate.ăLegeaăcoboraălimitaădeăavereăaăelectoratului,ăsuficientă
caăs ăacordeădrepturiăelectoraleăuneiăcincimiădinăpopula ie.ăAcesteă
schimb riăauăsporităinfluen aăclaseiămijlociiăurbane,ăaflat ăînăplin ă
dezvoltare,ăcreândătotodat ăunăprecedentăpentruăastfelădeăschimb riă
electoraleăpeăcriteriiăsocio-economice.ăLegeaăinstituiaăînăAngliaăcelă
maiădemocraticăsistemădeăguvernareădinăEuropa,ădeşiălaăconducereă
continuaăs ăseăafleăoăminoritate.ă
Fran a.ă Coali iaădeăstateăeuropeneăcareăl-aăînfrântăpeă Napoleonăaă
restaurată dinastiaă deă Bourbon,ă aducându-lă laă tronă peă Ludovică ală
XVIII-leaă înă 1814.ă Noulă regeă aă optat,ă totuşi,ă pentruă reconstruc iaă
par ial ăaăsistemuluiăexistentăînainteădeărevolu ie.ăElăşi-aăoficializată
revenireaă prină elaborareaă uneiă noiă constitu iiă aă Fran ei,ă Cartaă dină
1814.ăDocumentulăprevedeaăexisten aăunuiăorganălegislativăalesădeă
ună num ră strictă limitată deă persoane,ă ceiă maiă boga iă 100ă 000ă deă
oameniă dintr-oă na iuneă deă aproapeă 30ă 000ă 000.ă Cartaă men ineaă
Codulă luiă Napoleonă şiă reformaă religioas ă operat ă deă el,ă instituiaă
controlulă statuluiă asupraă înv mântului,ă garantaă egalitateaă înăfa aă
legiiă şiă îng duiaă p strareaă p mânturiloră cump rateă dină fosteleă
domeniiăaleănobilimiiăsauăaleăBisericii.ăDeşiăconstitu iaăluiăLudovică
nuă precizaă obliga iaă miniştriloră deă aă ac ionaă înă conformitateă cuă
majoritateaă parlamentar ,ă pân ă laă urm ă primulă ministruă aă adoptată
aceast ă cale.ă Guvernareaă responsabil ă aă devenită oă problem ă
politic ăextremădeăimportant ,ăstârnindănumeroaseădispute.ă
Faptulă c ă Ludovică acceptaseă celeă câtevaă schimb riă liberaleă aă
produsă reac iaă imediat ă aă tradi ionaliştilor.ă Aceştiaă respingeauă
politicaă moderat ă aă regelui,ă militândă pentruă restaurareaă deplin ă aă
vechiiăordiniăaristocraticeăşiămonarhice.ăÎnăfrunteaălorăseăaflaăchiară
frateleăregelui,ăconteleădeăArtois.ăLaămoarteaăregelui,ăînă1824,ăelăseă
vaă urcaă peă tronulă Fran eiă subă numeleă deă Carolă ală X-lea.ă Curând,ă
noulă regeă aă începută s ă orientezeă Fran aă directă spreă trecut.ă Într-ună
singură an,ă aristocra iiă careă îşiă pierduser ă p mânturileă auă primită
compensa iiă dină parteaă statului.ă Înă continuare,ă Carolă aă încercată s ă
restabileasc ă controlulă Bisericiiă asupraă înv mântului.ă Înă Fran aă
auăizbucnităproteste.ăOpozi iaăs-aăestompatăînă1827,ăcândăregeleăaă
acceptată caă politicaă executivuluiă s ă reflecteă voin aă majorit iiă
parlamentare.ă Cuă toateă acestea,ă doiă aniă maiă târziu,ă monarhulă şi-aă
schimbatăradicalăpozi ia.ăCameraăDeputa ilorăaăprotestatădarăCarolă
aăreac ionatădizolvândălegislativul.ăElăaăaprins,ăf r ăs ăştie,ăflac raă
revolu iei.ăÎnănoulăparlament,ăadversariiăs iăauăob inutăşiămaiămulteă
locuri.ă Înă aceast ă situa ieă Carolă aă emisă Ordonan eleă dină iulie,ă oă
serieă deă decreteă careă anulauă recenteleă alegeriă parlamentare,ă
instituindă ună severă controlă asupraă preseiă şiă anulândă votulă aă treiă
p trimiă dintreă aleg tori.ă Rezultatulă aă fostă ridicareaă maseloră dină
Paris.ăAstfel,ăultimulămonarhăalădinastieiăădeăBourbonăaăfostăobligată
s ăfug ăînăAnglia.ăCurând,ăună“monarhăburghez”,ăLudovicăFilipădeă
Orleans,ăaădevenită“regeleăfrancezilor”.ă
Peă totă parcursulă domnieiă saleă (1830-1848),ă noulă monarh,ă aă c ruiă
familieădeăvi ăregal ăsprijiniseăr sturnareaăluiăLudovicăalăXVI-leaă
înă 1792,ă aă inută seamaă deă intereseleă mariiă burghezii.ă Dină 1815,ă
anumiteă categoriiă profesionaleă şiă clasaă oameniloră deă afaceriă
prosperiăauăpreluatăcontrolulăasupraăsistemuluiăsocio-economic.ăÎnă
1830ăeiăi-auăînlocuitădinănouăpeăaristocra i,ăalegându-şiăunăguvernă
careă s -iă reprezinte.ă Ludovică Filipă aă repus,ă deă asemenea,ă înă
drepturiăCartaădină1814,ăanulat ădeăc treăCarolăalăX-lea.ăMaiămult,ă
elăi-aărevizuităprevederileăelectorale,ăacordândădreptădeăvotălaă200ă
000ădeăpersoane.ă
ăăăăă
1848-ăANULăREVOLU IILORăEUROPENEă
ăăăăăăăăăăă
Fran a.ă Oă dat ă cuă înr ut ireaă situa ieiă socio-economiceă laă
mijloculădeceniuluiăalăpatrulea,ănemul umirileăauăcrescut.ăRegeleăl-
aă destituită peă Guizot,ă careă decretaseă anterioră restric ionareaă
organiz riiă demonstra iiloră publice,ă îns ă ac iunileă deă mas ă auă
continuat.ă Ludovică aă trimisă trupeă caă s ă dispersezeă mul imea.ă
Violen aă represiuniiă aă transformată protestulă într-oă revolu ieă
republican .ăUnit ileămilitareăauădovedităoăsimpatieăcrescând ăfa ă
deă revolu ionari,ă astfelă încâtă rebeliiă auă dispusă deă suficienteă for eă
pentruă aă cuceriă Parisul.ă Ludovică Filipă şiă Guizotă s-auă refugiată înă
Anglia.ăAstfel,ăprimulăregeăburghezăală riiăaădevenităşiăultimulăeiă
monarh.ă
Revolu ionariiă s-auă reunită înă grab ,ă proclamândă Fran aă pentruă aă
douaă oar ă republic ă şiă numindă ună guvernă provizoriu.ă Aceast ă
organiza ieă politic ă provizorieă decretaă dreptulă tuturoră b rba iloră
adul iădeăaăvotaăalegereaăuneiăadun riăconstituanteăcareăs ăformezeă
guvernulă permanentă –ă caă r spunsă laă cerereaă miciiă burgheziiă şiă aă
muncitorimiiă deă aă primiă dreptă deă vot.ă Totă caă oă recompens ă
acordat ă muncitorilor,ă conducereaă provizorieă recunoşteaă oficială
dreptulălaămunc ăalăfiec ruiăcet ean.ă
Înănoiembrieă1848,ăcândăadunareaăaăprezentatăconstitu iaăceleiădeăaă
douaăRepublici,ăprevederileăeiăatestauăaccedereaălaăputereăaăîntregiiă
burghezii,ă nuă numaiă aă membriloră boga iă aiă claseiă mijlocii.ă
Totodat ,ă constitu iaă garantaă dreptulă laă votă pentruă to iă b rba iiă
adul i,ă stabileaă ună parlamentă unicameral,ă ună executivă cuă puteriă
sporiteă şiă asiguraă protec iaă absolut ă aă dreptuluiă deă proprietate.ă
Constitu iaă maiă stipulaă şiă alteă drepturiă individualeă deă factur ă
liberal ,ăînăschimbărespingeaăideeaăgarant riiădreptuluiălaămunc .ă
Austria.ă Vesteaă triumfuluiă ob inută deă revolu ionariiă franceziă înă
februarieă1848ăi-aădeterminatăpeăsupuşiiăliberaliăşiăna ionaliştiiădină
cadrulăImperiuluiăhabsburgicăs ătreac ălaăfapte.ă
Într-ună discursă inută laă Budapestaă (3ă martie),ă Lajosă Kossuthă i-aă
chematăpeămaghiariăs ăiăseăal tureăînăluptaăpentruăunăguvernăliberală
şiăpentruărestrângereaăcontroluluiăaustriacăasupraă riiălor.ăZeceăzileă
maiă târziu,ă demonstran iiă auă înfruntată parlamentulă imperială dină
Viena,ă cerândă înf ptuireaă deă reforme.ă Încercareaă armateiă deă aă
împr ştiaăprotestatariiăaăprodusăînv lm şeal ăpeăstr zi.ăÎmp ratulăaă
fostă cuprinsă deă team ă şiă aă retrasă sprijinulă acordată luiă Metternich.ă
Cancelarulăşi-aădatădemisiaăşiăs-aăgr bităs ăseărefugiezeăînăAnglia,ă
punândă cap tă uneiă lupteă antirevolu ionareă deă patruzeciă deă ani.ă Înă
continuare,ă împ ratulă Ferdinandă deă Habsburgă aă declarată c ă vaă
acceptaătoateăcererileăpopula ieiăaustriece.ă
For eleă na ional-liberaleă dină Ungaria,ă conduseă deă Kossuth,ă auă
profitată deă ocazie.ă Eleă auă elaborată “Legileă dină martie”,ă careă
proclamauă sfârşitulă imixtiuniiă austrieceă înă sistemulă deă guvernareă
dinăUngaria,ădeşiăîmp ratulăcontinuaăs -şiăp strezeătitlulădeămonarhă
ală rii.ăAcesteălegiăprevedeauăcreareaăunuiăparlamentăreprezentativă
ală Ungariei,ă promiteauă alegeriă democratice,ă aboleauă şerbiaă şiă
privilegiileăaristocraticeăşiăinstituiauălibertateaăpresei.ăLaăînceputulă
luniiă aprilie,ă cehiiă dină Boemiaă habsburgic ă auă ob inută deă laă
Ferdinandă uneleă concesiiă referitoareă laă creareaă unoră condi iiă
asem n toareăcelorădinăUngaria.ă
Printreă promisiunileă f cuteă înă martieă deă împ rată supuşiloră s iă
austrieciă seă num raă şiă promulgareaă uneiă noiă constitu iiă careă s ă leă
satisfac ă aştept rile,ă Totuşi,ă laă 25ă aprilie,ă Ferdinandă aă impusă
propriaă constitu ie.ă Aceastaă garantaă existen aă unuiă parlamentă
reprezentativ,ă aă unuiă guvernă responsabilă şiă aă dreptuluiă deă votă
pentruă to iă b rba iiă adul i.ă Împ ratulă f cuseă îns ă preaă pu ineă
concesiiăcaăs -iăîndupleceăpeăliberaliiăaustrieci.ăStareaădeărevolt ăs-
aă perpetuată şi,ă înă celeă dină urm ,ă înă lunaă maiă împ ratulă aă p r sită
Viena,ă refugiindu-seă înă ambian aă maiă calm ă dină Innsbruck.ă
Revolu ionariiă auă preluată putereaă şi,ă înă iulie,ă auă decretată
desfiin areaătuturorăobliga iiloră r nimiiăfa ădeănobili.ă
Pân ăînămaiă1848,ărevolu ionariiădinăUngaria,ăBoemiaăşiăAustriaăauă
ob inută victoriiă separate,ă dară cumă nuă formauă ună frontă unită
împotrivaăguvern riiăimperialeăhabsburgice,ăînving toriiăauăpierdută
curândă putereaă politic .ă Înă iunie,ă armateleă imperialeă auă atacată
Praga,ă undeăi-auăînfrântăpeărebeli.ăÎnăoctombrie,ătrupeleăimperialeă
recucerescă Viena.ă Astfel,ă na ionaliştiiă unguriă auă r masă singuriă înă
confruntareaăcuăfor eleăhabsburgice.ăMaiămult,ăeiăauăfostălipsi iădeă
aportulărevolu ionarăalăromânilorădinăTransilvania,ăpre ioşiăalia iăînă
luptaăcontraăunuiăadversarăcomun.ă
Înainteă deă sfârşitulă anuluiă 1848,ă împ ratulă Ferdinand,ă aleă c ruiă
puteriăfuseser ămultădiminuate,ăaăcedatătronulăînăfavoareaănepotuluiă
s u,ă Franză Josephă (1848-1916).ă Tân rulă monarhă s-aă aliată cuă
succesorulă luiă Metternich,ă prin ulă Felixă vonă Schwarzenberg,ă
ini iindă oă nou ă campanieă antirevolu ionar .ă Elă aă anulată libert ileă
acordateă deă c treă Ferdinandă Ungarieiă şiă aă trimisă ună corpă
expedi ionar.ăUngariaăaărespinsăatacul,ărezistândăpân ăînămomentulă
înă careă arulă Nicolaeă Iă aă trimisă oă armat ă numeroas ă înă sprijinulă
împ ratuluiă austriac.ă Laă mijloculă anuluiă 1849,ă Franză Josephă aveaă
puteriădeplineăasupraăb trânuluiăimperiuăcentral-european.ă
Germania.ăC dereaămonarhieiăfrancezeăînăfebruarieă1848ăaădusălaă
accentuareaăst riiădeăspiritărevolu ionareăînăGermania.ăLaămijloculă
luniiă martie,ă liberaliiă prusaciă i-auă cerută luiă Frederickă Wilhelmă ală
IV-leaă(1840-1861)ăs ăreformezeăstatulăînăconformitateăcuăpropriileă
lorăprincipii.ăMonarhulănuăaăf cutăniciăoăconcesie,ăastfelăc ăBerlinulă
aă fostă zguduită deă ună vală deă demonstra ii.ă Afectată deă haosulă creat,ă
Frederickă Wilelmă aă cedat,ă f g duindă s ă convoaceă oă adunareă
constituant .ăÎnălunileămartieăşiăaprilieăconduc toriiăaltorăprincipateă
germaneă auă acordat,ă laă rândulă lor,ă drepturiă liberaleă garantateă prină
constitu ie.ă
Liberalizareaă guvern riiă aă dată satisfac ieă majorit iiă reformiştiloră
germani,ădarăatâtaăvremeăcâtănuăob inuser ăunitateaăna ional ănu-şiă
atinseser ăînătotalitateăscopurile.ăAtmosferaărevolu ionar ăaăanuluiă
1848ă i-aă impulsionată peă na ionaliştiă înă adoptareaă unoră ini iativeă
spectaculoase.ăUnăgrupădeăreformiştiăf r ăstatutălegalăs-aăîntrunitălaă
Heidelberg,ă undeă aă elaborată proiectulă uneiă adun riă extraordinareă
careă s ă decid ă direc iaă deă ac iune.ă Eiă auă decretată c ă to iă b rba iiă
adul iădinăConfedera iaăGerman ăîşiăputeauăalegeăreprezentan iiăînă
acestăorganismăna ional.ăAdunarea,ăconstituit ădină830ădeădeputa i,ă
majoritateaă apar inândă burghezieiă s-aă întrunită laă Frankfurt,ă peă 18ă
maiă 1848.ă Înă disputaă dintreă sus in toriiă Germanieiă Mariă
(Grossdeutsch),ă careă urmaă s ă includ ă toateă teritoriileă germaneă
habsburgice,ă şiă ceiă aiă Germanieiă Miciă (Kleindeutsch),ă careă
excludeaăoăparteăsauăchiarătoateăacesteăteritorii,ăauăcâştigat,ăînăceleă
dinăurm ,ăadep iiăceleiăde-aădouaăvariante.ă
Înă maiă 1848,ă Frederichă Wilhelmă ală IV-leaă şi-aă respectată
promisiuneaă deă aă convocaă delega iiă pentruă elaborareaă uneiă
constitu iiă prusace.ă Cuă toateă acestea,ă înă toamn ,ă regeleă Prusieiă aă
trecutădinănouălaărepresiuneăşiăadunareaăs-aădizolvatăînădecembrie,ă
f r ăs ăfiădefinitivatătextulăconstitu iei.ăApoi,ăFrederichăWilhelmăaă
oferită Prusieiă oă constitu ieă monarhist ,ă agrementat ă cuă uneleă
prevederiăliberale.ăDeăasemenea,ăelăaăfolosităfor aăarmat ăpentruăaă
impuneă anulareaă majorit iiă drepturiloră liberaleă câştigateă înă alteă
stateăgermane.ă
Înămartieă1849,ăAdunareaădeălaăFrankfurtăşi-aădefinitivatăproiectulă
deă constituireă aă unuiă stată germană dină careă eraă exclus ă Austria.ă
Delega iiăauăconvenităs ăinstituieăoămonarhieăconstitu ional ,ăcuăună
parlamentă alesă deă to iă b rba iiă adul i.ă Apoi,ă înă ciudaă recenteiă
atitudiniă antireformisteă aă monarhuluiă prusac,ă delega iiă l-auă invitată
s ă devin ă “împ rată ală germanilor”.ă Dară Frederichă Wilhelmă aă
refuzată s ă primeasc ă aceast ă “coroan ă culeas ă deă prină şan uri”.ă
Adunareaăs-aădizolvat,ăiarăeforturileăeiădeăaăunificaăGermaniaăs-auă
soldatăcuăunăeşec.ă
rileăRomâne.ăRevolu iaădeălaă1848,ăseăîncadreaz ăînăcurentulădeă
renaştereă şiă modernizareă începută dup ă 1821.ă Paşoptiştiiă s-auă
considerată legatariiă moşteniriiă luiă Tudoră Vladimirescuă şiă aă
c rvunarilor,ăaleăc rorăscrieriăle-auăscosădinăuitareăşiăaleăc rorăideiă
şiăle-auăînsuşit.ă
Darăpentruăaăexplodaăîns ,ăfr mânt rileărevolu ionareăaveauănevoieă
deăunăcadruăinterna ionalăfavorabil.ăDeăaceea,ăc dereaăluiăLudovică
Filipă şiă proclamareaă republiciiă aă fostă salutat ă cuă entuziasmă deă
grupulă româniloră afla iă laă Paris.ă Laă 8/21ă martie,ă moldoveniiă şiă
munteniiă auă hot râtă pornireaă simultan ă aă revolu ieiă înă ambeleă
principate.ă
Laă Iaşi,ă revolu ionariiă auă crezută înă posibilitateaă victorieiă peă caleă
paşnic .ăAstfel,ăînă27ămartie/8ăaprilie,ăpesteăoămieădeăpersoaneăs-auă
adunatălaăhotelulăPetersburgăadoptândăoăpeti ieăînă35ădeăpuncteăpeă
careăauăînaintat-oădomnitorului.ăCererileăerau,ăînăesen ,ădestulădeă
moderate.ăTotuşi,ăMihailăSturzaăaăalesăvariantaăreprim riiămişc rii,ă
astfelă încât,ă preaă gr bită pornit ,ă preaă pu ină preg tit ,ă revolu iaă
ieşean ă –ă dac ă seă poateă vorbiă despreă aşaă cevaă -ă nuă aă durată decâtă
câtevaăzile.ă
Înă araă Româneasc ă revolu ionariiă auă fostă maiă bineă organiza i,ă
reuşindă s ă pun ă mânaă peă putereă înă iunieă şiă s-oă men in ă pân ă laă
invaziaă ruso-turc ă dină septembrie.ă Proclama iaă deă laă Islază (9/22ă
iunie),ă punctulă deă pornireă ală revolu ieiă muntene,ă aă fostă prezentat ă
domnuluiă careă aă acceptat-o,ă încuviin ândă şiă formareaă unuiă guvernă
provizoriu.ă Pesteă dou ă zile,ă acestaă p r seaă înă ascunsă ara.ă
Proclama ia,ă oă adev rat ă “constitu ie”,ă cuprindeaă 22ă deă articole,ă
celeă maiă multeă aflateă deă mult ă vremeă înă programeleă politice:ă
independen ăadministrativ ăşiălegislativ ăfa ădeăPoart ,ăegalitateaă
înă drepturi,ă adunareă general ă reprezentativ ,ă domnă şiă miniştriă
responsabili,ă libertateaă tiparului,ă gard ă na ional ,ă emancipareaă
cl caşilor,ă dezrobireaă iganilor,ă desfiin areaă ranguriloră boiereşti,ă
emancipareaăisraeli ilor.ăCeleămaiămulteădintreăacesteăprevederiăauă
fostăpuseăimediatăînăpractic .ăS-auăpreg tit,ădeăasemenea,ăalegerileă
pentruă nouaă adunareă constituant .ă Auă început,ă laă fel,ă discu iileă peă
margineaăreformeiăagrare,ădiscu iiăîndelungate,ăaprinseăşiăsterile.ă
Primejdiileă externeă deveneauă îns ă dină ceă înă ceă maiă evidente.ă Laă
sfârşitulăluniiăiulie,ătrupeăotomaneătrecuser ăDun reaăsubăcomandaă
luiăSuleiman-paşaăşiăseăîncartiruiser ălaăGiurgiu,ăiară arulăîşiăf cuseă
cunoscut ,ă printr-oă circular ă adresat ă cabineteloră europene,ă
nemul umireaă pentruă cursulă preaă liberală peă careă îlă luaser ă
evenimenteleă dină araă Româneasc .ă Astfel,ă laă 13/26ă septembrie,ă
trupeleă luiă Fuad-paşaă intrauă înă Bucureşti,ă înfrângândă scurtaă
opozi ieăaădetaşamentuluiădeăpompieriădeălaăDealulăSpirii,ăiarăpesteă
dou ă zileă îşiă ă f ceauă intrareaă înă capital ă şiă cazaciiă generaluluiă
Luders.ă
Autocra iileăvecineăpuneau,ăînăacestămod,ăcap tăprinăfor ăşiăcontrară
legiloră fundamentaleă aleă rii,ă experimentuluiă deă liberalizareă
muntean,ăpreaăapropiatădeăgrani eleălorăpentruăaăputeaăfiătolerat.ăă
ăăă
ÎNTREB RIăDEăVERIFICAREăă
ă
1.ăCareăăauăfostăprevederileăădocumentelorăfinaleăsemnateăînăcadrulă
CongresuluiădeălaăViena?ăăă
2.ăCareăaăfostăăimpactulăcongresuluiăasupraărela iilorăinterna ionaleă
contemporane?ă
3.ăCareăauăfostăcongreseleăăinterna ionaleădesf şurateăîntreă1815ăşiă
1829?ă
4.ăCumăauăăevoluatăămarileăputeriăăeuropeneăăîntreăăCongresulădeălaă
Vienaăăşiăăanulă1848?ă
5.ă Explica iă careă auă fosteă elementeleă caracteristiceă aleă anuluiă
revolu ionară1848ăînăprincipaleleăstateăeuropene?ă
ă
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ă
ă
1.ăSergeăBernstein,ăPierreăMilza,ăIstoriaăEuropei,ăvol.ăIV,ăInstitutulă
European,ăIaşi,ă1998.ăă
2.ă Jeană Carpentier,ă Francoisă Lebrun,ă Istoriaă Europei,ă Humanitas,ă
Bucureşti,ă1997.ă
3.ăEricăJ.ăHobsbawm,ăTheăAgeăăofăăRevolution.ăEuropeă1789-1848,ă
Abacus,ă1979.ă
4.ă Barbaraă Jelavich,ă Theă Habsburgă Empireă ină Europeană Affairs,ă
1814-1918,ăArchonăBooks,ă1975.ă
 TEMAVIIIă
ă
EUROPAăÎNTREăANIIă1848ăŞIă1878.ăR ZBOIULăDEă
SECESIUNEăDINăă
STATELEăUNITEă
ă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1.ăProceseleădeăăunificareăaleăItalieiăşiăGermanieiă
2.ăR zboiulăCrimeiiăşiăimplica iileăsaleă
3.ăNapoleonăalăIII-leaăşiăpoliticaăsaăăimperial ă
4.ăR zboiulădeăsecesiuneădinăăStateleăUniteă
ă
Unificareaă Italiei.ă Regatulă Piemont-Sardinia,ă cuprinzândă nord-
vestulăItalieiăşiăinsulaăSardinia,ăs-aăimplicatăînălupteleădeăeliberareă
na ional ădină1830ăşiă1848.ăÎnfrângereaăsuferit ădinăparteaăAustriei,ă
înă 1849,ă nuă l-aă împiedicată peă proasp tă încoronatulă regeă ală
Piemontului,ă Victoră Emmanuelă ală II-leaă (1849-1878),ă s ă men in ă
formaă deă guvernareă liberal ă instituit ă deă tat lă s u.ă Înă calitateă deăă
statăprogresistăşiădeădimensiuniărelativămari,ădispusăs ălupteăpentruă
unificare,ă laă începutulă deceniuluiă ală cincileaă Piemontulă seă bucuraă
deă sprijinulă na ionaliştiloră italieni.ă Înă 1852ă regeleă l-aă numită caă
prim-ministruă peă conteleă Camilloă diă Cavour,ă ună maestruă ală
realpolitik.ă Sus inuteă deă conducereaă Piemontului,ă metodeleă
utilizateă deă c treă Cavoură auă f cută dină in iatorulă loră fondatorulă
na iuniiăitaliene.ă
Modernizareaă economic ă i-aă oferită Piemontului,ă aşijderea,ă
posibilitateaă deă aă înzestraă maiă bineă şiă maiă eficientă armataă peă careă
şi-oă dezvoltase.ă Cavoură eraă conştientă c ,ă înă viitoareaă ăconfruntareă
cuăAustria,ăvictoriaăvaăfiădeăparteaăstatuluiămaiăputernic.ă
Primulăministruămaiăeraăconştientăşiădeăfaptulăc ăstatulăpiemonteză
aveaănevoieădeăalia iăextremădeăputernici,ăcareăs -iăasigureăvictoriaă
împotrivaăHabsburgilor.ăAstfel,ăînă1855,ăelăaăacceptatăinvita iaădeăaă
seăal turaăAnglieiăşiăFran eiăînăR zboiulăCrimeii,ăcâştigând,ăcuăună
efortă militară maiă degrab ă simbolic,ă sus inereaă celoră dou ă mariă
puteri.ă
Peăaceleaşiăcoordonate,ăNapoleonăalăIII-leaăşiăCavourăs-auăîntâlnită
pre ă deăcâtevaăoreălaăPlombieres,ăundeăauăîncheiatăunăpactăsecret.ă
Împ ratulăseăangajaăs ăsprijineăunăr zboiăîmpotrivaăHabsburgilorăînă
cazulăînăcareăAustriaăarăfiăatacatăprima.ăNapoleonăacceptaăşiădreptulă
Piemontuluiă deă aă anexaă teritoriileă st pâniteă deă Austriaă înă nordulă
Italiei:ă Lombardia,ă Vene ia,ă Parmaă şiă Modena.ă Înă continuare,ă
împ ratulă franceză acceptaă formareaă uneiă confedera iiă italieneă
prezidateă deă Pap ,ă eliberareaă Italieiă deă subă domina iaă Austrieiă şiă
controlulă Piemontuluiă asupraă norduluiă peninsulei.ă Înă schimb,ă
Cavoură îiă ofereaă luiă Napoleonă Nisaă şiă Savoia,ă dou ă provinciiă cuă
popula ieă majoritară francez ă apar inândă Piemontului.ă Ceiă doiă
conduc toriăauăstudiatăharta,ăpentruăaădecideăundeăşiăcumăarăputeaă
fiă atras ă Austriaă înă r zboi.ă Înă urmaă acestuiă pact,ă Cavoură aă depusă
eforturiă sus inuteă peă parcursulă aă luniă deă zileă caă s -şiă determineă
inamiculăs ăatace.ăAustriaăaăc zutăînăcurs ăînălunaăaprilieă1859.ă
B t liileă purtateă laă sfârşitulă luiă maiă şiă începutulă luiă iunieă 1859ă auă
dovedită eficien aă preg tiriloră f cuteă deă Cavoură peă plană internă şiă
extern.ă Dup ă lupteă soldateă cuă mariă pagube,ă austrieciiă auă pierdută
Lombardia.ă
Datorit ăieşiriiăneaşteptateăaăFran eiădinăr zboi,ăPiemontulăaătrebuită
s ăseămul umeasc ădoarăcuăLombardia.ăTotuşi,ăînainteădeăsfârşitulă
r zboiuluiă aă fostă pusă înă eviden ă efectulă combina ieiă dintreă
realpolitikăşiăac iunileădeămas .ăStateleăitalieneăToscana,ăModena,ă
Parmaă şiă Romagnaă auă r sturnată vechiulă regim,ă apoiă s-auă unită cuă
Piemont-Sardinia.ăVictorăEmmanuelăalăII-leaăşiăCavourăseăg seau,ă
acum,ă înă frunteaă unuiă regată careă cuprindeaă ceaă maiă mareă parteă aă
norduluiăItaliei.ăă
Stateleă papaleă dină centrulă şiă estulă peninsuleiă auă votat,ă şiă ele,ă
anexareaă laă Piemont,ă iară Papaă aă p strată regiuneaă central-vestic ă aă
peninsulei.ă Legendarulă Giuseppeă Garibaldiă şiă popula iaă regatuluiă
sicilianăcuceritădeăelăl-auăacceptatăcaăregeăpeăVictorăEmmanuel.ă
Laă 17ă martieă 1861,ă noulă parlamentă italiană aă proclamată Regatulă
Italiei,ăcondusădeăregeleăVictorăEmmanuel.ăNumaiăteritoriulăpapală
şiă Vene iaă austriac ă r mâneauă înă afaraă grani eloră acestuiă nouă stată
na ional.ă
Înă1866,ăcândăaăizbucnităr zboiulădintreăPrusiaăşiăAustria,ă
Italiaă aă profitată deă ocazieă pentruă aă sus ineă Prusiaă
împotrivaă Habsburgilor.ă Prusiaă aă învins,ă iară Vene iaă aă
revenităItaliei.ăÎnă1870ăaăizbucnităunăconflictăarmatăîntreă
PrusiaăşiăFran a.ăCaăurmare,ătrupeleăfrancezeăr maseăs -lăă
sus in ă peă Pap ă auă p r sită Peninsulaă Italic .ă Înă acesteă
condi ii,ă Regatulă Italieiă aă ocupată ultimulă dintreă Stateleă
Papale,ăstabilindălaăRomaăcapitalaăuneiăna iuniăpeădeplină
unificate.ă
Unificareaă Germaniei.ă Înă 1850,ă monarhiaă şiă aristocra iaă rural ă
(Junkers)ă reprezentauă singureleă vechiă valoriă respectateă înă Prusia.ă
Economiaă prusac ă beneficiaă şiă deă avantajulă ader riiă laă uniuneaă
comercial ă (Zollverein),ă înfiin at ă înă 1819ă şiă careă includeaă toateă
stateleă germane,ă cuă excep iaă Austriei.ă Cuă toateă acestea,ă regeleă
FrederikăWilhelmăalăIV-leaărespinseseăcategoricăideeaădeăaărivalizaă
cuă Austriaă pentruă a-şiă asiguraă domina iaă asupraă Confedera ieiă
germane.ă
VenireaăluiăWilhelmăIă(1861-1888)ăpeătronulăPrusieiăaăredusăini ială
şanseleă acestuiă stată deă aă conduceă eforturileă deă unificareă aă
Germaniei.ă Imagineaă deă ultraconservatoră diminuaă considerabilă
popularitateaăsaăînărândurileăna ionaliştilor.ă
Înă 1862,ă Wilhelmă l-aă numită prim-ministruă peă Ottoă vonă Bismarck,ă
cuăscopulădeăaălansaăunăcontraatacăasupraăParlamentului.ăEnergicăşiă
abil,ăBismarkăinten ionaăs ăpromovezeăînăcontinuareămodernizareaă
economic ă şiă s ă accepteă aparen eleă uneiă guvern riă parlamentareă
pentruăaăcâştigaăadeziuneaăclaseiămijlocii.ăMaiămultădecâtăatât,ădeşiă
nuăpuneaăpreaămareăpre ăpeăna ionalism,ănuănumaiăc ăs-aăal turat,ă
darăaăşiăcondusăcampaniaădeăunificareăna ional ăaăGermaniei,ăcareă
pân ăatunciăfuseseăoăcauz ăaăclaseiămijlocii.ă
Bismarckăaădemonstratăcurândăeficien aăpoliticiiăsaleăconservatoareă
înă confruntareaă cuă Parlamentulă prusac.ă Deşiă acestaă continuaă s ă
refuzeă percepereaă impoziteloră ceruteă deă c treă regeă înă schimbulă
campanieiăsaleămilitare,ătotuşiăBismarckăaăadunatătaxele.ăCet eniiă
auăpl tită,ăiarăParlamentulăaăcedatăînăfa aăacesteiăini iativeă ilegale.ă
Astfel,ă clasaă mijlocieă aă continuată s ă aib ă oă constitu ieă şiă ună
organismăreprezentativ,ăînătimpăceăBismarckăprocedaăînăfunc ieădeă
propriileăinterese.ăaceast ăvictorieăaăperpetuatădomina iaămonarhieiă
şiăaăaccentuatăcursulăascendentăalăPrusieiăc treăsuprema ieămilitar ă
înăEuropaă
PrimulăprilejădeăaăaplicaăpropriaăRealpolitikăs-aăivităînăconjuncturaă
politic ă dină 1863,ă cândă regeleă Christiană ală IX-leaă ală Danemarceiă
(1863-1906)ăşi-aămanifestatăinten iaădeăaăanexaăducatulăSchleswig.ă
BismarckăaăconvinsăAustriaăs ăiăseăal tureăîntr-unăr zboiăîmpotrivaă
Danemarcei.ă Trupeleă germaneă auă intrată înă Schleswigă înă februarieă
1864,ădup ăcareăauăcotropităDanemarcaăînăaprilie,ăînfrângândărapidă
trupeleă daneze.ă Tratatulă deă paceă permiteaă armateloră austrieceă s ă
ocupeă Holsteinul,ă iară celoră prusaceă s ă anexezeă Schleswigul,ă
ambeleă ducateăr mânândăsubădublulăcontrolăalăAustrieiăşiăPrusiei.ă
Situa iaă dină Schleswig-Holsteină deă laă sfârşitulă r zboiuluiă cuă
Danemarcaă i-aă oferită luiă Bismarckă ocaziaă ideal ă deă aă provocaă
confruntareaăpeăcareădoreaăs ăoăaib ăcuăAustria.ă
Înă aprilieă 1866,ă împ ratulă Austriei,ă Franză Joseph,ă aă ajunsă laă
concluziaă c ă Prusiaă nu-iă l saseă alt ă op iuneă decâtă r zboiul.ă
Ac iunileă provocatoareă aleă luiă Bismarckă înă Schleswig-Holsteină şiă
înă Dietaă Confedera ieiă justificauă peă deplină acestă ra ionament.ă
Confrunt rileă decisiveă auă avută locă laă grani aă austro-prusac .ă Laă
început,ă celeădou ăarmateăs-auăciocnităînălupteădeămic ăamploare.ă
Apoi,ă înă iulieă 1866,ă dou ă armateă cuă ună efectivă totală deă aproapeă
jum tateă deă milionă deă oameniă auă dată oă lupt ă crâncen ă laă Sadova.ă
B t liaă aă decisă deznod mântulă R zboiuluiă deă şapteă s pt mâni,ă
soldatăcuăoăînfrângereădezastruoas ăpentruăAustria.ă
Deşiă prusaciiă ob inuser ă oă victorieă zdrobitoare,ă Bismarckă aă oferită
Austrieiă condi iiă deă paceă extremă deă generoase:ă oă desp gubireă deă
r zboiă simbolic ,ă aă cedată Vene iaă Italieiă şiă aă acceptată
dezmembrareaă Confedera ieiă Germane.ă Practic,ă elă nu-şiă doreaă ună
inamicăînverşunatălaăgrani aădeăsud,ăînătimpăceăPrusiaăîşiăcontinuaă
suitaătriumfurilorăsaleămilitare.ă
Dup ă excludereaă amesteculuiă austriacă înă treburileă Germaniei,ă
prestigiulă Prusieiă crescândă spectaculosă înă ochiiă na ionaliştilor,ă luiă
Bismarckănuăi-aăfostăgreuăs ăedificeăoănou ăstructur ăpolitic ă prină
careă ceaă maiă mareă parteă aă Germanieiă ajungeaă înă subordineaă
monarhuluiă s u.ă Înă 1867,ă primulă ministruă aă trecută laă organizareaă
Confedera ieiăNord-Germane,ăoăuniuneăaătuturorăstatelorăgermane,ă
cuăexcep iaăprincipatelorădinăsudă(ăHessa-Darmstadt,ăWurttembergă
şiă Baden).ă Tratateleă deă unificareă leă permiteauă conduc toriloră
stateloră dină nordă s ă seă ocupeă deă problemeleă interne,ă numaiă c ă
regeleă Prusieiă deveneaă şefulă Confedera iei.ă Înă aceast ă calitate,ă
Wilhelmăaveaăautoritateădeplin ăînădomeniileădiplomaticăşiămilitar.ă
Şefulă executivului,ă Bismarck,ă deveneaă cancelară ală Confedera iei,ă
guvernândăefectivănouaăorganizareăetatic .ă
Laă sfârşitulă aniloră ’60,ă stateleă germaneă dină sudă nuă erauă preaă
interesateădeăoăfuziuneăcuăGermaniaădeăNord.ăÎntreăacesteăregiuniă
existauădeosebiriădeăordinăreligios:ăsudulăeraăpredominantăcatolic,ă
iară nordulă luteran.ă Monarhismulă prusacă nuă conveneaă germaniloră
dină sud,ă determinândă opozi iaă acestoraă fa ă deă alipireaă laă nouaă
Confedera ie.ă Ultrana ionalismulă ară fiă putută faceă sudulă maiă
îng duitoră fa ă deă nord,ă îns ă aceast ă stareă deă spirită înc ă nuă seă
n scuse.ăBismarckăs-aăgândităc ăunăăr zboiăcuăFran aăarăputeaătreziă
înă popula iaă dină sudă sentimenteă similare.ă Elă aă ini iată oă politic ă
activ ămenit ăs ăprovoaceăunăconflictăcuăFran a.ă
Laă19ăiulieă1870,ăFran aăaăf cutădeclara iaădeăr zboiămultăaşteptat ă
deăBismarck.ăPrimulăministruăprusacăîncheiaseăoăalian ădefensiv ă
cuă celeă patruă stateă germaneă dină sud.ă Acumă intrauă toateă înă r zboiă
împotrivaă Fran ei.ă Curândă dup ă declara iaă deă r zboi,ă trupeleă luiă
Napoleonă ală III-leaă auă p trunsă peă teritoriulă german,ă ieşindă
victorioaseădintr-oăciocnireădeămic ăimportan .ăÎnăcontinuare,ătreiă
armateă moderneă aleă alian eiă germaneă auă replicată printr-ună atacă
fulger tor.ăLaăsfârşitulăluniiăaugust,ăfor eleăgermaneăi-auăînfrântăpeă
franceziălaăSedan.ă
R zboiulă s-aă prelungită îns ă pân ă laă jum tateaă luniiă ianuarie.ă Pân ă
laăaceaădat ,ăgermaniiăexercitaser ăunăcontrolăatâtădeăstrictăasupraă
centruluiă Fran ei,ă încâtă regeleă Prusieiă s-aă putută aventuraă pân ă înă
palatulă regală deă laă Versailles.ă Înă Salaă Oglinzilor,ă laă 18ă ianuarieă
1871,ă conduc toriiă tuturoră stateloră germaneă s-auă întrunită caă s -lă
proclameăpeăWilhelmăîmp ratăalănoiiălorăna iuni.ăAstfel,ăr zboiulăi-
aă dată luiă Bismarckă posibilitateaă s ă des vârşeasc ă procesulă deă
alipireă aă celoră treizeciă şiă optă deă stateă într-oă na iuneă unificat ,ă
dominat ădeăPrusia.ăÎnăplus,ăelănuăaămanifestatăniciăunăfelădeămil ă
fa ădeăvictimaăsa:ăFran aăeraăobligat ăs ăpl teasc ăGermanieiădou ă
suteă milioaneă deă franciă şiă s ă cedezeă Alsaciaă şiă Lorena,ă m ră ală
discordieiă careă vaă înveninaă înc ă mult ă vremeă rela iileă franco-
germane.ă
ă
PR BUŞIREAăVECHIULUIăINTERNA IONALISMă
ă
SistemulăPactuluiăcreatădeăAnciensăRegimesăeuropeneălaăViena,ăînă
1815,ă aă asigurat,ă într-oă oarecareă m sur ,ă unitateaă continentului,ă
contribuindă laă men inereaă p ciiă interna ionaleă pân ă laă mijloculă
veacului.ă Ulterior,ă aceast ă form ă tradi ional ă deă interna ionalismă
europeanăs-aăpr buşit.ă
ÎnădeceniileăcareăauăurmatăînfrângeriiăluiăNapoleonădină1815,ăîntreă
stateleă europeneă seă constat ă condi iiă favorabileă unoră st riă
conflictualeăgenerateădeăpoliticaăşiăac iunileădinăOrientulăApropiat.ă
Fran aăşiăAngliaăconsiderauăaceast ăregiuneădreptăoăzon ăvital ădeă
leg tur ă cuă p r iă aleă lumiiă înă careă aveauă intereseă imperialeă sauă
comerciale.ă ariiă seă extinseser ă înă aceast ă direc ieă aniă laă rând,ă
dorindă s -şiă p strezeă controlulă asupraă zonei,ă ceeaă ceă ară fiă oferită
Rusieiă ruteă maritimeă sigureă deă laă Mareaă Neagr ă laă Mareaă
Mediteran .ă Imperiulă Otomană seă întindeaă înă aceast ă regiuneă pân ă
laă limitaă sud-estic ă aă Europei,ă incluzândă mariă comunit iă creştineă
ortodoxeă şiă catolice.ă Rusiaă şi-aă arogată dreptulă deă aă protejaă
popula iaă ortodox ă dină cuprinsulă imperiului,ă iară Fran aă îiă ocroteaă
peă credincioşiiă catolici.ă Cumă Turciaă seă aflaă înă declin,ă şanseleă caă
intereseleă divergenteă aleă europeniloră s ă duc ă laă izbucnireaă unuiă
conflictăauăsporitătreptat.ă
Incidenteleă careă auă reprezentată cauzaă direct ă aă primuluiă r zboiă
europeanăs-auăprodus,ăînă1850,ăînăImperiulăOtoman.ăAiciăaăizbucnită
unăconflictăîntreăcreştiniiăortodocşiăşiăceiăcatoliciăprivindăaccesulălaă
locurileă sacreă dină araă Sfânt .ă Fran aă şi-aă declarată inten iaă deă a-iă
sprijiniă peă catolici,ă înă timpă ceă Rusiaă s-aă erijată înă protectoareaă
creştiniloră ortodocşi.ă Întreă Turciaă şiă Rusiaă aă începută oă disput ă
îndelungat ,ă care,ă înă octombrieă 1853,ă aă dusă laă izbucnireaă unuiă
r zboi.ăÎnălunaămartieăaăanuluiăurm tor,ăFran aăşiăAngliaăauăintrată
înăr zboiăîmpotrivaăRusiei.ă
Imediată dup ă intrareaă înă r zboiă aă celoră dou ă mariă puteri,ă auă avută
locăcâtevaăac iuniănavaleădeămic ăamploare,ăpeăcoasteleăRusiei.ăAuă
urmată lupteă lungiă şiă greleă înă Crimeea.ă Datorit ă preg tiriloră şiă
strategiilorădinăportulăSevastopol,ăRusiaăaăreuşităs ărezisteăataculuiă
aliatătimpădeăunăan.ă
Înăseptembrieă 1855,ă cândă ruşiiăauăabandonatăoraşul,ăcauzaălorăeraă
dejaă pierdut .ă Toateă p r ileă combatanteă auă suferită pierderiă grele,ă
îns ă cursulă r zboiuluiă şiă deznod mântulă luiă auă demonstrată netaă
superioritateă tehnic ă şiă organizatoric ă aă stateloră industrializateă
occidentale.ă Maiă mult,ă R zboiulă Crimeiiă aă dezv luită caracterulă
perimată ală institu iiloră economice,ă politiceă şiă militareă dină aceast ă
ar .ă
 arulăNicolaeăIămuriseăînămartieă1855,ăînătimpăceălaăSevastopolăseă
d deauălupteăcrâncene.ăUrmaşulăs uălaătron,ăAlexandruăalăII-leaăaă
încheiată imediată pace.ă Tratatulă negociată laă Parisă înă februarieă şiă
martieă 1856ă puneaă cap tă controluluiă rusescă asupraă unoră teritoriiă
importanteă deă laă Dun re,ă anulândă dreptulă Rusieiă deă aă aveaă for eă
navaleă sauă fortifica iiă ală Mareaă Neagr .ă Înfrângereaă aă fostă
complet ,ăiarăPactulăeuropeanăs-aădestr mat.ă
Deznod mântulă neaşteptată ală r zboiuluiă aă avut,ă deă asemenea,ă
urm riă imediateă asupraă situa ieiă interneă dină Principateleă Române.ă
Înl turareaă prezen eiă ruse,ă aă uneiăinfluen eăcareădominaseăpoliticaă
româneasc ă vremeă deă aproapeă ună sfertă deă veac,ă aă înt rită partidaă
na ional ăşiăaăpermisăorganizareaăeiăf iş .ăPrinătratatulădeălaăParis,ă
Principateleă auă trecută subă garan iaă colectiv ă aă celoră şapteă mariă
puteriăeuropene;ătratatulăaăhot râtăconvocareaăunorăadun riăad-hocă
careă s ă exprimeă dorin eleă locuitoriloră şiă trimitereaă înă Principateă aă
uneiăcomisiiăeuropeneăcareăs ăiaăactădeăacesteădorin e.ăMarileăputeriă
îşiă rezervauă apoiă dreptulă deă aă luaă m suriă deă reorganizareă aă celoră
dou ă entit iă stataleă româneştiă peă temeiulă propuneriloră exprimateă
deăromâni.ă
ă
ALă DOILEAă IMPERIUă FRANCEZ.ă Revolu ionariiă careă laă 1848ă
r sturnaser ă monarhiaă mariiă burgheziiă aă luiă Ludovică Filipă auă
elaboratăproiectulăceleiăde-aădouaărepubliciăfranceze.ăEiăauăinstituită
ună sistemă deă guvernareă parlamentar ,ă condusă deă c treă ună
preşedinteă careă puteaă fiă alesă numaiă pentruă patruă ani.ă Adunareaă
revolu ionar ă confereaă dreptă deă votă tuturoră persoaneloră adulteă şiă
fixaăalegerileăpreziden ialeăînădecembrieă1848.ăTo iăcandida iiăerauă
necunoscu i,ă cuă excep iaă unuiaă singur.ă Ludovică Napoleonă
Bonaparte,ănepotulăîmp ratuluiăNapoleon,ănuăaveaădeăînfruntatăună
asemeneaăhandicap.ăCaăurmare,ăaăob inutăoăvictorieădecisiv .ă
Înă prim varaă urm toare,ă electoratulă aă alesă ună organismă legislativă
dominată deă monarhişti.ă Votulă democratică aă dusă laă acestă rezultată
pentruăc ămajoritateaăpopula ieiăeraăreprezentat ădeă r nime,ăcareă
veneraătradi ia,ăiarăoăşiămaiămareăparteădinăelectoratăseătemeaădeăoă
nou ă revolt ă aă p turiloră s raceă deă laă oraş.ă Deşiă ascenden aă
preşedinteluiăBonaparteăsugeraăoăpersoan ăautoritar ,ăgataăoricândă
s ă reprimeă rebelii,ă legiuitoriiă monarhiştiă doreauă ună regeă adev rat,ă
nuă ună împ rată caă Napoleon.ă Aşadar,ă atunciă cândă preşedinteleă aă
solicitată emendareaă constitu ieiă astfelă încâtă s ă poat ă fiă reales,ă
adunareaănuăi-aădatăcâştigădeăcauz .ă
Ludovică Napoleonă nuă aă întârziată s ă riposteze.ă Laă 1ă decembrieă
1851,ă trupeleă luiă auă intrată înă capital .ă Înă ziuaă urm toareă
preşedinteleă aă dizolvată legislativul,ă dup ă careă aă încercată s ă ob in ă
acordulă poporuluiă franceză pentruă acteleă saleă neconstitu ionale.ă
Noulă Napoleonă instituiseă oă dictatur ,ă înă cadrulă c reiaă voiaă s -şiă
asigure,ătotuşi,ăsprijinulămaselor.ă
Dup ă primeleă zileă aleă luniiă decembrieă 1851,ă preşedinteleă aă
guvernată cuăputeriă absolute.ă Nuă existaă niciă ună organismă legislativă
careăs ăiăseăîmpotriveasc .ăTotuşi,ăacestăsimulacruădeădictatur ănuă
eraă peă placulă preşedintelui.ă Elă doreaă ună sistemă autoritară oficial,ă
sprijinitădeămase.ăLudovicăNapoleonăaăapelatălaăpopula ie,ăcerându-
iăunăvotădeăîncredereăcareăs -iăconfereădreptulădeăaăelaboraăoănou ă
constitu ie.ăPlebiscitulădină21ădecembrieă1851,ăd deaăpreşedinteluiă
aceast ăîmputernicire,ăînăpropor ieădeă90%ădină8ă000ă000.ă
Noulă sistemă deă guvernareă prelungeaă mandatulă preşedinteluiă deă laă
patruălaăzeceăani,ăasigurândăcontrolulădeplinăalăexecutivuluiăasupraă
propuneriloră legislative,ă rela iiloră diplomaticeă şiă armatei.ă Deă
asemenea,ăconstitu iaăinstituiaăunăorganismălegislativăbicameral,ăcuă
ună senată numită deă preşedinteă şiă ună Corpă Legislativă alesă prină votă
popular.ă Toateă persoaneleă deă sexă masculină aveauă dreptă deă vot.ă
Procedurileă legislativeă garantauă adoptareaă tuturoră legiloră propuseă
deăpreşedinte,ăf r ăalteămodific riădecâtăceleăaprobateădeăc treăel.ă
Constitu iaă prevedeaă c ă acestă executivă atotputernică trebuiaă s ă
r spund ă înă fa aă poporului,ă îndatorireă deă careă seă achitaă par ial,ă
cerândă aprobareaă ini iativeloră saleă prină plebiscite-ă votulă prină “da”ă
sauă“nu”ăînăanumiteăprobleme.ă
Bun voin aă cuă careă Ludovică Napoleonă cereaă aprobareaă maseloră
demonstraă dorin aă luiă deă aă guvernaă înă interesulă maseloră şiă deă aă
implicaăpopula iaăînăvia aăpolitic .ăFranceziiăauăr spunsăcuăc ldur ă
laăchemareaăconduc toruluiălor,ăsprijinindu-iăm surileădeăextindereă
aă autorit iiă preziden iale.ă Laă 21ă noiembrieă 1852,ă înă cadrulă unuiă
plebiscită careă consultaă popula iaă înă privin aă transform riiă Fran eiă
într-unăimperiu,ăpesteă90%ădinăceiă8ă000ă000ădeăelectoriăauăvotatăînă
favoareaă acesteiă schimb ri.ă Francezii,ă careă doreauă ună împ rat,ă îlă
socoteauăpeăfiulăluiăNapoleonăI,ă“RegeleăRomei”,ăcareănuădomniseă
niciodat ,ă dreptă ală doileaă dictatoră dină familiaă Bonaparte.ă Astfel,ă
prină decretulă dină 2ă decembrieă 1852,ă preşedinteleă aă devenită
NapoleonăalăIII-lea.ă
Consecventăspirituluiătradi ionalăalăimperiului,ăNapoleonăalăIII-leaă
visaăs ădobândeasc ăputereăşiăglorieăînăafaraăgrani elor.ăProbabilăc ă
aceast ă viziuneă deă glorieă interna ional ă aă sporită considerabilă
simpatiaă deă careă seă bucuraă înă rândulă cet enilor.ă Oă încercareă
prematur ădeătranspunereăaăacestorăsperan eăînărealitateăaăimplicată
Fran aă înă R zboiulă Crimeii,ă conflictă lipsită deă înving toriă înă
adev ratulă sensă ală cuvântuluiă şiă careă nuă aruncaă oă lumin ă preaă
favorabil ăasupraămonarhiei.ă
Oăini iativ ăcareăaăadusămaiămultăprestigiuăFran eiăs-aăînregistratăînă
acelaşiă ană cuă R zboiulă Crimeii,ă atunciă cândă Napoleonă ală III-leaă aă
sprijinită proiecteleăluiăFerdinandădeăLessepsădeăconstruc ieăaă unuiă
canală careă s ă legeă Mareaă Mediteran ă deă Mareaă Roşie.ă Acestă
proiect,ă încheiată înă 1869,ă aă permisă Fran eiăs -şiămen in ăinfluen aă
înăestulăMediteraneiăpân ăînăanulă1950.ăTrupeleăimperialeăfrancezeă
auă p trunsă şiă înă Asia,ă undeă auă ocupată Indochinaă întreă anii1859ă şiă
1869.ă Înă aceeaşiăperioad ,ăFran aăaădezvoltatămiciăaşez riăşiăsfereă
deăinfluen ăînăestulăşiăvestulăAfricii,ăcareăulteriorăvaăconstituiăbazaă
vastuluiăimperiuăcolonialăfrancez.ă
Încercareaă luiă Napoleonă ală III-leaă deă a-şiă extindeă imperiulă şiă peă
p mântăamericanăs-aăsoldatăcuăunăeşec.ăLaăfelăcaăAngliaăşiăSpania,ă
Fran aăaătrimisăşiăeaătrupeăînăMexicăînă1861,ădeoareceăaceast ă ar ă
nu-şiă achitaseă datoriileă fa ă deă stateleă europene.ă Totuşi,ă împ ratulă
franceză inten ionaă s ă ob in ă maiă multă decâtă bani.ă Armateleă luiă auă
r sturnată guvernulă mexican,ă aducându-lă laă tronă peă arhiduceleă
austriacă Maximilian,ă înă încercareaă deă aă creaă înă Americaă Central ă
unăimperiuăcontrolatădeăFran a.ăÎnă1865,ădup ăîncheiereaăr zboiuluiă
civilă dină Stateleă Unite,ă guvernulă federală aă putută reluaă aplicareaă
Doctrineiă Monroe.ă Înă fa aă amenin riloră americane,ă Fran aă aă
r spunsă prină retragereaă trupeloră sale,ă înă 1866.ă Iară mexicaniiă l-auă
executatăpeăMaximilian.ăAcestădeznod mântăaăumbrităimagineaăluiă
NapoleonăalăIII-leaăînăFran a.ă
Înă pofidaă rezultateloră contradictoriiă aleăpoliticiiăimperialeăduseădeă
Napoleonăşiăaăopozi ieiăcrescândeăfa ădeăguvernareaăsaăautoritar ,ă
înă aniiă ’70ă elă aă continuată s -şiă p strezeă popularitatea,ă dup ă
dou zeciă deă aniă deă domnie.ă Înă acestă interval,ă Bonaparteă aă extinsă
procesulă deă modernizareă aă sistemuluiă politică francez,ă contribuindă
laă sporireaă f r ă precedentă aă ataşamentuluiă maseloră fa ă deă
autoritateaăstatal .ăăăă
ăă
R ZBOIULăDEăSECESIUNEăDINăSTATELEăUNITEă
ă
Spreă mijloculă secoluluiă ală XIX-lea,ă contradic iaă dintreă Nordulă şiă
Sudulăamericaneăaădevenitădinăceăînăceămaiăevident .ăNemul umi iă
deămarileăprofituriăacumulateădeăc treăoameniiădeăafaceriădinăNordă
deăpeăurmaăvânz riiărecoltelorădeăbumbac,ăSudulăpuneaăînapoiereaă
saăpeăseamaăîmbog iriiăNordului.ăAcesta,ăpeădeăalt ăparte,ădeclaraă
c ă sclavia,ă “institu iaă aparte”ă peă careă Sudulă oă consideraă esen ial ă
pentruă economiaă sa,ă esteă înă întregimeă r spunz toareă deă relativaă
r mânereăînăurm ăaăSudului.ă
Înc ă dină 1830ă chestiuneaă sclavieiă conduseseă laă oă divizareă totă maiă
pronun at ă aă regiunilor.ă Înă Nord,ă sentimenteleă aboli ionisteă
deveneauă dină ceă înă ceă maiă puternice,ă încurajateă fiindă şiă deă oă
mişcareă aă “p mântuluiă liber”ă careă seă opuneaă cuă t rieă extinderiiă
sclavieiăînăregiunileăînc ăneorganizateăcaăstate.ăPentruăSud,ăsclaviaă
constituia,ă înă 1850,ă oă situa ieă pentruă careă nuă seă sim eauă maiă
r spunz toriă decâtă pentruă faptulă c ă vorbeauă englezaă sauă pentruă
institu iileăreprezentative.ăÎnăuneleăzoneădeăpeălitoral,ăsclaviaăaveaă
laă aceaă dat ă oă vechimeă deă pesteă dou ă suteă deă ani,ă fiindă parteă
integrant ăaăeconomieiăregiunii.ăÎnăcincisprezeceăstateădinăsudăşiădeă
laăgrani aăcuăMexicul,ăpopula iaădeăculoareăeraădoarădeăaproximativă
deădou ăoriămaiămic ădecâtăceaăalb ,ăpeăcât ăvremeăînăNordăeaănuă
constituiaădecâtăoăfrac iuneăinsignifiant .ă
Deăpeălaăjum tateaădeceniuluiăalăpatrulea,ătemaăsclavieiăaăeclipsată
oriceăalt ăproblem ădinăpoliticaăamerican .ăSudul,ădeălaăAtlanticălaă
Mississippiăşiăchiarămaiădeparte,ăreprezentaăoăunitateăpolitic ădestulă
deă compact ă înă ceeaă ceă priveşteă toateă deciziileă politiceă
fundamentaleă referitoareă laă culturaă bumbaculuiă şiă laă sclavie.ă
Culturaă bumbacului,ă folosindă numaiă tehnologiiă primitive,ă seă
adaptaseăîntr-unămodăunicălaăutilizareaăsclavilor.ăSistemulăasiguraă
astfelălucrulăpeăoăperioad ădeănou ăluniăpeăanăşiăpermiteaăinclusivă
folosireaăfemeilorăşiăcopiilor.ă
Înă alegerileă preziden ialeă dină 1860,ă Partidulă Republicană l-aă
desemnată peă Abrahamă Lincolnă dreptă candidat.ă Stareaă deă spirită ceă
domneaă înă sânulă partiduluiă s-aă îmbun t ită radical,ă iară lideriiă s iă
declarauăc ăsclaviaănuăseămaiăputeaăextinde.ăPartidulăpromitea,ădeă
asemenea,ă tarifeă pentruă protejareaă industrieiă şiă seă angajaă s ă
promulgeăoălegeăprinăcareăseăacordau,ăgratuit,ăcaseăcoloniştilorăcareă
voră contribuiă laă dezvoltareaă vestului.ă Lipsaă deă unitateă aă
democra ilor,ă conduşiă deă Stephenă A.ă Douglas,ă aă ajutată Partidulă
Republicanăs ăcâştigeăalegerile.ă
Secesiuneaă Carolineiă deă Sud,ă înă cazulă alegeriiă luiă Lincoln,ă eraă oă
decizieă prestabilit ă întrucâtă statulă aşteptaseă deă mult ă vremeă ună
evenimentă careă s ă uneasc ă Sudulă împotrivaă for eloră careă luptauă
împotrivaă sclaviei.ă Oă dat ă confirmateă rezultateleă alegerilor,ă oăăă
conven ieă specială ă convocat ă ă dină Carolinaă deă Sudă aă declarată c ă
“uniuneaă existândă acumă ă întreă ă Carolinaă deă Sudă şiă alteă ă stateă subă
numeleă deă Stateleă ă Uniteă aleă Americiiă esteă prină prezentaă
dizolvat .”ă ă Celelalteă stateă ă dină sudă auă urmată cuă promptitudineă
exemplulă şi,ă ă laă 8ă februarieă 1861,ă auă formată Stateleă Confederateăă
aleăAmericii.ă
Laă maiă pu ină deă oă lun ,ă înă 4ă martieă 1861,ă Abrahamă Lincolnă ă aă
depusă jur mântulă înă calitateă deă ă preşedinteă ă ală Stateloră Unite.ă Înăă
cuvântareaă ă rostit ă cuă ocaziaă ceremoniei,ă elă aă refuzată s ăă
recunoasc ă secesiunea,ă considerând-oă “nul ă ă dină punctă deă vedereă
legal”.ă ă Cuvântareaă ă s-aă încheiată cuă oă pledoarieă ă înă favoareaă
restaur riiăleg turilorădeăuniune.ăSudulăaăignoratăîns ăapelul,ăiarălaăă
12ă aprilieă tunurileă ă auă ă deschisă foculă ă asupraă fortuluiă Sumteră dină
portulă ă Charleston,ă Carolinaă deă Sud.ă Oriceă urm ă deă ezitareă aă
disp rutăacumăădinămin ileănordiştilor.ă
Înă celeă ă şapteă stateă careă seă retr seser ă dină Uniune,ă oameniiă auă
r spunsă cuă promptitudineă ă apeluluiă ă preşedinteluiă ă lor,ă Jeffersonă
Davis.ăAmândou ăp r ileăaşteptauăăacum,ăînătensiune,ăs ăvad ăcumăă
voră ac ionaă stateleă sclavagisteă careă r m seser ă loiale.ă Virginiaă aă
f cutăşiăeaăpasulăfatalălaă17ăaprilie,ăurmat ăăcurândădeăArkansasăşiă
Carolinaă deă ă Nord.ă Oameniiă ă deă stată deă aiciă jucaser ă ună rolă deă
frunteă înă câştigareaă revolu ieiă şiă înă ă elaborareaă constitu ieiă
americane.ă Deă asemenea,ă Virginiaă d duseă riiă nuă maiă pu ină deă
cinciăpreşedin i.ăRobertăE.ăLee,ădinăloialitateăfa ăădeăstatulăs u,ăaă
refuzată comandaă armateiă Uniunii.ă Întreă confedera iaă l rgit ă şiăă
Nordă ă seă g seauă stateleă ă deă frontier ă care,ă dândă ă dovad ă deă ă ună
neaşteptatăspirităăna ionalist,ăăşi-auămen inutăleg turileăcuăUniunea.ă
Popula iaă fiec reiă p r iă aă începută ă r zboiulă cuă speran aă ob ineriiă
uneiă victoriiă rapide.ă ă Înă ceă priveşteă resurseleă materiale,ă nordulă
beneficiaă deă ună avantajă hot râtor.ă ă Dou zeciă şiă treiă deă stateă cuă oă
popula ieădeădou zeciăşiădou ădeămilioaneăseăopuneauăunuiănum ră
deă unsprezeceă stateă cuă nou ă milioaneă deă locuitori.ă Superioritateaă
industrial ă aă Norduluiă dep şeaă ă chiară ă şiă preponderen aă saă înăă
materieă deă mân ă deă lucru,ă ă asigurându-iă dină abunden ă facilit iă
pentruă producereaă deă armeă şiă muni ii,ă îmbr c minteă şiă alteă
accesorii.ă Înă modă similar,ă re eauaă deă c iă ferateă dină Nordă ofereaă
perspectiveămaiăbuneăăarmateiăfederale.ă
Ceaă maiă mareă parteă aă marineiă militareă ă seă g sea,ă laă ă începutulă
r zboiului,ă înă mâinileă ă Uniunii,ă dară eraă dispersat ă şiă slab .ă
Ministrulă ă Marinei,ă Gideonă Wells,ă aă ă întreprinsă m suriă prompteă
pentruă aă ă oă înt ri.ă Lincolnă aă ă anun ată blocareaă coasteloră ă sudice.ă
Deşiă efectulă blocadeiă aă fostă neglijabilă laă început,ă ă înă 1863,ăă
expediereaă bumbaculuiă înă ă Europaă şiă importulă ă deă muni ii,ă
îmbr c minteă şiă materialeă sanitare,ă deă ă careă sudulă aveaă atâtaă
nevoie,ădeveniser ăaproapeăimposibile.ă
Întreătimp,ăunăcomandantăstr lucit,ăăDavidăFarragut,ăaăcondusădou ă
opera iuniăăremarcabile.ăÎnăunaădintreăacestea,ăaădusăflotaăUniuniiăă
pân ă laă ă guraă fluviuluiă ă Mississippi,ă undeă ă aă for ată ă celă maiă mareă
oraşă ă dină sud,ă Newă Orleans,ă s ă seă predea.ă Înă cealalt ,ă aă reuşită s ăă
treac ăăprinăintrareaăfortificat ădinăMobileăBay,ăaăcapturatăăunăvasă
confederatăăblindatăşiăăaăblocatăăportul.ă
ÎnăvaleaăfluviuluiăMississippi,ăfor eleăăUniuniiăăauărepurtatăoăserieă
aproapeă neîntrerupt ă ă deă victorii.ă ă Auă începută prină aă rupeă liniileă
confederateă dină Tennessee,ă f cândă ă astfelă ă posibil ă ocupareaă
aproapeă ă înă întregimeă aă p r iiă ă deă vestă aă ă statului.ă Dup ă ocupareaă
importantuluiăportăMemphis,ătrupeleăUniuniiăauăreuşităs ăînaintezeă
aproximativă ă 320ă deă ă kilometriă înă ă interiorulă Confedera iei.ă Subă
comandaă tenaceluiă ă generală Ulyssesă S.ă Grant,ă for eleă Uniuniiă ă auăă
efectuatăunăăatacăsurpriz ălaăShiloh,ăpeăămalurileăăabrupteăaleărâuluiă
Tennessee,ă undeă ă auă ă rezistată cuă dârzenieă pân ă ă cândă înt ririleă
sositeă le-auă ajutată s -iă resping ă ă peă ă confedera i.ă Grantă aă avansată
apoiă încetă dară continuuă spreă sud,ă ă avândă dreptă obiectivă ă principalăă
câştigareaăăcontroluluiăcompletăasupraăfluviuluiăMississippi,ădeăăpeă
ală c ruiă cursă inferioră ă confedera iiă fuseser ă dejaă ă for a iă s ă seăă
retrag ăprinăcapturareaădeăc treăFarragutăaăNewăOrleansului.ă
Oă vremeă Grantă ă aă fostă blocată laă Vicksburg,ă undeă confedera iiă
construiser ăfortifica iiăconsiderateăinexpugnabile.ăăApoi,ăînă 1863,ă
aă încercuită Vicksburgul,ă supunândă pozi iileă confederateă unuiă
asediuăădeăzeceăs pt mâni.ăLaă4ăăiulieăăelăaăocupatăoraşul,ăcapturândă
şiă ceaă maiă ă puternic ă ă armat ă confederat ă ă dină vest.ă Fluviulă eraă
acumăînăîntregimeăînăămâinileăUniunii.ăConfedera iaăaăfostărupt ăînă
dou ,ăăaprovizionareaădinăTexasăşiădinăăArkansasădevenindăăpractică
imposibil .ă
Înaintareaă lent ă dară ineluctabil ă ă aă ă generaluluiă ă Grantă spreă
Richmondă înă 1864,ă prevesteaă sfârşitul.ă Dină toateă p r ileă seă
apropiauătrupeănordiste,ăiarălaă1ăfebruarieă1865,ăarmataădinăvestăaăă
generaluluiăShearmanăşi-aăînceputămarşulădinăGeorgiaăspreănord.ăă
Laă 17ă februarie,ă confedera iiă auă ă abandonată Columbia,ă capitalaă
Carolineiă deă Sud.ă Charlestonă c zută f r ă lupt ă înă mâinileă ă floteiăă
Uniuniiă dup ă ceă ă fuseser ă t iateă leg turileă deă caleă ferat ă cuă
interiorul.ă Întreă timp,ă pozi iileă ă confederateă deă laă Petersburgă şiă
Richmondă nuă ă auă ă maiă putută fiă ă ap rateă şi,ă laă 2ă aprilie,ă Leeă le-aă
p r sit.ă Oă s pt mân ă maiă târziu,ă laă Appomatox,ă înă Virginia,ă
încercuită deă c treă inamică ,ă elă nuă aă maiă ă avută decâtă alternativaăă
capitul rii.ă
Condi iileă capitul riiă auă fostă generoaseă şi,ă dup ă negocieri,ă s-aă
vehiculată ideeaă c ă “rebeliiă suntă dină nouă ă compatrio iiă noştrii”.ă Iară
r zboiulăpentruăindependen aăăsuduluiăaădevenităoăcauz ăăpierdut .ă
ÎnăceăăpriveşteăNordul,ăr zboiulăăd duseăunămareăăerouăna ionalăînă
persoanaă ă luiă Abrahamă Lincoln,ă oă ă personalitateă dornic ,ă dincoloă
deă orice,ă ă s ă refac ă Uniunea.ă Destinulă i-aă ă rezervată îns ă oă moarteă
tragic .ăOricum,ădeşiătrebuiseăăs ăfac ăuzădeăputeriăf r ăăprecedentă
atâtă peă timpă deă r zboiă ă câtă şiă peă timpă deă pace,ă elă ă nuă aă înc lcată
niciodat ăprincipiileăautoguvern riiădemocratice.ă
ă
ÎNTREB RIăDEăVERIFICAREăăăăă
ăăăăăăă
1.ă Careă suntă asem n rileă şiă deosebirileă dintreă proceseleă deă
unificareăaleăItalieiăşiăGermaniei?ăăăă
2.Ceă momentă marcheaz ă ă R zboiulă Crimeiiă înă dinamicaă rela iiloră
interna ionaleăaăsecoluluiăalăXIX-lea?ăă
3.ăCareăauăfostăelementeleădefinitoriiăaleăceluiăde-alădoileaăimperiuă
francez?ăăăăă
4.Careăauăfostăfactoriiăceăauăgeneratăr zboiulădeăsecesiuneăădină

StateleăUniteăaleăAmericii?ă

BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ă
ă

1.ăSergeăBernstein,ăPierreăMilza,ăIstoriaăEuropei,ăvol.ăIV,ăInstitutulăă

European,ăIaşi,ă1998.ăă

2.ăJeanăCarpentier,ăFrancoisăLebrun,ăIstoriaăEuropei,ăHumanitas,ă

Bucureşti,ă1997.ă

3.ăAllanăNevins,ăHenryăSteeleăCommager,ăPetiteăhistoireădesăEtatsă

Unis,ăOverseasăEditions,ăInc.,ăNewăYork,ă1942.ă

4.ăJ.M.ăRoberts,ăTheăPelicanăăHistoryăofătheWorld,ăPenguinăBooks,ă

1986.ă

ă
 TEMAăIXă
ă
CONFIGURA IAăLUMIIăLAăSFÂRŞITULăSECOLULUIăALă
XIX-LEAăŞIăăÎNCEPUTULăSECOLULUIăALăXX-LEAă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1.ă Evolu iaă principaleloră puteriă europeneă laă sfârşitulă secoluluiă ală
XIX-leaăăşiăînceputulăsecoluluiăăXXă
2.ăRusiaăsauăproblemeleăinsuficien eiămoderniz riiă
3.ăNoulăimperialismăşiăcauzeleăăsaleă
4.ăAvatareleăexpansiuniiăeuropeneăă
ă
ă
Noulă Imperiuă German,ă 1871-1914.ă Înă calitateă ă deă cancelară ală
Germaniei,ă Ottoă vonă Bismarckă aă ă dezvoltată ună sistemă deă tipă
autoritar,ăbazatăpeăsprijinulămaselor,ăpeăcareăl-aăpusăînăaplicareăînă
numeleăsuveranuluiăăs u,ăîmp ratulăWlihelmăI,ăîntreă1871ăşiă1890.ă
ăConstitu iaăgerman ,ăadoptat ăînăaprilieă1871,ăinstituiaăoăstructur ăă
parlamentar ă careă d deaă ă aparen eleă uneiă guvern riă ă autenticăă
reprezentative.ă Constitu iaă confereaă legiuitoriloră oă influen ă
semnificativ ,ă deşiă limitat ,ă înă sferaă ă afaceriloră ă publice.ă Cameraă
superioar ,ă Bundesrat,ă eraă alc tuit ă dină reprezentan iă separa iă
pentruăstateăgermaneăăprecumăPrusiaăşiăSaxonia,ăăcareăseăuniser ăînăă
1871.ă Prusia,ă cuă tradi iileă eiă conservatoareă şiă ă autoritare,ă dominaă
aceast ă adunare.ă Reprezentan iiă camereiă inferioare,ă Reichstag,ă
aleşiă prină sufragiuă masculină universal,ă aveauă putereaă deă aă aprobaă
sauăaăărespingeăbugetulăna ionalăşiădeăaăratificaăsauăănuălegile.ăAcestă
sistemăîng duiaăcancelaruluiăşiăăîmp ratuluiăăs ăexerciteăoădictatur ă
limitat ,ăîns ătotuşiăoădictatur .ă
Bismarckăîiăconsideraăăpeăăcreştiniiăluterani,ăreligiaămajoritar ădină
Germania,ăcaăfiindăcet eniăloiali,ăînăschimbăăpeăcatoliciiăaproapeălaă
felădeănumeroşiăăîiăsocoteaăpericuloşi,ăv zândăînăeiăănişteăpoten ialiăă
tr d tori.ă
ăCampaniaă anticatolic ă aă cancelaruluiă aă începută înă 1872.ă Printreă
m surileă luateă deă elă pentruă aă anihilaă influen aă conduc torilorăă
Bisericiiă seă num rauă desfiin areaă dreptuluiă cleruluiă deă aă formulaă
criticiăălaăadresaăstatuluiăprecumăşiăinterzicereaădoctrineiăiezuiteăşiă
aă misionarismului.ă Deă asemenea,ă statulă aă închisă ă şcolileă
confesionale,ă înfiin ateă ă pentruă cler,ă obligându-iă peă oameniiă
bisericiiă s ă frecventezeă institu iiă laiceă deă înv mânt.ă Peă totă
parcursulă deceniuluiă ală şapteleaă s-auă ad ugată şiă ă alteă m suriă
împotrivaă influen eiă catolice,ă cumă ă ară fiă obligativitateaă legaliz riiă
deăc treăstatăaăc s toriilor.ă
ăDeşiăsocialiştiiăăgermaniăăp strauăăoăatitudineămoderat ,ăideologiaă
loră revolu ionar ă i-aă transformată într-oă int ă uşoar ă pentruă
Bismarck.ăCancelarulăi-aăacuzatăpeăsocialiştiăc ăarăfiăcomplotatăăs -
lă asasinezeă peă împ rată şiă ă aă cerută dizolvareaă Partiduluiă Social-
Democrat.ă
Cuă ă oarecareă dificultate,ă Bismarckă ă aă convinsă înă celeă ă dină urm ă
Partidulă ă Liberală s ă sprijineă ini iativaă deă scoatereă înă afaraă legiiă aă
PartiduluiăSocial-Democrat.ăLegeaăantisocialist ăaăfostăadoptat ăînăă
1878,ă r mânândă înă ă vigoareă pân ă laă retragereaă dină ă func ieă aă ă luiă
Bismarck,ă înă 1890.ă Seă preaă ă poateă ă caă acesteă cruciadeă împotrivaă
catoliciloră şiă socialiştiloră ă s ă fiă stimulată devotamentulă cet eniloră
fa ădeăstat,ătotuşiăeleănuăauăreuşităs ăsl beasc ămişc rileăpeăcareăauăă
încercatăs ăleăsubmineze.ă
Înă afar ă deă faptulă c ă ă aă luptată f r ă pregetă ă împotrivaă altoră crezuriăă
careă riscauă s ă sl beasc ă statul,ă Bismarckăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
aă oferită celă maiă ă generosă programă ă europeană deă ă îmbun t ireă aă
calit iiăvie ii,ăcuăscopulădeăa-şiăăasiguraăsprijinulămaselor.ăOălegeă
promulgat ă înă 1882ă stipulaă ună programă ă deă asisten ă ă peă cază deă
boal ăpentruăto iămuncitorii,ăsumaăurmândăaăfiăachitat ădeăangaja iă
şiă deă patroni.ă Şapteă aniă maiă târziu,ă aă ă fostă pusă înă aplicareă ună
programădeăacordareăaăpensieiăădeăb trâne e.ă
Înă 1884,ă statulă aă instituită oă asigurareă ă înă cază deă accidenteă ă pentruă
muncitori,ătoateăcosturileăurmândăăaăfiăsuportateădeăc treăăpatroni.ă
Înăparalelăcuăăîncercareaădeăaăatrageămuncitoriiădeăparteaăsaăprintr-
ună programă ă deă ă ameliorareă aă condi iiloră deă via ,ă ă Bismarckă aă
promovată cuă succesă dezvoltareaă comer uluiă şiă industriei,ă spreă
beneficiulăăcomunit iiăoamenilorădeăafaceri.ă
Înă1890,ăaăvenităălaăputereăunăconduc torătân răşiăîndr zne ,ăă careă
şi-aă luată numeleă deă Wilhelmă ală ă II-le.ă Înainteă deă ăsfârşitulăanului,ăă
acestă ă nepotă ală luiă Wilhelmă Iă l-aă ă obligată peă ă Bismarckă s -şiă deaă
demisia.ă Începândă ă dină acestă moment,ă cancelariiă trebuiauă s ă fieă
obedien iăfa ădeăîmp rat.ăAnumiteăpoliticiăini iateădeăBismarckăauăă
r masă îns ă înă vigoareă ă şiă ă dup ă demitereaă fondatoruluiă statuluiă
na ional.ă Muncitoriiă auă continuată s ă beneficiezeă deă programulă deă
îmbun t ireăaăcondi iilorădeăvia ăînceputăînădeceniulăalăoptulea,ălaă
careă s-auă ad ugată şiă alteă legiă pentruă protec iaă ă lucr toriloră şiăă
sporireaăinfluen eiălorăînăsocietate.ă
WilhelmăalăII-leaăaăăcontinuatăşiăcampaniaăluiăBismarckădeăînt rireă
aăarmatei.ăăÎns ăm surileăîmp ratuluiăvizândăextindereaăarmateiăăşiăă
construireaă uneiă floteă maiă eficienteă decâtă ă ceaă englez ă ă auă ă creată
imagineaăăuneiăăGermaniiăagresiveăăşiămilitariste,ăpeăcareăBismarckă
avuseseăpruden aăs ăoăevite.ăÎmp ratulăaăsporităăefectulădiplomaticăă
negativă ală ă politiciiă saleă militareă prină declara iiă publiceă belicoase.ă
Angliaăripostatăîndep rtându-seădeătradi ionaleleăăsaleăaliate,ăstateleă
germane,ăîncepândăs ăcultiveărela iileăcuăFran a.ăă
Înă ciudaă ă declinuluiă sistemuluiă deă conducereă ală Germanieiă ă dup ă
1890,ăautoritarismulăpopularăalăluiăBismarckăşiăăalăsuccesorilorăs iă
realizaseă înă ă scurtă timpă ună stată ă modern,ă deosebită deă puternică ă şiă
prosper.ăAnglia,ăapoiăşiăalteăstateădinăvestulăEuropeiăauăurmatăîns ăă
oăalt ădirec ieădeămodernizareăăşiăsporireăaăăputeriiăpolitice.ă
ă
ă
Anglia.ă Înă deceniulă ală şaselea,ă ă înă Angliaă auă ap rută organiza iiă
politiceă restructurateă şiă împrosp tate,ă conduseă deă ă lideriă noiă şiă
eficien i.ă Johnă Brightă şiă Williamă Gladstoneă ă auă ă transformată
Partidulă Whigă înă Partidulă Liberal,ă iară ă Benjamină Disraeliă ă i-aăă
reunităpeăToryăînăPartidulăConservator.ăÎnăcontinuare,ăăatâtăăliberaliiă
câtă ă şiă conservatoriiă auă declanşată oă campanieă deă extindereă ă aă
dreptuluiă laă vot,ă fiecareă ă partidă aspirândă s ă capeteă sprijinulă
cet enilor.ă
Înc ă deă ă laă apari ie,ă Partidulă Liberal,ă influen ată şiă inspirată deă
Gladstone,ăaăînceputăluptaăpentruădemocratizare.ăăă
ăReformaăăelectoral ădină1867,ăn scut ădinăăacestăădemersăpartizan,ă
prevedeaădublareaănum ruluiădeăcet eniăcuădreptădeăvot.ăAstfel,ăeaăă
acordaă dreptă deă votă tuturoră b rba iloră ă careă posedauă oă cas .ă Deă
asemenea,ăbeneficiauădeăacestăădreptăşiăb rba iiădinămediulăăurbană
careăînchiriauăoălocuin .ăDup ăcumăăseăvede,ălegeaăeraămaiăpu ină
restrictiv ăînăcazulăb rba ilorădeăălaăoraşăădecâtăăalăcelorădeălaă ar ,ă
f cândădiscrimin riăăîntreăăs raciiăădinăzonaărural ăşiăceaăurban ăşiă
excluzândăcompletăăfemeile.ă
Înă urm toriiă şaptesprezeceă ani,ă niciă administra iaă Gladstone,ă niciă
Disraeliăănuăauăăextinsăădreptulădeăvot.ăăTotuşi,ăliberaliiăauăob inută
promulgareaă legiiă ă electoraleă ă dină 1884,ă careă prevedeaă ă pentruă
b rba iiădeălaăsateăaceleaşiăcriteriiăăstabiliteăăînă1867ăpentruăăb rba iiăă
deălaăăoraş.ăNouaălegeăăacordaădreptăădeăăvotătuturorăb rba ilor,ăînă
afaraă muncitoriloră f r ă ă domiciliuă stabil,ă aă servitoriloră ă şiă aăă
b rba ilorăănec s tori iăcareălocuiauăcuăp rin ii.ă
Înă1870,ăcândălaăăputereăseăaflauăGladstoneăşiăliberalii,ăunădecretăală
executivuluiăaăăpermisăăaccesulăătuturorăcet enilorălaăposturileădeă
conducereă aă statului,ă selec iaă urmândă aă fiă f cut ă peă ă bazaă unorăă
examene.ăAceast ăreform ăăîncercaăăs ăpun ăăcap tătendin eiăădeăăaă
angajaăpersonalăămaiăăcurândăpeăcriteriulărela iilorăclientelareădecâtă
ală competen ei.ă Înă modă ă similar,ă guvernulă reduceaă controlulă
for eloră socialeă tradi ionaleă asupraă înv mântuluiă superioră şiă
asupraăcorpuluiăofi eresc.ă
Muncitoriiăauăbeneficiatăşiăăeiădeăăpeăurmaăinteresuluiăămanifestată
deă liberaliă ă fa ă deă categoriileă defavorizate.ă Oă legeă adoptat ă ă înă
1872ă prină votă secretă prevedeaă interzicereaă represaliiloră împotrivaă
muncitorilorăcareănuăăvotauăăînăăfavoareaăintereselorăăpatronilor.ăÎnă
1874,ă dup ă ceă conservatoriiă ă auă preluată controlulă asupraă
Parlamentului,ă ă primulă ministruă Disraeliă ă şiă partidulă ă s uă ă auă
continuată ă s ă ă promovezeă ă acestă curentă ă reformistă ă înă ă avantajulă
maselor.ăDou ăălegiăpromulgateăăînăă1875ăinstituiauăăprogrameăădeăă
ameliorareăăaăigieneiăpubliceăăăşiădeăconstruireăaăălocuin elorăăpentruă
s raci.ă
Înă deceniulă ă ală optulea,ă ritmulă ă reformeiă aă încetinită considerabil,ă
accelerându-seăădinăănouălaăînceputulăsecoluluiăXX.ăOăănou ăechip ăă
liberal ă aă reluatăăcampaniaădeăătransformareăăaăăAnglieiă înă ă1905,ă
cândă aă preluată ă controlulă ă înă ă Parlament.ă Îndep rtându-seă ă deăă
tradi iaă ă laissez-faireă ă aă ă partidului,ă eiă auă lansată ună programă ă deă
bun stareă social ă similară ă cuă ă celă dină ă Germania.ă Întreă 1906ă şiă
1912,ă liberaliiă auă ă ratificată ă legiă careă prevedeauă asigurareaăă
muncitoriloră înă cază deă accident,ă ă pensiiă deă b trâne e,ă asigur riă deăă
s n tateăpentruăto iăcet enii,ăajutoareădeăşomajăşiăoălegeaăsalariuluiă
minim.ă
Cheltuielileăănecesareăacestuiăăprogramăădeăbun stareăăsocial ă ăauă
dusă ă laă apari iaă uneiă ă crizeă bugetare,ă aă c reiă rezolvareă ă aă asigurată
CamereiăăComunelorădeplinaăsuprema ieăăasupraăCamereiăLorzilor.ă
Aceast ă înfruntareă aă începută înă 1909ă cândă ministrulă deă finan eă
DavidăLloydăGeorgeăaăintrodusăunăaşaănumităBugetăalăăPoporului.ă
Proiectulăluiăprevedeaăunăimpozităprogresivăpeăvenităşiăăoătax ădeă
moştenire,ă astfelă încâtă cet eniiă ă maiă înst ri iă s ă preiaăoăparteă maiăă
mareă ă dină costurileă programuluiă ideă bun stareă social .ă Cameraă
Comuneloră aă adoptată propunerea,ă înă schimbă Cameraă Lorziloră aăă
blocat-o.ă Incidentulă aă ă marcată ă începutulă unuiă impasă înă ă aceast ă
problem ăcareăăaveaăs ăfieăsolu ionat ăăabiaăpesteăoptsprezeceăăluni.ă
CameraăComunelorăaărecursăîns ăălaăăoăarm ăformidabil .ăăÎnă1910,ă
cameraă inferioar ă aă propusă abolireaă puteriiă lorziloră deă aă blocaăă
legileă bugetului,ă l sându-leă numaiă putereaă ă deă ă aă ă tergiversaăă
adoptareaă altora.ă ă Cameraă ă Lorziloră aă acceptată m suraă consfin it ăă
înăreformaăparlamentar ădină1911.ăLorziiăauăăcedatăînămomentulăînă
careăprimulăministruăăliberalăăHerbertăăAsquithăi-aăavertizatăăc ,ălaă
nevoie,ă regeleă vaă desemnaă ună ă num ră suficientă deă mareă deă noiă
aristocra iă caă s ă asigureă aprobareaă legii.ă Cameraă aleas ă prină ă votăă
populară îşiă încheiaseă lungaă perioad ă deă ă tranzi ieă c treăă
suveranitate.ă
Niciă democratizareaă sistemuluiă ă deă ă guvernareă britanic,ă niciă
proiecteleă deă bun stareă ă social ă aleă liberaliloră nuă i-auă convinsă peă
lideriiă claseiă muncitoareă c ă de ineauă suficient ă putereă ă politic .ă
Mişcareaă muncitoreasc ă ă deă laă sfârşitulă ă secoluluiă ală XIX-leaă
reflectaă convingereaă c ă celeă dou ă ă partideă principaleă nu-iăă
reprezentaă adecvată interesele.ă Înă 1883,ă ă ună ă grupă deă ă intelectualiă
simpatizan iăaiăclaseiăămuncitoareăauăpusăbazeleăuneiăăorganiza ii,ă
FabianăSociety,ăcareămilitaăpentruădemocra ieătotal ăşiăoăeconomieă
socialist .ăCurând,ăfabieniiăauălansatăideeaăform riiăunuiăăpartidăală
muncitorilorăcareăăs ăsprijineăăcauzaăegalit iiăsociale.ăă
Înă1893,ăminerulăsco ianăKeirăHardieăaăajunsălaăăaceiaşiăconcluzieă
caă şiă fabieniiă organizândă ună grupă politică colateral.ă Dezvoltareaă
rapid ăaăsindicatelorăalc tuiteădinămuncitoriăănecalifica iădemonstraă
c ăatâtămaseleădinăăfabrici,ăcâtăşiăconduc toriiălorădoreauăs ăde in ă
maiă ă mult ă putereă înă Anglia.ă Înă 1906,ă ă acesteă for eă s-auă ă unită
formândă Partidulă Laburist.ă Acumă liberaliiă ă şiă ă conservatoriiă ă seăă
confruntauă cuă ă oă organiza ieă devotat ă ă deziderateloră ă claseiă
muncitoare.ăPesteădou ădecenii,ăacestăăpartidăşiăcelăconservatorăăauă
ajunsă s ă domineă parlamentulă britanic.ă Înă plus,ă dup ă demersuriăă
active,ăîn1918,ăăaăfostăacordatădreptulădeăvotătuturorăfemeilorăcareăă
auă împlinită vârstaă deă ă treizeciă deă ani,ă pentruă caă abiaă ă înă 1928ăă
aceastaăăs ăfieăredus ăcuănou ăani.ăă
ă
Fran a.ăNapoleonăalăIII-leaăaăăinstituităunăprogramăfoarteăinspirată
deă ameliorareă aă condi iiloră ă deă traiă ă înă Hexagon.ă ă Ini iativeleă luiă
pesteăhotareăăauăădatăăîns ăgreşădeăceleămaiămulteăori,ăprovocândăînă
celeădinăurm ăunădezastru.ăÎmp ratulăsperaăîntr-unăăconflictămilitară
careă ă s -lă umpleă deă glorie,ă dară înă 1870ă ună conflictă diplomatică aă
declanşatăăr zboiulăfranco-prusac.ăăÎnălocăs ădevin ăerou,ăelăaăăajunsă
curândă prizonier.ă Dup ă ceă aă fostă ă eliberat,ă Napoleonă s-aă exilată înăă
Anglia.ă Întreă ă timp,ă înă Fran aă s-aă constituită ună guvernă provizoriu,ă
careă ă aă reluată r zboiulă împotrivaă Prusiei.ă Fran aă aă suferită şiă deă
aceast ă ă dat ă oă jalnic ă înfrângere.ă Tratatulă umilitoră ă peă careă l-aăă
încheiată îiă impuneaă s ă cedezeă nouluiă Imperiuă Germană teritoriiă
importante,ăoăădat ăcuăplataăunorăădesp gubiriăăconsiderabile.ă
Înă momentulă înă careă guvernulă provizoriuă ă franceză aă începută s ă
pledezeăînăfavoareaăp cii,ăpatrio iiămilitan iădinăcapital ăauăîncercatăă
s ă impun ă continuareaă r zboiuluiă cuă Germania.ă Totodat ,ă rebeliiăă
franceziă doreauă oă republic ,ă întrucâtă ă considerauă conducereaăă
provizorieădreptăoăăadversar ăaăguvern mântuluiăpopular.ăLaăfelăcaă
fanaticiiădină1792,ăaceştiărepublicaniăînverşuna iăauăorganizatăaşa-
numitaă Comun ă dină Paris,ă preg tindu-seă s ă lupteă împotrivaăă
Germaniei,ă dară şiă pentruă ună ă guvern mântă reprezentativ.ă
Administra iaăprovizorieăăaăăsporităşiăămaiămultăfuriaăcomunarziloră
c ciă leă impuneaă cet eniloră oă oneroas ă povar ă financiar ,ă plataă
impozitelorăşiăăarendelor,ăsistat ăpeădurataăr zboiului.ă
Înă februarieă 1871,ă conducereaă ă provizorieă aă încheiată tratatulă cuăă
Germania,ă iară înă ă martieă aă trimisă trupeă careă s -iă dezarmezeă peă
comunarzi.ă Parizieniiă auă inută pieptă armatei,ăreuşindăs -lăucid ăpeă
comandantulăcontingentuluiămilitar.ăÎnălunaăămai,ăAdolpheăThiers,ă
şefulă ă guvernuluiă provizoriu,ă ă aă ripostată ă printr-ună ă atacă armată
asupraăcapitalei.ăAuăăurmatălupteăcrâncene,ăcareăauăduratămaiămultăă
deă ă oă s pt mân ,ă soldându-seă ă cuă miiă deă mor iă şiă cuă zdrobireaă
ComuneiădinăParis.ăÎnăcontextulăăhaoticăalăunuiăr zboiăpeăăcaleădeăaăă
fiăpierdutăşiăalăunorăviolenteăconflicteăcivile,ăînăFran aăîncepeăăs ăseă
cristalizezeăoăănou ăform ădeăguvernare.ă
Înainteă deă sfârşitulă r zboiuluiă franco-prusac,ă germaniiă îiă
permiseser ăFran eiăs -şiăăaleag ăăoăadunareăreprezentativ ,ăăastfelă
încâtăaceast ăconducereăăprovizorieăs ăpoat ăăîncepeăănegocierileădeă
pace.ă
Întrunindu-seăpentruăaăăconstituiăunănouăguvern,ămembriiăadun riiă
auă proclamată Republicaă aă Treia.ă Aceast ă ini iativ ă ă oarecumă
surprinz toareăăeraărezultatulăăuneiăscind riămonarhiste.ăOăfac iuneă
doreaă ă ună regeă înă ă tradi iaă Vechiuluiă Regim.ă Cealalt ă voiaă ună
monarhăcareăs ăguvernezeăînăinteresulăclaseiăînst riteăaăăoameniloră
deăăafaceri,ăcumăăf cuseăăLudovicăFilip.ăă
Impasulăregalistăaăăpermisăuneiăminorit iăărepublicaneăăs ăădomineă
şiă s ă instituieă ună sistemă ă deă guvernareă asem n toră cuă ă celă ă dinăă
Anglia.ă Înă structuraă înfiin at ă înă 1875,ă preşedinteleă eraă înă modă
formală ă şefulă statului,ă f r ă ă aă de ineă maiă mult ă putereă decâtă ă ună
monarhă englez.ă Legisla iaă ă prevedeaă ă şiă existen aă ă unuiă puternică
organismă parlamentar,ă careă includeaă oă camer ă superioar ăă
(Senatul)ăşiăoăCamer ăaăăDeputa ilor.ăTo iăb rba iiăăaveauăădreptulă
deă ă aă votaă ă membriiă camerelor,ă ă ună gradă ală democra ieiă laă ă careă
Angliaăăurmaăs ăajung ăabiaăpesteăăunădeceniu.ă
Oă dat ă instituită sistemul,ă partidul,ă sauă maiă ă degrab ă coali iaă ă deă
partideă careă ă de ineaă majoritateaă înă legislativ,ă aă alesă ună ă organăă
executiv.ă Ună ă prim-ministruă deveneaă automată şefulă cabinetului.ă
Membriiăăexecutivuluiăocupauăposturiăădeăăînalt ăr spundere,ăîns ă
cameraăăîşiăp straăautoritateaăsuprem .ă
Cumăspectrulăpoliticăeraăcompusădintr-oămultitudineădeăpartide,ănuă
dou ă dominanteă caă ă înă Anglia,ă prim-miniştriiă franceziă rareoriă ă auă
reuşităs ăămen in ăăoăcoali ieăşiăs ăăcâştigeăămajoritateaăăînălegislativ.ăă
Astfel,ă înă ă Republicaă ă aă Treiaă auă avută ă locă frecventeă c deriă ă deăă
guvern,ă miniştriiă fiindă înlocui iă cuă cabineteă sprijiniteă peă oă ă nou ă
combina ieă ă deă deputa i.ă Dină ă acestă punctă deă vedere,ă sistemulă ă deă
guvernareă franceză s-aă deosebită radicală deă celă engleză ă dină aceeaşiăă
perioad .ă
InstabilitateaăexecutivuluiăînăFran aăaăăcreatăoăăstareădeănesiguran ă
pentruă Republicaă aă Treia,ă peă ă lâng ă ă multeă alteă problemeă careăă
amenin auă ă sistemulă deă guvernareă popular .ă Descoperireaă unoră
fraudeă ă financiare,ă înă careă erauă implica iă membriiă aiă camerelor,ă aă
diminuată sprijinulă maseloră fa ă deă acestă sistem.ă ă Nemul umirileă
legateă deă ă conducereaă ă republican ă ă auă ă alimentată op iuneaă
cet eniloră franceziă pentruă ă oă guvernareă autoritar ă cuă ă sprijină
popular.ăLaăsfârşitulădeceniuluiăăalăăoptuleaăs-aăcreatăunălargăcurentă
deă opinieă ă înă ă favoareaă generaluluiă ă Georgesă Boulanger.ă Totă maiă
mul iăăsperauăc ăelăăvaăăpreluaăputerea.ăÎns ăgeneralulăăaăplecatădină
ar ăăîn1889,ăiarăămaiăătârziuăs-aăsinucisăpeămormântulăiubiteiălui,ălaă
Bruxelles,ăînă1891.ă
Anulă1894ăaăadusăcuăăsineăunăaltăăevenimentădeăr sunet.ăC pitanulă
Alfredă Dreyfusă ă aă fostă acuzată ă deă spionajă înă favoareaă Germaniei.ă
Adev ra iiătr d toriădinăăcorpulăădeăofi eriăaveauănevoieădeăăunăă apă
isp şitor.ăEiăl-auăalesăcaăvictim ăăpeăDreyfusăînăparteăpentruăăc ăăeraăă
evreu,ă iară ă camaraziiă luiă manifestauă clareă tendin eă antisemite.ă
Condamnareaă acestuiă ă ofi eră ă nevinovată şiă încarcerareaă ă luiă peă
Insulaă ă Diavoluluiă auă ă provocată oă criz ă careă aă periclitată existen aă
republiciiă ă maiă multă decâtă ă toateă problemeleă ă surveniteă ă pân ăă
atunci.ăă
ăAp r toriiăc pitanuluiăauăluptatăpentruăeliberareaălui,ădarăşiăpentruă
salvareaăguvernului,ăîntrucâtăopozan iiăăluiăDreyfusăauăfolosităcazulă
respectivă pentruă aă declanşaă oă campanieă deă denigrareă aă
republicanilor.ăSus in toriiăluiăDreyfusănuăauăăob inutăachitareaăluiă
decâtăînă1899,ăanulareaăcondamn riiăvenindăabiaădup ăăal iăăşapteăă
ani.ăRepublicaăaăTreiaăaăavutădeăsuferit,ădarăaăăieşităăînving toare.ă
Victoriaă sus in toriloră ă luiă Dreyfusă i-aă determinată peă sus in toriiă
republiciiă ă s ă în spreasc ă legisla iaă împotrivaă ă aceleiă ă fac iuniă aă
opozi ieiăreprezentat ăădeăclerulăcatolic.ăLegileăăpromovateăăînăaniiă
optzeciă sl biser ă influen aă Bisericii,ă restrângându-iă ă formeleă deă
organizareă ă şiă creândă ună sistemă deă înv mântă publică ă gratuit,ă ă înă
careă ă eraă interzis ă ă educa iaă ă religioas .ă ă Noileă m suriă ă luateă laă
începutulăăsecoluluiăXXălimitauăşiămaiămultăăactivit ileălaiceăăaleă
catolicilor,ădecretândăcompletaăseparareăaăBisericiiădeăstat.ă
Guvern mântulăăaăămanifestatăoăatitudineămaiăbenevolent ăfa ădeă
clasaă muncitoare,ă legalizândă sindicateleă înă 1884.ă Dreptă urmare,ă
clasaă muncitoareă luaă ună nouă avânt,ă dup ă aniă ă întregiă ă înă careă
avuseseă oă influen ă ă redus .ă ă Înă cadrulă Republiciiă ă aă Treiaă aă
progresată şiă ă socialismul,ă careă şi-aă intensificată presiunileă ă asupraă
republiciiă prină ă solicitareaă unoră ă programeă deă bun stareă ă social .ă
Totuşi,ăăfor eleămuncitoreştiăănuăăauăbeneficiatădeăsprijinulăpopulară
deă careă seă bucurauă ă celeă dină Germaniaă şiă Anglia.ă Caă atare,ă ă s-aă
men inutătradi iaăădeăguvernareăăf r ăaăseă ineăăseam ădeădolean eleă
claseiămuncitoare.ă
Laă rândulă loră muncitoriiă auă luată atitudineă înă spiritulă propriilorăă
tradi ii,ă astfelă c ă dup ă 1906ă auă recursă ă laă tacticaă ac iuniiă directe.ă
Greveleăs-auăînmul it,ăiarăăsindicateleăauălansatăchemareaălaăgrev ă
general ăăcaăinstrumentărevolu ionar.ăTotuşi,ădevotamentulăpopularăă
fa ă deă na iuneă aă crescută spectaculos,ă dup ă cumă aveaă s ăă
demonstrezeămareleăr zboiăceăseăăprofilaălaăorizont.ăă
ă
Italia.ăFran aăărevolu ionar ăăaădatăna ionaliştilorăgermaniăşiăitalieniă
lec iiăădespreăputereaăşiăgloriaălaăăcareăputeaăăajungeăăunăăpoporăunităă
şiăăangajatăpolitic.ăAstfel,ăînăă1870,ăănoulăRegatăalăItalieiăanticipaăună
asemeneaă genă ă deă r splat ăpentruăgenera iileăsaleădeăsacrificiu.ăÎnă
urm toriiă patruzeciă şiă cinciă ă deă ani,ă oă multitudineă deă ă diferendeă
socialeăauăîmpiedicatăîmplinireaăacestuiăideal,ăpunândăsubăăsemnulă
întreb riiăîns şiăideeaădeăna iuneăăitalian .ăă
Mul iă lideriă aiă campanieiă ă deă unificareă visaser ă ă s ă creezeă ună stată
laic,ă ă fidelă ă principiiloră ă liberale.ă Clerulă catolică seă împotriviseă cuă
înverşunare,ă ă iară dup ă unificare,ă bisericaă aă continuată s ă seă opun ă
existen eiăstatuluiăna ional.ăăAtitudineaărefractar ăaăcleruluiăaăf cută
dificil ărealizareaăadev rateiăunific ri,ămaiăalesăc ă r nimea,ăăcareă
alc tuiaă ă majoritateaă popula iei,ă r m seseă ataşat ă ă vechiloră valoriă
ecleziastice.ă Lipsaă deă adeziuneă aă r nimiiă ă ap reaă şiă maiă
semnificativ ă înă condi iileă înă careă ă aceastaă ă eraă concentrat ă înăă
sudulă peninsulei.ă Înă 1914,ă diferendeleă deă ordină religios,ă social,ă
economică ă şiă regională ă auă ă continuată s ă r mân ă ă oă problem ă înă
Italia.ăă
Înă pofidaă diviziuniloră sociale,ă guvernulă italiană s-aă angajată într-ună
experimentădemocraticăcareăaăafectatăpopula iaăăîntregiiăpeninsule.ă
Deşiă oă mareăparteădintreăitalieniăaăcontinuatăs ăr mân ăfidel ă maiăă
curândăstatelorăseparateădecâtăItaliei,ătotuşiăna iuneaăaveaăunăsistemă
comună deă guvernare,ă cuă oă structur ă foarteă asem n toareă cuă ceaă aă
RepubliciiăaăTreiaădinăFran a.ăă
Regeleă Victoră Emmanuelă ală II-leaă ocupaă oă pozi ieă echivalent ă cuă
ceaăăaăpreşedinteluiăfrancez.ăSenatulăaveaăoăcomponen ăunic ăăprină
faptulăc ămembriiăluiăerauăăfieărudeăăcuăregele,ăfieănumi iădeăc treă
el.ă Cuă toateă acestea,ă Cameraă Deputa iloră seă alegeaăprinăvot,ăcaăînă
Fran a,ădeşiăpân ăînă1912ăelectoratulăaăcontinuatăs ăăfieăfoarteăredusă
numeric.ă ă Înă ă acelaşiă an,ă Italiaă aă acordată ă dreptă deă votă tuturoră
b rba ilor,ăădreptăinstituităînăFran aăînă1848,ăiarăînăMareaăBritanieă
înă1884.ă
Întrucâtă înainteă deă 1914ă democra iaă limitat ă dină Italiaă confereaă
preaă pu ineă drepturiă claseloră deă jos,ălegisla iaăsocial ăs-aăăbucurată
deăoăaten ieăşiămaiăăsc zut ădecâtăînăăFran a.ăÎnăschimb,ălideriiăşi-auăă
concentrată ă eforturileă ă asupraă controluluiă claseiă muncitoareă
militanteă şiă ă asupraă câştig riiă deă adep iă fideliă pentruă cauzaă
glorioas ă aă construiriiă imperiului,ă maiă alesă înă Africaă deă Nord.ă
Tân rulăstatăna ionalăăitalianăşiădemocra iaăsaăînc ăşiămaiătân r ănuă
auă înregistrată acelaşiă succesă caă Germania,ă Angliaă şiă Fran aă înă
încercareaă deă ă aă mobilizaă popula ia,ă niciă m cară atunciă cândăă
campaniileă expansionisteă ă auă ob inută uneleă victorii.ă Înă ă ciudaăă
acestoră eşecuri,ă ă pân ă înă 1914ă italieniiă puseser ă bazeleă unuiă stată
na ionalămodern.ăă
ă
Rusia.ă Cândă Alexandruă ă ală II-leaă (1855-1881)ă aă devenită arulă
Rusiei,ăelădomneaăpesteăcelămaiăîntinsăăstatădinăEuropaăăşiăpesteăoă
popula ieă deă 75ă 000ă 000ă deă locuitori.ă Dină nefericire,ă imperiulă luiă
eraămaiăpu inăomogenădecâtăoriceăalt ă ar ădeăpeăcontinent.ăAceast ă
lips ădeăunitateăeraăînăăparteărezultatulămariiădiversit iăăculturaleăaă
supuşiloră arului.ăNum rulădeăăna ionalit iăcuprinseăîntreăgrani eleăă
imperiuluiă oscilaă întreă 120ă şiă 200,ă înă func ieă deă criteriileă deă
determinare.ăExistaăîns ăşiăunăaltăătipădeăfragmentareăsocial ,ămaiă
îngrijor toareăăchiarădecâtădiviziunileăna ionale.ăNoulă arăconsidera,ă
deăfapt,ăc ădiscrepan aădintreămaseleăădeă raniăs raciăşiăaristocra iaă
restrâns ăcaănum r,ădarăbeneficiindădeăimenseăprivilegii,ăarăfiăputută
însemnaăruinaăimperiului,ăădac ănuăăseăpuneauăînăaplicareăoăserieădeă
reformeăsocialeălaăăscaraăîntreguluiăstat.ă
Alexandruă aă ac ionată câtă ă aă putută deă repedeă împotrivaă rezisten eiăă
miciiă ă nobilimi,ă careă seă temeaă deă pierderileă economiceă şiă deă
tulbur rileă socialeă peă careă ă le-ară fiă putută provocaă desfiin areaă
şerbiei.ă Decretulă dină 1861ă eliberaă to iă şerbiiă şiă totodat ă veneaă înă
întâmpinareaă intereseloră deă ordină economică aleă ă foştiloră st pâni,ă
stipulândăcaăaceştiaăs ăăfieăădesp gubi iăînăbaniăăpentruăăp mântulăşiăă
lucr toriiălaăcareărenun .ă
Baniiărespectiviăăerauăpl ti iădeăstat,ăîns ăşerbiiăelibera iătrebuiauăs ă
achiteă taxeă anualeă c treă stată timpă deă patruzeciă şiă nou ă deă ă ani.ă
Enormaăîndatorireăşiăatribuireaăcuăă20%ămaiăpu inăp mântă raniloră
decâtă lucraser ă caă şerbiă ă aă redusă substan ială rezultateleă ă pozitiveăă
aleăm surii.ăMul iăreformatoriăauăcondamnatădesfiin areaăşerbieiăşiă
auă instigată laă revolu ie.ă Aceast ă opozi ieă s-aă men inut,ă deşiă
AlexandruăalăII-leaăaăcontinuatăs ăapliceăoăserieădeăreformeăcareăauă
amplificatăinfluen aăpopular ălaănivelălocal,ăauămodernizatăarmataă
şiă auă creată condi iiă maiă propiceă pentruă desf şurareaă procesuluiă
educa ional.ă
Situa iaăgeneral ădinătimpulădomniilorăluiăAlexandruăalăII-leaă şiăaă
fiuluiăs uăAlexandruăalăIII-leaă(1881-1894),ăauăfavorizatăizbucnireaă
aă numeroaseă mişc riă tinzândă c treă oă reform ă radical ă sauă c treă
revolu ie.ă Înă aceast ă perioad ă apareă ună num ră neobişnuită deă mareă
deăactiviştiăpolitici,ăhot râ iăs ăr stoarneăvechiulăregim.ă
Mişc rileărevolu ionareăavândădreptăscopăr sturnareaăvechiiăordiniă
socialeăşiăpoliticeădinăRusiaăauăizbucnităăînăprimiiăaniăaiăsecoluluiăală
XIX-lea,ă subă influen aă intelectualit iiă r zvr tite.ă Pân ă înă aă douaă
jum tateaă secoluluiă aceştiă lideriă ă rebeliă ă nuă s-auă bucurată deă
sus inereaăpopula iei.ă
Înădeceniulăalăăşaseleaăasemeneaămişc riăauăc p tatăîns ăoăoarecareăă
amploare,ăînămomentulăînăcareăstuden iiăşiăalteăcategoriiăăsocialeăauă
îmbr işată teoriaă potrivită c reiaă raniiă ruşiă aveauă capacitateaă
înn scut ă deă aă creaă şiă aă tr iă într-oă societateă socialist ă rural .ă
Intelectualiiă careă sus ineauă acestă ă punctă deă vedereă auă devenită
cunoscu iă subă numeleă deă narodnicişti.ă Înă aniiă şaptezeci,ă oă parteă
dintreă eiă auă încercată s ă penetrezeă mediulă ă rurală şiă s ă instigeă ă laăă
revolu ie.ă ă Demersulă loră aă înregistrată ună eşecă evident.ă r nimeaă
rus ănuăîn elegeaăinten iileăăacestorăăvizitatoriăăciuda i.ă
Înăurmaăeşecurilorăacestorăprimeăac iuniăidealiste,ămişcareaădeătipă
populistăs-aădestr mată.Uniiădintreăreprezentan iiăacesteiaăauăr masăă
cuă convingereaă c ă popula iaă rural ă poateă fiă luminat ,ă înă aşaă felă
încâtă transformareaă Rusieiă s ă seă operezeă peă caleă paşnic .ă Al iiă
sus ineauă c ,ă dimpotriv ,ă numaiă ă violen aă poateă distrugeă sistemulă
opresiv.ă Înă 1881,ă membriiă uneiă fac iuniă militante,ă “Voin aă
Poporului”,ăauăreuşităs -lăăasasinezeăpeă arulăăAlexandruăalăII-lea.ă
Deşiă noulă ar,ă Alexandruă ă ală III-lea,ă aă dezl n uită oă represiuneă
brutal ,ă peă parcursulă domnieiă luiă mişc rileă pentruă reform ă sauăă
revolu ieăauăcontinuatăs ăseădezvolte,ădeăregul ăac iunileăădeăprotestă
desf şurându-seăînăsecretăsauăînăexil.ă
Gheorghiă Plehanovă aă ă creată primaă organiza ieă marxist ă rus ă ă înă
1883,ăanulăămor iiăluiăMarx.ăÎnăaniiăănou zeci,ămarxiştiiădeveniser ăă
oăgrupareăimportant ăăînăăsânulăămişc riiăărevolu ionareăruseşti.ăÎnă
1898,ă ă reprezentan iiă eiă ă s-auă reunită ă laă ă Minsk,ă undeă auăăînfiin ată
PartidulăăSocialăăDemocrat,ăr spândindu-şiăideileăăprinăăintermediulăă
ziaruluiăăIskraăă(Scânteia).ă
Înă1903,ămarxiştiiăăruşiăăauăă inutăprimaăconferin ăinterna ional ălaă
Bruxelles.ă Întreă timp,ă Vladimiră ă Iliciă Lenină ă ajunseseă ă principalaă
personalitateăăaăPartiduluiăSocialăăDemocrat.ă
Atunciăăcândăseăăîntruneau,ăsocial-democra iiăseăăangajauăăadeseaăînă
disputeăînfierbântate.ăăLaăBruxelles,ăăLeninăs-aăăaflatăînăfrunteaăuneiă
fac iuniăcareăcereaăadoptareaăuneiăatitudiniăăradicaleăăînăinteriorulă
partidului,ă oă adev rat ă dictatur ă ă aă ă conduc toriloră asupraă
membriloră deă rând.ă Elă aă ă ob inută ă majoritateaă voturilor,ă deă undeă
termenulă deă ă bolşeviciă peă careă l-auă primită ă adep iiă s i.ă Membriiăă
grup riiădeăopozi ie,ăcareăseădeclarauăînăfavoareaăunorăproceduriădeă
partidă maiă democratice,ă auă r masă cunoscu iă subă denumireaă deă
menşevici,ăăadic ăminoritari.ăă
Acesteă dou ă fac iuniă auă formată dou ă partideă ă separate,ă bolşeviciiă
militândă pentruă oă revolu ieă ă armat ă ă aă muncitoriloră conduşiă ă deă oă
elit ăorganizat ,ăărevolu ieăcareăăurmaăs ădep şeasc ăăprintr-unăsaltă
spectaculosă etapaă capitalist .ă Menşeviciiă sus ineauă oă doctrin ă
marxist ă tradi ional ă şiă maiă moderat .ă Începândă cuă anulă 1903,ă
Lenină vaă eclipsaă peă ceilal iă ă marxiştiă ruşiă şiă vaă edificaă for aă
comunist ăăradical ăcareăvaăajungeălaăăputereăînăă1917.ăăăă
Pân ă atunci,ă ă îns ,ă ă Rusiaă aă intrat,ă în1904,ă ă înă r zboiă cuă Japonia,ă
rivalaăeiăimperialist ădeălaăr s rit.ăIarăanulăăurm torăăaăăadusăpentruă
armateleă aristeă ă oă înfrângereă crunt ă şiă ă umilitoare.ă Povaraă
r zboiuluiăaăsporităăşiămaiămultădificult ileămaterialeăaleămaselor,ă
sco ândăînăeviden ăgravaăincompeten ăaăconduceriiăăstatului.ăă
Înă ă ianuarieă 1905,ă muncitoriiă dină ă Petersburgă s-auă revoltată
împotrivaă ă condi iiloră ă totă ă maiă greleă deă traiă şiă s-auă al turată uneiă
demonstra iiă paşniceă careă aveaă ă dreptă scopă s ă înmânezeă aruluiă oăă
cerereădeăreform ăaăfabriciloră(deăexemplu,ăziuaădeămunc ădeăoptă
ore),ă ă menit ă s ă rezolveă ă oă parteă dină ă dificult i.ă ă Conduşiă deă ună
preot,ăp rinteleăGapon,ădou ăsuteăădeămiiădeăoameniăăauăm rş luită
c treă ă palatulă aruluiă dină centrulă oraşului.ă Aă urmată ă ună masacru.ă
Trupeleă aruluiăNicolaeăalăII-leaăă(1894-1917)ăauăăucisăăaproapeă500ă
deăoameniăşiăăauăr nităalteăcâtevaămii.ăZiuaăaăintratăăînăăistorieăsubă
denumireaăădeă„Duminicaăăsângeroas ”.ăă
Înă urmaă masacruluiă ă deă laă Petersburgă s-aă dezl n uită oă revolt ă deă
mariă ă propor ii.ă Conducereaă statuluiă aă promisă câtevaă reforme,ă dară
înă septembrieă ă num rulă greveloră dină capital ă aă crescut,ă mul imileă
auăieşităînăăstrad ăşi,ăînăceleădinăurm ,ăaăavutălocăăoăăgrev ăgeneral ă
deă mariă propor ii.ă Rebeliiă dină Petersburg,ă Moscovaă şiă ă alteă oraşeă
mariă auă ă începută s ă ă seă organizezeă politică pentruă aă negociaă cuăă
conducereaă statului.ă Eiă auă formată ă consiliiă muncitoreştiă (soviete),ă
careă ă înă oraşeă precumă Petersburgulă ă rivalizauă ă ă cuă autoritateaă ă deă
stat.ă
Presatădeăevenimente,ăăNicolaeăalăII-leaăs-aăangajatăs ăîntreprind ăă
reformeă ă maiă ă drastice.ă Înă octombrieă ă 1905,ă elă şi-aă declaratăă
inten iileă printr-ună ă decret.ă Laă ă începutulă anuluiă 1906ă revoltaă dină
oraşeă s-aă maiă atenuată ă par ială datorit ă concesiiloră ă f cuteă ă deă ar,ă
îns ăăînămediulăruralărevolteleăauăcontinuatăpeătotăparcursulăanului.ă
Manifestulă dină octombrieă reprezentaă deă faptă angajamentulă
transform riiăRusieiăînămonarhieăăconstitu ional .ă
Conducereaă statuluiă aă prezentată detaliileă unuiă sistemă reformată înă
Legileă Fundamentaleă ă (6ă ă maiă 1906).ă Înă pofidaă concesiiloră
acordate,ă arulă de ineaă autoritateaă suprem .ă ă Aveaă dreptulă deă aă
controlaăarmataăşiăpoliticaăextern ,ădeăaăconduceăBisericaăOrtodox ă
sauă deă aă convocaă şiă dizolvaă noulă organismă legislativă (Duma).ă Elă
aveaă pân ă şiă dreptulă deă aă anulaă oriceă legeă ă aprobat ă ă deă Dum .ă
Totuşiă eraă ună ă pasă înainte.ă Pân ă ă atunciă nuă ă existaseă niciă ună
parlamentăna ionalărusesc,ăoricâtăădeălimitatăcaăatribu ii.ăMaiămultă
decâtăatât,ămembriiăDumeiăurmauăs ăfieăaleşiăăprinăăvot.ăă
Primaă Dum ă p reaă s ă promit ă ă multă ă maiă multă decâtă simulacrulă
uneiăreforme.ăAproapeăto iăăb rba iiăauăcâştigatădreptulădeăa-iăvotaăă
peă ă membriiă adun rii,ă astfelă c ă aă fostă alesă ă ună corpă legislativă
puternică reformist,ă nuă unulă conservator,ă aşaă cumă seă aşteptauăă
anumiteăcercuri.ăă
Membriiă ă Dumeiă auă propusă împropriet rireaă raniloră cuă
p mânturileă aflateă înă ă proprietateaă statului,ă Bisericiiă şiă nobililor,ă
precumăşiăelaborareaăuneiăconstitu ii.ăStatulăăaăf cutătotăposibilulăs ă
controlezeă alegerileă pentruă aă ă douaă ă Dum ,ă asigurându-seă c ă
aceastaăvaăfiăobedient .ăăăă
Întrunit ă laă 5ă martieă 1907,ă nouaă Dum ă s-aă dovedită aă fiă şiă maiă
reformist .ăNoulăprim-ministru,ăPiotrăStolipin,ăaădizolvat-o.ăÎnăziuaă
înăcareăaăfostădizolvat ăceaăde-aădouaăDum ,ăoănou ălegeăelectoral ăă
împiedicaăăoriceăcontrolăalăreformiştilorăasupraăviitoarelorăadun riă
legislative.ă Astfel,ă înă 1907,ă cândă s-aă întrunită aă treiaă Dum ,ă pesteă
300ădinăăceiăă442ădeăreprezentan iăerauăsimpatizan iăaiăregimului.ă
Ceaă de-aă ă patraă Dum ă (1912-1917)ă aă avută aceiaşiă atitudineă
conservatoare.ă Deşiă acesteă adun riă erauă dominateă deă dreaptaă
conservatoare,ă liberaliiă modera iă exercitauă oă influen ă
considerabil .ă Semiliberaliiă respectiviă erauă octombriştii,ă
reprezentan iiă unuiă partidă careă acceptaă monarhiaă constitu ional ă
promis ă înă manifestulă dină octombrieă 1905.ă Eiă erauă expresiaă
intereseloră nobililoră şiă industriaşiloră adep iă aiă uneiă ă reformeă
moderate.ăă
Pu iniiăcade iădinăăDum ăauădevenităăprincipaliiăcriticiăăaiăsistemuluiă
deă guvernare.ă Eiă ă reprezentauă îndeosebiă func ionariiă deă profesie,ă
dară seă bucurauă deă ună sprijină considerabilă şiă dină parteaă claseiă
mijlocii.ă Existauă chiară ă şiă câ ivaă nobiliă simpatizan iă aiă cade ilor.ă
Totuşi,ă înă pofidaă prezen eiă lor,ă Dumaă ajunseseă incapabil ă s ă maiă
participeălaăguvernareaăăRusiei.ă
Revolu ionariiă nuă auă avută accesă înă Dum ,ă îns ă şi-auă continuată
ataculă asupraă sistemului.ă Teroareaă dezl n uit ă deă ă eiă aă f cută 1400ă
deăăvictimeăînă1906ăăşiă3000ăînă1907.ăRebeliiăatacauămembriiădină
conducereaă ă statului,ă f r ă s -şiă fac ă problemeă pentruă nevinova iiă
careă îşiă puteauă ă pierdeă via aă înă cursulă acestoră ac iuni.ă Oă explozieă
declanşat ădeăeiăînă1906ăîntr-unaăădinăreşedin eleăprimuluiăministruă
s-aăsoldatăcuăpesteă30ădeăvictime.ăăă
Stolipină aă ă ripostată atâtă prină represiune,ă ă câtă şiă prină reform .ă Elă aăă
instituită legeaă mar ial ă înă anumiteă regiuniă aleă Rusiei,ă înfiin ândă
tribunaleă ă înă careă urmauă ă s ă fieă judecateă proceseleă ă Acesteăă
tribunaleăseăpreocupauăăpreaăpu inădeărespectareaălegii.ăăăProceseleăă
judecateă înă prip ă ă auă ă dusă laă executareaă aă peste1000ă deă persoaneă
(ruşiiăauăînceputăs ănumeasc ăla ulăăc l uluiăăcravataăluiăStolipin).ă
Înă general,ă represiuneaă şi-aă atinsă ă scopul.ă Pentruă moment,ă acteleă
teroristeăăs-auărestrânsănumeric.ăă
Programulădeăreform ăseăaxaăînăprimulărândăpeăeforturileă aruluiădeă
aăredistribuiăoăparteăaăp mântuluiăărusesc.ăElăurm reaăs ăcreezeăună
grupă conservatoră deă agricultoriă particulari,ă careă s ă sprijineă
sistemul.ă ă Politicaă funciar ă nuă aă reprezentată totuşiă oă transformareă
economico-social ăreal ăînăinteresulă r nimii.ăAcestălucruăăniciănuă
eraăposibil,ădinămomentăceăprimulăministruărefuzaăs ăiaăp mântădeă
laănobiliăf r ăa-iăădesp gubiăintegralăpentruăpropriet ileărespective.ă
Principalulăs uăăscopăîlăconstituiaăăprezervareaăvechiiăordini.ă
Epocaă deă represiuneă aă administra ieiă Stolipină aă avută ună ă sfârşită
paradoxal.ăLaă14ăăseptembrieă1911,ăunăăagentădeăăpoli ieăcareălucraăă
subă acoperireă într-ună grupă revolu ionară l-aă împuşcată mortală peă
primulă ministru.ă Ulterior,ă ă al iă ă func ionariă deă ă stat,ă maiă pu ină
eficien i,ă s-auă str duită s ă men in ă ă unitateaă unuiă imperiuă vast,ă
diversă şiă m cinată deă conflicteă interne.ă Apoi,ă înă 1914,ă dinastiaă
Romanovă aă condusă Rusiaă sfâşiat ă deă contradic iiă într-ună r zboiăă
europeanămultina ional,ăcareăăaveaăs ădurezeăpatruăani.ăă
ă
Noulă imperialism.ă Des vârşireaă cuceririiă lumiiă deă c treăă
puterileă europene.ă Expansiuneaă european ă înă afaraă grani eloră
continentului,ă început ă înă epocaă modern ă timpurieă ă nuă aă încetată
niciodat ,ă îns ă agresiuneaă împotrivaă altoră stateă aă pierdută dină
intensitateă camă ă cuă ună secolă ă înainteă deă anulă 1870.ă Laă sfârşitulă
secoluluiă ală ă XIX-leaă ă aă ă începută oă nou ă ă campanieă ă imperialist ,ă
maiă puternic ă şiă maiă eficient .ă ă Efectulă conjugată ă ală ă maiă multoră
elementeăaăavutăădreptăăconsecin ăăceaăde-aădouaăăfaz ăaăăcuceririiă
lumii.ăă
Întreă ă 1870ă şiă 1880,ă Anglia,ă Belgia,ă Olanda,ă Germaniaă şiă Fran aă
aveauă dejaă sistemeă industrialeă bineă dezvoltate,ă celelalteă ă stateă
intrândă ă şiă eleă înă ă procesulă deă modernizareă economic .ă ă Mul iă
oameniădeăăafaceriăseăătemeauăoarecumănejustificatălaăgândulăc ,ăpeă
m suraă continu riiă procesuluiă deă industrializareă ă înă Europa,ă
resurseleă ă naturaleă şiă pie eleă ă deă ă desfacereă ă ară puteaă deveniă înă
curândă insuficienteă pentruă ă aă sus ineă creştereaă economic .ă
Convingereaăc ăna iunileălorătrebuiauăs ăachizi ionezeănoiăteritoriiăă
careăs ăfurnizezeăatâtămateriiăprime,ăcâtăşiăclien iăpentruăproduseleă
industrialeă i-aă determinată ă peă anumi iă industriaşiă s ă sprijineă ideeaă
uneiăexpansiuniăimperialiste.ăă
Înă aceştiă ani,ăîntreprinderileăindustrialeăşiăădezvoltareaăeconomic ăă
aăEuropeiăerauăcontrolateădinăceăînăăceămaiămultădeămariăfirmeădeă
investi ii.ă Oă dat ă cuă consolidareaă sistemuluiă economică modern,ă
finan iştiiăşiăinvestitoriiăparticulariăauăînceputăs -şiăăfac ăăplanuriădeă
afaceriătotămaiărentabile,ăpeăcareăEuropaăeraăpreaămic ăpentruăaăleă
aduceă laă îndeplinire.ă Dincoloă deă grani eleă continentuluiă îns ă
existauăoăinfinitateădeăposibilit iăfinanciare.ă
Uneori,ă conduc toriă deă stată precumă Bismarckă s-auă opusă ini ialăă
tendin eloră imperialisteă ă aleă capitaliştiloră şiă aleă altoră grupuriăă
sociale,ă îns ă ulterioră ă auă cedat.ă Susceptibilitateaă func ionariloră deăă
stată înă fa aă acestoră cereriă derivaă înă ă parteă dină conştientizareaă
necesit iiăcaăstatulăna ionalăînăprocesăădeăconsolidareăs ăcâştigeăşiăă
s ăăp strezeăăsprijinulăoamenilorăădeăăafaceriăşiăalăaltorăsegmenteăaleăă
claseiăămijlociiăăcareăîmp rt şeauăăaceleaşiăăpuncteădeăvedere.ăF r ăă
bun voin aă ă acestoră for eă socialeă extremă deă bogate,ă educateă ă şiă
activeăpolitic,ăchiarăşiăregimurileăautocrateăarăfiăsuferităoădiminuareă
aăputerii.ăStateleădemocraticeătrebuiauăs ăseăsupun ăănecondi ionată
voin eiăunorăastfelădeăăgrupuriăădeăpresiuneăinfluente.ă
Noulă na ionalismă ală epociiă înfl c raă ă inimileă lideriloră ă politiciă ă laă
felă ă caă şiă peă celeă ă aleă oameniloră deă ă afaceri,ă intelectualilor,ă
vârfuriloră ecleziasticeă şiă multoră altoră categoriiă deă cet eni.ă
Convinşiădeăsuperioritateaăculturiiălorăna ionaleăşiăaăstatuluiăcareăoă
personifica,ă ă lideriiă şiă maseleă entuziasteă erauă preg titeă s ă
întreprind ă oă ini iativ ă imperialist ă ă comun ,ă ă dovedindu-şiă for aă
prinăcucerireaăşiăcolonizareaăunorăteritoriiăstr ine.ă
Înă plus,ă laă sfârşitulă secoluluiă ală XIX-lea,ă darwinismulă socială şiă
rasismulăauăexercitatăoăputernic ăinfluen .ăăDistorsionareaăteorieiă
luiăăDarwinăăaăalimentatăconflicteleăizbucniteăpeăglobăîntreăna iuniăă
careă ineauă s -şiă dovedeasc ă superioritatea,ă ceaă maiă ă capabil ă
urmândă ă s ă triumfeă asupraă ă popoareloră peă careă porniseă s ă leă
cucereasc ,ă întrecându-şiă rivaliiă europeniă înă competi iaă
imperialist .ă Rasismulă aă ă izvorât,ă deă asemenea,ă dină credin aă c ă
anumiteă raseă ă erauă superioareă prină naştere.ă Conştien iă deă
superioritateaăraseiăălorăalbeă(germaniceăsauăbritanice,ăcumăcredeauă
unii),ă rasiştiiă europeniă auă decretată c ă datoriaă loră esteă s ă supun ă
raseleăinferioareădinăafaraăgrani elorăcontinentului.ă
Al iă europeni,ă careă nuă manifestauă f işă astfelă deă atitudiniăă
darwinisteă sauă rasiste,ă pură şiă simpluă nutreauă convingereaă c ă
civiliza iaă loră leă ă dep şeaă peă toateă celelalteă dină ă punctă deă ă vedereă
material,ămoralăşiăspiritual,ăcondi ieăcareăleăimpuneaăobliga iaădeăaăă
emancipaă popoareleă înapoiateă dină restulă lumii.ă Maiă precis,ă ă eiă
sus ineauă ideeaă deă extindereă aă puteriiă europeneă cuă scopulă deă aă
aduceă acestoră neferici iă confort,ă valoriă umaneă şiă credin aă într-oă
civiliza ieăsuperioar .ăPornirileăimperialisteădeăacestăfelăauăpersistată
chiarăşiăatunciăcândăăbeneficiariiăămoderniz riiăăseăăîmpotriveauăşiă
trebuiauăsupuşiăcuăfor a.ăă
Înă secolulă ală XIX-lea,ă cândă tendin eleă imperialisteă europeneă s-auă
intensificat,ă eleă auă afectată maiă puternică doară zoneleă undeă anterioră
europeniiăf cuser ădoarămiciăincursiuni,ăAsia,ăOceaniaăşiăAfrica.ă
Laă începutulă epociiă moderne,ă Portugaliaă aă atacată India,ă îns ă
afacerileă particulareă aleă englezilor,ă careă auă ă organizată Companiaă
Indiiloră deă Est,ă auă determinată ocupareaă acesteiă ariiă şiă ulterior,ă laă
sfârşitulă secoluluiă ală XVIII-lea,ă dominareaă întreguluiă continentă Înă
perioadaă cuprins ă întreă sfârşitulă secoluluiă ală XIX-leaă şiă începutulă
secoluluiăăXX,ăcâtevaămiiădeăadministratoriăbritaniciăşiăjum tateădeăă
milionădeăautohtoniăauăconstruităunăaparatăbirocraticăcolonială careă
guvernaăaproapeădou ătreimiădinăuriaşulăsubcontinent,ăinfluen ândă
indirectă afacerileă publiceă dină restulă Indiei.ă Popula iaă colonizat ,ă
careănum raăîntreă200ăşiă300ădeămilioaneădeălocuitori,ăaăbeneficiat,ă
darăaăşiăsuferitădeăpeăurmaăăpoliticilorăpeăcareănuăleăputeaăăinfluen aă
înăniciăunăfel.ăă
Domina iaă ă britanic ă aă ă accelerată bun oar ă ă dezvoltareaă unuiă stată
modern,ă aă practiciloră economiceă şiă medicaleă moderne.ă Acesteă
schimb riă auă ameliorată curândă stareaă deă s n tateă şiă securitateaă
civil ăăaăăunuiănum rărestrânsădeăpersoane.ăAutorit ileăăauăîncercat,ă
maiă mult,ă s ă pun ă cap tă anumitoră practiciă tradi ionale,ă ă cumă ară fiă
ardereaăso iilorădeăviiăoădat ăcuăcadavrulăso ilor.ăPoateăc ăvictimeleă
poten ialeă aleă ă ritualuluiă ă ară fiă apreciată aceast ă m sur ,ă îns ,ă înă
general,ăînc lcareaătradi ieiăprovocaăăreac iiăănegative.ăRasismulăşiă
practicileă spoliatoareă aleă britaniciloră i-auă nemul umită cuă siguran ăă
şiă maiă multă peă indieni.ă Astfel,ă laă sfârşitulă veaculuiă ală XIX-leaă
oprimareaăărasial ăaădeclanşatăînăIndiaăoămişcareăna ionalist ă careă
înăscurtăătimpăs-aăbucuratădeăoăadeziuneălarg ăînărândulămaselor.ăă
Sferaă ă afaceriloră desf şurateă deă Companiaă britanic ă aă Indiiloră deă
Estă laă începutulă secoluluială XIX-leaă includeaă şiă introducereaă
opiuluiă înă Chinaă spreă ă comercializare.ă Conduc toriiă chineziă ă auă
încercatăs ăpun ăcap tăacestuiăcomer ădarăbritaniciiăauăripostatăprinăă
for aăarmelor.ăAngliaăaăcâştigatăacesteăr zboaieăaleăopiuluiă(1839-
1842),ă înă ă urmaă c roraă Chinaă şi-aă pierdută par ială suveranitatea.ă
Înving toriiă auă reuşită ă s ă ob in ă dreptulă deă a-şiă continuaă afacerileăă
cuăopiu,ăfixândătotodat ătarifeăavantajoaseăpeăăm rfurileăenglezeştiă
vânduteă înă Chinaă şiă aplicândă cet eniloră britaniciă reziden iă înă ar ăă
legisla iaăăbritanic ,ănuăchinez .ăă
Înăcontinuare,ăFran a,ăRusiaăşiăStateleăUniteăauăumilităşiămaiă multă
China,ă extinzândă aceleaşiă ă privilegiiă tarifareă şiă drepturiă legaleă
asupraă cet eniloră lor.ă Probabilă c ă şiă japoneziiă ară fiă suferită oă
limitareă similar ă aă suveranit iiă dac ă nuă şi-ară fiă occidentalizată
institu iileăăeconomiceăşiămilitareăsuficientădeămultăîncâtăs -iă in ălaă
distan ăpeăeuropeniăşiăpeăamericani.ăCreştereaăputeriiăJaponieiăi-aă
permisă acesteiă na iuniă asiaticeă s -şiă construiasc ă înă zon ă ună
imperiuă colonială propriuă şiă s ă înfrâng ă ună gigantă europeană ă înă
r zboiulăruso-japonezăă(1904-1905).ă
Expansiuneaă ă Rusieiă aă urmată oă alt ă cale.ă Ună capelană creştină
ortodoxă rus,ă cuă cruceaă ridicat ă deasupraă capuluiă ă aă ă p trunsă înă
Taşkentă înă frunteaă armateloră careă auă ocupată oraşulă înă iunieă 1865.ă
Acestă centruă musulmană cucerită deă solda iă înă numeleă ă aruluiă
AlexandruăalăăII-leaăăeraăprimulăoraşăimportantăcapturatădeăelăîntr-oă
vast ă ă regiuneă dină Asiaă Central ,ă Turkestanulă Occidental.ă Ună
deceniuăămaiătârziu,ăimperiulărusăăînglobaseăîntregăacestăteritoriu.ă
Pân ă înă ă 1875,ă Rusiaă aă ob inută şiă alteă posesiuniă laă ă estă deă Asiaăă
Central .ăSubăpresiuneaăsimultan ăaăăAngliei,ăFran eiăăşiăRusiei,ăînă
1858ăşiă1860,ăChinaăaăsemnatătratateăăprinăcareărenun aălaăoăserieădeă
teritoriiăînăfavoareaă arului.Înăcontinuare,ăRusiaăaăcedatăJaponieiăună
lan ă deă insuli eă dină pacific,ă înă schimbulă ă jum t iiă sudiceă aăă
Sahalinului.ă Expansiuneaă imperialist ă subă Alexandruă ală II-leaă aă
reprezentată punctulă culminantă ală uneiă ă îndelungateă ă istoriiă
conflictualeăăîntreăăruşiăşiăpopoareleăturciceăăşiăasiaticeădinăăaceast ă
regiune.ă Demersulă imperialistă aă fostă motivată şiă deă considera iiă
religioase.ă Probabilă îns ă c ă agen iiă expansiuniiă ruseă erauă
preocupa iămaiăcurândădeăprofiturileămaterialeăşiăstrategiceăpeăcareă
doreauă s ă leă realizeze.ă Indiferentă deă inten iileă ă ruşilor,ă modulă ă deă
via ăalăăautohtonilorăădinăzon ăs-aăăschimbatăfoarteăpu in.ăă
ÎnătimpăăceăAlexandruăalăăII-leaăîşiăextindeaăimperiulăc treănordulăă
Asiei,ăNapoleonăalăIII-leaăăasiguraăFran eiăunănouăimperiuăcolonială
înă sud.ă Oă demonstra ieă deă for ă aă floteiă saleă laă ă Saigonă aă marcată
debutulăcampanieiăimperialisteăfrancezeăînăaceast ăregiune,ăînăanulă
1859.ă Zeceă aniă maiă târziu,ă trupeleă împ ratuluiă ocupauă întreagaă
Indochin .ăAgen iiăimperialiştiăaiăăceluiăăde-alădoileaăImperiuăşiăaiă
RepubliciiăaăăTreiaăauădepusăeforturiămaiăsus inuteădeăconvertireăaă
b ştinaşiloră asiaticiă laă modulă deă via ă europeană decâtă ruşiiă şiăă
englezii.ă Totuşiă franceziiă auă continuată s -iă tratezeă peă locuitoriiă
Indochineiă caă peă oă popula ieă supus ă şiă inferioar ,ă ă ceeaă ceă aăă
generat,ăcaăşiăînăIndia,ămişc riăăna ionalisteăanticoloniale.ă
Înă secolulă ală ă XIX-lea,ă dup ă maiă bineă deă 300ă deă aniă deă cândă
portugheziiăîncepuser ăs ăcucereasc ăăprimeleăăcoloniiădeăcoast ăînă
Africa,ă europeniiă continuauă s ă de in ă oă por iuneă foarteă mic ă dină
continent,ăf r ăaăştiiăaproapeănimicădespreăăgeografiaăluiăfizic ăăşiă
social .ă Înă urm toriiă şaptezeciă deă ani,ă eiă şi-auă accelerată ă treptată
ritmulă deă anexareă teritorial ,ă angajându-seă într-oă competi ieă
n valnic ădeăcucerireăaăîntreguluiăcontinent.ă
Olandeziiă îşiă adjudecaser ,ă laă începutulă epociiă moderne,ă Capulă
BuneiăSperan e,ăoăvast ăcolonieădinăextremitateaăsudic ăaăăAfricii.ă
Înă 1806,ă engleziiă ă auă cucerită Capeă Town,ă deă undeă auă începută s ă
p trund ă înă interior.ă Coloniştiiă olandeziă (burii)ă s-auă revoltat,ă maiă
alesă dup ă ceă engleziiă auă decretată abolireaă sclavieiă în1834.ă Caă s ă
scapeădeăenglezi,ăburiiăs-auăretrasăînăinteriorulăăcontinentului(1834-
1837),ă undeă s-auă organizată ă înă dou ă republici.ă Conflicteleă ă întreă
primulăăşiăalădoileaăvalădeăinvadatoriăăeuropeniăăauăpersistat.ăÎnăceleă
dină urm ,ă oă numeroas ă armat ă britanic ă ă aă ă pusă cap tă acestorăă
divergen eăînăbrutalulăR zboiăalăburiloră(1899-1902).ăă
Penetra iaăfrancez ăînceput ăînă1830ăpeăcoastaăAfriciiădeăăNord,ăînă
Algeria,ă aă ă provocată oă reac ieă şiă maiă ostil ă decâtă ceaă ă produs ă înă
aceiaşiăperioad ădeăengleziăînăăsud.ăAuătrebuităs ătreac ătreizeciădeă
aniădeălupteăcrânceneăcuămusulmaniiăalgerieniăpentruăcaăFran aăs ă
dobândeasc ă controlulă definitivă înă regiuneaă deă ă coast .ă Proiectulăă
luiăNapoleonăalăIII-leaădeăconstruireăaăCanaluluiădeăSuez,ăîncheiată
înă1869,ăăprecizaămarileăăintereseăfrancezeăpeăcontinentulănegru.ăCuă
toateăacestea,ăAngliaăs-aăîmpotrivităpromptăp trunderiiăăFran eiăînă
col ulă nord-vestică ală continentului,ă ajungândă chiară s ă controlezeă
canalulă(1872).ăÎnăcontinuare,ărivalitateaăăfranco-englez ăînăăzon ăaă
crescutăatingândăcoteăprimejdioase.ăă
Înăvremeăceătrupeleăbritaniceăăşiăfrancezeăîncercauăăs ăocupeănordulă
şiăsudulăAfricii,ăregeleăbelgianăLeopoldăalăII-leaăaăp trunsăînăinimaă
continentului,ă cucerindă aceast ă regiuneă cuă titlulă deă posesiuneă
personal .ă Davidă Livingstone,ă medică şiă misionară englez,ă ajunseseă
înăAfricaăCentral ăînă1841.ăCaăăsubterfugiuădeăatragereăaăcititorilor,ă
ziarulănewyorkeză“Herald”ăl-aătrimisăpeăH.ăM.ăStanleyăînăăc utareaă
doctoruluiăăLivingstoneăă(1871).ăÎnăcontinuare,ăStanleyăaăpromovată
comer ulă ă înă teritoriileă ă deă peă fluviulă Congoă explorateă ă deă el.ă Înăă
1876,ă Stanleyă aă reuşită s -lă conving ă peă Leopoldă s -iă ă cedezeă ună
teritoriuă vastă amplasată laă ă sudă deă fluviulă Congo,ă şiă ă s ă creezeă
planta iiă deă cauciuc,ă caă afacereă particular .ă Fran aă aă intervenită
imediat,ăpretinzândăteritoriulăaflatălaănordădeăfluviu.ăEraăînceputulă
unuiăputernicăconflictăăăăă
Noulă regată dină Africaă Central ă ală luiă Leopoldă eraă oă colonieă
personal ,ănuăoăposesiuneăbelgian .ăElăcon ineaăăteritoriiărâvniteăînă
egal ă m sur ă deă Fran a,ă Anglia,ă ă Portugaliaă şiă Germania.ă Astfel,ă
conduc toriiăămarilorăputeriăeuropeneăauădecisăs ăă in ăoăconferin ăă
înă cadrulă c reiaă s ă rezolveă acesteă diferendeă şiă s ă reglementezeă
colonizareaă teritoriiloră dină jurulă ă deşertuluiă ă Sahara.ă Înă discu iileă
purtateălaăBerlin,ăparticipan iiăauăconvenităc ă inutulăafricanăalăluiă
Leopoldăeraăoăposesiuneăpersonal ,ăăneputândăfiăcontrolat ăniciădeăă
Belgia,ăniciădeăaltăăstat.ăDeăasemenea,ădiploma iiăăauădelimitatăună
perimetruăconvenabilăăpentruăcoloniaăluiăLeopold,ădeclarândăc ,ăpeă
viitor,ă marileă ă puteriă nuă puteauă aveaă preten iiă decâtă asupraă
teritoriilorăocupateăefectiv.ă
Dup ă conferin aă deă laă Berlin,ă regeleă Leopoldă ă aă continuată s -şiă
exploatezeă planta iileă cuă aceleaşiă metodeă inumaneă deă munc ă
“sclavagist ”ă caă şiă anterior.ă Înă decursulă aniloră s-aă declanşată oă
anchet ăinterna ional ăpeăaceast ătem .ăSubăpresiuneaăcomunit iiă
interna ionaleă careă urm reaă cuă ună ochiă critică proiectulă ini iată deă
monarhulăbelgian,ăpân ălaăurm ăcoloniaăaăfostăăpreluat ădeăstat,ăînă
1908,ăeaădevenindăcunoscut ăsubădenumireaădeăCongoăbelgian.ă
Goanaă frenetic ă dup ă noiă teritorii,ă careă aă condusă laă convocareaă
Conferin eiă deă laă Berlin,ă aă continuată şiă dup ă încheiereaă lucr riloră
acesteia.ă Britaniciiă auă cucerită ă regiuniă laă nordă ă deă Capulă Buneiă
Speran e,ă ajungândă pân ă laă teritoriileă ocupateă deă germani,ă
portugheziăşiăbelgieni.ăLaănordădeăfâşiaăformat ădeăAfricaădeăEst,ă
Angliaă ă aă maiă cucerită alteă dou ă coloniiă (Kenyaă şiă Uganda),ă
impunându-leă Egiptuluiă şiă Sudanuluiă statutulă deă ă protectorat.ă
Astfel,ă ceaă maiă mareă parteă aă Africiiă deă Estă apar ineaă englezilor.ă
Fran aăaăînglobatăăaproapeădou ăătreimiăădinăvestulăcontinentuluiăînă
imperiulăeiăşi,ădac ănuăarăfiăfostăblocat ădeăAnglia,ăarăfiăcontinuată
s ăînaintezeăăc treăest,ăspreăMareaăRoşie.ăSpania,ăGermaniaăşiăItaliaăă
de ineauăteritoriiărelativămiciăînăăAfricaădeăăNord.ăÎnă1911,ăitalieniiă
auă cucerită Tripoliă peă careă ă l-auă rebotezată Libia.ă Dup ă ă c dereaă
regiuniiă tripolitane,ă numaiă Etiopiaă înă estulă Africiiă şiă Liberiaă peă
coastaădeăvestăşi-auămaiăăp stratăindependen a.ăÎnă1896,ăetiopieniiăă
reuşescă s ă resping ă oă expedi ieă italian ,ă prezervându-şiă libertatea.ă
Liberia,ă stată înfiin ată deă americaniă ă pentruă sclaviiă elibera i,ă şi-aă
p strat,ă deă asemenea,ă neatârnarea.ă Oricum,ă pân ă înă 1914,ă marileă
puteriăeuropeneăcuceriser ăceaămaiămareăparteăaălumii.ăÎncepândăcuă
aceast ădat ,ăauăînceputăs -şiădisputeăpropriileăteritorii.ăă
Româniaă ă înă ă rela iileă interna ionaleă (1878-1914).ă Prevederileă
tratatuluiă deă laă Berlină auă fostă primiteă cuă r ceal ă şiă resentimentă înă
România,ă pierdereaă suduluiă Basarabieiă fiindă interpretat ă caă oă
înc lcareăaăăsuveranit iiăna ionale.ăDreptăăurmare,ăRusiaăaădevenită
dină nou,ă atâtă înă ochiiă guvernuluiă câtă şiă înă ceiă aiă opinieiă ă publice,ă
inamiculăăpublicănum rulăunu,ăcelăcareăîşiăînşelaăaliatulădup ăceăseă
folosiseădeăelăînăr zboi.ă
Înă condi iileăsl biciuniiăfrancezeădeăădup ă1871ăăşiăaleăinteresuluiă
mariloră ă puteriă occidentaleă pentruă Balcani,ă singureleă riă careă
puteauăăreprezentaăoăcontrapondereăfa ădeăexpansionismulărusăerauă
Germaniaă şiă ă Austro-Ungaria.ă Înă pofidaă rela iiloră încordateă cuă
Viena,ătensionateăănuănumaiădinăpricinaăăTransilvaniei,ădarăăşiăădină
ceaă aă ă chestiuniiă Dun riiă şiă ă aă raporturiloră comerciale,ă guvernulă
liberală condusă deă I.C.Br tianuă s-aă apropiaă ă tă treptată deă Puterileăă
Centrale,ăajungându-seăînă1883ălaăsemnareaăunuiăătratatădeăalian ă
cuă ă Austro-Ungaria,ă laă careă ă auă aderată apoiă Germaniaă şiă Italia.ă
Tratatulăvaăfiăreînnoităîn1892,ă1902ăşiă1913,ăiarăprevederileăluiăauă
fostă inuteădeparteăădeăcunoştin aăăpublicului,ăfiindăcunoscuteădoară
deă şefiiă cabinetului.ă Eleă ă nuă auă fostă aduseă ă niciodat ă înă discu iaă
parlamentuluiă deă teamaă ă respingeriiă lor.ă Totuşi,ă înă ă contextulă
interna ională ulterioră ă tratatuluiă deă laă Berlin,ă aderareaă laă Triplaă
Alian ă ă aă avută uneleă efecteă ă favorabile,ă aă scosă Româniaă dinăă
izolareaădiplomatic ăînăcareăăseăg sea,ăi-aăconsolidatăpozi iaăînăsud-
estulă Europei,ă aducându-iă înă acelaşiă timpă uneleă avantajeăă
economiceăăpeăpia aăăcentral-european .ăÎnăacelaşiătimpăîns ,ăeaăaă
stânjenităluptaăăna ional ămaterializat ăprinăajutorulăpeăcareăregatulă
îlăputeaăacordaădeschisăromânilorăardeleni.ăAstfel,ăpeătermenăălung,ă
alian aăcuăPuterileăCentraleămergeaăînăcontraăintereselorăna ionaleă
şiăîmpotrivaăspirituluiăpublicăautohton.ăă
Fa ădeăzonaăbalcanic ,ăRomâniaăaămanifestatăînăaceast ăperioad ă
ună interesă sc zut.ă Rela iileă cuă Greciaă auă fostă înă generală proaste,ă
maiăalesădatorit ăproblemeiăaromâneşti.ăRela iileăcuăPoartaăauăfostă
practică inexistente.ă Celeă ă cuă ă Bulgariaăauăfostăămaiăădegrab ăreci.ă
Maiă strânseă auă fostă doarărela iileăcuăSerbia,ăăBucureştiulă fiind,ădeăă
obicei,ăostilăpoliticiiăantisârbeştiăăaăAustro-Ungariei.ă
Renaştereaăăpolitic ăşiămilitar ăaăFran eiăăc treăsfârşitulăveaculuiăală
XIX-lea,ăprecumăşiăoăadev rat ăexplozieădeăsentimenteăfilofrancezeă
înărândurileăintelectualit ii,ădublateădeăoăetern ăanimozitateăfa ădeă
autorit ileă maghiare,ă auă preg tită terenulă pentruă lentaă dară siguraăă
reorientareă diplomatic ă careă ă vaă culminaă cuă ieşireaă Românieiă dină
TriplaăAlian ăşiăaderareaăăeiăălaăAntant .ă
R zboaieleă balcaniceă auă deviată pentruă scurtă timpă aten iaă opinieiă
publiceă deă laă totă maiă ascu itulă conflictă româno-maghiară dină
Transilvania.ă Încheiereaă celuiă ă de-ală doileaă ă r zboiă balcanică prină
paceaădeăălaăBucureştiăaăadusăRomânieiăCadrilaterul,ăaceaăparteăaă
Dobrogeiăl sat ăăBulgarieiăăînă1878.ăăM suraăăvaăînveninaăăpentruă
mult ăăvremeărela iileănoastreăcuăvecinulădeălaămiaz ziăşiăvaăsl bi,ă
înăchipăevident,ăfrontulădeăsudăînăclipaăăintr riiăăRomânieiăînăr zboi.ă
ă

ÎNTREB RIăDEăVERIFICAREă

ă
1.ăCareăauăfostăprincipaleleăătr s turiăăaleăGermanieiăbismarckiene?ă
2.ă Ceă importan ă şiă amploareă auă avută politicileă ă socialeă ă înă
Germania,ăAngliaăşiăFran a?ă
3.ă Modernizareaă principaleloră stateă europeneă aă fostă ună procesăă
uniformăăsauăaăcunoscutădiferen eădeălaăunăcazălaăaltul?ă
4.ă Careă auă fostă factoriiă careă ă auă ă predispusă Rusiaă spreă ă oă caleă aă
schimb riiăsocialeădeătipărevolu ionar?ă
5.ă Careă auă fostă circumstan eleă redimension riiă fenomenuluiă deă
expansiuneăeuropean ăînăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăăalăXIX-lea?ă
6.ă Careă aă ă fostă loculă şiă rolulă Românieiă înă contextulă Europeiă sud-
esticeăîntreăaniiă1878ăşiă1914?ăă
ă
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ă
1.ă Alistaireă Horne,ă Theă ă Fallă ofă Paris.ă Theă Siegeă andă theă
Commune,ă1870-1,ăTheăReprintăSociety,ăLondon,ă1967.ă
2.ă Jacquesă Madaule,ă Istoriaă ă Fran ei,ă vol.ă ă IIă şiă III,ă Bucureşti,ă
1973.ă
3.GiulianoăProcacci,ăăIstoriaăitalienilor,ăEdituraăPolitic ,ăBucureşti,ă
1975.ă
4.ă J.M.ă Roberts,ă Theă ă Pelicană Historyă ofă theă World,ă Penguină
Books,ă1986.ă
5.ă G.M.ă Trevelyan,ă Istoriaă ilustrat ă aă Angliei,ă Edituraă Ştiin ific ,ă
Bucureşti,ă1975.ă
6.ă*ă*ă*ăRomâniaăînărela iileăinterna ionaleă1699-1939,ă(coord.ăL.ă
Boicu,ăV.Cristian,ăGh.ăPlaton,ăEdituraăJunimea,ăIaşi,ă1980.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăă
 TEMAăXă
ă
PRIMULăăR ZBOIăăMONDIALă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1.ăOriginileăprimeiămariăconflagra iiăămondialeă
2.ăPrincipaleleăopera iiămilitareădeăpeăăfronturileăădeăvestăăşiădeăestă
3.ăSistemulătratatelorăădeăpaceăădeălaăVersaillesăşiăimportan aăluiă
4.ă Revolu iaă bolşevic ă sauă instaurareaă primuluiă totalitarismă alăă
stângiiă
ă
Condi iileă existenteă înă Europaă începutuluiă deă secolă XXă sporeauă
probabilitateaăunuiăconflictăarmat,ădeşiăconflagra iaăcareăaveaăs ăseă
dezl n uieă timpă deă patruă aniă întreă principaleleă puteriă europeneă nuă
era,ă fireşte,ă inevitabil .ă Ună conflictă europeană deă asemeneaă
propor iiă aă fostă generat,ă înă principal,ă deă ună ardentă na ionalismă şiă
dinăinfluen aăaădou ăsistemeăpotrivniceăădeăalian e.ă
Combina iaă dintreă putereaă ruseasc ă şiă na ionalismulă slaviloră dină
sudă reprezentaă oă amenin areă c reiaă Habsburgiiă nu-iă puteauă faceă
fa ăăsinguri.ăNumaiăc ăAustriaăaveaăunăaliatăredutabilăînăGermania.ă
Înă 1871,ă cândă s-aă formată Imperiulă German,ă elă aă devenită foarteă
curândă cadrulă institu ională careă ad posteaă ceaă ă maiă ă puternic ă
na iuneă deă peă continentulă european.ă Deă îndat ă ceă aă asigurată
Germanieiăpozi iaădorit ,ăcancelarulăOttoăvonăBismarckăaăini iatăoă
ac iuneă deă protejareă ă aă intereseloră na iuniiă prină instituireaă unuiă
sistemă complicată deă alian eă îndreptată înă primulă rândă împotrivaă
Fran ei.ăăăăă
Câtătimpăaăfostălaăputere,ăBismarckăaăreuşităs ă in ăatâtăAustria,ăcâtă
şiă Rusiaă legateă deă Germania,ă z d rnicindă astfelă efortulă Fran eiă deă
a-şiăg siăunăaliatăputernicăpeăcontinent.ăAcestărezultatăaăfostăob inută
ină deceniulă ală optuleaă prină formareaă Ligiiă celoră treiă împ ra i,ă
asociereaăliber ăaăGermaniei,ăAustrieiăsiăRusiei.ăConflicteleădintreă
imperiulă Romanoviloră siă celă ală Habsburgiloră auă determinată Rusiaă
s ăias ădinăLig ăînă1878,ăîns ăBismarckăaăg sităoăalt ămodalitateădeă
prevenireăaăuneiăalian eăfranco-ruse.ă
Intereseleăgermaneăcereauămaiăpresusădeăoriceămen inereaă
leg turiloră cuă Austria.ă Aşadar,ă înă 1879,ă Bismarckă aă
încheiată înă secretă oă Dubl ă Alian ă cuă Imperiulă
Habsburgic.ă Celeă dou ă puteriă seă angajauă s ă lupteă
împreun ă împotrivaă Rusieiă dac ă aceast ă ar ă ară fiă atacată
fieăGermania,ăfieăAustria.ă
Înă 1882,ă Italiaă s-aă al turată structuriiă diplomaticeă austro-germane,ă
creândăTriplaăAlian .ăPrinăcaracterulăsecretăalăacestorăacorduriăşiă
prină iscusiteă manevreă diplomatice,ă Bismarckă aă reuşită saă men in ă
rela iiăamicaleăîntreăGermaniaăşiăRusiaăpeătotăparcursulădeceniuluiă
ală optulea,ă deşiă Alian aă îiă desemnaă peă ruşiă caă fiindă poten ialiiă
duşmani.ă Cuă toateă acestea,ă structuraă deă securitateă s-aă modificată
rapidăşiăpericulosădup ăretragereaăluiăBismarckăînă1890.ă
SuccesorulăluiăBismarck,ăLeoăvonăCaprivi,ănuăeraă
interesatădeăcontinuareaărela iilorăamicaleădintreă
GermaniaăsiăRusia.ăDup ăexpirareaăacordurilorăcuă
Germania,ăînă1894,ăstatulă aristăaăîncheiatăoăalian ăcuă
Fran a.ăÎncepândădinădeceniulăalănou lea,ăGermaniaăs-aă
slujitădeăDublaăAlian ăcuăscopulădeăaăpromovaă
ini iativeleăagresiveăaleăAustriei,ăînălocăs ăleălimiteze.ăCaă
urmare,ăatitudineaăAustrieiăfa ădeăRusiaăaădevenitămaiă
îndr znea .ă
Evolu iaăstructuriiădeăputereădeăpeăcontinentăreprezentaăoă
problem ăgrav ăpentruăAnglia.ăRivalit ileăimperialisteăîiă
men inuser ăpeăbritaniciăînăconflictăcuăruşiiăşiăcuă
francezii,ăîns ăconsolidareaărapid ăaăputeriiămilitareăaă
Germanieiăşiăprogreseleăeiăremarcabileăînăcomer ulă
interna ionalăauădevenităpân ălaăurm ăprincipalulămotivă
deăîngrijorareăalăenglezilor.ăAşadar,ăînă1904,ăFran aăşiă
Angliaăauăîncheiată“AntantaăCordial ”,ăpactădeăap rareă
reciproc ,ădarănuăoăalian ăpropriu-zis .ăÎnă1907,ăacesteă
dou ăna iuniăauăîncheiatăacorduriăsimilareăcuăRusia,ă
creândăAntanta.ăAcumămarileăputeriăaleăEuropeiăerauă
grupateăînădou ăalian e.ăAceast ăstructur ădiplomatic ă
ofereaăgaran iaăc ,ădac ăvreunaădintreăna iuniăarăintraăînă
vâltoareaăr zboiului,ătoateăcelelalteăoăvorăurma.ă
ă
O perioadă de crize – cauzele imediate ale războiului
Oă serieă deă crizeă interna ionaleă cuă evolu ieă rapid ă auă încurajată
formareaă alian eloră meniteă s ă garantezeă oă maiă mareă securitateă aă
stateloră membre.ă Conflicteă dină ceă înă ceă maiă frecventeă auă afectată
rela iileă dină interiorulă grup riloră rivaleă şiă interac iunileă dintreă
acesteăgrup riă–ăalian eleăs-auăstrânsăiarăceleădouaătabereăauădevenită
şiămaiăagresive.ă
Imperiulă africană ală Fran eiă includeaă ceaă maiă mareă parteă aă
Marocului,ă amplasată peă coastaă nord-vestic .ă Înă 1905,ă împ ratulă
WilhelmăalăII-leaăalăGermanieiăs-aădusălaăTanger,ăînăMaroc,ăundeă
s-aă angajată s ă sus in ă eliberareaă Maroculuiă deă subă domina iaă
francez .ă Elă inten ionaă s ă demonstrezeă c ă într-oă asemeneaă
confruntareă franceziiă nuă puteauă s ă contezeă peă sprijinulă Angliei,ă
parteneraălorăînănouaăAntant .ăOăconferin ăinterna ional ă inut ăînă
1906ălaăAlgeciras,ăînăSpania,ăaădovedităexactăcontrariul.ăAngliaănuă
numaiă c ă aă sus inută dreptulă Fran eiă deă a-şiă exercitaă domina iaă înă
Maroc,ădarăaăşiăini iatăproiecteădeăcolaborareămilitar ăînăcazulăunuiă
r zboiă cuă Germania.ă Oă confruntareă similar ă întreă Fran aă şiă
Germania,ă înă 1911,ă aă consolidată şiă maiă multă rela iileă militareă dină
cadrulă Antantei,ă accentuândă ostilitateaă stateloră membreă fa ă deă
TriplaăAlian .ă
Conflicteleăinterna ionaleăcareăînă1914ăauădusălaă
izbucnireaăMareluiăR zboiăauăavutăîns ălocăînăPeninsulaă
Balcanic .ăAstfel,ăregiuneaăşi-aămeritatădenumireaădeă
“butoiăcuăpulbere”ăalăEuropei.ăComponenteleăacesteiă
“bombe”ăerau:ăluptaămicilorăstateă(Grecia,ăSerbia,ă
BulgariaăşiăMuntenegru)ăpentruăa-şiăextindeăăputereaăsauă
teritoriulăînădetrimentulă rilorădinăjur,ăinclusivăAustriaăşiă
Turciaă;ăluptaăturcilorăotomaniădeăa-şiăp straăăsuprema iaă
asupraăuneiăpor iuniăcâtămaiăîntinseădinăBalcani,ă
încerc rileăRusieiădeăa-şiăsporiăinfluen aăînăzon ,ă
eforturileăAustrieiădeăaăfaceăfa ăamenin rilorăRusieiăşiă
for elorăna ionalisteădinăBalcani.ă
Primaăcriz ăbalcanic ăaăînceputăprinăanexareaăneaşteptat ă
aăBosniei-Her egovinaădeăc treăAustria,ăînă1908,ăcuă
scopulădeăblocaăambi iileăturceştiăsauăsârbeăînăaceast ă
regiune.ăSerbiaănuăputeaăfaceănimicăatâtaăvremeăcâtă
Rusia,ăsl bit ădeărecentulăr zboiăcuăJaponiaăşiădeă
revolu iaădină1905,ănu-iăofereaăsprijinul.ăTotuşi,ălaă
nevoie,ătrupeleăgermaneăerauăgataăs ăintreăînălupt ădeă
parteaăAustriei,ăastfelăîncâtăstratagemaăHabsburgilorăaă
reuşit.ăÎnăurmaăacestuiăincident,ăAustriaăaădevenitătotămaiă
îndr znea ,ăiarăinamiciiăimperiuluiătotămaiăostili.ă
Dup ăpatruăaniădeărelativ ălinişteăînăsud-estulăEuropei,ăînă
Balcaniăauăizbucnitădou ăr zboaie,ălaăscurtătimp,ăunulă
dup ăaltul.ăPrimulăaăizbucnităină1912,ăcândăSerbia,ă
Grecia,ăBulgariaăşiăMuntenegruăşi-auăunităfor eleăpentruă
aăanexaăteritoriiăturceşti.ăLaăoălun ădup ăîncetareaă
ostilit ilor,ăluptaăpentruăîmp r ireaăpr ziiăaăgenerată
r zboiulădintreăBulgariaăşiăalia iiăei.ăBulgariaăaăfostă
învins .ăTotuşi,ăamenin areaăaustriac ăi-aăîmpiedicatăpeă
sârbiăs ăprofiteădeăaceast ăvictorieăaşaăcumăarăfiădorit.ă
Serbiaăaăconsideratăfaptulădreptăunăafront,ăaşaăc ăsitua iaă
dinăBalcaniăaădevenitămaiăexploziv .
Înă deceniileă dinainteaă declanş riiă r zboiului,ă înă 1914,ă
europeniiă auă cochetată cuă ideeaă deă putereă militar ă maiă
multă caă oricândă înă decursulă istoriei.ă Aceast ă adeziuneă
proveneaăăîntr-oăoarecareăm sur ădinăsatisfac iaăşiăemo iaă
deă aă priviă desf şur rileă deă for ă militar ă dublateă deă
certitudineaă c ă for eă masiveă ap rauă intereseleă rii.ă
Experien aăsugeraăşiăconsiderenteleădeăordinăpracticăcareă
 justificauă admira iaă fa ă deă putereaă militar .ă Deă laă
jum tateaă secoluluiă ală XIX-lea,ă r zboaieleă auă fost,ă deă
regul ,ă rapideă şiă decisive,ă aducândă rezultateleă doriteă cuă
pre ulăunorăpierderiăumaneăşiămaterialeărelativăsc zute.ă
Încredereaă înă primatulă puteriiă militareă aă determinată stateleă
europeneăs ăseăangajezeăîntr-oăcurs ăaăînarm rilorăcareăaădusă
laă formareaă celoră maiă mariă şiă maiă distrug toareă ă armateă
cunoscuteă înă istorie.ă Dimensiunileă acestoră armateă şiă
înzestrareaă asigurat ă deă epocaă industrial ă necesitauă oă
planificareăatent ăpentruămobilizareaălor.ăAngajamenteleăîntreă
alia iăcomplicauăşiămaiămultăplanurileăstrategice.ăDeăexemplu,ă
conduc toriiăgermaniăerauănevoi iăs ăseăpreg teasc ăpentruăună
r zboiăpeădou ăfronturi.ăEiăconsiderauăc ămaiăîntâiăeraănecesară
s ă înfrâng ă Fran a,ă careă seă dezvoltaă rapid,ă apoiă s ă întoarc ă
armeleăîmpotrivaăRusiei.ă
Acesteă circumstan eă auă determinată adoptareaă unoră strategiiă şiă
proceduriă deămobilizareăcomplicateăşiărigide,ăcare,ăoădat ăini iate,ă
ară fiă fostă greuă deă modificat.ă Chiară dac ă scopulă acesteiă competi iiă
r zboiniceă eraă înă primulă rândă defensiv,ă complexitateaă situa ieiă
sporeaătemerileăşiăantipatiileăna ionale,ăamplificândăfiecareăcriz .ă
ă
ă
Primulăr zboiămondial,ă1914-1918ă
ă
CrizaădinăBalcaniăcareăaădeclanşatăprimulăr zboiămondialăaăîncepută
laă28ăiunieă1914.ăÎnăaceaăzi,ălaăSarajevo,ăînăBosnia,ăaăfostăasasinată
arhiduceleăFranzăFerdinand,ămoştenitorulătronuluiăAustriei.ăAustriaă
i-aă f cută r spunz toriă deă acestă actă teroristă peă slaviiă na ionaliştiă
influen a iă deă Serbiaă şiă aă f cută asupraă acesteiaă presiuniă meniteă s ă
ofereă ună pretextă pentruă declanşareaă r zboiului.ă Guvernareaă
habsburgic ă eraă hot rât ă s ă înl tureă definitivă pericolulă slav,ă iară
Germaniaăaăf g duităăoădat ăînăplusăs ăsprijineăAustria,ăcuăcareăeraă
aliat .ă Rusiaă nu-iă puteaă dezam giă dină nouă peă slaviiă dină sud.ă Caă
atare,ăaăasiguratăajutorăSerbiei.ăOălunaămaiătârziuăaăizbucnităMareleă
R zboi,ăprintr-oăreac ieăînălan ăaămobiliz rilor.ă
Declara iaă deă r zboiă f cut ă Serbieiă deă c treă Austriaă laă 28ă iunieă
1914ă aă determinată Rusiaă s -şiă mobilizezeă trupeleă laă grani aă
AustrieiăşiăGermaniei,ălaă29ăiulie.ăDouaăzileămaiătârziu,ăGermaniaăaă
cerută Fran eiă s -şiă precizezeă inten iileă şiă totodat ă aă trimisă ună
avertismentă categorică Rusieiă s ă încetezeă mobiliz rile.ă Cumă
conducereaă arist ă nuă aă dată aten ieă avertismentului,ă laă 1ă august,ă
Germaniaăaădeclaratăr zboiăRusiei.ă
ÎnăaceeaşiăziăînăcareăGermaniaăşiăRusiaăauăintratăînăr zboi,ăaă
începută mobilizareaă trupeloră franceze.ă Pesteă douaă zile,ă
 Germaniaă aă lansată ună atacă prină Belgiaă înă direc iaă Fran ei.ă
Angliaăaădeclaratăc ăunătratatăsemnatăînă1829ăoăobligaăs ăapereă
statulăneutruăalăBelgiei,ăastfelăc ,ălaă4ăaugust,ăaăintratăînăr zboiă
împotrivaă Germaniei.ă Planurileă deă r zboiă aleă tuturoră acestoră
combatan iăanticipauăvictoriiărapide,ădeciăunăr zboiăscurt.ăDină
nefericire,ă previziunileă loră nuă auă fostă sortiteă s ă seă
îndeplineasc .ă
Cândă Triplaă Alian ă şiă Antantaă auă dezl n uită r zboiul,ă Italiaă aă
r masă laă începută neutr .ă Dară Germaniaă şiă Austriaă şi-auă g sită al iă
alia i.ă Înă noiembrieă 1914ă liă s-aă al turată Turcia.ă Înă anulă urm tor,ă
Bulgariaă s-aă aliată cuă Germaniaă şiă Austria.ă Acesteă patruă “Puteriă
Centrale”,ăgrupateălaăunălocăînămijloculăcontinentului,ădispuneauădeă
avantajulăstrategicădeăa-şiăputeaăcoordonaărelativăuşorăopera iunileă
militare.ăUnădezavantajămaiăimportantăeraăefortulăepuizantăalălupteiă
peădou ăfronturi.ă
Peăfrontulădeăvest,ăundeăseădecideaăsoartaăr zboiului,ăGermaniaăseă
confruntaăcuătreiădintreă“puterileăaliate”-ăFran a,ăAngliaăşi,ădinămaiă
1915,ăItalia.ăÎnă1917,ăStateleăUniteăauădevenităoă“putereăasociat ”ă
deăparteaăalia ilor.ăÎnăanulă1917,ăprintreăputerileăaliateăasociateăseă
num rauăşiăRomânia,ăGrecia,ăPortugaliaăşiămulteăstateădinăAmericaă
Latin .ăPeăfrontulă deăest,ăRusiaăduceaăgreulăr zboiuluiăluptândădeă
parteaăAlia ilorăîmpotrivaăPuterilorăCentrale.ă
FrontulădeăVestă
Laă câtevaă s pt mâniă dup ă invaziaă Fran ei,ă aă devenită limpedeă c ă
ofensivaă german ă peă frontulă deă vestă suferiseă ună eşec.ă For eleă
masateă aiciă s-auă rezumată laă ună r zboiă deă rutin ,ă f r ă preaă multeă
manevreăşiăcuămariăpierderiădeăvie iăomeneşti.ăArmateleăpotrivniceă
auă s pată oă serieă deă tranşeeă de-aă lungulă liniiloră frontuluiă careă
str b teauăestulăFran eiăpeăoălungimeădeăcircaă800ădeăkm.ăAiciă auă
r masă s ă seă supraveghezeă unaă peă altaă pesteă oă fâşieă deă p mântă
neutr ,ă scurmat ă deă obuzeă şiă în esat ă deă sârm ă ghimpat .ă
Mitraliereleă ,ă “regineleă tranşeelor”,ă pozi ionateă astfelă încâtă ă s ă
acopereă liniileă frontuluiă cuă focă încrucişat,ă f ceauă caă atacuriă s ă fieă
extremă deă distructive.ă Barajeleă deă artilerieă grea,ă vremeaă
nefavorabil ,ăşobolaniiăauăf cutădinăacesteătranşeeăiadulăpeăp mânt.ă
Nouaă tehnologieă militar ă –ă gazeă toxice,ă tancuriă şiă ă avioaneă –ă aă
sporităororileăacestuiăr zboiădeătranşee.ă
Dou ădinăceleăceleămaiăimportanteăb t liiădeăpeăfrontulădeăvestă
ilustreaz ănaturaăşiăconsecin eleălupteiăduseăînăasemeneaăcondi ii.ăDup ă
unăr zboiăgreuăşiăcostisitor,ăpurtatăăpeătoat ădurataăanuluiă1915ăaproapeă
f r ăniciăoădeplasareăaăliniilorăfrontului,ăînă1916,ăcomandamentulă
germanăaădecisăini iereaăunuiăatacălaăVerdun,ămaiămultăcuăscopulădeăaă
ucideăsolda iăfranceziădecâtădeăaăcreaăoăbreş .ăAtacurileăcareădurauădeă
aproapeăunăană“sc ldaser ăFran aăînăsânge”,ăăcumăseăşiădorea,ăpierderileă
cifrându-seălaăaproximativă350.000ădeăvie i.ăDarăşiănem iiăauăavutămultă
deăsuferit,ăînregistrândăunănum răaproapeăegalădeăvictime.ăăăă
ÎnătimpăceălaăVerdunăseăd deauălupteăcrâncene,ăAngliaăaă
lansatăoăofensiv ăpeărâulăSomme.ă70.000ădeămilitariă
britaniciăauămurităaici,ăînainteăcaăvreunulădintreăeiăs ă
ajung ălaăliniileăgermane.ăÎnc ădinăprimaăziădeălupt ăună
batalionăcanadianăaăpierdută90%ădintr-unăefectivădeă800ă
deăoameni.ăAlia iiănuăauăreuşităs ăînaintezeămaiămultădeă
10ăkm,ăf r ăs ăfac ăvreoăcucerireămaiăimportant ,ăînă
schimb,ăînăceleăşaseăluniăaleăcampanieiădeăpeăSommeăauă
pierdutăpesteă600.000ădeăoameni.ăPierderileăGermanieiăs-
auăridicatălaăaproapeă700.000ădeăsolda i.ă
FrontulădeăEstăă
Peăfrontulădeăestăarmateleăauăpurtatăunăr zboiămaiădinamic.ăCuă
toateă acestea,ă înă primulă ană rezultateleă nuă s-auă ă deosebită preaă
multă deă celeă dină vestă –ă pierderiă greleă şiă niciă oă victorieă
remarcabil ăînăîncleştareaăădintreăarmataărus ăşiăceaăgermano-
austriac .ăTotuşi,ăînă1916,ăşansaăp reaăs ăleăsurâd ăgermaniloră
(ă careă duceauă greulă efortuluiă deă r zboiă ală Tripleiă Alian e).ă
Cumăînă1917ăeconomiaăRusieiăapoiăsistemulăsocio-politicăauă
începută s ă seă pr buşeasc ,ă Germaniaă aveaă toateă motiveleă s ă
spereă c -şiă vaă ă mutaă înă curândă întregulă efectivă peă frontulă deă
vest.ă
R zboiulănavală
Înc ă deă laă începutulă r zboiului,ă Angliaă aă de inută suprema iaă peă
mare,ăfolosindăacestăavantajăpentruăaămen ineăoăblocad ăîmpotrivaă
Puteriloră Centrale.ă Înă celeă dină urm ,ă lipsaă deă materiiă primeă şiă deă
hran ă aă z d rnicită înă mareă m sur ă efortulă deă r zboi,ă provocândă oă
adev rat ă foamete.ă Submarineleă germaneă dominauă adâncurile,ă
avândăposibilitateaădeăaăblocaăAnglia,ădarănumaiăprinăgeneralizareaă
atacului,ă împotrivaă tuturoră navelor,ă inclusivă aleă riloră neutreă caă
Stateleă Unite.ă Germaniaă aă ezitată multă timpă înainteă deă a-şiă lansaă
submarineleă într-ună astfelă deă r zboiă navală întrucâtă atacurileă
împotrivaă vaseloră na iuniloră necombatanteă i-ară fiă determinată cuă
siguran ă peă americaniă s ă declareă r zboiă Puteriloră Centrale.ă Dară
cumă înă 1916-1917ă seă întrez reauă perspectiveleă uneiă victoriiă
germane,ăiarăefecteleăr zboiuluiăîncepeauăs ăseăfac ăsim iteăasupraă
poporuluiăgermanăsubmarineleăauăpornitălaăatac.ă
Înă aprilieă 1917,ă Stateleă Uniteă auă declanşată r zboiă ă Puteriloră
Centrale,ă conflictulă devenindă “oă cruciad ă moral ”,ă careă reflectaă
atitudineaăpreşedinteluiăWoodrowăWilsonăfa ădeăaceast ăcampanieă
militar .ă Wilsonă aă descrisă conflictulă dreptă oă lupt ă pentruă
democra ie,ăpentruă“libertateaăm rilor”,ăautodeterminareăna ional ă
 şiă oă lumeă guvernat ă ă prină diploma ieă cinstit ă şiă deschis ,ă subă
îndrumareaă “ă Ligiiă ă Na iunilor”.ă Elă aă rezumată acesteă idealuriă ă înă
celeă “Paisprezeceă puncte”,ă f g duindă c ă acestă conflictă vaă fiă “ună
r zboiă careă vaăpuneăcap tătuturorăcelorlalteăr zboaie”,ă astfelă încâtă
“lumeaăaflat ăînăsiguran ăs ăpoat ăinstauraădemocra ia”.ă
Revolu iaă dină Rusia,ă dină martieă 1917,ă aă înlocuită
autocra iaăprintr-oăguvernareă careăp reaăorientat ăc treăoă
democra ieă parlamentar .ă Cuă toateă acestea,ă noiiă
conduc toriă s-auă bucurată deă oă slab ă adeziuneă dină parteaă
maselor,ăf r ăaăbeneficiaădeăalteăbazeădeăputere.ăEiăauămaiă
greşită şiă prină faptulă c ă auă continuată ună r zboiă peă careă
majoritateaă ruşiloră nu-lă maiă puteauă suporta.ă ă Astfelă ,ă înă
noiembrieă 1917,ă aă izbucnită ună ală doileaă vală deă revolte,ă
careă aă adusă laă putereă ună guvernă decisă s ă scoat ă araă dină
r zboi.ă Laă începutulă anuluiă 1918,ă Rusiaă s-aă recunoscută
învins .ă
Chiară şiă dup ă încetareaă r zboiuluiă deă peă frontulă deă est,ă Germaniaă
totă nuă maiă puteaă ieşiă înving toareă împotrivaă for eloră uniteă aleă
Puteriloră Aliateă occidentale.ă Oă ofensiv ă german ă ini iat ă înă
prim varaă şiă varaă anuluiă 1918ă s-aă oprită laă 80ă kmă deă Paris,ă dup ă
careă aă urmată ună contraatacă ală Alia ilor.ă Pân ă înă toamn ,ă aceast ă
ofensiv ă aă adusă victoria.ă Laă 11ă noiembrieă 1918,ă Germaniaă aă
semnatăarmisti iulăcareăpuneaăcap tăr zboiului.ă
PaceaădeălaăParisăşiăurm rileăr zboiuluiăăă
Preşedinteleă Wilsonă s-aă dusă laă Parisă caă s ă participeă laă Conferin aă deă
paceă înă calitateă deă şefă ală delega ieiă Stateloră Unite.ă Elă aă luată aceast ă
ini iativ ăf r ăprecedentăpentruăunăpreşedinteăalăStatelorăUniteăpentruăaă
seă asiguraă c ă scopurileă saleă pacifisteă voră fiă consemnateă înă tratate.ăă
Numaiăc ăpremierulăfrancezăGeorgesăClemenceauăreprezentaăoăna iuneă
decis ă s -iă pedepseasc ă ă peă germaniiă careă pierduser ă r zboiul.ă
Proiecteleă pacifisteă aleă luiă Wilsonă st teauă înă caleaă unuiă astfelă deă tratată
cuă caracteră punitiv.ă Primulă ministruă ală Angliei,ă Davidă Lloydă Georgeă
veniseă laă Parisă cuă inten iiă maiă apropiateă deă celeă aleă luiă Clemenceauă
decâtăaleăluiăWilson.ăă
Paceaă încheiat ă laă Parisă s-aă concretizată înă cinciă documente,ă
începândăcuăcelămaiăimportant,ăTratatulădeălaăVersailles,ăsemnatăcuă
Germaniaă laă 28ă iunieă 1919.ă Acestă acordă şiă celeă încheiateă cuă
celelalteăPuteriăCentraleăcon ineauămulteăelementeăpeăcareăWilsonă
leăsocoteaăindispensabile.ăDarăatitudineaăfrancezilorăşiăaăenglezilor,ă
peă lâng ă alteă aspecte,ă aă împiedicată realizareaă înă totalitateă aă
scopuriloră luiă Wilson.ă Deă exemplu,ă r spândireaă eterogen ă aă
grupuriloră ă na ionaleă înă estulă Europeiă f ceaă imposibil ă aplicareaă
consecvent ăaăideiiăsaleădeăautodeterminareăna ional .ă
M suraă reuşiteiă luiă Wilsonă poateă fiă apreciat ă înă parteă printr-oă
trecereăînărevist ăaăprevederilorăTratatuluiădeălaăVersailles.ăWilsonă
doreaăoăpaceăcâtămaiăpu inărevanşard ăcuăputin ;ăeforturileăsaleăauă
reuşităs ăatenuezeăîntrucâtvaăspiritulăvindicativ,ăf r ăîns ăa-lăanulaă
complet.ăTratatulăstipulaăocupareaădeăc treăînving toriăaăbazinuluiă
Rinului,ăzon ădeăimportan ăindustrial ăşiăstrategic ,ăpeăoăperioad ă
deă 15ă ani.ă Înă ansamblu,ă aceast ă prevedereă f ceaă caă Germaniaă s ă
piard ăunăteritoriuăînăcareălocuiaăoăzecimeădinăpopula iaăsa.ăÎnăplus,ă
armataă german ă urmaă s ă func ionezeă f r ă ună comandamentă
general,ăfiindălimitat ălaănumaiă100.000ădeăoameni.ăGermanieiăiăseă
interziceaă accesulă înă nouaă Lig ă aă Na iunilor,ă iară coloniileă saleă
trebuiauă cedateă înving torilor,ă urmândă s ă treac ă subă controlulă
Ligii.ă
Articolulă 231ă ală tratatuluiă deă laă Versaillesă d deaă Germanieiă oă
lovitur ăextremădeăcrunt .ăAstfel,ăeaăseăvedeaănevoit ăs ăaccepteăoă
clauz ă prină careă eraă socotit ă r spunz toareă deă toateă distrugerileă
provocateă deă r zboi.ă Deă asemenea,ă Germaniaă trebuiaă s ă seă
angajezeă c ă vaă pl tiă acesteă distrugeriă (repara ii).ă Cândă delega iaă
german ă aă formulată obiec iiă cuă privireă laă acesteă clauze,ă Puterileă
Aliateăauăobligat-oăs ăleăaccepte.ăRevolta i,ăna ionaliştiiăgermaniăauă
începută curândă s ă ataceă acestă tratată umilitor.ă Totodat ,ă eiă i-auă
condamnată cuă asprimeă peă guvernan iiă careă îlă acceptaser .ă
Indiferentă deă inten iileă luiă Wilson,ă eraă limpedeă c ă Germaniaă seă
sim eaăpedepsit .ă
Pân ă laă dataă paraf riiă documenteloră diplomatice,ă for eleă
na ionalisteă reuşiser ă s ă zdruncineă dină temeliiă Imperiulă
Habsburgic.ă Puterileă Aliateă auă cerută Austriei,ă redus ă
acumă laă ună sfertă dină fostulă s uă teritoriu,ă s ă semnezeă
tratatulădeălaăSaintăGermaină(septembrie1919),ăiarănouluiă
stată ală Ungarieiă s ă accepteă tratatulă deă laă Trianonă (iunieă
1920).ă Acesteă documenteă con ineauă prevederiă restrictiveă
şiă punitiveă similareă cuă celeă dină tratatulă deă laă Versailles.ă
Turcia,ălaăNeuillyăînăănoiembrieă1919,ăşiăBulgariaăauăfostă
tratateă identic.ă ă Deă asemenea,ă tratateleă ă auă consfin ităă
edificareaăaăceeaăceăăs-aănumităRomâniaăMare.ă
ă
Urm rileăimediateăaleăMareluiăR zboiă
Laăîncheiereaăprimuluiăr zboiămondial,ăpierderileăumaneă
seă cifrauă laă 110ă milioaneă deă vie i,ă iară celeă materialeă laă
aproapeă 400ă miliardeă deă dolari.ă Rusiaă fuseseă gravă
afectat .ă Deă fapt,ă pierderileă omeneşti,ă materialeă şiă
financiareă auă f cută imposibil ă supravie uireaă Imperiuluiă
Romanovilor.ă Pr buşireaă Rusieiă aristeă aă dusă laă apari iaă
primuluiă stată comunist,ă Rusiaă Sovietic ă şiă laă
independen aă Poloniei,ă Lituaniei,ă Letoniei,ă Estonieiă şiă
Finlandei.ăă
R zboiulă aă zdruncinată ună altă stată deă mariă propor ii:ă Imperiulă
Austriac.ă Astfel,ă minoritateaă slav ă dină sudă eraă acumă liber ă s ă seă
alipeasc ă Serbiei,ă formândă ună nouă stată –ă Iugoslavia.ă Minoritateaă
ceh ă s-aă desprinsă şiă eaă deă Austria,ă întemeindă oă ar ă deă sineă
st t toare,ă Cehoslovacia.ă Ună vechiă stată dinastică aă disp rută deă ă peă
hartaăEuropei.ăFosteleăsaleăteritoriiăs-auăreorganizatăîntr-oăstructur ă
deăstateăna ionaleăcareăvaăduraăpân ăînăaniiă‘90.ă
ă
ă
Pr buşireaăautocra iei,ămartieă1917ă
ă
Lipsită treptată şiă deă sprijinulă aristocra iei,ă regimulă aristă seă
apropiaă cuă paşiă repeziă deă sfârşit.ă Totuşi,ăceiăcareăauăd râmată
vechiulăregimăauăfostăoameniădeărând.ăPâineaăşiăcombustibilulă
insuficientă auă determinată oă parteă dină popula iaă chinuit ă deă
foameă şiă frigă aă Petrograduluiă s ă intreă înă grev .ă Curândă dup ă
izbucnireaăr zboiuluiăcuăPuterileăCentrale,ăconducereaăstatuluiă
d duseăcapitaleiănumeleărusescădeă“Petrograd”,ăînăloculăceluiă
germanicădeă“SanktăPetersburg”.ă
For eleă revolu ionareă auă ieşită peă str zileă capitaleiă deă ziuaă
interna ional ăaăfemeii,ălaă8ămartieă1917ă(23ăfebruarieădup ăvechiulă
calendară rusescă careă aă r masă înă vigoareă pân ă dup ă revolu iaă
comunist ).ă
ă
Statulăaăîncercatăf r ăsuccesăs ăreprimeăprinăfor ărevolta.ăLaă
sfatulă Alexandrei,ă arulă Nicolaeă ă aă recursă laă ultimaă arm :ă aă
ordonată rebeliloră s ă încetezeă demonstra iile.ă Nimeniă nuă l-aă
luată înă seam .ă ă Atunciă lideriiă Dumeiă (Parlamentului),ă careă
pân ă atunciă fuseser ă unelteleă obedienteă aleă arului,ă auă luată
atitudineăîmpotrivaăconduc torului.ăLaă12ămartieăăeiăauăformată
ună guvernă provizoriuă alc tuită dină dou zeciă deă membri.ă
Majoritateaăerauăliberaliăburghezi,ătotuşiăgrupulăincludeaăşiăună
cunoscută revolu ionară socialistă deă orientareă moderat ,ă
Alexandră Kerenski.ă Acestă guvernă provizoriuă inten ionaă s ă
desfiin ezeăautocra iaăşiăs ăinstituieăoăguvernareăparlamentar .ă
Nicolaeă ală II-ă leaă nuă aă avută deă ales.ă Laă 15ă martieă elă aă fostă
nevoităs ăabdice.ă
Înă ziuaă înă careă aă fostă creată guvernulă provizoriu,ă s-aă formată înă
paralelăunăaltăcentruădeăputere,ăSovietulădeădeputa iăalămuncitoriloră
şiăsolda ilorădinăPetrograd.ăă
 Curând,ăînătoat ăRusiaăs-auăformatăSovieteărevolu ionareăsimilare.ă
Reprezentan iiă acestoră consiliiă localeă s-auă întrunită laă Petrogradă laă
16ă iunieă 1917,ă înă cadrulă primuluiă Congresă ală Sovieteloră dină
întreagaă Rusie.ă Participan ii(ă 285ă revolu ionariă socialişti)ă auă pusă
bazeleă unuiă Comitetă Executivă Central,ă asigurândă continuitateaă
conducerii.ă Sovieteleă s-auă bucurată deă ună largă sprijină popular,ă nuă
îns ăşiăguvernulăprovizoriu.ăă
Faptulă c ă guvernulă provizoriuă nuă aă reuşită s ă câştigeă adeziuneaă
maseloră reprezint ă consecin aă uneiă anumiteă liniiă politiceă şiă aă
incapacit iiădeăaărezolvaăgraveleăproblemeăcuăcareăcontinuaăs ăseă
confrunte.ăDeăexemplu,ănoiiălideriăpromiteauăoăreform ăfunciar ădeă
perspectiv ,ă nuă unaă imediat ,ă cumă pretindeaă r nimea.ă Maiă multă
decâtăatât,ăîntreagaăpopula ieăcontinuaăs ăsufereădinăpricinaăinfla ieiă
galopante,ă aă sc deriiă drasticeă aă produc ieiă industrialeă şiă aă
distrugeriiăsistemuluiădeătransport.ăMaiăpresusădeăorice,ăguvernulăaă
dezam gitămaseleăînămomentulăînăcareăs-aădeclaratăfidelăalian eiădeă
r zboi,ădeşiăeraădinăceăînăceămaiălimpedeăc ăRusiaănuăaveaăniciăoă
şans ăs ăias ăînving toare.ăÎntrucâtăguvernulăprovizoriuăcontinuaăs ă
adopteă oă politic ă peă careă maseleă oă respingeau,ă bolşeviciiă s-auă
preg tităs ăpun ămânaăpeăputere.ă
ă
Revolu iaădinăOctombrieă
ă
Lenin,ăcare,ădup ăeşeculărevolteiădinăiulieăseărefugiaseăînă
Finlanda,ă aă trimisă mesajeă prină careă îndemnaă Partidulă s ă
preiaă putereaă înă ar .ă Laă 5ă noiembrieă Lenină s-aă întorsă
deghizată laă Petrogradă şi,ă cuă mareă dificultate,ă aă ob inută
adeziuneaă celorlal iă lideriă bolşeviciă laă insurec iaă armat .ă
Leonă Tro ki,ă marxistă înveterată şiă proasp tă convertită laă
bolşevism,ă s-aă dovedită celă maiă înfl c rată suporteră ală luiă
Leninăînăproblemaărevolu iei.ă
Înă noapteaă deă 7ă noiembrieă (25ă octombrie,ă dup ă vechiulă calendar)ă
trupeleărebeleăauăpreluatăcontrolulăasupraănodurilorădeătransportăşiă
comunica iiă dină capital .ă Înă zoriiă zileiă deă 8ă noiembrieă oă “Gard ă
roşie”ă format ă dină muncitoriiă oraşului,ă oă unitateă deă solda iă dină
Petrogradă condus ă deă bolşeviciă şiă marinariiă deă laă bazaă Kronstadtă
dinăapropiere,ăcareăs-auăal turatăproletariatului,ăauăatacatăPalatulădeă
Iarn ,ă înă careă seă aflaă sediulă guvernuluiă provizoriu.ă Aiciă nuă auă
întâmpinatăaproapeăniciăoărezisten .ăOălovitur ădeăstatăpracticăf r ă
v rsareă deă sângeă aă r sturnată guvernulă provizoriu,ă iară clasaă
muncitoareăaăpreluatăputerea.ăÎnăciudaăacesteiăschimb riălipsiteădeă
violen ,ăruşiiăaveauăs ătreac ăprintr-oăperioad ădeătranzi ieăbrutal .ă
ă
ă
Înămartieă1918,ăbolşeviciiăauăschimbatădenumireaăorganiza ieiădină
careă f ceauă parte,ă numind-oă Partidulă Comunist.ă Înă aceast ă
organiza ie,ă pozi iileă celeă maiă înalteă erauă de inuteă deă treiă miciă
grupuri.ă Acesteă organeă executiveă erauă biroulă politică (Politbiuro),ă
secretariatulă şiă biroulă organizatorică (Orgbiuro).ă Politbiuroă şiă
secretariatulăaveauăputereaăceaămaiămare,ădeşiăînăstatutulăpartiduluiă
seă prevedeaă c ă eleă trebuiauă controlateă deă ună comitetă central.ă
Teoretic,ă aceştiă membriă erauă aleşiă şiă îndruma iă deă mareaă mas ă aă
membriloră deă partid.ă Începândă cuă micileă organiza iiă (celule)ă deă
partidă localeă deă laă bazaă ierarhiei,ă fiecareă grupă deă comuniştiă ară fiă
trebuităs -şiăaleag ădelega iiăcareăs -iăreprezinteălaăurm torulănivelă
ierarhic,ăprintr-oăsuccesiuneădeăverigiăajungândăpân ălaăCongresulă
partiduluiă şiă laă Comitetulă central.ă Practic,ă conduc toriiă partiduluiă
desemnauă liderii,ă trecândă pesteă organiza iileă localeă şiă decideauă
liniaă politic ă f r ă aă cereă avizulă celoră afla iă peă trepteă ierarhiceă
inferioare.ă
Deşiă dup ă Revolu iaă dină noiembrieă 1917ă putereaă suprem ă eraă
de inut ă deă partid,ă dină punctă deă vedereă tehnic,ă statulă seă bazaă peă
structuraă sovietelor.ă Înă iulieă 1918,ă conduc toriiă nouluiă stată auă
adoptatăoăconstitu ieăcareădescriaăacestăsistemăoficialădeă“Republic ă
Socialist ă Federativ ă Sovietic ă Rus ”ă (RSFSR),ă instituită înă loculă
autocra ieiăşiăguvernuluiăprovizoriu.ăOrganizareaăstatuluiăînăsovieteă
şiă principiileă deă func ionareă aă acestoraă erauă identiceă cuă celeă aleă
partidului,ă înă sensulă c ,ă teoretic,ă consiliileă inferioareă îşiă trimiteauă
delega iă laă niveleă succesivă totă maiă înalte,ă pân ă laă Congresulă
na ionalăalăsovietelorădinăRusia.ăŞiădeăaceast ădat ,ăconducereaălaă
vârfă controlaă deă fapt,ă majoritateaă alegeriloră şiă liniiloră politice.ă Oă
dat ă cuă elaborareaă constitu ieiă înă primeleă luniă aleă anuluiă 1918,ă
lideriiăruşiăauămutatăşiăcapitalaănoiiăRSFSRălaăMoscova.ă
ÎntrucâtăCongresulăsovietelorănuăseăîntâlneaădecâtă
periodic,ăînăcadrulăluiăauăfostăaleseăunăComitetăcentrală
executivăşiăunăConsiliuăalăcomisarilorăpoporuluiă
(Sovnarkom),ăcareăurmauăs ăfunc ionezeăcaăorganeădeă
conducereăpermanente.ăÎnăliniiămari,ăConsiliulă
comisarilorăpoporuluiăeraăanalogăcuăcabinetulăminiştriloră
dintr-unăsistemăparlamentar.ăMembriiăacestorăorganeă
executiveăaleăsovietelorăaveauăoăpozi ieăînalt ăînăpartid.ă
Deăexemplu,ăLeninăconduceaăatâtăBiroulăpoliticăală
partidului,ăcâtăşiăSovnarkom.ăAceast ăpractic ăştergeaă
deosebirileălaăvârfăîntreăceleădou ăsisteme,ăîns ădinăpunctă
deăvedereăorganizatoric,ăpartidulădominaăsistemulădeă
guvernareăşiăcontrolaăstatulăsovietelor.ă
ă
 ÎmplinireaăRevolu ieiă
Înă primeleă luniă dup ă instalareaă saă laă putere,ă nouaă
conducereă aă decretată revolu iaă socio-economic .ă S-auă
înl turatăreminiscen eleăvechiuluiăregim,ăprinăinterzicereaă
titluriloră nobiliareă şiă prină confiscareaă averiloră
aristocra iei,ă aleă uneiă p r iă dină clasaă mijlocieă şiă aleă
Bisericii.ă Deă asemenea,ă lideriiă comuniştiă auă începută s ă
na ionalizezeă economia,ă luândă p mântulă deă laă rani,ă
favorizândă preluareaă controluluiă fabriciloră deă c treă
muncitoriăşiătransformândătoateăb ncileăşiămarileăindustriiă
înă propriet iă deă stat.ă Deşiă acesteă m suriă revolu ionare,ă
precumă şiă alteleă aplicateă pân ă înă 1921ă nuă auă fostă
întotdeaunaă duseă pân ă laă cap t,ă începuseă totuşiă oă
transformareăradical .ă
Asemeneaă schimb riă generale,ă operateă deă ună singură partid,ă auă
stârnită proteste.ă Laă începutulă anuluiă 1918,ă comuniştiiă auă ripostată
prinăsuprimareaătuturorăcelorlalteăpartide,ăînăafaraărevolu ionariloră
socialiştiă cuă vederiă deă stânga.ă Înă urm toareleă câtevaă luni,ă
revolu ionariiă socialiştiă deă stângaă s-auă îndep rtată deă comunişti,ă
dreptă careă toateă partideleă deă opozi ieă auă fostă desfiin ate.ă Caă oă
garan ieă suplimentar ă aă puterii,ă înă decembrieă 1917,ă conduc toriiă
sovietelorăauăînfiin atăoăfor ădeăsecuritateănumit ăCEKA.ăAceast ă
organiza ieă condus ă deă Feliksă Dzerjinski,ă aă fostă precursoareaă
“poli ieiă secrete”,ă careă aă operată subă diverseă denumiriă pân ă laă
desfiin areaăKGB,ăînă1991.ă
ă
ă
ÎNTREB RIăDEăVERIFICAREă
ă
1.ăCareăauăfostăăcrizeleăinterna ionaleăcareăauăpremersăizbucniriiăăprimuluiă

r zboiămondial?ă

2.ăCareăaăfostăprincipalaădiferen ădintreăădesf şurareaăostilit ilorăpeă

fronturileăădeăăvestăşiădeăest?ă

3.ăCareăauăfostăprincipaleleăprevederiăaleăătratatuluiădeăălaăVersailles?ă

4.ăDinăăceămotiveăsistemulătratatelorădeălaăParisăăaăfostăconsideratăgermeneleă

careăaăpreg tităurm toareaăconflagra ieămondial ?ă

5.ăCareăauăfostăprincipaleleăetapeăaleăădesf şur riiăărevolu ieiăruse?ă

ă

BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ă

1.EricăJ.ăHobsbawm,ăSecolulăextremelor,ăEdituraăLider,ăBucureşti,ăă1999.ă

2.MichaelăHoward,ăR zboiulăînăistoriaăăEuropei,ăEdituraăSedona,ă

Timişoara,ă1997,ăcapă7.ă

3.ăConstantinăKiri escu,ăIstoriaăăr zboiuluiăpentruăîntregireaăRomâniei,ă

EdituraăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1989,ă2ăăvol.ă

4.RichardăPipes,ăăScurt ăistorieăaăărevolu ieiăruse,ăHumanitas,ăBucureşti,ă

1999.ă

5.MarcelăN.ăPopa,ăPrimulăăr zboiăămondial,ăEdituraăŞtiin ific ăşiă

Enciclopedic ,ăBucureşti,ă1979.ă

ă
 TEMAăXIă
ă
EUROPAăÎNTREăCELEăDOU ăăR ZBOAIEă
MONDIALEă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăăve iăînv a:ă
1.ă Primeleă etapeă aleă ă evolu ieiă ă Rusieiă Sovietice.ă Suprastructuraă
stalinist ă
2.ă Instaurareaă şiă evolu iaă regimuriloră politiceă ă deă tipă ă totalitară înă
ItaliaăşiăGermaniaă
3.ăVia aăăpolitic ăaăFran eiăîntreăăceleădou ăăr zboaieămondialeă
4.ă Mareaă ă Britanieă şiă problemeleă insolvabileă aleă crizeiă ă socio-
economiceă
ă
Uniuneaă Sovietic .ă Primiiă ani.ă Dup ă ceă s-auă confruntată cuă crizaă
dină 1920-1922,ă conduc toriiă comuniştiă auă avută posibilitateaă s ă
acordeă maiă mult ă aten ieă edific riiă noiiă ordini.ă C treă sfârşitulă
deceniului,ăînăliniiămariăseăîncheiaseăformareaănouluiăstat:ăUniuneaă
Republiciloră Socialisteă Sovieticeă (URSS).ă Înă continuare,ă
autorit ileă comunisteă auă dispusă oă vremeă îndelungat ă deă ună stată
extremădeăputernic,ăcaăinstrumentădeăaplicareăaăproprieiăpolitici.ă
Înă 1921,ă Lenină aă propusă adoptareaă unoră m suriă drasticeă pentruă aă
puneăcap tăsuferin elorăşiătulbur rilorăcreateădeăr zboiulăcivilăşiădeă
comunismulă deă r zboi.ă Elă şi-aă denumită planulă “Nouaă Politic ă
Economic ”(ă NEP)ă ,ă proiectă careă i-aă însp imântată peă numeroşiă
lideriă comunişti.ă NEPă displ ceaă multoră func ionariă aiă partiduluiă
fiindc ă implicaă oă îndep rtareă deă extremismulă comunismuluiă deă
r zboiă ă şiă orientareaă c treă ună sistemă careă combinaă socialismulă
dictatorială cuă ini iativaă privat ă capitalist .ă Înă celeă dină urm ,ă
adversariiăluiăLeninăauăcedatăînăfa aăargumentuluiăzdrobitorăpotrivită
c ruiaă numaiă prină adoptareaă acestoră practiciă burghezeă limitateă seă
vaă puteaă refaceă economiaă îndeajunsă deă rapidă caă statulă sovietică s ă
fieăsalvatădeălaăpieire.ă
Dinăăpunctădeăvedereăpolitic,ăconstitu iaăURSSădină1924ănuăf ceaă
niciăoăreferireălaăPartidulăComunist.ăÎnăpofidaăacesteiăomisiuni,ăînă
1924,ă celeă 472ă 000ă deă comuniştiă conduceauă oă popula ieă deă
150.000.000ădeălocuitori.ăMaiămultădecâtăatât,ăpartidulăeraăcelăcareă
decideaă înă privin aă admiteriiă noiloră membri.ă Deşiă de ineauă
suprema iaă asupraă restuluiă popula iei,ă ceiă aproapeă 500.000ă deă
comuniştiăauto-aleşiănuăaveauăputeriăegaleăînăcadrulăpartidului.ăÎnă
conformitateă cuă principiileă stipulate,ă autoritateaă suprem ă reveneaă
Congresuluiă na ională ală partidului,ă dar,ă înă realitate,ă câ ivaă lideriă
(maiăpu inădeă100)ădinăpatruămiciăorganismeăexecutiveăexercitauăună
controlă dictatorială asupraă partiduluiă şiă ală statului.ă Ceiă maiă
importan iă dintreă aceştiă aceştiă şefiă comuniştiă erauă secretarulă
generală şiă membriiă Politbiuro-uluiă (înă 1924ă ,ă num rulă loră eraă deă
şapte).ă
Dup ă moarteaă luiă Lenină îns ă (ă 21ă ianuarieă 1924),ă dezbaterileă
politiceăs-auăbucuratădeăoăaten ieădeosebit ăînăcadrulălupteiăpentruă
putere.ă Fiecareă candidată sus ineaă c ă elă cunoaşteă liniaă corect ă careă
trebuiaă adoptat ă deă partid.ă Tro kiă şiă Stalină s-auă înfruntată celă maiă
violentă înă problemaă şanseloră deă reuşit ă aă comunismuluiă înă Rusiaă
Sovietic ,ă înă absen aă uneiă revolu iiă marxisteă interna ionaleă înă
viitorulă apropiat.ă Tro kiă eraă adeptulă concep ieiă tradi ionaleă aă
partiduluiă potrivită c reiaă succesulă dină URSSă necesitaă oă victorieă aă
proletariatuluiămondial,ăopinieăpeăcareăoăsus ineaăcuăîndârjire.ă
Înă replic ,ă Stalină sus ineaă c ,ă f r ă îndoial ,ă comunismulă puteaă
învingeă înă URSS,ă chiară înă condi iileă triumfuluiă comunismuluiă
mondialăînăviitorulăîndep rtat.ăPartidulăComunistăSovietic,ădevenită
totă maiă na ionalist,ă seă sim eaă extremă deă atrasă deă ideeaă lansat ă deă
Stalin,ăaceeaăaă“comunismuluiăîntr-oăsingur ă ar ”.ăEvidentulăeşecă
alămişc rilorăcomunisteădinăalteă riăpledaăînăfavoareaădoctrineiăluiă
Stalin.ăă
Tro kiă şiă Stalină aveauă p reriă divergenteă ă şiă într-oă alt ă problem :ă
continuareaă NEPă sauă impunereaă uneiă schimb riă rapide,ă pentruă
des vîrşireaă socialismuluiă înă URSS.ă Totuşi,ă faptulă c ă Stalină eraă
adeptulă NEPă eraă înă avantajulă lui,ă situîndu-lă înă aceeaşiă tab r ă cuă
Buharinăşiăal iăcâ ivaăveteraniădeăpartid.ă
Victoriaă luiă Stalină aă fostă ob inut ă laă Congresulă partiduluiă dină
decembrieă1927.ăDeputa iiăparticipan iălaăaceast ăsesiuneăauădecisă
c ănimeniănuăseăputeaăabateădeălaăpoliticaădeăpartidăstabilit ădeăel.ă
Rivaliiăs iăfieăi-auăadoptatăpunctulădeăvedere,ăfieăauăfostădemişiăsauă
chiară excluşiă dină partid.ă Dup ă excludereaă saă dină partid,ă Tro kiă aă
p r sit,ă înă 1929,ă Uniuneaă Sovietic .ă Înă 1940ă aă fostă asasinată dină
ordinulăluiăStalin.ă
Laă începutulă anuluiă 1928,ă curândă dup ă alegereaă luiă Stalină înă
frunteaă partidului,ă m surileă luateădeăelădemonstrauăhot râreaă deăaă
impuneă oă dezvoltareă rapid ă aă statului,ă cuă oă economieă industrial ă
totală socialist .ă Metodeleă luiă Stalină i-auă dezv luită înă scurtă timpă
inten iaădeăaăexercitaăcontrolulăabsolutăasupraăstatului,ăeconomieiăşiă
aăoric ruiăaltăaspectăalăexisten ei.ă
Înă disputaă cuă Tro ki,ă Stalină sus inuseă perpetuareaă NEP–ului.ă Înă
1929ă elă şi-aă ă schimbată opinia,ă cerândă oă extindereă rapid ă aă
industriei,ă schimbareă careă presupuneaă aplicareaă consecvent ă aă
principiiloră socialismului.ă Totodat ,ă Stalină aă decretată instituireaă
colectiviz riiăînăagricultur .ăPrimulăplanăcincinalăaăfostăelaboratădeă
Stalinăînă1929.ăPentruăperioadaă1929-1933ăelăcon ineaăurm toareleă
prevederi:ă colectivizareaă aă 20%ă dină gospod riileă t r neşti,ă oă
creştereădeăcircaă250%ăaăindustrieiăo elului,ăoăcreştereăaănum ruluiă
deătractoareădeălaă1300ălaă170ă000ăpeăan.ăPlanulăprevedeaăcreşteriă
laăfelădeăspectaculoaseăşiăpentruăproduc iaădeăfier,ăciment,ătextile,ă
curentăelectricăşiăalteăbunuri.ăAlădoileaăplanăcincinală(ă1933-1937)ă
aproapeă c ă des vârşeaă transformareaă economic ă aă mariiă puteriă
r s ritene.ă Înă 1941,ă cândă ală treileaă plană aă fostă întreruptă deă
izbucnireaă celuiă de-ală doileaă r zboiă mondial,ă Uniuneaă Sovietic ă
deveniseă unaă dintreă primeleă riă industriale.ă URSSă ocupaă atunciă
loculăalătreileaălaăproduc iaăindustrial ,ăînăurmaăStatelorăUniteăşiăaă
Germaniei,ă dară înainteaă Mariiă Britanii.ă Aceast ă remarcabil ă
realizareăaănecesitatăăadoptareaăunorăm suriădrastice.ăMuncaăsilnic ă
prestat ădeămilioaneădeăde inu iăaresta iăpentruădelicteăeconomiceăşiă
politiceă aă devenită oă component ă ă esen ial ă aă sistemuluiă industrială
stalinist.ă Astfel,ă deşiă raniiă auă dusă greulă înă acestă deceniuă deă
revolu ieă industrial ,ă muncitorimeaă aă avută şiă eaă deă suferit.ă Întreă
1928-1941,ă nivelulă deă traiă ală tuturoră familiiloră muncitoreştiă aă
înregistratăoăsc dereăaccentuat .ă
ă
Stalină aă renun ată laă practicileă NEP,ă revenindă laă politicaă saă deă
industrializareă şiă dezvoltareă militar ă for at ,ă pentruă aă oferiă Rusieiă
garan iaă securit iiă într-oă lumeă dominat ă deă capitalişti.ă Înă
încercareaă saă deă garantaă securitateaă peă caleă diplomatic ,ă Stalină aă
continuatăliniaăepociiăNEP.ăMiniştriiădeăexterneădinăaniiă1920-1930ă
auăfolosităîndeosebiămetodeătradi ionaleădeăaătrataăcuăalteăstate.ăDeă
exempluă eiă auă solicitată –ă şiă înă celeă dină urm ă auă ob inută –ă
recunoaştereaă diplomatic ă oficial ă dină parteaă aceloraşiă na iuniă
capitalisteă peă careă doctrinaă comunist ă leă declaraseă adversare.ă
Diploma iiătîn ruluiăstatăcomunistăauăînregistratăşiăalteăsuccese,ăînă
afaraă recunoaşteriiă oficialeă interna ionale.ă Eiă auă stabilită rela iiă
specialeă cuă Germaniaă (ă Tratatulă deălaăRapallo),ăînă1922,ăîncheindă
unăpactădeăneagresiuneăcuăEstonia,ăLetonia,ăPoloniaăşiăRomâniaăînă
1929.ă Înă 1935,ă Ministerulă deă Externeă ă aă f cută ună importantă pasă
înainteă prinăsemnareaăunuiăacordădeăsecuritateămutual ăcuăFran a.ă
Oficialit ileăsovieticeăauăcombinatăacesteăm suriădiplomaticeăcuăoă
intens ă campanieă propagandistic ă deă dezarmareă şiă cooperareă
interna ional ă pus ă înă slujbaăp cii.ăAceast ăultim ăini iativ ă aădusă
pîn ălaăurm ălaăacceptareaăURSSăînăLigaăNa iunilorăînă1934.ăăăNuă
cuă multă înainteă deă sfîrşitulă deceniuluiă ală doilea,ă sovieticiiă
respinseser ă Liga,ă declarînd-oă ună clubă burghez,ă iară stateleă
capitaliste,ă laă rândulă lor,ă refuzaser ă s ă admit ă Rusiaă Sovietic ă înă
cadrulă organiza iei.ă Laă mijloculă ă aniloră 30,ă URSSă pierduseă subă
multeăaspecteăimagineaădeăstatăproscris.ă
Cuă ă toateă acestea,ă deşiă securitateaă URSSă seă bazaă înă principală peă
dezvoltareaă economic ,ă peă Armataă Roşieă şiă peă diploma ie,ă
conducereaă sovietic ă aă adoptată oă alt ă m sur ,ă multă maiă pu ină
obişnuit ,ă pentruă a-şiă promovaă intereseleă pesteă hotare.ă Înă 1919ă aă
fostă înfiin ată Kominternul,ă oă nou ă organiza ieă comunist ă
interna ional ,ăcareăîncercaăs ăinfiltrezeăcomuniştiăpretutindeni,ăcuă
scopulădeăaăsl biăstateleăcapitalisteăşiăaăfaceăpropagand ăsovietic .ă
Acestăscopăsubversivăasumatăcontraziceaădiploma iaătradi ional ăaă
Ministeruluiă deă Externe,ă împiedicândă uneoriă statornicireaă unoră
buneărela iiăcuăna iunileăcapitaliste.ă
Laă mijloculă deceniuluiă ală patrulea,ă cândă guvern rileă deă
extrem ă dreapt ă dină Germaniaă şiă Italiaă auă începută s ă
constituieă oă amenin areă pentruă Uniuneaă Sovietic ,ă
ostilitateaăKominternuluiăfa ădeăcapitalismăaădevenitămaiă
pu ină f iş .ă Atunciă organiza iaă aă proclamată oă politic ă aă
“Frontuluiăcomun”,ăîndemnîndătoateăfor eleăpoliticeăcareă
seă opuneauă fascismuluiă şiă na ional-socialismuluiă s ă seă
uneasc ă înă luptaă împotrivaă acestoră noiă pericole.ă Înă
realitate,ă activitateaă Kominternului,ă atâtă înă fazaă
subversiv ,ăcâtăşiăînăceaăaăFrontuluiăcomun,ănuăaveaăpreaă
mareăimportan ăpentruăpozi iaăinterna ional ăaăURSS.ăÎnă
1941,ă cîndă aă avută locă ciocnireaă dintreă comuniştiă şiă
fascişti,ăindustriaăsovietic ăşiăArmataăRoşieămodern ăs-auă
interpusăîntreăstatulăsovieticăşiădezastru.ă
ă
Italia.ă Instaurareaă ă regimuluiă fascist.ă Ceiă doiă aniă deă criz ă deă
dup ă Mareleă R zboiă i-auă determinată peă mul iă na ionaliştiă îndârji iă
s ă emit ă preten iaă c ă ară puteaă salvaă Italiaă ducând-oă peă culmileă
gloriei.ă Eiă auă organizată bandeă deă b tuşiă deă strad ,ă preg ti iă ca,ă laă
nevoie,ăs -şiăimpun ăpunctulădeăvedereăprinăfor .ăFiguraăceaămaiă
proeminent ă dină rândurileă acestoră na ionaliştiă aă fostă Benitoă
Mussolini.ă
Mussoliniă (1883-1945)ă şi-aă începută carieraă politic ă înainteă deă
primulă r zboiă mondial,ă caă socialist.ă Talentulă s uă oratorică şiă
scriitoricescă i-aă asigurată înă scurtă timpă ună locă deă frunteă înă partid,ă
Mussoliniă devenindă editorulă ziaruluiă organiza iei.ă Înă pofidaă
succeseloră saleă politice,ă Mussoliniă s-aă îndep rtată deă socialişti.ă
Dup ă izbucnireaă Mareluiă R zboiă înă 1914,ă acestiaă s-auă declarată
împotrivaăoric reiăopozi iiăna ionaliste,ăîns ăMussoliniăarăfiăvrutăcaă
Italiaă s ă lupteă împotrivaă Puteriloră Centrale.ă Cîndă Italiaă aă intrată înă
r zboi,ă Mussoliniă aă ac ionată peă bazaă acesteiă convingeriă şiă s-aă
înrolată caă voluntar.ă Laă sfârşitulă r zboiului,ă înă 1918,ă Mussoliniă
aderaseălaăextremaădreapt .ăEraădejaăpreg tităs ălupteăpentruănoileă
saleă principii.ă Înă 1919,ă elă aă organizată Fasciă diă Combattimentoă
(grupuriădeălupt )ăînăvedereaăluptelorădeăstrad ăcuăstângiştii,ăfor ă
peăcareăacumăoăsocoteaăcelămaiămareăduşmanăalăItaliei.ă
Dup ă luniă întregiă deă lupteă înă strad ,ă careă l-auă preg tită pentruă a-şiă
puteaăasumaăr spundereaăguvern rii,ăînănoiembrieă1921,ăMussoliniă
şi-aă organizată adep iiă într-ună partidă politic.ă Noulă Partidă Fascistă
num raă circaă 300ă 000ă deă membriă şiă aveaă 35ă deă reprezentan iă înă
legislativ.ă
Înă calitateă deă ap r toriă aiă ini iativeiă particulare,ă ordiniiă publiceă şiă
drapeluluiăitalian,ăfasciştiiăs-auăbucuratădeăoăadeziuneăşiămaiălarg ă
înărândulămaselor.ăReac iileăfa ădeăluptaăpentruăputereăaăfasciştiloră
demonstrauă c ,ă laă mijloculă anuluiă 1922,ă printreă adep iiă partiduluiă
seă num rauă nuă numaiă aristocra i,ă elementeă dină p turileă inferioareă
aleă claseiă mijlocii,ă dară şiă câ ivaă industriaşi.ă Întreă timp,ă fasciştiiă
deveniser ă înă egal ă m sur ă eroiiă conduc toriloră militari,ă aiă
BisericiiăcatoliceăşiăaiăregeluiăItaliei,ăVictorăEmmanuelăalăIII-ăleaă(ă
1900-1946).ăă
Mussoliniă aă în elesă c ă sosiseă momentulă potrivit.ă Înă septembrieă
1922ă elă aă începută negocierileă cuă reprezentan iiă autorit iiă
monarhiceă şiă cuă alteă oficialit i,ă preg tindu-şiă accesulă laă
conducereaă statului.ă C m şileă Negreă auă sus inută preten iileă laă
putereăaleăşefuluiălor,ăorganizândăunămarşădeăpropor iiăspreăRoma,ă
laă28ăoctombrieă1922.ăConducereaăstatuluiăaăîncercatăs ăîmpiediceă
prinăfor ăaceast ăac iune.ăRegeleăaărefuzatăs ăsemnezeăunădecretădeă
instituireăaălegiiămar ialeăşiăi-aăoferităluiăMussoliniăfunc iaădeăprim-
ministruă ală Italiei.ă Înă clipaă înă careă iă s-aă deschisă ună drumă liberă şiă
sigurăc treăRoma,ăMussoliniăaăurmatăC m şileăNegreăînăCapital ,ă
undeăs-aăinstalatălaăcârmaă rii.ă
ă
ă
Germania.ă Republicaă deă laă Weimar.ă Instaurareaă nazismului.ă
Pân ă înă ultimeleă zileă aleă primuluiă r zboiă mondial,ă majoritateaă
germaniloră sperauă într-oă victorie.ă Înă octombrie-noiembrieă 1918,ă
vesteaăc ă araălorăsuferiseăoăînfrângereămilitar ăşiăc ăînăcurândăurmaă
s ă seă predeaă i-aă aruncată peă germaniă într-oă stareă deă neagr ă
dezn dejdeăşiădeăhaos.ăAuăizbucnitărevolte,ăcareăs-auăextinsărapid.ă
Laă 9ă noiembrieă 1918,ă împ ratulă Wilhelmă ală II-leaă aă abdicată iară
socialiştiiămodera iădinăBerlinăauăproclamatăGermaniaărepublic .ăÎnă
pofidaăacesteiădeclara ii,ăna iuneaăabiaăîşiăîncepuseădificilaătranzi ieă
c treăautodeterminare.ă
Înăafaraăcerculuiădeăsocialiştiăsus in toriăaiănoiiărepublici,ăexistauăşiă
al ii,ăcareăvoiauăs ăurmezeăexemplulăăruşilorăbolşevici.ăUnaădintreă
acesteăfor eămarxisteărevolu ionare,ăUniuneaăSpartakus,ăcondus ădeă
RosaăLuxemburgăşiăKarlăLiebknecht,ăs-aăpreg tităs ăr stoarneănouaă
guvernareăînc ăînainteăcaăaceastaăs ăfiăprinsăcontur.ăLaă5ăianuarieă
1919,ă spartachiştiiă auă întreprinsă oă tentativ ă deă revolu ieă proletar ă
careă aă fostă îns ă imediată zdrobit .ă Trupeleă germaneă auă reprimată
mişcareaă şiă i-auă arestată peă ceiă doiă conduc tori,ă careă auă fostă
asasina iălaă15ăianuarie.ă
Conduc toriiă militariă germaniă auă apelată laă armat ă pentruă a-iă
reprimaă peă spartachişti,ă fiindc ă nuă aveauă nimică comună cuă
orientareaă deă stânga.ă Totodat ,ă aceştiă militariştiă nuă erauăinteresa iă
deă ideeaă deă republic .ă Seă impuneaă caă adep iiă guvern riiă
reprezentativeă s ă creezeă institu iiă politiceă eficiente,ă dac ă voiauă s ă
aib ăvreoăşans ădeăsuccesăînăGermania.ăEiăs-auăîntrunitălaăWeimară
într-oă adunareă constituant ,ă desf şurat ă timpă deă câtevaă luni,ă dină
februarieă pân ă înă iulieă 1919,ă înă cadrulă c reiaă auă fostă elaborateă
legileă fundamentaleă ală Republiciiă Germania.ă Constitu iaă deă laă
Weimarăprevedeaăăexisten aăunuiăpreşedinteăalesăşiăîmputernicităs ă
numeasc ă ună cancelar.ă Cabinetulă deă miniştriă condusă deă cancelară
alc tuiaă organulă executivă deă conducere.ă Constitu iaă deă laăWiemară
maiă stipulaă înfiin areaă uneiă camereă legislativeă (Reichsrat),ă
compus ă dină reprezentan iă aiă celoră 18ă stateă aleă na iunii.ă Ună altă
organă legislativă (Reichstag)ă includeaă membriă aleşiă s ă reprezinteă
întreagaăna iune,ănuănumaiădistrictele.ăPrinăconstituireaă“Republiciiă
deă laă Weimar”ă înă Germaniaă aă fostă instituit ă primaă guvernareă cuă
adev ratădemocratic ăădinăistoriaăăsa.ă
Deşiă permiteaă participareaă real ă aă cet eniloră laă
conducereaă rii,ă totuşiă noulă sistemă f ceaă dificil ăă
guvernareaă deă c treă cancelară şiă cabinet.ă Dac ă executivulă
nuă puteaă promulgaă legi,ă elă trebuiaă s ă dep şeasc ă acestă
impasă înă dou ă feluri.ă Astfel,ă elă puteaă s ă demisionezeă şiă
atunciă preşedinteleă ară fiă numită ună nouă cancelar,ă cuă
misiuneaădeăaăîncercaăs ăob in ăvoturileăînăReichstag.ăÎnă
celăde-alădoileaăcaz,ăcancelarulăcareănuăreuşeaăs -şiătreac ă
legileăprinăReichstagăîlădizolva,ăcuăsperan aăc ăviitoareleă
alegeriă îiă voră asiguraă oă majoritateă confortabil .ă
Multitudineaă deă diviziuniă politiceă dină Republicaă deă laă
Weimarăf ceaăcaăunăcancelarăs ăpoat ăob ineămajoritateaă
necesar ă promulg riiă legiloră numaiă dac ă îşiă asiguraă
sprijinulă unuiă grupă deă partide.ă Înă general,ă acesteă coali iiă
nuăaveauăoădurat ăpreaămare.ăÎnămedie,ăcabineteleăc deauă
camă oă dat ă laă optă luni.ă Înă acesteă condi iiă eraă dificilă deă
realizatăoăguvernareăeficient .ă
ă
Laă întoarcereaă ă dină r zboi,ă Hitleră aă intrată înă rândurileă militan iloră
na ionaliştiă hot râ iă s ă distrug ă Republicaă deă laă Weimar.ă Elă aă
aderată laă Partidulă Muncitorescă dină Germania,ă ună mică grupă deă
dreaptaă afirmându-seă curândă înă cadrulă organiza iei.ă Mesajulă
na ionalistărasistăşiădiscursulăs uăaproapeăhipnoticăauăcontribuitălaă
creştereaănumeric ăaăpartidului.ăÎnăiulieă1921ăpartidulăl-aănumităpeă
Hitlerăconduc torăsupremă(Fuhrer).ăÎntreătimpăorganiza iaăîşiăluaseă
denumireaă deă Partidulă Na ional-Socialistă ală Muncitoriloră dină
Germania.ă Deşiă Hitleră respingeaă ă adev ratulă socialism,ă speraă caă
denumireaăacestuiăpartidădeădreaptaăs ăatrag ămuncitoriiădeăstânga.ă
Înăcâ ivaăaniăsitua iaăeconomic ăs-aăagravatătreptat,ăapoiăînă1929ă,ă
Germaniaă aă fostă afectat ă deă mareaă depresiuneă economic ă
mondial ,ă ceeaă ceă aă dusă laă oă creştereă masiv ă aă num ruluiă deă
membriă deă partid.ă Curândă naziştiiă auă devenită celă maiă puternică
partidădinăGermania.ăGrupulădeălupt ăînăc m şiăcafeniiăalăluiăHitleră
s-aăm rităşiăel.ăŞomeriădispera iăauădatăn val ăînăSA,ăundeăaveauădeă
lucruă şiă primeauă salarii.ă Crizaă economic ă aă atrasă şiă electoratulă deă
parteaă luiă Hitler.ă Înă alegerileă pentruă Reichstagă dină iulieă 1932,ă
naziştiiă auă ob inută 230ă deă mandate,ă cuă 100ă maiă multeă decâtă
socialiştii,ăieşi iăpeăloculădoi.ă
Politicieniiădeăprofesieădinăcadrulădrepteiămoderateăseăgândeauăc ,ă
laă rândulă lor,ă îlă puteauă ineă peă Hitleră subă control.ă Fac iuneaă
Schleicheră aă f cută presiuniă asupraă luiă Hindenburg,ă careă l-aă numită
peăHitlerăcancelarălaă30ăianuarieă1933.ă
Deă îndat ă ceă aă fostă numită înă func ie,ă Hitleră aă instituită ună regimă
dictatorial.ă Ună incendiuă careă aă devastată cl direaă Reichstaguluiă laă
sfârşitulăluiăfebruarieă1933ăaăoferitănaziştilorăpretextulădeăaătreceălaă
fapte.ăEiăi-auăacuzatăpeăcomuniştiăc ăsuntăautoriiăincendiuluiăşiăauă
declanşatăoăcampanieăsus inut ădeăsuprimareăaălor.ăă
Laă23ămartieă1933,ăHitlerăaăpromulgatăoălegeăcareăîiăconfereaăputeriă
dictatorialeăpân ălaă1ăaprilieă1937.ăSinguriiăcareăauăvotatăîmpotriv ă
auăfostăsocialiştii,ădarăerauăpreaăpu iniăpentruăaăfiălua iăînăseam .ă
Opozi iaălegal ăfa ădeăHitlerăîncetaseăs ăexiste,ădarănuădisp ruser ă
toateăfac iunileăadverse.ăReprezentan iăinfluen iăaiădrepteiămoderateă
caă Schleicheră constituiauă ună motivă deă îngrijorareă pentruă Fuhrer.ă
Existaă risculă caă aceştiaă s ă nu-lă sprijineă cuă toat ă convingerea.ă
Membriiă drepteiă radicaleă ,ă careă obişnuiauă s ă fac ă uză deă violen ă
politic ă îlă nelinişteauă şiă maiă multă peă acesta.ă Printreă militan iiă
turbulen iăaiăextremeiădrepteăseănum raăşiăşefulătrupelorăSA,ăErnstă
Roehm,ă precumă şiă al iă cunoscu iă lideriă aiă organiza iei.ă Hitleră eraă
decisăs ăelimineărisculăuneiăac iuniăindependenteăini iateădeătrupe.ă
Lovituraă aă fostă dat ă laă 30ă iunieă 1934.ă Înă valulă deă asasinateă dină
“NoapteaăCu itelorăLungi”ăşi-auăpierdutăvia aăRoehm,ăSchleicherăşiă
al iă poten ialiă opozan i.ă Aceast ă epurareă aă sporită autoritateaă
g rziloră personaleă aleă luiă Hitler,ă Schutzstaffelă (SS).ă Unit ileă SSă
fuseser ă for aă ucigaş ă careă comiseseă asasinatele.ă Înă continuare,ă
acesteă trupeă specialeă auă devenită unulă dintreă principaleleă
instrumenteădeăimpunereăaăvoin eiăluiăHitler.ă
Înăparalelăcuădesfiin areaăinstitu iilorăRepubliciiădeălaăWeimarăşiăaă
posibilelorănucleeădeărezisten ăfa ădeănazism,ăpartidulăaăconstruită
ună nouă stat.ă Ac iunileă nazisteă dină maiă şiă iunieă 1933ă auă suprimată
toateăsindicateleăindependente,ăînlocuindu-leăcuăunăsingurăfrontăală
claseiă muncitoareă aflată subă controlulă partidului.ă Înă iulie,ă toateă
partideleă ă deă opozi ieă auă fostă scoaseă înă afaraă legii.ă Acesteă m suriă
luateăîmpotrivaăpartidelorăşiăsindicatelorăauăavutăcaăscopăeliminareaă
aă dou ă puterniceă structuriă neguvernamentaleă careă ară fiă putută
eliminaăputereaănazist .ă
MembriiăSAăm cel ri iăînă“NoapteaăCu itelorăLungi”ăşi-auăpierdută
via aă înă bun ă parteă pentruă p catulă deă aă fiă crezută literalmenteă înă
denumireaă deă “Na ional-Socialism”.ă Eiă respingeauă idealurileă
interna ionalisteă aleă claseiă muncitoare,ă înă schimbă erauă dispuşiă s ă
confişteă propriet ileă celoră avu i,ă folosindu-leă înă beneficiulă altoră
categoriiăsocialeădinăcadrulăna iunii.ăHitlerăaăv rsatăvaluriădeăsângeă
tocmaiă pentruă aă demonstraă sugestivă c ă respingeaă socialismulă subă
toateăaspectele.ăDeoareceăFuhrerulănuăinten ionaăs ăconfişteăbanii,ă
bunurileă sauă întreprinderileă celoră boga i,ă obsesiaă luiă deă natur ă
economic ă eraă s ă înzestrezeă statulă nazistă cuă oă maşin ă deă r zboiă
perfect .ăFinan iştii,ăindustriaşii,ăcomercian iiăşiăagricultoriiăputeauă
realizaăprofituriădinăîntreprinderileăsauăterenurileălorăcuăcondi iaăs ă
slujeasc ă acestă unică scop.ă Hitleră eraă celă careă guverna,ă nuă
capitaliştii.ăDarăoameniiădeăafaceriăs-auăîmbog it.ă
Înă efortulă loră deă aă st pâniă sufleteleă tuturoră germanilor,ă
naziştiiă auă creată Ministerulă Propagandei.ă Josephă
Goebbelsă (1897-1945)ă conduceaă aceast ă institu ie,ă careă
eliminaăspiritulăiluministădinătoateăpublica iile,ăemisiunileă
radiofonice,ă filmeleă şiă pieseleă deă teatru.ă Crezulă nazistă aă
p trunsă înă întreagaă art ă şiă literatur .ă Opereleă deă art ă auă
ajunsăs ăfieătotalălipsiteădeăcon inut.ăă
Deşiă uniiă cet eniă auă protestată sauă auă fugită dină ar ,ă aproapeă
întreagaăelit ăcultural ăşiăştiin ific ăs-aăar tatădispus ăs ăparticipeălaă
campaniaăluiăGeobbelsădeăprezentareăaăuneiăviziuniăexclusivărasist-
na ionalisteăasupraăexisten ei.ăLaătoateănivelurileădeăînv m ntăseă
denaturaărealitatea,ăastfelăînc tăs ăslujeasc ăscopurilorănaziste.ăEleă
propov duiauă supunereaă absolut ă fa ă deă conduc tor,ă precumă şiă
credin aăînămitulăarianăşiăantisemităpredicatădeăacesta.ăÎndoctrinareaă
continuaăşiăînăafaraăorelorădeăclas ,ăînăcadrulăorganiza ieiăTineretulă
luiă Hitler,ă singuraă autorizat ă s ă func ionezeă înă întreagaă ar .ă Aiciă
erauăînregimenta iăto iătineriiăîntreăzeceăşiăoptsprezeceăani.ăPartidulă
convocaă mitinguriă deă mareă amploare,ă îndeosebiă laă Nurnberg,ă
meniteă s ă accentuezeă stareaă deă trans ă na ionalist ă aă tineriloră şiă aă
vârstnicilorădeopotriv .ă
Imediată dup ă preluareaă puterii,ă naziştiiă auă pornit,ă cumă eraă deă
aşteptat,ă campaniaă împotrivaă evreilor.ă Partidulă aă începută s ă leă
confişteă bunurileă şiă s -iă exclud ă dină afaceriă şiă alteă domeniiă deă
activitate.ăăOămareăparteădinălegisla iaăantisemit ăanterioar ă aăfostă
încorporat ă subă formaă unoră clauzeă deă “legeă rasial ”ă înă coduriă
referitoareă laă pres ă şiă alteă aspecteă aleă existen ei.ă Legileă deă laă
Nurnbergădinăseptembrieă1935ăerauăîns ăşiămaiăaspre.ăăEleăridicauă
evreiloră cet eniaă german ,ă interziceauă c s toriileă mixteă dintreă
germaniă şiă evreiă şiă considerauă oă infrac iuneă rela iileă sexualeă întreă
membriiăacestorădou ă“rase”.ă
ă
Fran a.ă Ravagiileă r zboiuluiă nuă auă provocată pr buşireaă
democra iei,ăaşaăcumăseăîntâmplaseăînăItalia.ăDimpotriv ,ăFran aăşi-
aă revenită rapid,ă astfelă încâtă înă aniiă ‘20ă deveniseă ceaă maiă mareă
putereădeăpeăcontinent.ă
Înă paralelă cuă enormeleă problemeă economiceă createă deă r zboi,ă
conduc toriiă franceziă s-auă confruntată cuă dificultateaă conduceriiă
unuiă aparată politică deă oă complexitateă monstruoas .ă Şefulă
executivuluiă (primulă ministru)ă trebuiaă s -şiă asigureă majoritateaă înă
cameraă inferioar ă (Cameraă Deputa ilor)ă pentruă aă ob ineă
promulgareaă legilor.ă Totuşi,ă ceiă 600ă deă membriă aiă Camereiă erauă
împ r i iăînăatâteaăfac iuniăpolitice,ăîncâtăpremieriiărareoriăputeauăfiă
siguriă c ă voră ob ineă ună votă favorabil.ă Înfrângereaă într-oă problem ă
important ănu-iăl saăprimuluiăministruăalt ăsolu ieădecâtăădemisiaă–
legeaă interziceaă dizolvareaă Camereiă şiă organizareaă unoră alegeriă
anticipateămeniteăs ăasigureăvotulămajoritar.ă
Unăşefădeăguvernăcareăvoiaăs ăapliceăpoliticiăconstructiveătrebuiaăs ă
g seasc ă oă caleă deă a-şiă p straă postulă oă perioad ă maiă îndelungat ,ă
într-unăsistemăînăcare,ădeăregul ,ăprim-miniştriiăr mâneauăînăfunc ieă
nou ăluni.ăLaărândulăei,ălongevitateaăpolitic ăpresupuneaăalc tuireaă
unoră coali iiă extremă deă delicate.ă Înă cursulă deceniuluiă ală treilea,ă
premieriiă auă suferităadeseaăeşecuriălamentabile.ăDeăexemplu,ă într-
ună singură an,ă începândă cuă iunieă 1925,ă înă Fran aă s-auă succedată laă
guvernareăşaseăcabinete.ă
Câtevaăpersonalit iădeăexcep ieăauăizbutităs ăcontracarezeătendin aă
c treă instabilitateă guvernamental .ă Raymondă Poincareă aă reuşită
neobişnuitaăperforman ădeăaăr mâneăînăfunc ieădinăianuarieă1922ă
pân ă înă iunieă 1924ă şiă dină iulieă 1926ă pân ă înă iulieă 1929.ă El,ă
împreun ăcuăal iădoiăprim-miniştriăcuămandateărelativămaiăscurte,ăs-
auădoveditălideriăcapabiliăşiădemocratici.ăRealiz rileălorăpoliticeăauă
contribuită înă mareă m sur ă laă refacereaă economic ă aă na iuniiă dină
aniiă‘20.ă
Crizaăăanilorătreizeciăaăcreatăcondi iiămizereăpentruăunămareănum ră
deăoameniădinăfiecareăna iuneăafectat .ăÎnăFran a,ăcaăşiăînăalteă ri,ă
afacerileă şiă b ncileă d deauă faliment,ă rataă şomajuluiă creşteaă
vertiginosă şiă ună mareă num ră deă persoaneă nu-şiă puteaă asiguraă niciă
m carăstrictulănecesar.ăAstfel,ădeşiăfranceziiăauăavutădeăsuferitămaiă
pu inădecâtăalteăna iuniăafectateădeăcriz ,ăşiăFran aăaveaănevoieădeăoă
ac iuneărapid ăşiăeficient ădinăparteaăguvernului.ă
Deşiă crizaă impuneaă oă reac ieă prompt ,ă mecanismulă
democra ieiă francezeă ă aă fostă laă ună pasă deă a-şiă încetaă
func ionarea.ă Alegerileă parlamentareă dină maiă 1932ă auă
adusă laă putereă dou ă partideă deă stângaă cuă doctrineă preaă
diferiteă s ă poat ă colabora.ă Unulă dintreă ele,ă Partidulă
Socialistă Unită condusă deă Leonă Blum,ă doreaă s ă
na ionalizezeă marileă întreprinderiă şiă institu iiă financiare,ă
aplicândă programeă meniteă s ă creezeă locuriă deă munc .ă
Cealalt ă tab r ,ă reprezentat ă deă ă Edouardă Herriotă şiă
socialiştiiăradicali,ăeraăadeptaăuneiăcuătotulăalteăpolitici.ăÎnă
pofidaă denumirii,ă radicaliiă seă opuneauă na ionaliz riiă
întreprinderilor,ă insistândă asupraă unuiă controlă strictă ală
cheltuieliloră guvernamentale.ă Divergen aă deă opiniiă adusă
laăunăimpasăclarăşiălaăc dereaăuneiăseriiăîntregiădeăcabineteă
executiveă(ăcinciăînătreisprezeceăluni).ă
Nemul umireaă fa ă deă inactivitateaă guvernuluiă aă creat,ă astfel,ă
condi iiă propiceă dezvolt riiă drepteiă radicale.ă Vechileă grup riă
extremisteăauădevenitătotămaiămilitante,ăînăparalelăcuăapari iaăaltoraă
noi.ă Acesteă organiza iiă deă tipă fascistă includeau:ă Actionă Francaiseă
(“Ac iuneaăfrancez ”),ăCroixădeăfeuă(“Cruceaădeăfoc”)ăşiăJeunessesă
Patriotesă ă (“Tineriiă patrio i”).ă Mariiă bancheriă şiă industriaşiă auă
sus inutăfinanciarăatâtăgrup rileăfascizante,ăcâtăşiăziareleăcareăatacauă
vehementăguvernul.ăDemocra iaăfrancez ăseăaflaăînăstareădeăasediu.ă
Oricum,ă printreă ceiă careă auă atacată parlamentulă înă timpulă
scandaluluiăăStavinskiăs-auănum ratăşiăcomuniştii,ădarăceaămaiămareă
parteă aă opozan iloră eraă reprezentat ă deă extremaă dreapt .ă Timpă deă
doiă aniă dup ă acesteă tulbur ri,ă prim-miniştriiă şiă cabineteleă loră auă
reflectatăîntrucâtvaăstareaădeăspirităantidemocratic ăaădrepteiăşiămaiă
pu ină atitudineaă electoratuluiă deă laă ultimeleă alegeriă parlamentareă
(1932).ă Doiă prim-minştriă dină aceast ă perioad ă auă împ rt şită
ostilitateaă fascizan iloră fa ă deă oă guvernareă reprezentativ ,ă deşiă eiă
înşişiăerauăşefiăaiăexecutivuluiătocmaiăîntr-unăastfelădeăsistem.ă
Orientareaă deă dreaptaă aă lideriloră guvernamentaliă deă laă mijloculă
deceniuluiă ală patruleaă aă determinat,ă fireşte,ă solidarizareaă stângiiă
franceze.ă Laă sfârşitulă anuluiă 1935,ă Partidulă Radicală Socialist,ă
Partidulă Socialistă Unită şiă Partidulă Comunistă s-auă asociată oficial,ă
formândăFrontulăPopular.ăÎnămaiă1936,ăaceast ăcoali ieădeăstângaăaă
câştigatăalegerileăparlamentare.ăLeonăBlumăaădevenităprim-ministruă
dinăparteaăFrontuluiăPopular,ăînătimpulăuneiăcrizeăeconomiceăacute,ă
agravat ă deă izbucnireaă unoră greveă laă careă participauă 300ă 000ă deă
muncitori.ă
Blumă aă începută imediată s ă pun ă înă practic ă reformeă extensive.ă
Frontulă Populară aă redusă s pt mânaă deă lucruă aă muncitorimiiă aflateă
într-oăsitua ieădificil ălaăpatruzeciădeăore,ăaăacordatăconcediiăpl titeă
şiăalteăavantaje.ăÎntr-unăefortădeăaăcontrolaămaiăeficientăeconomia,ă
guvernulăaăna ionalizatăBancaăFran eiăşiăindustriaădeăr zboi.ă
Înă cadrulă uneiă controverseă asupraă unoră problemeă deă politic ă
intern ,ăBlumăaăpierdutăîns ăsprijinulăparlamentului,ălaăunăanădeălaă
numireaă saă înă func ie.ă Elă aă demisionată înă iunieă 1937.ă Înă 1938ă aă
revenită laă conducereaă executivului,ă înă încercareaă deă aă unificaă
Fran aă pentruă solu ionareaă problemeloră deă politic ă extern ,ă dară înă
câtevaăluniăaăfostăănevoităăs -şiăaccepteăînfrângereaăşiăs ăseăretrag ă
dină nou.ă C treă anulă 1938,ă coeziuneaă Frontuluiă Populară sl biseă înă
mareă m sur ă şi,ă înainteă deă sfârşitulă anului,ă coali iaă deă stângaă aă
c zutădeălaăputere.ăÎnăloculăeiăaăfostăinstauratăunăguvernădeădreapta,ă
dară niciă elă nuă s-aă bucurată deă ună sprijină fermă dină parteaă
parlamentuluiăşiăaăcet enilor.ăÎnăpreajmaăanuluiă1939,ăna iuneaăeraă
divizat ă deă conflicteă politiceă ireconciliabile.ă Înă acelaşiă an,ă
Germaniaănazist ,ăunit ăşiăputernic ,ăaăînceputăcucerireaăEuropei.ăăăăă
ă
ă
MareaăBritanie.ăOăcoali ieădeăpartideăformaseăunăcabinetăexecutivă
careă urmaă s ă guvernezeă înă timpă deă r zboi.ă Acestă cabinetă mixt,ă
condusădeăprimul-munistruăliberalăDavidăLloydăGeorgeăaăcontinuată
s ă func ionezeă şiă dup ă r zboi,ă pîn ă înă anulă 1922.ă Înă aceast ă
perioad ă economiaă aveaă nevoieă deă oă aten ieă deosebit .ă Lloydă
Georgeă seă pricepeaă preaă pu ină laă astfelă deă chestiuni,ă aşaă încâtă s-aă
preocupatăînăprincipalădeăafacerileăexterne.ă
Înă1922,ăguvernulădeăcoali ieăaăfostăînlocuitădeăunăcabinetăexclusivă
conservator,ăStanleyăBaldwin,ănoulăprim-ministruăaveaăîns ămareleă
talentă deă aă prezentaă ideiă mediocreă subă formaă unoră discursuriă
impresionante.ă Planulă s uă neinspirată deă dezvoltareă economic ă -ă
bazată peă achitareaă rapid ă aă datoriiloră deă r zboiă fa ă deă SUAă -ă aă
înr ut ită şiă maiă multă situa ia.ă Economiaă britanic ă trebuiaă
stimulat ,ă dară programulă luiă împov raă şiă maiă multă ună sistemă dejaă
greoi.ă
Laă începutulă secoluluiă XX,ă programulă socialistă moderată ă ală
Partiduluiă Laburistă britanică aă c p tată totă maiă mul iă sus in tori.ă
C treă 1920,ă politicaă britanic ă eraă dominat ă deă laburiştiă şiă
conservatori.ăLiberaliiăseăg seauăpeăloculătrei,ăcontinuândăs ăpiard ă
dină popularitate.ă Înă 1923,ă cândă alegerileă auă conferită pentruă primaă
dat ă laburiştiloră pozi iaă dominant ă înă guvern,ă primulă ministruă
Ramsayă MacDonaldă nuă s-aă ar tată delocă interesată deă programulă
economică socialist.ă Elă aă preferată s ă continueă planulă financiară
conservatoră ală luiă Baldwin.ă Cuă toateă acestea,ă laburiştiiă auă optată
pentruă oă linieă politic ă extern ă careă i-aă adusă înă conflictă cuă
conservatorii.ă
Totuşi,ă înă cadrulă celuiăde-alădoileaămandat,ăBaldwinăaăîncercatăs ă
consolidezeă economiaă ridicândă valoareaă monedeiă na ionaleă (lira).ă
Oă dat ă cuă consolidareaă lirei,ă aă crescută şiă pre ulă produseloră
englezeşti.ă Caă urmare,ă patroniiă auă redusă salariileă muncitorilor,ă înă
efortulădeăaăsc deaăpre urile,ăpentruăaăputeaăr mâneăcompetitiviăpeă
pie eleă mondiale.ăIncompeten aăconduc torilorăbritaniciănuăleăl saă
muncitoriloră niciă oă speran ădeăameliorareăaăcondi ieiă lor.ăCrizaăaă
continuatăs ăseăagraveze.ă
Înăiunieă1929,ăPartidulăLaburistăşiăprimulăministruăMacDonaldăauă
revenită laă putere.ă Aceştiă lideriă socialiştiă auă decisă s ă stopezeă
agravareaă crizeiă prină reducereaă cheltuieliloră deă stat,ă inclusivă aă
ajutoarelorădeăşomaj.ăMajoritateaămembrilorăPartiduluiăLaburistăauă
respinsăcategoricăacestăproiectăconservator,ăelaboratădeăpropriiiăloră
lideri.ă Întrucâtă ă nuă aă reuşită s ă ob in ă voturileă socialiştiloră dină
Parlament,ăMacDonaldăaăfostănevoităs ădemisionezeădinăfunc iaădeă
prim-ministruă(augustă1931).ă
Laăoăziădup ădemisie,ăMacDonaldăaărevenităînăfunc ie,ăformândăună
cabinetă împreun ă cuă membriiă partideloră Conservator,ă Laburistă şiă
Liberal.ă Acestă “guvernă deă coali ieă na ional ”ă aă r masă laă putereă
pân ă laă sfârşitulă deceniuluiă ală patrulea.ă Deşiă MacDonaldă şi-aă
p strată func iaă deă prim-ministruă pânaă înă 1935,ă conservatoriă caă
Baldwină şiă Nevilleă Chamberlaină c p tauă oă influen ă totă maiă mareă
înă politicaă deă stat.ă Înă celeă dină urm ă eiă auă preluată oficială puterea,ă
Baldwinădevenindăprim-ministruăînă1935,ăiarăChamberlainăînă1937.ă
Subă influen aă acestoră conservatori,ă guvernulă aă încercată s ă apliceă
uneleă m suriă maiă energiceă deă redresareă aă economiei.ă Lideriiă
coali ieiăauăînceputăprinăaăschimbaăcursulăpoliticiiămonetareăurmateă
deă Baldwină laă mijloculă aniloră ‘20.ă Aceast ă interven ieă aă dusă laă
creştereaă fluxuluiă monetar,ă depreciereaă monedeiă na ionaleă
contribuindă ă laă sprijinireaă popula ieiă înă a-şiă achitaă datoriile.ă
Cabinetulă aă operată ulterioră oă schimbareă şiă maiă spectaculoas ă înă
practicileă economice.ă Înă încercareaă deă aă protejaă agricultoriiă şiă
industriaşiiă britanici,ă guvernulă aă renun ată laă doctrinaă vecheă deă
nou zeciădeăaniăaăcomer uluiăliber,ăinstituindăoătax ăpeăgrâulăadusă
deăpesteăhotareăşiăpeăanumiteăproduseădeăimport.ă
Printr-ună nouă pachetă deă legiă anti-criz ,ă guvernulă aă sprijinită
industriaă naval ,ă aflat ă într-ună gravă declină şiă aă ajutată muncitoriiă
şomeriă s ă seă muteă înă zoneă cuă oferteă deă lucruă maiă avantajoase.ă Înă
celeădinăurm ,ăeconomiaăaăînceputăs ăînregistrezeăoăuşoar ăcreştere,ă
dară acesteă programeă timideă auă avută ună efectă multă preaă
nesemnificativăpentruăaăscoateăAngliaădinăcrizaăprofund ăînăcareăseă
afla.ă
Tulbur rileăeconomiceăpersistenteădinăaniiă‘20ăşiăcondi iileădeăcriz ă
createă deă mareaă depresiuneă economic ă nuă auă împiedicată
dezvoltareaăinstitu iilorăbritaniceădemocratice.ăTotuşi,ăîncepândădină
anulă1918,ăna iuneaăsuferiseăunăgravădeclinăalăputeriiăeconomiceăşiă
militare.ă Înă septembrieă 1939,ă Mareaă Britanieă aă intrată înă r zboiă cuă
stateleăfasciste.ăCâtevaăluniămaiătârziu,ăr mâneaăsinguraădemocra ieă
european ăangajat ăînălupt .ă
ă
ÎNTREB RIăDEăVERIFICAREă
ă
1.Prină ceă s-aă caracterizată nouaă politic ă economic ă promovat ă ă înă
primaăetap ăaăconstituiriiăîntâiuluiăstatăcomunistăădinălume?ă
2.Italiaăaăavutăăunăregimăpoliticătotalitarăîntreăăceleădou ăr zboaieă
mondiale?ă
3.Careăauăăfostăfactoriiăcareăauăăgeneratăascensiuneaăălaăputereăaăluiă
HitlerăînăGermania?ă
4.Cumăexplica iăinstabilitateaăcareăaăcaracterizatăpoliticaăintern ăaă
Fran eiăşiăMariiăăBritaniiăăînăperioadaăinterbelic ?ă
5.Cumă motiva iă ă impactulă crizeiă ă aniloră treizeciă ă asupraă
principalelorăstateăeuropene?ă
ă
ă
ă
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ă
ă
1.ă Francoisă Fejto,ă Histoiresă desă democratiesă populaires,ă vol.I-
L’eredeăStalin,ăEditionsăduăăSeuil,ăParis,1992.ă
2.ă Francoisă Furet,ă Trecutulă uneiă iluzii.ă Eseuă despreă ideeaă
comunist ăînăsecolulăXX,ăHumanitas,ăBucureşti,ă1996.ă
3.ăEricăJ.ăHobsbawm,ăSecolulăextremelor,ăEdituraăLider,ăBucureşti,ă
1999.ă
4.ă Leonardă Schapiro,ă Theă Governmentă andă Politicsă ofă theă Sovietă
Union,ăRevisedăăEdition,ăVintageăBooks,ăNewăYork,ă1966.ă
5.ă Williamă L.ă Shirer,ă Theă Riseă ă andă Fallă ofă theă Thirdă Reich.ă Aăă
HistoryăofăăNaziăGermany,ăFawcett,ăNewăYork,ă1968.ă
6.ă A.J.P.Taylor,ă Originileă celuiă de-ală doileaă r zboiă mondial,ă
EdituraăPolirom,ăIaşi,1999.ă
ă
ă
ă
ă
ă
ăăăă
 TemaăXIIă
ă
AlăDoileaăR zboiăMondialăşiăconsecin eleăsaleă(1939-1949)ă
ăă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă
1. Desf şurareaăceluiăde-alăDoileaăR zboiăMondialăă
2. OrganizareaăEuropeiăînătimpulăconflagra ieiă
3. Urm rileăconflictului:ădeclanşareaăr zboiuluiăreceă
ă
Situa iaăpolitic ăînăajunulăceluiăde-alăDoileaăR zboiă
Mondială
Înc ă deă laă începutulă anuluiă 1939ă conjuncturaă interna ional ă seă ar taă
favorabil ă Germaniei.ă Înă ianuarieă ună guvernă militară na ionalistă şiă
profascistălu ăputereaăînăJaponiaăşiăseăgr biăs ăataceăUniuneaăSovietic ă
înă Mongolia.ă Succeseleă armateiă Roşiiă îiă obligar ă s ă semnezeă pacea,ă
Hitlerărefuzândăs ăvin ăînăajutorulăalia ilorăs i;ăintereseleăsaleăpriveauăînă
primulărândăEuropa,ăceeaăceăîiăimpuneaăs ăp strezeărela iiăbuneăcuăruşiiă
şiă s -şiă al tureă Italia.ă Mussoliniă întârziaă înă schimbă s ă adereă laă acesteă
proiecte:ădomina iaăgerman ăpeăcontinentăl-arăfiăsilităs ăseăconsolezeăcuă
MediteranaăşiăcuăAfricaăiarăpeăplanăinternăitalieniiănuăerauădelocădorniciă
deă r zboi.ă Caă urmareă chiară şiă dup ă Anschlussă Duceleă continu ă s ă
negociezeăcuădemocra iileăpân ăcândădeveniăclarăc ăoăasemeneaăpozi ieă
eraă lipsit ă deă perspective;ă astfelă c ă laă 22ă maiă Italiaă semn ă ună tratată
ofensivăcuăgermanii,ă“PactulădeăO el”.ăSeăcreaăastfelăAxaăRoma-Berlin-
Tokyo,ăunăblocăpoliticăşiămilitarăînăfa aăc ruiaăniciămareaăBritanieăniciă
Fran aă nuă p reauă capabileă deă oă real ă opozi ie.ă Democra iileă seă
compromiseser ă dejaă prină abandonareaă stateloră mici;ă garan iileă
acordateă Poloniei,ă urm toareaă victim ă aă expansiuniiă naziste,ă nuă erauă
deciăapteăs ăconving ăEuropaădeăatitudineaăhot rât ăaăacestorăputeriăînă
fa aă amenin riiă totalitare.ă Înă cursulă veriiă 1939,ă Fran aă şiă Angliaă
încercar ăs ăseăapropieădeăURSSăînăvedereaăîncheieriiăuneiăalian eăanti-
germane.ă Politicaă luiă Stalină seă dovediă îns ă duplicitar :ă inten iileă saleă
vizauă extindereaă înă estulă Europei,ă iară Hitleră p reaă celă maiă potrivită
partenerăpentruăoăasemeneaămanevr ,ămaiăalesădup ăceăînăfebruarieăîşiă
al turaseă Ungariaă şiă Spaniaă înă pactulă anti-Kominternă iară oă lun ă maiă
târziuă ocupaseă Cehia,ă transformând-oă înă protectoratulă Boemieiă şiă
Moraviei.ă Laă 23ă augustă noulă ministruă deă externeă sovietică Molotovă
încheieă cuă omologulă s uă germană Ribbentropă ună pactă afirmândă strictaă
neutralitateăaăfiec reiăp r iăînăcazulăimplic riiăceleilalteăîntr-unăconflictă
şiădelimitândăprintr-unăprotocolăsecretăzoneleădeăinfluen .ăConsecin eleă
alian eiăgermano-sovieticeăerauăevidente:ăHitlerăăseăg seaăacumăînăceaă
maiăbun ăsitua ieăpentruăa-şiădezl n uiăfor eleăasupraăPoloniei,ăpeăcareă
democra iileănuămaiăaveauăpracticăcumăs ăoăapere.ăChiarăşiăna ionalistulă
francezăCharlesăMaurrasăseăvedeaăfor atăs ădeclareăc ătrebuiaăalesăîntreă
sacrificareaămameiă–ăFran aă–ăsauăaăfiiceiă–ăPolonia;ăorăniciăParisulăniciă
Londraănuăerauădispuseăsauăcapabileăs ăfac ăoăasemeneaăjertf .ăăă
“R zboiulăciudat”ă
Laă1ăseptembrieătrupeleăgermaneăinvadauăPolonia,ădeclanşândăcelăde-ală
DoileaăR zboiăMondial.ăHitlerănuăseăaşteptaălaăizbucnireaăunuiăconflictă
peă asemeneaă scar ,ă avândă înă vedereă precedenteleă conciliatoristeă aleă
democra iiloră occidentale;ă deă altfelă Germaniaă niciă nuă eraă preg tit ă
economică şiă militară pentruă oă conflagra ieă mondial ă deă lung ă durat ă ciă
mizaă peă blitzkrieg,ă „r zboiulă fulger”.ă Spreă surprindereaă saă atâtă Fran aă
câtă şiă Angliaă îiă declarar ă r zboiă laă 3ă septembrie;ă dară seă limitar ă laă ună
ajutoră financiară pentruă Polonia,ă trupeleă r mânândă înă defensiv ă înă
spateleălinieiădeăfortifica iiăMaginot.ăAcestă„r zboiăciudat”ăîiăconveneaă
perfectă luiă Hitler,ă c ruiaă îiă trebuiă doară oă lun ă pentruă aă cuceriă completă
Poloniaă cuă sprijinulă luiă Stalin;ă araă fuă astfelă împ r it ă întreă celeă dou ă
puteri.ăÎncurajat ădeăacestăsucces,ăUniuneaăSovietic ăinvad ăFinlandaălaă
sfârşitulă luiă noiembrie;ădarăîiătrebuir ă4ăluniădeăr zboiăpentruăaăobligaă
guvernulă militară ală generaluluiă Mannerheimă laă oă paceă for at ă peă careă
Parisulă şiă Londraă auă refuzată s ă oă intermedieze.ă Eraă clară c ă soartaă
neutriloră deveneaă incert ,ă oricâteă asigur riă le-ară fiă dată ambeleă p r iă înă
conflict,ăatâtaătimpăcâtăacesteaănuăerauăcompletateădeăm suriăconcrete,ă
oră democra iileă nuă p reauă capabileă niciă s -şiă duc ă propriulă r zboi,ă eleă
men inându-seăîntr-oăprudent ădefensiv ,ăceăaăfostăporeclit ă„R zboiulă
ciudat”.ă Partizaniă occidentaliaiă acorduriloră deă laă München,ă precumă
PierreăLavalăsus ineauăchiarăc ă
R zboiulă esteă neconstitu ională pentruă c ă aă fostă declarată
f r ă consultareaă Parlamentuluiă şiă nuă maiă areă niciă ună
obiectiv,ă deoareceă Polonia,ă peă careă noiă ară fiă trebuită s-oă
salv m,ăesteăde-acumăînvins .ă
ăÎnă acesteă condi iiă guvernulă deă laă Parisă aă fostă obligată s ă demisioneze,ă
fiindă atacată pentruă eşecurileă externeă şiă pentruă pasivitateaă saă militar ă
(martieă 1940);ă noulă premier,ă Reynaud,ă aă încercată s ă protejezeă m cară
rileă scandinave,ă ală c roră resurseă erauă indispensabileă Germaniei,ă dară
Hitleră s-adovedită maiă rapid,ă invadândă laă începutulă luniiă aprilieă
Danemarcaă şiă Norvegia.ă Laă Copenhagaă aă fostă instalată ună guvernă deă
uniuneă na ional ,ă dară araă şi-aă p strată independen aă subă protec iaă
Germaniei;ă aă fostă îns ă obligat ă s ă adereă laă Pactulă Anti-Comintern.ă Înă
Norvegiaăfor eleănazisteăs-auăciocnitădeăoărezisten ăenergic ,ădarăinutil ,ă
careăarăfiăîncetatădac ăHitlerănuăarăfiăf cutăgreşealaădeăa-lănumiăînăfrunteaă
guvernuluiă peă colabora ionistulă Quisling.ă Regeleă şiă politicieniiă
norvegieniă auă refuzată s ă accepteă aceast ă situa ieă şiă auă continuată luptaă
spreă nord,ă cuă sprijinulă unuiă corpă expedi ionară aliat;ă dup ă c dereaă
Fran ei,ăeiăauăcapitulatălaă7ăiunie.ă
ÎnfrângereaăFran eiăşiă„B t liaăAngliei”ă
Laă 10ă maiă trupeleă germaneă auă invadată Olanda,ă Belgiaă şiă Luxemburgul,ă riăneutreă
careăconstituiauăîns ăunăexcelentăcoridorădeătrecereăspreăinimaăFran eiăocolindăliniaă
Maginot.ăÎnăaceaăclip ăniciăMareaăBritanieăniciăFran aănuăaveauăguverne:ăReynaudă
încerc ă f r ă succesă s -şiă înaintezeă demisiaă înă timpă ceă N.ă Chamberlain,ă blamată deă
Parlament,ă aă fostă înlocuită cuă Winstonă Churchill.ă Oă s pt mân ă maiă târziuă germaniiă
de ineauădejaăHagaăşiăBruxelles,ăoăîntreag ăarmat ăaliat ăg sindu-seăîncercuit ădup ă
capitulareaă for eloră belgiene;ă engleziiă oă salveaz ă cuă greuă prină portulă Dunkerqueă
gra ieă unuiă imensă efortă deă mobilizareă aă flotei.ă Înă schimbă frontulă franceză esteă
str punsăcuăuşurin ădeădiviziileăblindateăaleăluiăHitler,ăînăvremeăceăînăsudăMussoliniă
aă intrată şiă elă înă r zboi,ă sperândă într-oă creştereă aă imperiuluiă colonială italian.ă Laă 14ă
iunieă germaniiă auă intrată înă Parisă iară peă22ăFran aăzdrobit ăîncheieăarmisti iulădeălaă
Rethondes.ă Guvernulă franceză s-aă refugiată peă 10ă iunieă laă Bordeaux;ă aici,ă anturajulă
premierului,ă dominată deă militariă ostiliă regimuluiă înă frunteă cuă b trânulă Pétain,ă l-aă
determinatăpeăReynaudăs ădemisioneze,ăacestaărefuzândăs ăsemnezeăarmisti iul..ăUnă
nouăguvernăînăfrunteăcuăPétainăvaăaveaăsarcinaăsemn riiăacestuiăactăprinăcareă3/5ădină
teritoriulă Fran eiă treceaă subă ocupa ieă german ,ă înă vremeă ceă înă Angliaă generalulă deă
Gaulle,ă lansaă laă 18ă iunieă celebrulă s uă apelă laă continuareaă luptei.ă Pentruă Hitleră
aceast ămen inereăaăunuiăstat-marionet ăfrancez,ăînăfrunteăcuămareşalulăPétainăc ruiaă
Adunareaă îiă votaseă puteriă excep ionale,ă nuă eraă decâtă oă etap ă tranzitorieă pân ă laă
cucerireaăMariiăBritanii;ăcândăaceastaăvaăeşua,ăarmisti iulădeveneaăcadrulăjuridicăală
regimuluiădeăocupa ie.ăă
Londraănuăs-aădovedităîns ăoăprad ălaăfelădeăuşoar ăcaăParisul.ăChurchillă
aăştiutăc ăMareaăBritanieăr mâneaăultimulăbastionăalălibert ii;ăînc ădină
18ăiunieăelădeclaraă
B t liaă Anglieiă urmeaz ă s ă înceap ă dintr-oă clip ă într-
alta.ă Deă rezultatulă eiă depindeă civiliza iaă creştin .ă Hitleră
ştieă c ă dac ă nuă vaă zdrobiă insulaă noastr ă vaă pierdeă
r zboiul.ăDac ăputemăs -iăfacemăfa ,ăîntreagaăEurop ăîşiă
vaăreg siăîntr-oăziălibertatea.ă
Înămodăsurprinz tor,ăFührer-ulănuăaăîndr znităs ălansezeăoădebarcareăînă
Anglia,ăîncercândăprobabilăs ămenajezeăacestăpopor,ălaăurmaăurmeiădeă
ras ăarian ,ăînăcareăvedeaăunăpoten ialăaliat.ă„B t liaăAngliei”ă(aug.-oct.ă
1940)ăs-aăpurtatăastfelănumaiăînăaer,ăavia iaăgerman ăatacândăatâtărepereă
militareă câtă şiă aşez rileă civileă dină sudulă rii,ă şiă înă principală Londra.ă
CabinetulăChurchillăaăştiutăs ămen in ămoralulăpopula ieiăşiăs ăm reasc ă
produc iaădeăr zboi,ăînăprincipalădeăavioane,ăf r ăs ăseăating ăînăniciăună
felă deă institu iileă democraticeă peă careă leă ap raă înă fa aă totalitarismului;ă
astfelă c ă preconizataă invazieă înă Angliaă aă eşuată cuă pierderiă enormeă
pentruă avia iaă Reich-ului.ă Cuă toateă acesteaă situa iaă economic ă
dezastruoas ă produs ă maiă pu ină deă bombardamenteă câtă deă blocadaă
naval ă german ă şiă deă rupereaă leg turiloră cuă continentulă aă adusă Mareaă
Britanieă înă pragulă înfrângeriiă laă începutulă anuluiă 1941.ă Înă aceast ă
situa ie,ă interven iaă SUAă s-aă dovedită decisiv .ă Rooseveltă eraă ună adeptă
convinsă ală intr riiă înă r zboiă împotrivaă Germaniei;ă republicaniiă nuă seă
opuneauă niciă eiă uneiă asemeneaă politici,ă dară dezbatereaă r mâneaă
deschis ălaănivelulăelectoratului.ăC dereaăFran eiăşiă„B t liaăAngliei”ăi-
auă convinsă peă politicieniiă deă pesteă Oceană deă amenin areaă german ;ă
dup ăprelungiteădiscu iiăînăCongresăpreşedinteleăaăob inutălaă11ămartieă
1941ă adoptareaă legiiă cashă andă carryă careă permiteaă democra iiloră
cump rareaădeăarmeăamericaneăiarăînăaugustăRooseveltăşiăChurchillăauă
semnată Cartaă Atlanticului,ă publicat ă laă 14ă august.ă Cartaă aă proclamată
marileă principiiă ceă st teauă laă bazaă lupteiă anti-hitleristeă –ă dreptulă
popoarelorălaăauto-determinare,ănecesitateaădezarm riiăinterna ionaleăşiă
aăinstaur riiăp ciiădup ăeliminareaă„tiranieiănaziste”.ăă
Eşecurileăitalieneăşiăr zboiulădinăBalcaniă
Intrareaă Italieiă înă r zboiă aă venită extremă deă târziu;ă Mussoliniă seă temeaă
chiară s ă nuă piard ă momentulă înă careă ară fiă putută profitaă laă maximă deă
victoriaă Axei,ă iară înă cazulă înfrângeriiă Fran ei,ă chiară aceastaă aă fostă
situa ia,ă atâtaă vremeă câtă italieniiă nuă auă ajutată practică înă niciă ună felă
ofensivaă german .ă Înă r zboiulă cuă Mareaă Britanie,ă Hitleră şi-aă rezervată
cucerireaă metropolei,ă înă vremeă ceă alia iiă s iă auă primită sarcinaă atac riiă
imperiuluiă colonială engleză .ă Înă toamnaă 1940ă trupeleă italieneă auă atacată
GreciaăşiăEgiptul,ăînăvremeăceăflotaăîncercaăs ălichidezeăfor eleăbritaniceă
dină Mediterana.ă Armataă luiă Mussoliniă s-aă dovedită îns ă incapabil ă s ă
fac ăfa ăatâtăenglezilor,ăcâtăşiăgrecilor;ămaiămult,ăînăprimeleăluniăaleăluiă
1941ăEtiopiaăaăfostăcucerit ădeăunăcorpăexpedi ionarăaliat,ăofensivaădină
nordulăAfriciiăaăfostăzdrobit ăşiărespins ăpân ăînăTripolitaniaăiarătrupeleă
eleneăauăavansatăpân ăînăAlbaniaăitalian .ăHitlerăaădecisăs -lăsus in ăpeă
Duceă pentruă aă redresaă situa iaă şiă aă salvaă prestigiulă Axei:ă ună corpă
expedi ionară german,ă celebrulă Afrikaă Korps,ă aă redresată situa iaă dină
nordulă Africi,ă recucerindă terenulă pierdută deă italieni,ă înă vremeă ceă înă
Balcaniă seă preg teaă lichidareaă Iugoslaviei,ă ceă refuzaă s ă cooperezeă cuă
Axa.ă Aceastaă aă durată doară cevaă maiă multă deă 10ă zileă (apr.ă 1941);ă apoiă
for eleă nazisteă auă trecută laă lichidareaă rezisten eiă Greciei;ă peă 27ă aprilieă
drapelulă Reich-uluiă eraă arborată înă Atena.ă Singuraă rezisten ă maiă
însemnat ăs-aăînregistratăînăCreta,ăundeăcombatan iiăauăavutămaiămulteă
pierderiădecâtăînătoat ăcampaniaădinăBalcani;ădarăşiăaiciăultimulănucleuă
deă rezisten ă aă capitulată laă 1ă iunie.ă Consecin eleă acestoră opera iuniă auă
fostă îns ă extremă deă importante:ă înă primulă rândă Italiaă şi-aă dovedită
extremaă sl biciuneă şi,ă cerândă ajutoră Reich-ului,ă aă fostă ă transformat ă
într-ună vasal;ă apoiă cucerireaă Balcaniloră aă pusă înă siguranş ă petrolulă
românesc,ăvitalăpentruădeplas rileăarmateiăgermane;ăiarăStalinăaădovedit,ă
prinătotalaăsaăneinterven ieăşiăprinăfaptulăc ăaăcerutăparidelorăcomunisteă
dină rileăaflateăînăr zboiăcuăAxaăs ănu-şiăsus in ăguvernele,ă c ăURSSă
acceptaădomina iaăgerman ăînăEuropa.ă
Europaăînăvaraăanuluiă1941ă
Varaă lui1941ă aă reprezentată apogeulă politică şiă militară ală celuiă de-ală
Treileaă Reich.ă Europaă p reaă completă cucerit ,ă cuă excep iaă Angliei,ă aă
c reiă lichidareă eraă iminent ;ă înă acesteă condi iiă regimulă provizoriuă deă
ocupa ieă şiă vechileă alian eă trebuiauă înlocuiteă cuă organismeleă „Noiiă
Ordini”ăpreconizateădeăHitler.ăTreiăinstitu iiăasigurauărealizareaăacesteiă
tranzi ii:ă armataă german ă (Wehrmacht),ă poli iaă (Gestapo)ă şiă
administra iaăcivil ,ăcareăseăsprijineaăînăgeneralăpeăpartideleăşiămişc rileă
filo-germaneădină rileăocupate,ădinăcadrulăc roraăîşiărecrutaăpersonalul;ă
astfelă deă organiza iiă de ină practică putereaă înă întreagaă Europ ă nazist .ă
Câtă priveşteă stateleă neocupate,ă acesteaă auă primită misiuniă militareă
nazisteă şiă auă aderată laă Pactulă Tripartit.ă Astfelă înă Fran aă liber ,ă cuă
capitalaălaăVichy,ăPétainăaăacceptatălaăîntrevedereaădeălaăMontoireă(oct.ă
1940)ăcolaborareaăcuăHitler.ăPétainăr m seseăîns ăunămoderat,ăcareănuă
doreaă decâtă continuareaă r zboiuluiă cuă Anglia;ă înă schimbă politicieniă
precumăLaval,ădevenităadjunctulăprimului-ministru,ăJacquesăDoriotăsauă
Marcelă Déat,ă şefiă aiă unoră partideă deă orientareă fascist ,ă auă încercată s ă
impun ă oă linieă politic ă multă maiă apropiat ă deă Berlin,ă careă s ă asigureă
riiăunălocăimportantăînă„NouaăOrdine”.ăConfruntatăcuăaceast ăopozi ie,ă
Pétainăl-aăarestatăpeăLaval,ăînlocuindu-lăcuăamiralulăDarlan,ăpartizanulă
uneiă c iă deă mijlocă întreă Angliaă şiă Germania.ă Aceleaşiă conflicteă întreă
colabora ioniştiă şiă politicieniiă localiă seă desf şoar ă şiă înă Norvegia:ă
Quislingă şiă partidulă s uă Nasjonală Samlingă nuă reuşescă s ă seă impun ă înă
fa aă compatrio iloră astfelă c ă araă esteă condus ă deă ună comisară german;ă
abiaă înă 1942ă elă reuşeşteă s ă devin ă prim-ministru,ă f r ă aă fiă privită altfelă
decâtă caă ună simbolă ală colabor riiă cuă nazismul.ă Dup ă lichidareaă
Iugoslaviei,ă înă vestulă eiă s-aă creată ună stată colabora ionistă ală
na ionaliştilorăcroa iă(ustaşi)ăcondusădeăAnteăPavelićăcareăaăpreferatăs ă
seăplasezeăsubăcontrolăitalianăşiănuăgerman.ăÎnăUngariaăoălupt ălaăvârfă
areălocăîntreăşefulăguvernului,ăTeleki,ăsus in torăalăindependen eiă rii,ă
şiă regentulă Horthy,ă careă doreaă trecereaă deă laă neutralitateă laă
cobeligeran .ăCândăHitlerăaădecisăs ăinvadezeăIugoslavia,ăUngariaăcareă
semnaseăunătratatădeăprietenieăcuăBelgradulăaăfostăfor at ăs ăseăal tureă
agresiunii,ă ceeaă ceă oă transformaă practică într-ună satelită ală Reich-ului;ă
v zândă eşeculă politiciiă sale,ă Telekiă s-aă sinucis.ă Româniaă aă trecută şiă eaă
prină acestă conflictă întreă colabora ioniştiă şiă lideriiă na ionaliă peă fondulă
eşecuriloră diplomaticeă –ă pierdereaă Basarabieiă şiă Bucovineiă deă nord,ă
luateă cuă for aă deă URSSă (26ă iun.ă 1940)ă şiă aă p r iiă septentrionaleă aă
Ardealului,ătrecut ălaăUngariaăprinăDictatulădeălaăVienaăimpusădeăAx ă
(30ăaug.ă1940).ăCarolăIIăaădevenităextremădeănepopularăînăurmaăacestoră
ced riăteritoriale;ăpresatăatâtădeăfor eleădemocraticeăcâtăşiădeăGardaădeă
Fierăelăl-aăchematălaăguvernareăpeăgeneralulăIonăAntonescu,ăcedându-iă
majoritateaă prerogativeloră puterii.ă Aă douaă ziă (6ă sept.ă 1940)ă acestaă l-aă
obligatăpeăsuveranăs ăabdice,ăpeătronărevenindăMihaiăI.ăDeşiăşi-aăarogată
titlulădeăconduc tor,ăimitându-iăpeăMussoliniăşiăpeăFranco,ăAntonescuăaă
trebuită s ă guvernezeă cuă sprijinulă G rziiă pentruă aă seă integraă „Noiiă
Ordini”,ă iară Româniaă aă fostă proclamat ă „Stată na ional-legionar”.ă Oă
ultim ă cedareă –ă Cadrilaterul,ă laă 7ă septembrieă –ă aă fostă înso it ă deă
promisiuneaăFührer-ului,ăcareădovedeaăoămareăîncredereăînăAntonescu,ă
c ă grani aă transilv nean ă vaă fiă revizuit ă dup ă victorie.ă Înă schimbă
guvernareaă legionar ă aă dezam gită prină exceseleă ei,ă culminândă cuă
asasinareaă foştiloră demnitariă carliştiă închişiă laă Jilavaă şiă aă luiă Iorgaă şiă
Madgearuă(nov.ă1940).ăCuăacordulăBerlinuluiăAntonescuăaăînl turatăînă
ianuarieă 1941ă Gardaă deă laă putere,ă instaurândă ună guvernă deă militariă şiă
tehnocra i.ăă
Câtevaăstateăauăreuşitătotuşiăs -şiăp strezeăneutralitatea.ăIrlandaăevit ăs ă
seă al tureă Mariiă Britanii;ă unbeleă elemnteă IRAă iauă chiară contactă cuă
spionajulăgerman,ăf r ăaăîncercaăcevaăîmpotrivaăenglezilor.ăSitua iaăceaă
maiă dificil ă esteă îns ă ceaă aă Spaniei.ă Francoă aă declarată neutralitateaă
acesteiaă înă 1939,ă dară elementeleă filo-nazisteă înă frunteă cuă ministrulă
Serranoă Suneră dispună deă oă influen ă crescând ă înă guvernulă deă laă
Madrid.ă Hitleră şiă Mussoliniă intervină înă repetateă rânduriă peă lâng ă
Franco;ă înă celeă dină urm ă acestaă îlă elimin ă peă Suneră şiă îiă confirm ă luiă
Churchillăc ănuăseăvaăal turaăAxei.ăNeutralitateaăSuedieăesteămen inut ă
atâtădeăURSSăcâtăşiădeăGermaniaăînăm suraăînăcareăfurnizeaz ăoăzon -
tamponăînănordulăEuropei;ăeconomic,ăStockholm-ulăesteăîns ăunăsatelită
alăReich-ului.ăÎnămodăsimilar,ăElve iaăr mâneăşiăeaăoăzon -tampon,ădeă
dataăaceastaăpentruăspionajăşiăactivit iăfinanciareăşiăcomerciale.ă
Oă alt ă caracteristic ă fundamental ă aă „Noiiă Ordini”ă europeneă eraă
exterminareaă evreilor.ă Dejaă dină 1935ă aceştiaă erauă excluşiă dină
comunitateaă german ă prină legileă rasialeă deă laă Nüremberg,ă ală c roră
rezultată aă fostă înfiin areaă lag reloră deă concentrare,ă înă careă auă fostă
internateă atâtă minorit ileă „inferioare”ă câtă şiă alteă elementeă intolerabileă
înă societateaă nazist ă –ă homosexuali,ă comuniştiă –ăaăc rorăeliminareăeraă
preconizat .ăÎnă1940ăGestapoăaăordonatălichidareaăpopula ieiăevreieşti;ă
aceast ă directiv ă aă fostă completat ă ună ană maiă târziuă cuă organizareaă
efectiv ă aă „solu ieiă finale”,ă planulă deă exterminareă aă celoră 11ă milioaneă
deăevreiădinăEuropa.ăModalit ileădeăpunereăînăpractic ăs-auăstabilităînă
ianuarieă 1942ă laă conferin aă deă laă Wannsee,ă aă c reiă urmareă aă fostă
uciderea,ă înă lag reă şiă nuă numai,ă aă pesteă cinciă milioaneă şiă jum tateă deă
oameniădoarăpentruăorigineaălorăevreiasc .ă
R zboiulăîmpotrivaăUniuniiăSovieticeă
Ideeaă declanş riiă unuiă r zboiă anti-sovietică p reaă totă ceă puteaă fiă maiă
str ină politiciiă hitleriste,ă atâtaă vremeă câtă Germaniaă şiă URSSă îşiă
împ r iser ă estulă Europeiă f r ă niciă oă neîn elegere;ă cuă toateă acesteaă laă
sfârşitulă anuluiă 1940ă Hitleră preg teaă dejaă „Opera iuneaă Barbarossa”,ă
planulă deă campanieă înă Rusia.ă Luiă Stalină oă asemeneaă perspectiv ă iă seă
p reaăincredibil ,ămaiăalesădup ă ceăsemnaseăşiăunăpactădeăneagresiuneă
cuăJaponiaă(13ăapr.ă1941);ăniciăzvonurileăniciărapoarteleăoficialeănuăl-auă
putută convingeă deă tr dareaă alia iloră s i.ă Hitleră înă schimbă eraă gataă înc ă
dină prim varaă luiă 1941,ă îns ă campaniaă dină Balcaniă aă întârziată
declanşareaă r zboiuluiă împotrivaă URSS.ă Laă 22ă iunieă 1941ă Reich-ulă şiă
alia iiă s iă –ă România,ă Finlanda,ă Italiaă –ă invadeaz ă Rusia,ă completă
nepreg tit ă înă fa aă unuiă atacă deă mariă propor ii;ă înfrângereaă esteă deciă
inevitabil ,ă atâtaă timpă câtă înă deceniulă patruă Stalină şi-aă decimată
comandan ii,ă înă frunteă cuă Tuhacevski,ă iară peă 22ă nuă ordon ă niciă m cară
mobilizareaăgeneral .ăCaăurmare,ădup ă3ăluniădeăr zboiădou ătreimiădină
Armataă Roşieă auă fostă lichidateă iară germaniiă atac ă Moscovaă şiă
Leningradul.ă For eleă sovieticeă leă opună oă rezisten ă disperat ;ă laă 1ă
octombrieă Stalină esteă nevoită s ă semnezeă ună acordă deă prietenieă cuă
ChurchillăşiăRoosveltăpentruăaăbeneficiaădeăajutorulămilitarăşiăeconomică
occidentală şiă deă Legeaă cashă andă carry.ă Uzineleă sovieticeă suntă
demontateă şiă transferateă înă spateleă frontului;ă productivitateaă creşteă
enorm,ădep şind-oăchiarăşiăpeăceaăgerman .ăRuşiiăsuntăastfelăcapabiliăs ă
sus in ă efortulă deă r zboi,ă stabilizândă frontulă laă începutulă anuluiă 1942ă
dup ă eşeculă ofensiveiă nazisteă asupraă capitaleiă ap rat ă deă mareşalulă
Jukov.ăSitua iaădevineăsta ionar ăatâtaătimpăcâtăalia iiăoccidentaliărefuz ă
s ădeschid ăunăalădoileaăfrontăiarăJaponiaănuăseăsimteăcapabil ăs ăataceă
URSS.ăCaăurmare,ăHitlerădecideăs ăabandonezeăîncerc rileădeăcucerireăaă
Moscoveiă şiă indic ă dou ă noiă obiective:ă Caucazulă cuă resurseleă saleă deă
petrol,ă absolută necesareă armateiă germane,ă şiă oraşulă Stalingrad.ă Planulă
s uăeşueaz ădezastruos;ăfor eleăReich-uluiănuăreuşescăs ăpun ămânaăpeă
petrolulăcaucazian,ăiarăStalingradulănuăvaăfiăniciodat ăcucerităcomplet,ă
înă ciudaă uneiă ofensiveă careă ocup ă întreagaă toamn ă aă anuluiă 1942.ă Caă
urmareăJukovăpoateăcontra-ataca:ăarmataăgerman ădeălaăStalingradăesteă
încercuit ăşiădup ăoărezisten ădisperat ăcapituleaz ălaă2ăfeb.1943.ăDină
acestămomentăsoartaăr zboiuluiăaăînclinatădeăparteaăalia ilor.ă
R zboiulă deă ap rareă aă URSSă aă fostă unulă dină puncteleă forteă aleă propagandeiă
sovieticeăşiăunămomentăistoricăcuăoăimens ărezonan ăpân ăazi.ă Statisticileăindic ă
cifraădeă20ădeămilioaneădeămor i,ă10ămilioaneădeămutila i,ă1710ăoraşeădistruse,ădară
al turiădeăeleăînăimaginarăaăap rutăoăviziuneămitologic ,ăinspirat ăini ialădeăStalinăşiă
deă Iliaă Ehrenburg,ă careă aă permisă redresareaă moraluluiă rus.ă Abiaă înă aniiă ’70-’80ă
schimb rileăpoliticeăauăîng duităoăviziuneămaiărelist ăasupraăconflictului,ăilustrat ă
deăprozaăluiăVasiliăBîkov.ă
IntrareaăStatelorăUniteăînăr zboiă
De-aă lungulă deceniuluiă patruă SUA,ă maiă preocupateă deă redresareaă
economic ă şiă deă Newă Deal,ă auă manifestată ună izola ionismă convinsă înă
exterior.ă Roosveltă nuă aă riscată soartaă politiciiă saleă printr-oă angajareă
ferm ă deă parteaă democra iiloră europene.ă „Chartaă Atlanticului”,ă laă careă
auă aderată majoritateaă guverneloră anti-hitleristeă (URSSă laă 24ă sept.)ă
anun aă iminen aă interven ieiă americaneă înă cursulă anuluiă 1941.ă
Evenimenteleă auă fostă îns ă precipitateă deă ataculă japoneză deă laă Pearlă
Harboră (7ă dec.ă 1941)ă careă puneaă cap tă încerc riloră deă împ r ireă aă
sferelorădeăinfluen ăînăPacificăîntreăWashingtonăşiăTokyo,ăcâtevaăzileă
maiă târziu,ă Germaniaă şiă Italiaă declarauă şiă eleă r zboiă Stateloră Unite.ă
Churchillăaăreuşităînăacelaşiătimpăs -iăconving ăpeăamericaniăc ăprimaă
int ă trebuiaă s ă fieă Europa,ă lichidareaă Japonieiă r mânândă ună obiectivă
secundar.ă Laă 1ă ianuarieă 1942ă guverneleă aă 26ă deă riă auă adoptată laă
Washingtonă Declara iaă Na iuniloră Uniteă conformă c reiaă niciă oă ar ă
semnatar ănuăputeaăîncheiaăpaceăseparat ăcuăAxa,ăurmândăs ălupteăpân ă
laă capitulareaă necondi ionat ă aă acesteia;ă oă ziă maiă târziuă aă fostă creată
Statulă Majoră Interaliat.ă Interven iaă SUA,ă al turiă deă victoriaă deă laă
Stalingrad,ă aă constituită factorulă decisivă ală înfrângeriiă Germanieiă şiă
alia ilorăacesteia;ăefortulăeconomicăamerican,ărestabilitădeăpoliticileăNewă
Deal-ului,ă eraă incomparabilă chiară şiă cuă celă nazist,ă fiindă probabilă
singurulă aptă deă aă sus ineă oă adev rat ă maşin ă deă r zboiă modern .ă
Mobilizareaăaăredusăpracticăşomajulălaăzero,ăcomenzileămilitareăauădată
ună nouă avântă industriei,ă r zboiulă devenindă astfelă impulsulă pentruă oă
nou ăepoc ădeăprosperitateăamerican .ăă
Opera iunileăefectiveăauăîntârziatăînăschimb;ăefortulămilitarăcontinuaăs ă
fieăsus inutădeăruşiăşiădeăbritanici.ăÎnăceleădinăurm ăRoosvelt,ăinfluen ată
deăChurchill,ăaădecisăcaăinterven iaăaliat ăs ăaib ălocămaiăîntâiăînănordulă
Africii,ăundeă AfrikaăKorpsăalămareşaluluiăRommelăîncercaăf r ăsuccesă
s ăiaăEgiptulăpentruăaăfaceăjonc iuneaăprinăOrientăcuăfor eleădinăCaucaz.ă
Generalulă engleză Montgomeryă i-aă opusă oă solid ă rezisten ;ă înă toamnaă
luiă1942ăRommelăaăfostăfinalmenteăînvinsăînăb t liaădeălaăEl-Alameinăşiă
obligată s ă seă retrag ă c treă Tunisia.ă Laă 8ă noiembrieă for eleă anglo-
americaneă auă debarcată înă spateleă s uă înă Africaă deă Nord.ă Amiralulă
Darlan,ă careă comand ă şiă laă Alger,ă trebuieă s ă decid ă asupraă pozi ieiă
Fran eiăînăaceast ăsitua ie;ăelăesteăasasinat,ăiarăsuccesorulăs uăseăal tur ă
alia ilor.ăDup ăoărezisten ădisperat ăînămaiă1943ăultimeleăefectiveăitalo-
germaneădinăAfricaăseăpredau.ă
Urm torulă obiectivă ală alia iloră eraă Italia,ă verig ă slab ă aă Axei,ă atâtă
datorit ă poten ialuluiă militarăextremădeăsc zut,ăcâtăşiăaăsl biriiăpozi ieiă
politiceă aă luiă Mussolini.ă Laă 10ă iulieă for eleă aliateă conduseă deă
Eisenhowerădebarc ăînăSicilia,ăcucerit ădup ădou ăs pt mâniădeă lupte.ă
Lovituraă seă dovedeşteă mortal ă pentruă regimulă Ducelui:ă înă noapteaă deă
24/25ă Mareleă Consiliuă Fascistă îlă oblig ă peă acestaă s ă demisioneze,ă înă
loculă s uă fiindă numită mareşalulă Badoglio,ă aă c ruiă politic ă r mâneă
duplicitar ă –ă întreă Germaniaă peă careă nuă poateă s ă oă abandonezeă f r ă
risculă deă aă vedeaă Italiaă distrus ,ă şiă alia iiă careă caut ă doară capitulareaă
necondi ionat .ă Badoglioă accept ă finalmenteă aceast ă solu ie;ă laă 8ă
septembrieă Italiaă capituleaz ,ă iară germaniiă declanşeaz ă represaliiă
militareăextremădeădure.ăAlia iiăvinăpreaătârziuăînăsprijinulăRomei,ăcareă
cadeăînămâinileăfor elorănaziste.ă
ÎnfrângereaăAxeiă
Dup ă Stalingradă speran aă într-oă victorieă aliat ă aă ren scut.ă „Nouaă
Ordine”ă aă începută s ă fieă sabotat ă deă mişc rileă deă rezisten ă europene,ă
întreă careă ceaă francez ,ă dirijat ă dină Angliaă deă generalulă deă Gaulleă şiă
organizat ă deă Jeană Moulin,ă aă ob inută succeseă însemnate,ă înă ciudaă
diferendeloră interne.ă Acesteaă erauă deă faptă caracteristiceă tuturoră
mişc riloră deă acestă tip,ă rupteă întreă rezisten aă comunist ,ă careă pân ă înă
varaă luiă 1941ă fuseseă inactiv ă pentruă caă ulterioră s ă încerceă s ă preiaă
conducereaă luptei,ă şiă elementeleă deă dreapta,ă conservatoareă şiă creştin-
democrate.ăAstfelăînăIugoslaviaăpartizaniiăconduşiădeăIosipăBrozăTitoăauă
instalatăînădecembrieă1943ăoăguvernareăprovizorieădeăfactur ăcomunist ,ă
îndep rtându-iă treptată nuă doară peă germaniă şiă peă ustaşi,ă ciă şiă peă
rezisten iiă sârbiă deă dreapta,ă cetniciiă monarhiştiă aiă coloneluluiă
Mihailoviç.ă Laă ordineleă Moscovei,ă Partidulă Comunistă Română aă
procedatăînămodădiferit,ăunificândăîntreagaăopozi ieăanti-antonescian ăşiă
folosind-oăcaăpeăoăramp ăpentruăascensiuneaăsaălaăputere.ăÎnăcondi iileă
înăcareăaăpusăînăaplicareăunăasemeneaăplan,ăStalinăaăîn elesăc ătrebuiaăs ă
linişteasc ăşiătemerileăalia ilorăs iăoccidentali;ăastfelăc ălaă15ămaiă1943ăaă
desfiin ată Cominternul,ă instrumentă multă preaă vizibilă ală politiciiă
comuniste.ă
Peăplanămilitar,ăsucceseleăalia ilorăauăfostăimense.ăÎnăvaraăanuluiă1943ă
sovieticiiăauăob inutăoăvictorieădecisiv ălaăKurskăputândătreceăastfelălaă
eliberareaă Ucrainei.ă Cândă opera iunileă ajunseser ă laă grani aă României,ă
opozi iaă intern ,ă înă frunteă cuă regeleă Mihai,ă l-aă înl turată peă Antonescuă
(23ă aug.ă 1944)ă şiă aă declarată r zboiă Germaniei.ă Laă începutulă luniiă
urm toareă ruşiiă auă intrată înă Bulgariaă şiă guvernulă deă laă Sofiaă aă urmată
exemplulăBucureştiului;ăFinlandaăaăprocedatăînămodăsimilar.ăPeăfrontulă
deăvest,ădup ăîntâlnireaădeălaăTeheranădeălaăsfârşitulăluiă1943ăCeiăTreiă
Mariă (Roosevelt,ă Churchill,ă Stalin),ă auă decisă deschidereaă unuiă nouă
teatruă deă opera ii.ă Dup ă lungiă preg tiri,ă laă 6ă iunieă 1944ă alia iiă
occidentaliă auă declanşată opera iuneaă „Overlord”ă –ă debarcareaă dină
Normandia,ă subă conducereaă luiă Eisenhower.ă Debarcareaă aă fostă ună
succesăcomplet;ăpornindădeălaăacestăcapădeăpod,ăfor eleăaliate,ăsprijiniteă
şiă deă rezisten ,ă auă eliberată întreagaă ar .ă Peă 25ă august,ă dup ă oă
s pt mân ă deă lupteă deă strad ,ăParisulăs-aăpredat,ăiarălaăsfârşitulăanuluiă
Fran aăeraăcompletăsubăcontrolăaliat.ăR zboiulăaămaiăcontinuatăjum tateă
deăan,ădarăputerileăAxeiănuămaiăaveauăniciăoăşans ădeăredresare,ăînăciudaă
ultimeiă ofensiveă germaneă dină Ardeniă (dec.ă 1944-ian.ă 1945).ă Reich-ulă
eraălaăp mântăşiănuămaiăputeaăsus ineăniciăeconomicăniciămilitarăefortulă
deăr zboiădeăcândăalia iiădobândiser ăsuperioritateaăaerian ăpermi ându-
leă s ă bombardezeă înă voieă Germania.ă Numeroşiă ofi eriă germaniă dină
vechileăfamiliiăconservatoareădeăjunkeriăconsiderauăc ăFührer-ulătrebuiaă
înl turat;ăîns ăconspira iaălorăaăeşuat,ărezultatulăfiindăsporireaăexcesiv ăaă
puteriiătiraniceăaăluiăHimmlerăşiăaăfidelilorăs iădinăSS,ăceeaăceăaăagravată
situa iaă intern .ă Înă Italiaă Mussoliniă aă fostă instalată deă c treă germaniă înă
frunteaăefemereiă„RepubliciăsocialeădeălaăSaló,ăcareăînărealitateăcontrolaă
oă parteă neînsemnat ă dină nord,ă şiă aceastaă doară gra ieă trupeloră naziste.ă
Restulă riiă eraă sfâşiată deă ună nemilosă r zboiă civilă înă careă seă opuneauă
rezisten iiăComitetuluiădeăEliberareă(deăorientareăstângist )ăşiăBrig zileă
Negreă aleă Ducelui.ă Situa iaă s-aă rezolvată odat ă cuă capturareaă şiă
executareaăsumar ăaăluiăMussoliniădeăc treăpartizaniiăcomuniştiă(28ăapr.ă
1945).ă Dou ă zileă maiă târziu,ă Hitleră s-aă sinucisă înă bunkerulă s uă dină
Berlinulă asediată deă sovieticiă iară Germaniaă aă semnată capitulareaă
necondi ionat ă laă 8ă mai.ă Aceeaşiă soart ă auă avut-oă şiă guverneleă
colabora ionisteă dină sateli iiă Axei;ă doară Japoniaă aă continuată singur ă
lupta.ă Lansareaă primeloră bombeă atomiceă americaneă asupraă oraşeloră
Hiroshimaă (6ă aug.ă 1945)ă şiă Nagasakiă (9ă aug.)ă aă frântă îns ă rezisten aă
nipon ăşiălaă2ăseptembrieăTokyo-ulăaăcedat.ă
Împ r ireaălumii:ă„spiritulăYaltei”ă
Adev rataăproblem ăcareăseăpuneaăînăacestămomentăeraăîmp r ireaălumiiă
întreă înving toriă cuă ideologiiă atâtă deă diferiteă cumă erauă Ceiă Treiă Mari.ă
Stalinăînsuşiărecunoşteaăc ă
Acestă r zboiă nuă seam n ă cuă celeă dină trecut;ă celă careă
ocup ăunăteritoriuăîşiăimpuneăînăcadrulăacestuiaăpropriulă
s uă sistemă social.ă Oriceă stată îşiă impuneă sistemulă s uă
socialăpân ăacoloăpân ăundeăpoateăajungeăarmataăsa.ă
Churchillăs-aătemutădeăoădomina ieătotal ăaăRusieiăînăEst;ăînăoctombrieă
1944ăelăaămersălaăMoscova,ăc zândădeăacordăcuăStalinăasupraăîmp r iriiă
Balcanilorăînăsfereădeăinfluen ,ăastfelăcaăalia iiăoccidentaliăs ăp strezeă
Greciaăşiăoăoarecareăpozi ieăînăUngariaăşiăIugoslavia;ăulteriorăURSSăaă
dep şităcuămultăaceast ăîn elegere.ăÎnăfebruarieă1945ăCeiăTreiăMariăs-auă
întâlnită laă Yalta;ă eiă nuă auă încheiată niciă oă în elegereă efectiv ă privindă
sfereleădeăinfluen ăînălume,ădarăs-aăcreatăoăstareădeăspirităînăacestăsensă
careă aă permisă instalareaă laă scurtă timpă aă „cortineiă deă fier”:ă împ r ireaă
teritoriilorăeliberateăîntreăStalinăşiădemocra iileăoccidentale.ăRoosevelt,ă
careăaăfostăconsideratăprincipalulăvinovatăpentruăimenseleăced riăf cuteă
deăamericaniăruşilor,ăaămurităcâtevaăluniămaiătârziu,ăînainteădeăaăvedeaă
realizareaăOrganiza ieiăNa iunilorăUniteă(27ăiun.ă1945).ăIni ial,ăCeiăTreiă
Mariă ară fiă dorită ună consiliuă ală mariloră puteriă şiă chiară dezarmareaă
statelorămaiămici.ăFran aăaăîncercatăs -şiăafirmeăimportan a,ădarăeaănuăaă
fostăadmis ălaăYalta;ăînăschimbăaăreuşităulteriorăs ăintreăînăConsiliulădeă
Securitate,ă form ă atenuat ă aă primeloră proiecte.ă Înă totală 50ă deă riă auă
semnată laă 26ă iunieă Cartaă deă laă Sană Francisco,ă ceă consfin eaă creareaă
ONU;ăseăinstituiaăastfelăunăsistemădeăsecuritateăglobal ăcareăs ăprevin ă
unăr zboiădeătaliaăultimului.ă
Peă plană economic,ă aceastaă aă fostă completat ă deă Fondulă Monetară
Interna ional,ă organismă destinată supravegheriiă func ion riiă nouluiă
sistemă monetară deă laă Brettonă Woods,ă consfin indă domina iaă dolaruluiă
asupraă celorlalteă monedeă na ionale.ă Înă aceeaşiă perioad ă rela iileă dintreă
estă şiă vestă auă devenită dină ceă înă ceă maiă tensionate.ă Înă cursulă luniiă maiă
Churchillă îiă trimiteaă oă telegram ă nouluiă preşedinteă american,ă Truman,ă
anun ândă apari iaă uneiă „cortineă deă fier”ă peă liniaă frontuluiă sovietic,ă iară
într-unădiscursăradiofonicălansaăunănouăavertisment:ă
Trebuieă s ă neă asigur mă c ă elurileă simpleă şiă onorabileă
pentruăcareăamăintratăînăr zboiănuăvorăfiăuitateăînăcursulă
lunilorăceăvorăurmaăvictorieiănoastreă,ăc ănişteăcuvinteăcaă
„libertate”,ă „democra ie”ă şiă „eliberare”ă nuă voră fiă
deformateăşiăîşiăvorăp straăadev ratulălorăsens.ăă
TemerileăluiăChurchillăerauăîntruătotulăîndrept ite:ăînăGrecia,ăguvernulă
deădreaptaăPapandreuăşiăfor eleăregalisteăsprijiniteădeăengleziăauăintratăînă
conflictă cuă mişc rileă deă rezisten ă comunisteă laă sfârşitulă luiă 1944,ă
conflictă ceă aă degenerată doiă aniă maiă târziuă într-ună r zboiă civilă înă careă
Stalinăaăpromisăc ănuăvaăinterveni.ăElăşi-aărezervatăînăschimbăRomâniaă
şiă Bulgaria,ă undeă partideleă democraticeă auă fostă brutală eliminate,ă laă
putereă venindă for eleă comuniste.ă Înă scurtă timpă URSSă şi-aă instituită
controlulăînătotăestulăEuropei,ăundeăaăcontinuatăs ămen in ăcontingenteă
militareă pân ă laă victoriaă complet ă aă proteja iloră s i:ă Albania,ă eliberat ă
deă rezisten aă comunist ,ă s-aă transformată înă Republic ă Popular ă înă
ianuarieă 1946,ă Bulgariaă câtevaă luniă maiă târziuă –ă subă conducereaă
vechiuluiă cominternistă Gheorghiă Dimitrov;ă înă Iugoslaviaă Titoă l-aă
alungată peă regeă şiă i-aă eliminată peă cetnici,ă proclamândă Republicaă
Popular ă Federativ ă laă sfârşitulă luiă 1945.ă Înă Ungaria,ă Cehoslovaciaă şiă
Româniaăfor eleădemocraticeăauăîncercatăs ăopun ărezisten ,ăreuşindăs ă
maiă men in ă câ ivaă aniă dup ă r zboiă oă pozi ieă slab ă şiă echivoc ă înă
parlamentă şiă chiară înă guvern.ă Lovituraă decisiv ă le-aă fostă dat ă prină
na ionalizareaă societ iloră particulareă şiă prină reformeleă agrareă careă auă
dusă laă confiscareaă propriet iloră funciareă mariă şiă mijlocii;ă cândă
elementeleă deă dreaptaă auă încercată s ă protestezeă împotrivaă acestoră
politici,ălideriiăcomuniştiăauămobilizatămaseăproletare.ăGra ieălegitim riiă
acestoraă eiă auă lichidată ultimeleă r m şi eă aleă vechiloră partideă
democraticeă şiă i-auă arestată peă fruntaşiiă lor.ă Conducereaă aă trecută astfelă
completăînămânaăpartidelorăcomuniste;ăiarăChurchillăaăfostăîndrept ităs ă
afirmeăînăcelebrulăs uădiscursădeălaăFultonă(5ămart.ă1946)ăc ăacestaăeraă
începutulă„r zboiuluiărece”.ă
Dac ă alia iiă occidentaliă auă abandonată completă estulă Europei,ă eiă auă
încercată totuşiă s ă lupteă pentruă regiuneaă eiă central .ă Conferin aă deă laă
Potsdamă dină varaă anuluiă 1945ă aămarcatăeşeculăacestorătentative.ăAtâtaă
timpăcâtăStalinăştiaăc ăoriceăguvernărezultatădinăalegeriălibereăarăfiăfostă
anti-sovietic,ă elă nuă eraă dispusă s ă abandonezeă democra ieiă niciă ună
teritoriuăcuceritădeătrupeleăsale,ăastfelăc ăOccidentulăaăpierdutămaiăîntâiă
Polonia,ălaăcareăs-auăalipităoăcincimeădinăGermaniaăantebelic .ăAceastaă
dinăurm ăaăfostăîmp r it ăînă4ăzoneădeăocupa ieăaliate,ădup ăceăini ialăseă
propuseseă divizareă înă 5ă stateă independenteă sauă transformareaă eiă într-oă
putereăagricol ;ăseămen ineaăcontrolulămilitarăşiăseăaplicaăpoliticaăceloră
treiă D:ă denazificare,ă dizolvareaă carteluriloră economice,ă careă fuseser ă
unulădinămariiăsus in toriăaiăhitlerismului,ăînăfineădemontareaăutilajuluiă
industrială–ătransportatăînămareăparteăînăURSS.ăÎnărelitateăGermaniaăs-aă
divizată înă dou ă state:ă zonaă deă ocupa ieă sovietic ă aă trecută rapidă laă
modelulă politică comunist,ă proclamându-seă înă 1949ă Republicaă
Democrat ă German ,ă înă vremeă ceă înă zonaă vestic ,ă ocupat ă deă SUA,ă
Angliaă şiă Fran a,ă s-auă ref cută institu iileă democraticeă şiă s-aă trecută laă
reformeă economiceă capitaliste;ă înă 1949ă aă fostă adoptat ă oă nou ă
constitu ieă („Legeaă fundamental ”)ă interzicândă activitateaă partideloră
extremisteă şiă înă acelaşiă ană aă fostă alesă primulă cancelară ală Republiciiă
FederaleăGermane,ăKonradăAdenauer.ăOăsolu ieăsimilar ăaăfostăpropus ă
pentruăAustria,ăîmp r it ăşiăeaăînă4ăzoneădeăocupa ie.ăPartidulăComunistă
de ineaăaiciăputereaăexecutiv ,ădeşiănuăeraăsprijinitădeăpopula ie;ădarăînă
clipaăînăcareăStalinăl-aăabandonat,ăprimeleăalegeriălibereă(nov.ă1945)ăauă
confirmată triumfulă for eloră democratice.ă Pozi iaă Austrieiă aă r masă înă
continuareă ambigu ,ă eaă neputândă intraă înă marileă alian eă occidentale,ă
f r ăaăfaceăîns ăparteăînăvreunăfelădinăbloculăcomunist.ă
Stalină aă devenită mareleă înving toră ală celuiă de-ală Doileaă R zboiă
Mondial.ă Estulă şiă centrulă Europeiă s-auă transformată imediată dup ă 1945ă
înăsateli iăaiăMoscovei,ăceeaăceăaăpermisăacesteiaăs ăleăimpun ătratateădeă
paceă dezavantajoase,ă prev zândă men inereaă deă trupeă sovieticeă şiă
exploatareaă economic .ă Înă vremeă ceă înă vestulă Europei,ă laă ini iativeă
secretaruluiădeăstatăamerican,ăseăaplicaă„PlanulăMarshall”ă(1948-1951)ă
urm rindă redresareaă economic ă aă riloră occidentaleă considerat ă caă oă
condi ieă aă men ineriiă democra ieiă politice,ă înă estă URSSă vasalizaă
economică şiă politică republicileă populare,ă interzicându-leă s ă adereă laă
plan,ă careă le-ară fiă permisă ună revirimentă rapid,ă antrenândă probabilă şiă
sl bireaă partideloră comuniste;ă înă schimbă eleă auă aderată înă 1949ă laă
ConsiliulădeăAjutorăEconomicăReciprocă(CAER),ăceăconsfin eaăaceast ă
subordonareăfa ădeăUniuneaăSovietic .ăPrimaăreac ieăostil ăaăvenitădină
parteaăIugoslaviei:ădup ăceăînăprimiiăaniăTitoăs-aădovedităunăsatelităfidelă
alăMoscoveiăînă1947ăelăaăînceputăs ăr ceasc ăleg turileăcuăURSSăpentruă
aă adoptaă oă caleă proprieă deă dezvoltare,ă bazat ă peă autocontrolulă
muncitorescă înă întreprinderiă şiă peă încurajareaă miciiă propriet iă şiă
ini iativeă private.ă Stalină nuă eraă dispusă s ă accepteă acestă model,ă careă
scoteaădeăsubăcontrolulădirectăalăMoscoveiăoăparteăînsemnat ădinăspa iulă
balcanic,ă orientând-oă înă direc iaă unuiă comunismă na ionalistă şiă cuă
veleit iă deă independen .ă Caă urmareă înă 1948ă Titoă aă fostă exclusă dină
Cominformă („Biroulă Informativă ală partideloră comunisteă şiă
muncitoreşti”,ă careă dină 1947ă suplineaă par ială Cominternul)ă şiă s-aă
reorientatăspreăoăpolitic ădeschis ăc treăOccident.ă
Acesteă începuturiă tensionateă aleă r zboiuluiă receă auă fostă probabilă
perioadaă cuă celă maiă mareă riscă deă declanşareă aă uneiă noiă conflagra iiă
mondiale,ă atâtaă timpă câtă situa iaă continuaă s ă fieă dezechilibrat ă prină
faptulăc ădoarăSUAăposedaăbombaăatomic ,ăpeăcareăURSSăaăob inut-oă
abiaă înă 1949,ă dup ă eşeculă blocadeiă saleă asupraă Berlinuluiă deă Vest.ă
Imediată dup ă r zboiă Trumană nuă aă ştiută cumă s ă reac ionezeă înă fa aă
extinderiiă sovieticeă peă careă Rooseveltă oă tolerase;ă trebuiaă aceastaă
limitat ăsauăOccidentulătrebuiaăs ădeclanşezeăoăcruciad ăanti-comunist ă
înă continuareaă celeiă anti-naziste?ă R spunsulă aă fostă dată deă tân rulă
diplomată Georgeă Kennană laă începutulă anuluiă 1946;ă elă aă fundamentată
containment-ul,ă „ inereaă înă loc”,ă careă aă fostă esen aă rela iiloră dintreă
marileă puteriă înă r zboiulă rece.ă Enun areaă saă oficial ă aă fostă dat ă deă
„doctrinaăTruman”ă(12ămartieă1947):ă
Considerăc ăpoliticaăStatelorăUniteătrebuieăs ăfieăaceaădeă
aă sprijiniă popoareleă libereă careă seă împotrivescă
încerc riloră deă subjugareă deă c treă minorit iă înarmateă
sauădeăc treăpresiuniădinăafar .ă
Înăplusăgra ieăplanuluiăMarshallăSUAăaăîncercatăs ăob in ăoăredresareăeconomic ăaă
Europeiăprinăac iuneaăsaădirect ,ăevitândăintermediereaăONU;ăînăacestăscopăaăfostă
creat ă „organiza iaă European ă pentruă Cooperareă Economic ”ă (dină 1961ă
„Organiza iaă pentruă Cooperareă şiă Dezvoltareă Economic ”).ă Înă totală Stateleă Uniteă
auăacordatăaproapeă12ămiliardeă$ă rilorăEuropeiăOccidentale;,ăpermi ândărevenireaă
acestora;ă scopulă aă fostă îns ă înă bun ă m sur ă unulă politic,ă planulă Marshallă fiindă oă
completareă aă „doctrineiă Truman”.ă Seă instituiaă astfelă oă cantonareă strict ă aă mariloră
puteri,ă ceă seă neutralizauă unaă peă altaă prină de inereaă arsenaluluiă nuclear,ă înă sfereleă
lorădeăinfluen .ăÎnăacestăscopălaă4ăaprilieă1949ăaăfostăcreatălaăWashingtonăPactulă
AtlanticuluiădeăNordă(NATO)ăreunindă rileădinăbloculăoccidentală
deciseă s ă prezerveă libertatea,ă moştenireaă comun ă şiă
civiliza iaă popoareloră lor,ă fondat ă peă principiileă
democra iei,ălibert iiăindividualeăşiădomnieiălegii.ă
B t liileă r zboiuluiă receă aveauă s ă seă deaă laă marginileă acestoră sfereă deă
influen ,ăpeăterenurileăsecundare.ă
ă
Întreb riădeăverificare:ă
1. Cumăs-aădesf şuratăAlăDoileaăR zboiăMondială?ă
2. Careăaăfostăsemnifica iaăinterven ieiăSUAăînăconflictă?ăă
3. Explica iăconsecin eleăceluiăde-alăDoileaăR zboiăMondial.ă
ă
Bibliografieă
Jeană Carpentier,ă Francoisă Lebrun,ă Istoriaă Europei,ă Ed.ă Humanitas,ă
Bucureşti,ă1997ăă
AndreăFontaine,ăIstoriaăr zboiuluiărece,ăEd.ăMilitar ,ăBucureşti,ă1992ă
JacquesădeăLaunay,ăMariădeciziiăaleăceluiăde-alădoileaăr zboiămondial,ă
Ed.ăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1988ă
Basilă Liddel-Hart,ă Istoriaă celuiă de-ală Doileaă R zboiă Mondial,ă Ed.ă
Lider,ăBucureşti,ă1999ă
 EUROPAăPOSTBELIC .ăDEăLAăăÎNFIIN AREAăALIAN EIă
NORDă-ATLANTICEăăPÂN ăăLAă„PRIM VARAăDEăăLAăă
PRAGA”

Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv a:ă

1.Constituireaăcelorădou ăblocuriăpolitico-militareă
2.UniuneaăSovietic ădeălaăStalinălaăBrejnevă
3.Debutulăconstruc ieiăeuropeneă
4.RomâniaăînăcadrulăpactuluiădeălaăVarşoviaă

Alian eleă dină cadrulă r zboiuluiă rece.ă Blocadaă Berlinuluiă

instituit ă deă Stalină şiă amenin areaă cuă bombaă atomic ă lansat ă deă
TrumanăasupraăURSSăauădezv luităăcâtăseăpoateădeăclarăgradulădeă
militarizareă aă r zboiuluiă rece.ă Înă primeleă luniă aleă anuluiă 1946,ă
lideriiăsovieticiăauăînceputăs -şiădeclareăinten iileădeăaăfolosiăştiin aă
şiă tehnologiaă cuă scopulă deă aă sporiă considerabilă putereaă militar ă aă
riiălor.ăMaiămultădecâtăatât,ăcaăurmareăaăinechit iiăînăreducerileă
deăfor eădup ăr zboi,ăArmataăRoşieăeraămaiăamenin toareăînă1947ă
decâtă fuseseă înă 1945.ă Laă doiă aniă dup ă r zboiă sovieticiiă aveauă înă
EuropaădeăEstăpesteă3.000.000ădeăsolda i,ăînătimpăceăStateleăUniteă
îşiărestrânseser ăefectivulălaămaiăpu inădeă2.000.000.ă
Impresionantaăăputereămilitar ăăaăURSSăşiăteamaăpersistent ăfa ădeă
Germaniaă i-auă determinată peă lideriiă stateloră vest-europeneă s ă seă
preocupeă deă propriaă securitate.ă C dereaă Cehoslovacieiă aă fostă
evenimentulăcareăi-aăîndemnatăs ătreac ălaăac iune.ăăÎnămartieă1948,ă
Mareaă Britanie,ă Fran aă şiă rileă Beneluxă (ă Belgia,ă Olanda,ă
Luxemburg)ă auă semnată Tratatulă deă laă Bruxelles,ă pactă deă ap rareă
mutual ăprinăcareăseăinstituiaăUniuneaăEuropeiăOccidentale.ă
Înă aprilieă 1949,ă Italia,ă Danemarca,ă Norvegia,ă Portugalia,ă Islanda,ă
StateleăUniteăşiăCanadaăs-auăal turatăUniuniiăEuropeiăOccidentaleă
formândă oă alian ă militar ă occidental ă l rgit .ă Celeă dou sprezeceă
na iuniăcuprinseăînăaceast ăOrganiza ieăaăTratatuluiăAtlanticuluiădeă
Nordăs-auăangajatăca,ăînăsitua iaăăînăcareăunaădintreăeleăvaăfiăatacat ,ă
toateă celelalteă s ă iă seă al tureă înă luptaă împotrivaă agresorului.ă
Aceast ă alian ă antisovietic ă aă reprezentată apogeulă orient riiă
puteriloră occidentaleă c treă oă politic ă deă limitareă aă comunismuluiă
prină for ă militar ,ă maiă curândă decâtă prină presiuniă economiceă şiă
politice.ă
Subjugareaă Europeiă deă Estă deă c treă URSSă aă ă însemnat,ă totodat ,ă
sfârşitulă independen eiă armateloră Poloniei,ă Ungariei,ă
Cehoslovaciei,ă României,ă Bulgarieiă şiă Germanieiă deă Est.ă Stalină aă
permisămen inereaăfor elorăarmateăaleăacestorăstateănumaiăcaăp r iă
componenteăaleăuneiăstructuriămilitareămaiălargi,ăcomandat ădeă el.ă
Conducereaăsovietic ăaăcreatăoficialăacestăsistemădeăalian eăimpuseă
imediată dup ă ceă Germaniaă aă fostă admis ă ină N.A.T.O.,ă dându-iă
denumireaă deă Organiza iaă Tratatuluiă deă laă Varşoviaă (Pactulă deă laă
Varşovia),ăpactăsemnatăînă1955.ă
ă
AtâtaăvremeăcâtăEuropaăeraăînghe at ăînăsfereădeăinfluen ăformateă
dină dou ă grupuriă deă stateă ostileă unulă altuia,ă nuă maiă existaă niciă oă
posibilitateă deă reunificareă aă Germaniei.ă Practic,ă înc ă dină 1948,ă
for eleă deă ocupa ieă divizaser ă na iuneaă învins ă înă dou ă state.ă Înă
anulăurm tor,ăparticipan iiălaăr zboiulăreceăauădes vârşităscindareaă
Germaniei.ăLaă23ămaiă1949,ăAlia iiăoccidentaliăauăcreatăRepublicaă
Federal ă Germania.ă Laă rândulă s u,ă Rusiaă s-aă gr bită s ă înfiin ezeă
Republicaă Democrat ă Germaniaă ă (Germaniaă R s ritean ),ă laă 7ă
octombrieă1949.ă
ă
ă
Dup ăîncheiereaăceluiăde-alădoileaăr zboiămondial,ăStateleăUniteăauă
continuată s ă fabriceă bombaă atomic .ă Laă sfârşitulă aniloră ‘40ă
probabilă c ă aveauă înă stocă pesteă 100.ă Dat ă fiindă putereaă acestoră
bombe,ăchiarăşiăunăasemeneaăarsenalărestrânsăreprezentaăoăteribil ă
amenin areă pentruă sovietici.ă Deşiă majoritateaă specialiştiloră
americaniă înă armamentă anticipauă c ă monopolulă americană asupraă
bombeiăatomiceăaveaăs ădurezeăcelăpu inăunădeceniu,ăînverşunareaă
luiă Stalină deă aă contracaraă ă pericolulă deosebită deă mareă ală armeloră
atomiceăaăcondusălaăreuşitaăexperimentuluiăsovieticădinăseptembrieă
1949.ă
Înă ultimiiă aniă aiă deceniuluiă ală cincilea,ă oficialit ileă şiă
oameniiă deă ştiin ă americaniă auă discutată înă secretă ideeaă
fabric riiăuneiăbombeăcuăhidrogen.ăAceast ăarm ,ăpeăcareă
auă denumit-oă “Super”,ă eraă deă câtevaă oriă maiă puternic ă
decâtă bombaă atomic .ă Câ ivaă cercet toriă auă opinată c ă oă
bomb ă cuă hidrogenă puteaă declanşaă oă reac ieă nuclear ă înă
lan ,ă careă ară fiă distrusă atmosferaă p mântului.ă Înă pofidaă
dezacorduriloră şiă riscurilor,ă experimentulă sovietică cuă
bombaăatomic ăl-aăconvinsăpeăTrumanăs ăînceap ăimediată
fabricareaă bombeiă cuă hidrogen.ă Înă ianuarieă 1950ă elă aă
convocată oă conferin ă deă pres ă înă careă aă anun ată c ă
ordonaseă producereaă bombeiă “Super”.ă Laă 1ă noiembrieă
1952,ăSUAăauădetonatăprimaăbomb ăcuăhidrogen.ăăÎnăanulă
urm tor,ă URSSă experimentaă unaă similar ,ă deă fabrica ieă
sovietic .ă
ă
Uniuneaă Sovietic .ă Noiă evolu ii.ă Laă începutulă aniloră 50,ă câ ivaă
conduc toriă comuniştiă maiă tineriă auă începută s ă revendiceă
îmblânzireaă brutaluluiă sistemă stalinist.ă Totodat ,ă eiă pândeauă
prilejulă deă aă luaă loculă conduc torului,ă acumă înaintată înă vârst .ă
Probabilă c ă Stalină inten ionaă s -iă elimineă peă aceştiă parveni i,ă
împreun ăcuăevreiiă“tr d tori”.ăÎns ăepurareaănuăaămaiăavutălocă.Laă
5ămartieă1953ăStalinăaămurit,ăînainteăs ăpoat ăordonaăunănouăvalădeă
asasinate.ă
ă
Oricum,ă laă sfârşitulă aniloră ‘40,ă majoritateaă stateloră est-europeneă
deveniser ă dependenteă deă URSS,ă fiindă conduseă deă dictatoriă
stalinişti.ă Oficialit ileă sovietice,ă partideleă comunisteă localeă şiă
Armataă Roşieă reprezentauă administra iaă imperialist ă şiă
instrumenteleă deă constrângereă aleă luiă Stalin.ă Acesteaă auă impusă
guverneă dup ă modelulă sovietică înă Polonia,ă Germaniaă Democrat ,ă
Cehoslovacia,ă Ungaria,ă Bulgaria,ă România.ă Austriaă aă r masă înă
continuareăocupat ăatâtădeăsovietici,ăcîtăşiădeăAlia iiăoccidentali.ăăăă
ăă
AscensiuneaălaăputereăaăluiăHrusciovă
Luptaăpentruăsuccesiuneălaăconducereaăstatuluiăs-aăîncheiatăînă1956ă
cuătriumfulăluiăNichitaăăHrusciov.ă
Hruşciovă şi-aă începută campaniaă deă “destalinizare”ă laă Congresulă
XXă ală Partidului,ă înă februarieă 1956,ă congresă laă careă auă participată
pesteă1000ădeămembriădeăpartid.ăÎntr-unădiscursădeăpatruăore,ănoulă
lideră sovietică aă dezv luită acteleă deă brutalitateă comiseă deă Stalin.ă
Atitudineaăcritic ăaăluiăHruşciovăvizaăînăprimulărândăsângeroaseleă
epur riă dină aniiă ‘30,ă persecu iaă minorit ilor,ă cumă eraă cazulă
t tarilorădinăCrimeeaăşiăgreşelileăluiăStalinăatâtădeăscumpăpl titeăînă
privin aă linieiă politiceă urmateă înă celeă de-ală doileaă r zboiă mondial.ă
Discursulă luiă Hruşciovă şiă direc iaă politic ă adoptat ă deă elă ulterioră
indicauăfaptulăc ăeraăadeptulăversiuniiămoderateăaănoiiăorient ri,ăpeă
careă oă legaă deă luptaă împotrivaă staliniştiloră şiă aă mituluiă luiă Stalin.ă
Pân ălaăsfârşitulăepociiăsovietice,ălideriiăcomuniştiăs-auăîmp r ităînă
staliniştiă dorniciă s ă men in ă cîtă maiă multă dină vechiulă sistemă şiă
reformiştiă careă luptauă pentruă oă dictatur ă maiă pu ină rigid .ă Subă
conducereaă luiă Hruşciov,ă ceiă careă auă avută câştigă deă cauz ă auă fostă
reformatorii.ă
ă
Înămaiăpu inădeădoiăaniădeălaădiscursulăantistalinistăalăluiă
Hruşciov,ă lag releă dină Siberiaă erauă practică pustii.ă
Controlulă strictă asupraă activit iiă politiceă seă men inuse,ă
îns ăteroareaăluaseăsfârşit.ă
ă
LuptaăpentruăeliberareăînăestulăEuropei,ă1953-1968.ă
Est-europeniiăs-auăopusădomina ieiăsovieticeăînc ădeălaă
începutulăperioadeiădeăocupa ieăşiăpân ălaăpr buşireaă
sistemului,ăînă1989.ăStalinăi-aăîmpiedicatăpeăprincipaliiă
lideriăpoliticiădinăacesteă riăs ăseăîmpotriveasc ăf iş,ădară
for eleăsecreteădeăopozi ieăauădevenităşiămaiăputernice.ăLaă
treiăluniădup ămoarteaăluiăStalinăauăizbucnitărevolteăînă
CehoslovaciaăşiăGermaniaăDemocrat ă(iunieă1953).ă
Armataăsovietic ăs-aăgr bităs ăîn buşeăacesteătulbur ri,ă
darăînăEuropaădeăEstăerauăpeăcaleăs ăseădeclanşezeăalteă
dou ămişc riădeăprotest.ă
Timpă deă treiă aniă dup ă revolteleă dină Cehoslovaciaă şiă Germaniaă
Democrat ,ă nemul umirileă auă continuată s ă creasc ă înă rândulă
artiştiloră şiă intelectualiloră polonezi.ă Eiă respectauă principiileă
marxiste,ă dară seă opuneauă varianteiă deă comunismă instaurateă deă
guvernulă lor.ă Lideriiă comuniştiă poloneziă s-auă confruntată cuă oă
amenin areă şiă maiă serioas ă atunciă cândă destalinizareaă şiă condi iileă
greleădeăexisten ăauădatănaştereăunuiăviolentăprotestămuncitoresc.ă
Laă 28ă iunieă 1956,ă muncitoriiă dină Poznană s-auă r zvr tită înă num ră
atâtă deă mare,ă încâtă guvernulă aă recursă laă armat ă pentruă aă în buşiă
revolta.ăCrizaăs-aăagravatăînămomentulăînăcareăsolda iiăauărefuzatăs ă
trag ă înă grevişti.ă Pân ă laă urm ă ună mareă num ră deă trupeă deă
securitateă aă pusă cap tă tulbur rilor.ă Evenimenteleă dină Ungaria,ă dină
noiembrieă 1956,ă dup ă oă lung ă perioad ă deă agita ieă început ă înă
1953,ă auă fostă celeă maiă grave.ă Trupeleă sovieticeă deă interven ieă auă
trebuităs ăfac ăfa ăuneiăadev rateăinsurec ii.ăÎn buşireaăeiăaăf cută
20.000ămor i.ăDup ăînfrângereaărebelilor,ăsovieticiiăl-auăinstalatăînă
frunteaăstatuluiăpeăJanosăKadar,ăapoiăl-auăarestatăpeăImreăNagyăşiăl-
auăexecutatăînă1958.ă
ă
C dereaă luiă Hrusciov.Uniuneaă Sovietic ă resim eaă nevoiaă
disperat ădeăaătreceădeălaădictaturaăstalinist ăhipercentralizat ălaăună
sistemă maiă potrivită cuă necesit ileă înă schimbareă aleăuneiăpopula iiă
dispersateă peă ună teritoriuă extremă deă vast.ă Hruşciovă aă reuşită s -lă
demitizezeăpeăStalin,ăîns ămajoritateaăreformelorăpreconizateădeăelăă
nuăauădatărezultate.ăAcesteaănuăauăfostăbineăconcepute,ăniciăaplicateă
cuăpricepere.ă
Atâtă progreseleă campanieiă deă destalinizare,ă câtă şiă încerc rileă deă
reform ăauăstârnităresentimenteleăunuiămareănum rădeădemnitariăaiă
partidului,ăcareănuădoreauădecâtăs ăpun ăcap tăteroriiăinstaurateădeă
Stalin,ă men inândă neschimbată totă restulă sistemului.ă ă Rezultatulă
umilitorăalăcrizeiăcubanezeăaăaccentuatăopozi iaăfa ădeăHruşciovăşiă
probabilă i-aă pecetluită soarta.ă Prezidiulă partiduluiă şiă ceaă maiă mareă
parteă aă Comitetuluiă Centrală (grupă executivă formată dină circaă 200ă
membriădeăfrunteăaiăpartidului)ăauădecisăs ăpun ăcap tă“planuriloră
nechibzuite”ă aleă luiă Hruşciov.ă Înă 1964ă eiă l-auă obligată peă liderulă
sovieticăs -şiădeaădemisia.ă
ă
Conducereaăcolectiv ăşiăLeonidăBrejnev.ăNoiiălideriăauă
debutatăcaăgrupădeă“conducereăcolectiv ”:ăunăcomitetă
dictatorialăcondusădeăAlexeiăKosâghină(1904-1980)ăşiă
LeonidăBrejnevă(1906-1982).ăLaăînceputulăaniloră‘70,ă
Brejnevăaăocupatăoăpozi ieădominant ,ămanifestândătotuşiă
oăreceptivitateămaiămareălaădolean eleăasocia ilorăs iădecâtă
Hruşciov.ăÎnătimpulăadministra ieiăBrejnev,ăvia aăînă
URSSăaădevenitămaiăstabil ăsauă“stagnant ”,ăcumăaveauă
s ăoăetichetezeăulteriorăsovieticii.ăă
ă
Construc iaă european .ă Paralelă cuă oă însemnat ă creştereă
economic ,ăaădouaăarticula ieăaărevirimentuluiăEuropeiăOccidentaleă
aăfostăvoin aădeăaăcreaăoăadevarat ăEurop .ăLaăsfârşitulăr zboiului,ă
Europaăapusean ăputeaăs ăapar ăcaăoămiz ăîntreăceleădou ăblocuri,ă
deciăeraănormalăs ăîncerceăs ăseăorganizeze.ăIdeeaă“StatelorăUniteă
aleăEuropei”ănuăeraănou .ăLaăsfarşitulăaniloră’20,ăAristideăBriandăîiă
fuseseăunăelocventăap r tor.ăEaăaăfostăreluat ădeăWinstonăChurchillă
într-ună discursă pronun ată laă Zurich,ă înă 1946.ă Peă deă alt ă parte,ă
Stateleă Uniteă îşiă manifestaser ă dorin aă caă ajutorulă Marshallă s ă fieă
distribuită înă cadrulă uneiă cooper riă europene,ă dină careă s-aă n scută
O.E.C.E.ăÎnămaiă1948,ăaăavutălocălaăHagaăunăCongresăalăEuropei,ă
careăaăavutădreptărezultatăcreareaăunuiăConsiliuăalăEuropei,ăcompusă
dină dou ă organisme,ă ună Comitetă ală Miniştriloră şiă oă Adunareă
Consultativ ă European ,ă cuă sediulă laă Strasbourgă şiă reunindă
reprezentan iă aiă celoră 17ă membriă aiă O.E.C.E.ă Activitateaă acestuiă
Consiliuă s-aă limitată ins ă laă discursuriă incitante,ă c ciă Angliaă seă
opunaă categorică oricareiă renun riă laă suvranitateaă no ional ă
(contrarăFran eiăînăacelămoment)ă
JeanăMonnet,ădup ăacestădebutăcamădezam gitor,ăaăconsideratăc ,ă
pentruărealizareaăconstruc ieiăeuropene,ăeraănecesarăcaăeuropeniiăs ă
seă obişnuiascaă s ă lucrezeă împreun ă înă cadrulă unoră realiz riă
concrete.ă Ideeaă aă fostă adoptat ă deă ministrulă franceză ală afaceriloră
externe,ăRobertăSchuman,ăşiăaădusălaăplanulăcare-iăpoart ănumele:ă
laă18ăaprilieă1951,ăs-aăcreatăComunitateaăEuropen ăaăCarbuneluiăşiă
O eluluiă(C.E.C.O.),ăini ialăunămijlocădeăaăcontrolaăposibilit ileădeă
reîanarmareă aleă Germaniei.ă Organiza iaă reuneaă saseă membri:ă
Fran a,ăGermaniaăFederal ,ăBelgia,ăOlanda,ăLuxemburgăşiăItalia.ăOă
Înaltaă Autoritateă cuă sediulă laă Luxemburgă aveaă puteriă
suprana ionaleă înă domeniulă produc ieiă şiă schimburiloră deă c rbuneă
şiă o el.ă Aă fostă oă realizareă crucial ă deoareceă pentruă primaă oar ă
functionaăoăinstitu ieăeuropean ,ăcare,ăinăplus,ăcunoşteaăşiăunămareă
succes,ăînăpofidaăhandicapuluiăpeăcareăilăreprezentaseărefuzulăMariiă
Britaniiădeăaăluaăparteălaăea.ăă
Unăalădoileaăproiectăaăavutăoăsoart ămaiăpu inăfericit :ăesteăvorbaădeă
ComunitaeaăEuropean ădeăAp rareă(C.E.A.),ăcareăurmaăs ăpermit ă
participareaă trupeloră germaneă laă ap rareaă Europeiă înă cadrulă uneiă
armateă europene.ă Avantajulă sperată eraă realizareaă reînarmariiă
Germaniei,ăconsiderat ăcaănecesar ădeăc treăStateleăUnite.ăSeădoreaă
ca,ă far ă s ă seă trezeasc ă laă via ă vechiiă demoniă aiă uneiă armateă
germaneă autonome,ă s ă seă creezeă oă nou ă institutieă european .ă
TratatulăsemnatălaăParis,ălaă27ămaiă1952,ădeăceiăşaseăparteneriăn-aă
putută fiă ratificată deă Adunareaă Na ional ă Francez ă dină cauzaă
opozi ieiăhot râteăaăcomuniştilorăşiăgaulliştilor.ăDup ămaiămul iăaniă
deădisputeăpoliticeăviolente,ăC.E.A.ăaăfostărespins ăf r ădezbateriălaă
30ăaugustă1954.ăÎnăurmaăacesteiăsitua ii,ăacordurileădeălaăLondraăşiă
Parisă (octombrieă 1954)ă auă recreată oă armat ă german ă înă cadrulă
U.E.O.ă(UniuniiăEuropeiăOccidentale),ăalian ămilitar ăîncheiat ăpeă
oăperioad ădeă50ădeăaniăîntreăceiăşaseămembriăaiăC.E.C.O.ăşiăMareaă
Britanie.ăă
Frânat ă deă eşeculă C.E.A.,ă ideeaă european ă aă fostă relansat ă cuă
adev rată deă reuniuneaă celoră şaseă miniştriă aiă afeceriloră externeă aiă
C.E.C.O.,ă careă aă avută locă laă Messina,ă laă 1ă iunieă 1955,ă caă şiă prină
hot râreaă deă creareă aă uneiă Comunit iă Economiceă Europeneă
(C.E.E.)ă denumit ă şiă Pia aă Comun ,ă realizat ă prină Tratatulă deă laă
Roma,ă semnată laă 25ă martieă 1957.ă Obiectivulă eraă asigurareaă
progresiv ă aă libereiă circula iiă aă m rfuriloră şiă persoaneloră înă
interiorulă acesteiă comunit iă aă celoră şase.ă Înă afaraă Consiluluiă
Miniştriloră moştenită deă laă C.E.C.O.,ă laă Bruxelles,ă seă instalaă oă
ComisieăEuropean ,ăschi ăaăuneiăputeriăsuprana ionale.ă
CreareaăPie eiăComuneăaăreprezentatăunăpasăconsiderabilăpeăcaleaă
construc ieiă europene.ă Aă urmată ună progresă lent,ă ceă s-aă întinsă peă
aproximativăunădeceniu.ăÎncetinealaăcuăcareăs-aărealizatăconstruc iaă
european ă înă aceast ă perioad ă seă explic ă prină foarteă puternicaă
impregnareăna ional ăaăunorăpopoareăc roraăleăeraăgreuăs ăseăsimt ă
înă primulă rândă europene,ă fiindă foarteă reticenteă cândă seă puneaă
problemaă s ă fac ă pasulă decisivă deă transformareă aă uneiă comunit iă
economiceăîntr-oăcomunitateăpolitic .ă
ă
Pozi iaăRomânieiăînăcadrulăpactuluiădeălaăVarşovia.ăPrimiiăaniăaiă
regimuluiăcomunist,ăceiăcareăauăcoincisăcuăultimiiăaniădeăvia ăaiăluiă
Stalin,ăs-auămanifestatăprintr-oădeplin ăădocilitateăaăpoliticiiăexterneă
aăRomâniei,ăsatelitizareaăsaădiplomatic ăfiindătotăatâtădeăăabsolut ă
caă şiă ceaă ă aă celorlalteă riă comunisteă dină ă Europaă deă Est.ă Înă
februarieă 1948,ă guvernulă română s-aă legată deă sovieticiă printr-ună
tratatădeăprietenie,ăcolaborareăşiăasisten ăreciproc ăvalabilătimpădeă
dou ă decenii,ă urmată deă în elegeriă similareă cuă Bulgaria,ă
Cehoslovacia,ă Poloniaă şiă Ungaria,ă semnateă deă toateă acesteă riă înă
cursulăanuluiă1948.ăTratatulăîncheiatărecentăcuăIugoslaviaă(1947)ăaă
fost,ă fireşte,ă denun ată dup ă excludereaă acesteiaă dină Cominform,ă
Gheorghiu-Dejă angajându-seă imediată peă caleaă uneiă campaniiăă
violenteădeă“demascare”ăaăluiăIosipăBrozăTito.ăă
Dină punctă deă vedereă economic,ă araă eraă dejaă inclus ă înă sferaă deă
intereseăsovieticeăprinătratatulădinămaiă1945,ăapoiăprinăaderareaălaă
Consiliulă deă Ajutoră Economică Reciproc,ă întemeiată înă 1949.ă Dină
punctădeăvedereămilitar,ădomina iaăsovietic ăeraătotăatâtădeădeplin ,ă
manifestându-seă atâtă prină ocupareaă militar ă aă riiă (careă aă durată
pân ă înă 1958)ă câtă şi,ă dină 1955,ă prină incadrareaă Românieiă înă
TratatulădeălaăVarşovia.ăă
Dispari iaă luiă Stalină (martieă 1953)ă aă deschisă oă perioad ă deă
incertitudiniă înă întreagaă Europ ă r s ritean ă careă s-aă exprimat,ă înă
cazulă României,ă prină apari iaă primeloră simptomeă aleă
neîn elegeriloră româno-sovietice.ă Rela iileă cuă Nichitaă Hrusciov,ă
succesorulăluiăStalin,ăparăs ăfiăfostăîncordate,ămaiăalesăînăanulă1955,ă
cândăuneleădeosebiriădeăvederiăauăieşitălaăiveal ăpeătimpulăviziteiălaă
Bucureştiă aă lideruluiă sovietic.ă Ruşiiă seă pronun auă înă favoareaă
separ riiăposturilorădeăprim-secretariăşiăprim-miniştrii.ăDej,ăînăacelă
momentă doară prim-ministru,ă aă trecută pesteă obiec iileă sovieticeă
reluând,ă înă octombrieă 1955,ă şiă func iaă deă prim-secretară ală
partidului.ă Laă Congresulă ală doileaă (1955)ă s-aă vorbită pentruă întâiaă
oar ădespreăcaleaăromâneasc ădeăconstruireăaăsocialismului,ădespreă
adaptareaă marxismuluiă ă laă cerin eleă localeă şiă s-aă insistată peă
necesitateaă respect riiă principiiloră deă suveranitate,ă deă egalitateă şiă
neamestecăînătreburileăinterne.ă
Evenimenteleă dină Ungariaă (octombrie–noiembrieă 1956)ă auă pusă înă
surdin ,ă momentan,ă acesteă divergen eă deă p reri,ă careă oricumă nuă
puneauăînăpericolăsoartaăsocialismuluiăînăRomâniaăşiăniciăintereseleă
sovieticeăînăzon ,ăjustificândăînăacelaşiătimpăopozi iaăluiăDejăfa ădeă
destalinizare.ăComuniştiiăromâniăauăar tatăchiarădeălaăînceputămult ă
ostilitateă fa ă deă Imreă Nagyă şiă auă secondată represiuneaă sovietic .ă
Peădeăalt ăparteăîns ,ăînădecembrieă1956,ăeiăvorbeauădinănouădespreă
oăcaleăautohton ădeăconstruireăaăsocialismului.ăAnulă1956ăaăfost,ădeă
asemenea,ă anulă înă careă ultimulă sovrom,ă Sovromcuar ul,ă aă reintrată
înăpatrimoniulă statuluiă român,ă punându-seă astfelă cap tăuneiăformeă
deăexploatareăeconomic ădirect ădeăc treăsovietici.ă
Caleaă romaneasc ă deă construireă aă socialismuluiă seă deosebeaă înă
multeă privin eă deă planurileă luiă Hrusciov.ă C.A.E.R.-ul,ă somnolentă
întreă 1949–1955,ă fuseseă reactivată deă acestaă dină urm ă cuă scopulă
introduceriiă diviziuniiă şiă specializ riiă economiceă întreă rileă
socialiste.ă Era,ă deă fapt,ă ună conflictă întreă nordă şiă sud,ă întreă rileă
socialisteă maiă dezvoltate,ă Cehoslovaciaă înă primulă rând,ă şiă rileă
socialisteăpeăcaleădeădezvoltare.ăBulgariaăaăacceptatărapidăpunctulă
deăvedereăalăMoscovei,ădarăînăcazulăromânilorăplanulăHrusciovăs-aă
ciocnitădeăprevederileăadoptateălaăCongresulăalădoileaăalăpartidului.ă
Pragaă s-aă ar tat,ă înc ă dină 1956,ă ostil ă fa ă deă industrializareaă
accelerat ă aă României,ă opunându-seă ajutor riiă eiă tehnologiceă şiă
criticândă deschisă oă tendin ă peă careă ă oă socoteaă autarhic ă şiă
protec ionist .ă Cuă toateă acestea,ă înă ciudaă fric iuniloră evidente,ă
Hrusciovăaăacceptatăînă1958ăvecheaăcerereăaăluiăDejădeăretragereăaă
trupelorăsovieticeădinăRomânia.ă
Retragereaă ruşiloră trebuieă în eleas ă înă contextulă interna ională ală
momentuluiă respectiv.ă Valoareaă strategic ă aă Românieiă sc zuseă
considerabilă dup ă semnareaă tratatuluiă deă paceă cuă Austriaă şiă
retragereaăsovieticilorădinăaceaă ar .ăPeădeăaltaăparte,ăaflatăînăplin ă
campanieă propagandistic ă deă câştigareă aă opinieiă publiceă
occidentale,ă Hrusciovă aă socotită c ă seă poateă dispensaă deă ocupareaă
uneiă riă înconjurateă şiă aşaă deă sateli i.ă Kremlinulă pareă s ă fiă privită
întreagaăproblem ăaăsta ion riiătrupelorăsaleăînăRomâniaănumaiăsubă
aspectămilitarăşiădiplomatic,ăf r ăs -şiădeaăseamaăc ăretragereaălorăîiă
vaălipsiădeăunămijlocădeăpresiuneăasupraăcomuniştilorăluiăDej.ăă
Deă acumă înainteă şiă pân ă laă moarteaă dictatoruluiă română (martieă
1965),ă rela iileă cuă Moscovaă seă voră înr ut iă continuu,ă agravateă
fiindădeăinsisten aăcuăcareăruşiiăurm reauăs ătransformeăC.A.E.R.-ulă
într-ună organismă economică suprana ională înă cadrulă c ruiaă nordulă
urmaă s ă produc ă bunuriăindustriale,ăiarăsudulăs ăfurnizezeămateriiă
primeă şiă agricole.ă Campaniaă aă culminată înă aprilieă 1964ă prină
publicareaă planuluiă Valevă deă alc tuireă aă unuiă complexă economică
interstatalăînăzonaăDun riiădeăjos,ăcareăarăfiăînglobatăp r ileădeăsudă
aleă Uniuniiă Sovietice,ă deă sud-estă aleă Românieiă şiă deă nordă aleă
Bulgariei.ăRomâniiăauăr spunsăînămodăviolent,ăconsiderândăpeăbun ă
dreptateă planulă caă oă încercareă deă dezmembrareă aă economiiloră
na ionaleăşiăaăteritoriuluiăna ional.ă
Planulă Valev,ă precumă şiă respingereaă saă înă numeleă interesuluiă
na ională erau,ă practic,ă doară ultimeleă manifest riă aleă unuiă procesă
conflictualăcareădep şiseăsferaăeconomiculuiăp trunzândăşiăînăceaăaă
politicului.ăÎntr-adev r,ăschismaăchinez ăaăintrodusăunăelementănouă
înă rela iileă româno-sovietice,ă îng duindă Bucureştiuluiă s ă seă
distan ezeă deă Moscovaă cuă maiă multă curaj.ă Comuniştiiă chineziă auă
alesă capitalaă Românieiă dreptă locă deăexprimareăaăunuiăviolentăatacă
antisovietică (1960),ă trimi ândă apoiă laă Bucureştiă numeroaseă
delega iiăeconomiceăşiăpoliticeă(1962,1963).ăÎnăsfârşit,ă1963ăaăfostă
anulăînăcareălaăONUăRomâniaăaăvotatăpentruăprimaădat ăaltfelădecâtă
UniuneaăSovietic ăşiăalia iiăei.ă
Laă începutulă anuluiă 1964,ă Gheorghiuă Dejă şi-aă oferită media iaă înă
conflictulăsino-sovieticăşiăl-aătrimisăînăacestăscopăpeăIonăGheorgheă
Maureră laă Beijingă şiă laă Moscova.ă Misiuneaă primuluiă ministruă şiă
întrevedereaă saă cuă Hrusciovă nuă auă facută decâtă s ă agravezeă
suspiciunileă existenteă întreă p r ileă aflateă înă joc.ă Înă oriceă caz,ă esteă
limpedeăfaptulăc ăruşiiăşiăromâniiănuăs-auăpututăîn elegeăniciăm cară
asupraă ineriiăsecreteăaădisensiunilor.ăDovadaăesteăc ăînăaprilieăs-aă
publicată laă Moscovaă aşa-numitulă plană Valevă iară laă Bucurestiă s-aă
adoptată “declara iaă dină aprilie”ă referitoareă laă pozi iaă Românieiă înă
conflictulăsino-sovietic.ă
Oă dat ă cuă aceast ă dareă peă fa ă aă conflictului,ă politicaă extern ă aă
Românieiă aă devenită totă maiă îndr znea ă şiă maiă diferit ă deă ceaă aă
sateli iloră est-europeni.ă Numeroaseă misiuniă economiceă auă vizitată
Capitalaă României,ă oă delega ieă economic ă român ă aă c l torită laă
Washington,ă Ionă Gheorgheă Maureră aă vizitată Parisul,ă iară voturileă
independenteă deă laă ONUă s-auă înmul it.ă Regimulă luiă Dejăaăc p tată
neaşteptatădeărepedeăoărespectabilitateăinterna ional ăpeăcareăaăştiută
s ă oă l rgeasc ă cuă mult ă abilitate,ă modelă adoptată ini ială şiă deă
succesorulăs u,ăNicolaeăCeauşescu.ă
ă
INTREBARIăDEăVERIFICAREă
ă
1.Cumă s-auă constituită principaleleă blocuriă politico-militareă dină
epocaă“r zboiuluiărece”?ă
2.Cumă s-aă produsă transla iaă puteriiă înă Rusiaă Sovietic ă dup ă
moarteaăluiăStalin?ă
3.Careăauăfostăprimeleăetapeăaleăconstruc ieiăeuropene?ă
4.Cumă explica iă procesulă deă detaşareă aă Românieiă înă raportă cuă
Moscova?ă
ă
BIBLIOGRAFIEăSELECTIVAă
ă
1.Andreă Fontaine,ă Istoriaă R zboiuluiă Rece,ă Edituraă Militar ,ă
Bucureşti,ă1992,ă4ăvol.ă
2.EricăJ.ăHobsbawm,ăSecolulăextremelor,ăEdituraăLider,ăBucureşti,ă
1999.ă
3.Royă Medvedev,ă Despreă Stalină şiă stalinism,ă Humanitas,ă
Bucureşti,ă1991.ă
4.Idem,ăOameniiăluiăStalin,ăEdituraăMeridiane,ăBucureşti,ă1993.ă
5.Jeană Francoisă Soulet,ă Istoriaă comparat ă aă stateloră comuniste,ă
EdituraăPolirom,ăIaşi,ă1998.ă
 ă
TemaăXIVă
ă
Deălaămaiă’68ălaărevolu iileădinăEuropaădeăEstă
ă
Dup ăparcurgereaăacesteiătemeăve iăînv aăurm toarele:ă
1. Evolu iaăşiăsfârşitulăr zboiuluiăreceă
2. Politicaăoccidental ă
3. Politicaăstatelorăcomunisteă
ă
ă
Anulă1968ă
Înă deceniileă 6ă şiă 7ă Europaă Occidental ă şi-aă revenită dup ă traumaă r zboiuluiă
mondial.ă Aceastaă aă fostă oă epoc ă deă prosperitate,ă deă bog ieă material ă creat ă deă
cadreleăeconomieiădeăpia ăşiăsociet iiădeăconsum,ăaiăc reiăcontemporaniănuăs-ară
fiăpututăconsideraă“genera iiăpierdute”,ăaşaăcumăf cuser ăp rin iiăşiăbuniciiălor.ăAă
fostăsurprinz torăfaptulăc ăînămodăspontanăînă1967ăşiămaiăalesă înă1968ăunăvalădeă
protesteă–ăînăprimulărândăstuden eştiă–ăs-auăextinsăînăîntreagaălumeăcapitalist ,ăcuă
repercusiuniă chiară şiă înă estulă Europei.ă Revoltaă s-aă îndreptată înă primulă rândă
împotrivaă establishment-uluiă deă oriceă orientare;ă înă numeleă celoră treiă Mă –ă Mao,ă
Marx,ăMarcuseă–ăstuden iiăauăcriticatăatâtăvechileăpartideădeăstângaăşiămarxismulă
loră dep şită câtă şiă dreaptaă şiă produseleă eiă politiceă şiă economice,ă întrupateă înă
r zboiulădinăVietnam.ăCosturileăacestuiaăs-auădovedităimense,ănuăatâtămilitar,ăcâtă
politic,ă înă clipaă înă careă oă întreag ă genera ieă înă SUAă şiă înă Europaă s-aă ridicată
împotrivaă militarismuluiă americană şiă aă societ iiă ce-lă sprijinea.ă Laă paris,ă înă
februarieă 1968,ă studen iiă Sorboneiă conduşiă deă Cohen-Bendită auă cerută
democratizareaă universit iloră şiă controlă asupraă con inutuluiă cursuriloră şiă
numirilorălaăcatedr .ăÎnăfa aăopozi ieiăestablisment-uluiăeiăauăridicatăbaricadeăşiăauă
înfruntată poli ia,ă revoltaă studen easc ă transformându-seă într-oă b t lieă deă strad ă
(maiă’68),ăcelămaiăgravăprotestăsocialădinăFran aădeălaăComunaădinăParisăpân ăazi,ă
cât ă vremeă 80%ă dină popula iaă capitaleiă i-aă sus inută peă protestatari.ă Înă martie,ă
revolteă similareă auă izbucnită înă majoritateaă universit iloră italiene,ă extinzându-seă
apoiă înă Japoniaă şiă SUAă (undeă predominant ă eraă mişcareaă hippie,ă înă daunaă
marxismuluiă şiă anarhismuluiă careă dominauă mişc rileă europene).ă Înă Poloniaă oă
manifesta ieăstuden easc ăaădeclanşatămasiveădemonstra ii;ălaămijloculăluniiămartieă
toateăuniversit ileăpolonezeăauăintratăînăgrev ,ăstuden iiăcontestatariăopunându-seă
corpuluiăprofesoralăataşatăregimului.ă
Revolu iaă careă începeă vaă puneă subă semnulă întreb riiă nuă
doară societateaă capitalist ă ciă societateaă industrial .ă
Societateaă deă consumă esteă sortit ă uneiă mor iă violente…ă
Noiăinvent măoălumeănou ăşiăoriginal .ăImagina iaăpreiaă
putereaă
anun aă înă maiă ’68ă ună afişă laă intrareaă înă Sorbona.ă Pericolulă mişc riiă
studen eştiă s-aă dovedită dispropor ionată deă mare,ă atâtaă vremeă câtă
revolta iiăerauădeăfaptăceiădinăcareătrebuiauăs ăseărecrutezeănoileăelite;ă
astfelăc ăguverneleăauăezitat,ăchiarăşiăînăcazulămişc riiădinăFran a,ăs ă
în buşeă înă for ă protestul;ă represiuniă sângeroaseă nuă s-auă înregistrată
decâtă înă cazurileă marginaleă aleă Polonieiă şiă Mexicului.ă Modera iaă
autorit iloră aă generată noiă protesteă dină parteaă altoră categoriiă –ă înă
principalămuncitoriă–ăprecumăgreveleădinăFran aădină1968ăşiă“toamnaă
fierbinte”ădinăItaliaă(1969);ădeădataăacestaăîns ăguverneleănuăauămaiă
fostălaăfelădeătemperate.ăăă
Războiul rece în epoca destinderii
VenireaălaăputereăaăluiăRichardăNixonăînă1969ăaăînsemnatămodificareaă
radical ăaăatitudiniiăinterven ionisteăaăSUAăînăpoliticaăinterna ional ă
Eraă oă ă schimbareă necesar ă şiă coerent ă cuă tentativaă deă relaxareă înă
rela iileăest-vestăreprezentat ădeădoctrinaăHarmel,ăadoptat ădeăNATOă
laă sfârşitulă anuluiă 1967.ă Noulă preşedinteă americană şiă consilierulă s uă
înă materieă deă securitateă na ional ,ă Henryă Kissinger,ă erauă partizaniiă
uneiă politiciă deă destindereă bazat ă peă ordine,ă stabilitate,ă men inereaă
balan eiă deă putereă şiă peă înlocuireaă birocra ieiă cuă controlulă directă ală
caseiăAlbeăasupraăpoliticiiăexterne.ăÎnăviziuneaăluiăKissingeră
paceaă nuă esteă oă transpunereă laă nivelă globală aă dorin eloră
uneiă na iuni,ă ciă oă acceptareă general ă aă conceptuluiă deă
ordineăinterna ional .ă
Pentruă Washingtonă aceast ă ordineă aă însemnată destindereaă rela iiloră cuă marileă
puteriă comunisteă –ă Rusiaă şiă Chinaă –ă înă acelaşiă timpă cuă controlulă strictă ală
încerc riloră localeă deă destabilizareă aă balan eiă deă putere.ă Eaă nuă ară fiă putută aveaă
succesădac ăURSSănuătreceaăînăacelaşiătimpăprintr-oăepoc ădeăautomul umireăşiădeă
optimismă privindă soartaă comunismului,ă cauzat ă deă falimentarulă programă deă
înarmareăceăaăcaracterizatăperioadaădeăreac iuneăstalinist ăaăluiăBrejnev.ăăÎnăacesteă
condi iiă Nixonă aă putută puneă cap t,ă dup ă 5ă aniă deă negocieri,ă r zboiuluiă dină
Vietnamăprinăacordulădeăarmisti iuădeălaăParisă(27ăian.ă1973)ăurmatădeăretragereaă
trupelorăamericaneăpân ălaăsfârşitulăluniiămartie.ăPentruăaăîncheiaăînămodăonorabilă
conflictulă ă f r ă aă pierdeă voturileă aleg torilor,ă Nixonă aă aplicată strategiaă
„vietnamiz rii”:ăgreutateaăr zboiuluiăaăc zutăpeăumeriiăguvernuluiăsud-vietnameză
înătimpăceătrupeleăamericaneăs-auăretrasăprogresivă–ăceeaăceăaăredusădimensiunileă
recrut riiăînăSUA,ăanihilândăprotesteăprecumăceleădină’68.ăÎnăschimb,ăVietnamulă
deăSudălipsitădeăsprijinulăamericanăaăc zutăînămâinileăfor elorăcomunisteăînă1975.ăă
Rela iileă cuă URSSă s-auă ameliorată începândă cuă Conferin aă deă laă
Helsinkiă (1969)ă şiă culminândă cuă Summit-ulă deă laă Moscovaă dină maiă
1972ă undeă aă fostă adoptată acordulă SALTă Iă privindă egalizareaă
arsenaleloră nucleareă strategice;ă înă schimb,ă Brejnevă aă facilitată
încheiereaă p ciiă cuă Vietnam-ulă ă iară Nixonă aă încercată s ă acordeă
UniuniiăSovieticeăclauzaăna iuniiăceleiămaiăfavorizate,ăfiindăîmpiedicată
deă Senat.ă Peă aceeaşiă direc ieă aă ac ionată şiă cancelarulă germană Willyă
Brandt,ăaăc ruiăpolitic ădeădestindereăfa ădeăEstă(Ostpolitik)ăaădusălaă
încheiereaă Actuluiă Finală deă laă Helsinkiă ală CSCE,ă careă confirmaă
grani eleă europene,ă admitereaă înă ONUă aă ambeloră republiciă germaneă
şiă acceptareaă deă c treă rileă dină Estă aă “coşuluiă 3”ă deă laă Helsinkiă –ă
acordurileă privindă drepturileă omului.ă Fa ă deă China,ă careă intraseă înă
r zboiă cuă URSS,ă Washington-ulă aă încercată oă apropiereă chiară maiă
semnificativ ăînăurmaăuneiăvizitelorăluiăNixonăşiăKissingerălaăBeijing,ă
careăauăpusăbazeleănegocierilorăeconomiceăşiădiplomatice.ăÎnăschimbă
înă raportă cuă încerc rileă comunisteă deă infiltrareă aă sfereiă deă influen ă
occidentale,ă politicaă deă destindereă aă fostă extremă deă dur .ă Înă 1973ă
primulă preşedinteă marxistă liberă alesă dină Americaă Latin ,ă Salvadoră
Allende,ă aă fostă r sturnată deă ună puciă militară condusă deă generalulă
Pinochetă şiă pl nuită deă CIAă dup ă oă maiă lung ă destabilizareă aă
economieiă şiă societ iiă chiliene;ă înă schimbă peă lâng ă noulă conduc toră
auă fostă trimişiă exper iă americaniă înă frunteă cuă Miltonă Friedmană înă
scopulă consolid riiă capitalismului.ă Cândă înă 1974ă Turciaă aă invadată
Ciprul,ăînăvirtuteaăstatutuluiădeăputereăgarant ăşiăînăciudaărezolu iiloră
ONUă Kissingeră aă acordată sprijinulă Stateloră Unite,ă considerândă c ă
astfelă eraă înt rit ă pozi iaă NATOă înă regiune.ă Înă problemaă crizeloră
rasialeădinăsudulăafriciiăadministra iaăNixonăaăintervenităpermanentăînă
favoareaă mişc riloră albeă deă dreaptaă –ă înă vremeă ceă Estulă tindeaă s ă
sus in ă mişc rileă localeă deă eliberare;ă astfelă înă conflictulă dină Angolaă
SUAă aă trimisă armeă şiă mercenariă împotrivaă rezisten eiă anti-colonialeă
finan at ă deă Rusia.ăToateăacesteăsucceseăexterneăi-auăadusăluiă Nixonă
unăalădoileaămandatăpreziden ial,ădarăînăaugustă1974ăelăaăfostăobligată
s ă demisionezeă caă urmareă aă implic riiă înă afacereaă Watergate,ă
dezv luit ă probabilă deă surseă NATOă ostileă destinderii.ă Urmaşulă s u,ă
Ford,ă s-aă confruntată îns ă cuă oă criz ă multă maiă grav ă provocat ă deă
creştereaă cuă 400ă %ă aă pre uluiă petroluluiă deă c treă OPEC,ă careă aă
generată ă laă mijloculă deceniuluiă 8ă oă amplificareă aă infla ieiă înă rileă
industrializateă–ăşiănuănumaiă–ăpunândăastfelăcap tăaceleiănem surateă
expansiuniă ceă caracterizaseă epocaă post-belic .ă Înă acesteă condi ii,ă
opozi iaă democrat ă aă îndreptată numeroaseă criticiă împotrivaă politiciiă
deă destindere,ă devenit ă nepopular ă maiă alesă dup ă ceă Casaă Alb ă aă
refuzatăs -lăprimeasc ăpeădisidentulărusăSoljeni ân.ăă
Înă1976ăFordăaăpierdutăalegerileăînăfavoareaădemocratuluiăCarter,ăaă
c ruiă prioritateă aă fostă maiă degrab ă redresareaă economic ă decâtă
continuareaă destinderii.ă Noulă preşedinteă l-aă înlocuită peă Kissingeră cuă
Zbigniewă Brzezinski,ă dară politicaă saă extern ă aă p rută extremă deă
ezitant :ă peă deă oă parteă Carteră aă insistată înă favoareaă respect riiă
interna ionaleă aă drepturiloră omuluiă şiă aă criticată Estulă pentruă
înc lcareaă acestora,ă refuzândă înă acelaşiă timpă s ă vad ă oă manevr ă aă
URSSăînăspateleărevolu iilorăceăauăatinsăIranulăşiăNicaragua.ăÎnăacesteă
condi ii,ăceaămaiăimportant ărealizareăaăsaăaăfostămarginal ăînăraportă
cuă r zboiulă rece:ă mediereaă Acorduriloră deă laă Campă Davidă şiă aă
tratatuluiă deă paceă întreă Egiptă şiă Israel;ă înă schimbă ini iereaă deă rela iiă
diplomaticeă cuă Chinaă aă fostă contrabalansat ă deă recunoaştereaă
Taiwanului,ăafectândăgravă„nouaăcale”ăaănormaliz riiăpreconizat ădeă
CarterăşiădeăDengăXiaoping.ăÎnărela iileăcuăURSS,ăBrzezinskiăaătinsăs ă
impun ă modelulă „idealist”ă ală uneiă diploma iiă deschise;ă înă 1979,ă laă
Summit-ulă deă laă Viena,ă Carteră şiă Brejnevă auă semnată chiară ună nouă
acordă privindă limitareaă arsenaluluiă nucleară (SALTă II).ă Acordulă nuă aă
ajunsăîns ăs ăfieăaprobatădeăCongres,ăînăcondi iileăînăcareăunăanămaiă
târziuă Rusiaă aă invadată Afganistanul.ă Înă acelaşiă timp,ă falimentulă
diploma ieiă luiă Carteră aă fostă consfin ită deă crizaă ostateciloră dină Iran,ă
provocat ădeăpoliticaăanti-terorist ăaădemocra ilor.ăă
Evoluţia războiului rece în timpul lui Ronald Reagan
Abordareaădemocrat ăaăr zboiuluiăreceăs-aădovedităunăeşecăcomplet.ă
Dac ăpromotoriiădestinderiiăauăfostăcritica iămaiăalesăpentruăcinismulă
lor,ă înă schimbă idealismulă politiciiă externeă aă luiă Carteră aă dusă laă oă
serioas ăsubestimareăaăcapacit ilorăUniuniiăSovieticeăşiăTratatuluiădeă
laăVarşovia.ăNoulăpreşedinte,ărepublicanulăRonaldăReagan,ăeraădecisă
s ă schimbeă completă aceast ă viziune,ă înlocuindă înă r zboiulă receă
negociereaăcuăconfruntareaăefectiv ăşiăînt rindăcapacitateaămilitar ăaă
SUA.ă Dină primulă ană ală mandatuluiă s uă bugetulă ap r riiă aă crescută
enorm;ăpentruăîntâiaădat ăcheltuielileămilitareăaleăNATOăle-auădep şită
peă celeă aleă Tratatuluiă deă laă Varşoviaă iară Americaă aă devenită
principalulă vânz toră mondială deă armamentă (ceeaă ceă aă permisă oă
machiavellic ă rezolvareă aă crizeiă ostateciloră dină Iran).ă Înă 1982,ă
Reagană aă expusă şiă bazeleă ideologiceă aleă politiciiă saleă externe:ă URSSă
eraă „Imperiulă R u”,ă surs ă aă tuturoră problemeloră politiceă şiă
economiceădinălume.ă
Punctulădeăpornireătrebuieăs ăfieăoărecunoaştereăaăesen eiă
imperiuluiă sovietic.ă W.ă Churchill,ă înă cursulă negocieriloră
cuă sovieticii,ă aă observată c ă eiă respect ă doară for aă şiă oă
utilizeaz ă permanentă înă rela iileă cuă alteă na iuni.ă Acestaă
esteă motivulă pentruă careă amă decisă s ă refacemă ap rareaă
noastr ăna ional .ăInten ion măs ăp str măpaceaă–ădarăneă
vomăp straăşiălibertatea.ă
Administra iaă american ă nuă aă ezitată s ă pun ă înă practic ă aceast ă
politic ă aă confrunt rii.ă Scenariileă r zboiuluiă atomică elaborateă deă
exper iiăoccidentali,ăculminândăcuă„Ini iativaădeăAp rareăStrategic ”ă
(R zboiulă Stelelor),ă auă provocată mariă temeriă laă Moscova,ă
convingându-iă peă lideriiă sovieticiă c ă Stateleă Uniteă erauă nuă doară
preg tite,ăciăşiădispuseăs ădeclanşezeăunăatacăatomic;ăînăacelaşiătimpă
eleă auă pusă cap tă mişc riiă anti-nucleareă pacifisteă dină Europaă
Occidental ,ă convingândă popula iaă riloră NATOă deă necesitateaă
instal riiă deă arsenaleă atomiceă înă vedereaă preveniriiă uneiă iminenteă
agresiuniăaă„ImperiuluiăR u”.ăPunctulăculminantăalăacesteiăevolu iiăaă
fostă atinsă înă 1983,ă cândă Reagană aă ini iată R zboiulă Steleloră (careă s-aă
dovedită ună eşec),ă laă scurtă timpă dup ă aceastaă ruşiiă doborândă dină
greşeal ă ună avionă cuă pasageriă americani;ă ac iuneaă loră aă fostă
calificat ă dreptă „crim ă împotrivaă umanit ii”.ă Dou ă luniă maiă târziuă
trupeleă SUAă auă invadată minusculaă insul ă caraibian ă Granada,ă undeă
seă instalaseă ună guvernă revolu ionară deă stângaă şiă auă transformată
aceast ă interven ieă într-oă dovad ă aă suprema ieiă şiă hot râriiă Stateloră
Uniteădeăaănuăpermiteăniciăoăinfiltrareăsovietic .ăTensiuneaăaăajunsălaă
maximă laă sfârşitulă anului,ă cândă ună exerci iuă nucleară NATOă l-aă f cută
peă preşedinteleă rusă Kosâghină s ă seă team ă deă izbucnireaă r zboiuluiă
atomic.ă
Aceast ă epoc ă deă febrilitateă militar ă şiă retoric ă apocaliptic ă s-aă
încheiată odat ă cuă ală doileaă mandată ală luiă Reagan,ă coincizândă cuă
venireaă laă putereă înă URSSă aă luiă Mihailă Gorbaciovă (1985).ă Noulă
secretarăgeneralăalăC.C.ăalăP.C.U.S.ăeraăpromotorulăprogramelorădeă
deschidereă politic ă (glasnost)ă şiă restructurareă economic ă
(perestroika);ă astfelă c ă Uniuneaă Sovietic ă nă maiă puteaă fiă tratat ă
unilateralăcaă„ImperiulăR u”.ăLaăsfârşitulăanuluiăceiădoiăşefiădeăstateă
s-auăîntâlnităîntr-unăprimăsummitălaăGeneva,ăf r ăaăc deaădeăacordăînă
chestiuneaăR zboiuluiăStelelor.ăÎnăciudaămasivelorăopera iuniămilitareă
declanşateă deă americaniă împotrivaă Libieiă înă 1986,ă ună ală doileaă
summit,ă inută laă Reykjavikă înă toamnaă luiă 1986,ă aă marcată în elegereaă
dintreă Reagană şiă Gorbaciovă înă privin aă stop riiă curseiă înarm riiă
nucleareă şiă aă perpetueiă amenin riă reciproceă cuă r zboiulă atomic.ă
Rezultatulă tangibilă ală acestoră discu iiă aă fostă semnarea,ă ună ană maiă
târziu,ă aă tratatuluiă INFă înă cadrulă Summit-uluiă deă laă Washington,ă
eliminândă completă racheteleă nucleareă cuă raz ă medieă deă ac iune;ă înă
ciudaă opozi ieiă senatoriloră conservatori,ă tratatulă aă fostă ratificată deă
Congres.ă Gorbaciovă aă f cută ună altă pasă importantă laă sfârşitulă anuluiă
1988ăanun ândăreducereaăunilateral ăaăpoten ialuluiămilitarăsovietic,ă
iară înă februarieă 1989ă şi-aă retrasă for eleă dină Afganistan.ă Aceast ă
atitudineă deschis ă aă unuiă lideră sovietică s-aă dovedită extremă deă
conving toare;ăeaăaăavutăunărolădecisivăînăterminareaăr zboiuluiărece.ă
MandatulăluiăReaganăaăexpiratăînă1988;ăsuccesorulăs u,ăGeorgeăBush,ă
eraă dispusă s ă urmezeă aceeaşiă politic ,ă înă ciudaă interven ieiă saleă
militareă înă Panama,ă careă aă avută maiă degrab ă rolulă deă aă confirmaă
domina iaăSUA.ăÎnăprim varaăaceluiaşiăanănegocieriăprivindăcontrolulă
armamentuluiănuclearăşiăreducereaăfor elorăconven ionaleădinăEuropaă
auă fostă ini iateă înă cadrulă CSCEă deă ambeleă blocuriă militare.ă NATOă aă
recunoscută necesitateaă accentu riiă politiciiă deă destindere,ă dară şiă aă
retrageriiă for eloră SUAă şiă URSSă sta ionateă înă afaraă teritoriuluiă loră
na ional;ărezultatulăaăfostăelaborareaăuneiăagendeăpentruăoăcooperareă
maiă extins ă Est-Vest;ă pr buşireaă Ziduluiă Berlinuluiă înă noiembrieă şiă
revolu iileă dină Europaă deă Estă auă f cută caă aceast ă agend ă s ă devin ă
dep şit .ă
Relaţiile europene după 1968
Politicaă destinderiiă aă avută consecin eă extremă deă importanteă şiă înă
Europa,ă datorit ă tentativeloră ambeloră blocuriă deă aă reduceă peă câtă
posibilă conflicteleă perifericeă careă ară fiă putută amenin aă ordineaă
sistemuluiă interna ional.ă Peă plană european,ă aceast ă viziuneă aă fostă
transpus ăînăprimulărândăînăActulăFinalăalăCSCEădină1975,ărezultatăală
Conferin eiă deă laă Helsinkiă ceă reuneaă 35ă deă riă dină estulă şiă vestulă
continentului.ă Acordurileă acesteiă conferin eă auăfostăgrupateăînăceleă3ă
„coşuri”:ăproblemeleădeăsecuritateăşiădeărecunoaştereăaăfrontierelor,ă
cooperareaătehnic ăşiărespectareaădrepturilorăomului.ăÎnăacelaşiătimpă
alegereaă luiă Willyă Brandtă înă func iaă deă cancelară federală (1969)ă aă
reprezentat,ă peă plană european,ă începutulă unuiă demersă paralelă cuă
destindereaănixonian ,ăacelăOstpolitikăconcretizatăînăprimulărândăprină
apropiereaă dintreă celeă dou ă Germanii,ă dară şiă prină normalizareaă
rela iiloră diplomaticeă întreă estă şiă vestă şiă eliminareaă for eiă caăelementă
deănegociere.ă
Chiară maiă important ă aă fostă îns ă consolidareaă Comunit iiă
Economiceă Europeneă prină realizareaă celoră dou ă mariă obiectiveă aleă
TratatuluiădeălaăRoma:ăuniuneaăvamal ă(iul.ă1968)ăşiăpoliticaăagricol ă
comun .ă Dup ă demisiaă generaluluiă deă Gaulleă Fran aă aă acceptată înă
sfârşită deschidereaă negocieriloră deă aderareă cuă Angliaă şiă creştereaă
roluluiăParlamentuluiăeuropean;ăoăalt ăconsecin ăaăfostăSummit-ulădeă
laăHagaăcareăaăpusăbazeleăuneiărelans riăşiăuneiădefinitiv riăaăunit iiă
europeneă materializateă înă planulă Werneră (1970),ă careă nuă aă putută fiă
îns ărealizatădatorit ăcrizeiăpetrolului.ăCaăurmare,ăconstituireaăPie eiă
Comuneăaăstagnat,ăintereseleăna ionaleăaleăstatelorăafirmându-seămaiă
puternică decâtă celeă aleă CEE.ă Cuă toateă acesteaă noiă membriă nuă auă
întârziată s ă seă al ture:ă Mareaă Britanie,ă Irlandaă şiă Danemarcaă înă
1973,ăGreciaăînă1981,ăSpaniaăşiăPortugaliaăînă1986.ăÎnă1978ăşefiiădeă
stateădeălaăParisăşiăBerlinăauăreînviatăproiectulăuniuniiămonetareăprină
creareaă E.C.U.ă („unitateaă deă scontă european ”).ă Acordurileă
Schengenă semnateă înăiunieă1985ădeăFran a,ăGermaniaăşiăBeneluxăauă
creată ună spa iuă deă liber ă circula ie,ă înt rindă substan ială cooperareaă
întreăstateleăCEE.ăăAădevenităevidentăîns ăc ăacelăcadruăinstitu ională
concepută pentruă 6ă stateă eraă dep şit;ă conjuncturaă interna ional ă
extremă deă tensionat ă aă deceniuluiă 9ă aă facilitată coeziuneaă membriloră
CEE,ă careă auă decisă transformareaă Pie eiă Comuneă într-oă Uniuneă
European ă (Declara iaă deă laă Stuttgart,ă 1983).ă Acestă procesă s-aă
realizatăprinăActulăUnicădină1986,ăintratăînăvigoareăunăanămaiătârziu,ă
careă dezvoltaă cadrulă institu ională necesară existen eiă uneiă pie eă
europeneăunificate,ădesfiin ândătoateăfrontiereleăeconomice:ăConsiliulă
aă fostă ridicată laă rangulă deă institu ieă european ,ă atribu iileă
Parlamentuluiă auă fostă multă extinse;ă înă schimbă cooperareaă politic ă
european ă aă r masă laă nivelulă responsabilit iiă guverneloră locale.ă
Func ionareaă efectiv ă aă demonstrată îns ă pân ă înă 1989ă graveleă
problemeăaleăUniunii:ăinexisten aăuneiăcet eniiăeuropeneăconcreteăşiă
maiă alesă aă uneiă identit iă aă Europeiă uniteă înă materieă deă politic ă
extern ăşiăap rare.ă
Politici neoliberale şi conservatoare
Cvadruplareaă pre uluiă petroluluiă deă c treă OPECă înă 1973ă aă generată
problemeă enormeă politiciloră interneă aleă stateloră industrializate.ă
Expansiuneaă careă urmaseă r zboiuluiă aă fostă stopat ;ă extremeleă
bog ieiă şiă s r cieiă s-auă îndep rtată totă maiă tareă iară serviciileă deă
protec ieă şiă asisten ă social ă nuă auă f cută fa ă noiiă provoc riă decâtă
prină supradimensionareaă bugetuluiă lor.ă Laă aceastaă s-aă ad ugată
c dereaă sistemuluiă deă laă Brettonă Woods,ă careă întreă 1946ă şiă 1971ă
legaseă efectivă toateă valuteleă deă dolar,ă legată laă rândulă s uă deă
acoperireaăînăaur.ăVechileăteoriiăeconomice,ăatâtăsocial-democrateăcâtă
şiăkeynesiene,ăşi-auădovedităcaducitateaăînăgestionareaăacesteiăcrizeădeă
c treă guverneleă mariloră puteriă capitaliste;ă înă Mareaă Britanie,ă deă
pild ,ăaplicareaăacestorămodeleăaădusăînăprimaăjum tateăaădeceniuluiă
8ă laă ceaă maiă grav ă recesiuneă dină secolulă acesta.ă Guvernareaă
conservatoareă aă luiă Edwardă Heathă aă fostă efectivă zdrobit ă deă crizaă
petroluluiă şiă deă instituireaă cursuluiă flotantă ală lirei;ă politicileă non-
interven ionisteăşiădeădesna ionalizareăaăindustrieiănuăauăpututăfiăduseă
laăcap tăiarăgrevaăminerilorăaăantrenatăc dereaăguvernului.ăUrmareaă
falimentuluiă vechiloră politiciă aă fostă triumfulă orient riiă neoliberaleă –ă
maiăîntâiăînăplanăteoretic,ăapoi,ădinăaniiă’80,ăşiăînăpracticaăpolitic .ăÎnă
maiă 1979ă ună guvernă conservator,ă înă frunteă cuă Margaretă Thatcher,ă aă
venită laă putereă înă Mareaă Britanie.ă Politicaă „thatcherist ”ă –ă cumă auă
numit-oă criticiiă deă stângaă –ă eraă profundă inspirat ă deă teoreticieniiă
neoliberalismului,ă adep iă aiă pie eiă libereă şiă aiă „mâiniiă invizibile”ă caă
mecanismă regulatoră ală problemeloră pie ei;ă responsabilit ileă socialeă
nuămaiăerauăastfelăpovaraăadministra iei,ăwelfare-state-ulădevenindăună
conceptăcaduc.ă
Amătrecutăprintr-oăperioad ăînăcareăpreaămul iăoameniăauă
crezută c ă dac ă auă oă problem ă esteă sarcinaă
guvern mântuluiă s ă oă rezolve...Eiă şi-auă l sată problemeleă
înă seamaă societ ii.ă Or,ă societateaă nuă exist ;ă exist ă doară
indiviziăşiăfamilii.ăNiciăunăguvern mântănuăpoateăs ăfac ă
nimicădecâtăprinăoameni,ăiarăaceştiaătrebuieăs ăaib ăgrij ă
maiăîntâiădeăeiăînşişi.ă
Pân ă înă 1983,ă priorit ileă guvernuluiă Thatcheră auă fostă economice,ă
materializându-seăînăpoliticiămonetaristeăsubăpresiuneaăFMI,ăceeaăceă
aă generată protesteă virulenteă dină parteaă laburiştilor.ă Dac ă peă plană
externăconservatoriiăauăob inutăoăvictorieădeăprestigiuăprinăalungareaă
for eloră argentinieneă dină Insuleleă Falklandă (1982)ă înă schimbă înă
interioră creştereaă infla ieiă şiă aă şomajuluiă auă generată greveă deă mariă
propor ii,ăculminândăcuăceaădinăsectorulăminier,ăcareăaăduratăaproapeă
ună an;ă înfrângereaă acestoră mişc riă aă confirmată for aă guvern riiă
conservatoare,ăcareăaăpututătreceălaăaplicareaăm surilorăneo-liberaleă
f r ă aă seă maiă temeă deă haosulă economică continuuă careă amenin aseă
precedenteleă executive.ă Laă mijloculă deceniuluiă 9,ă eaă reuşiseă gra ieă
politicilorămonetaristeăşiăreducerilorăbugetareăs ăscad ărataăinfla ieiă
şiăs ădeaăunănouăavântăcreşteriiăeconomiceăaăMariiăBritanii.ăCuătoateă
acestea,ă welfare-state-ulă nuă aă fostă completă lichidat;ă sectoareă caă
înv mântulă sauă s n tateaă auă r masă subă controlulă statului,ă dară înă
condi iileă introduceriiă unoră criteriiă concuren ialeă înă furnizareaă
acestoră servicii;ă înă schimbă guvernulă aă reuşită s ă operezeă oă masiv ă
relaxareă fiscal ,ă maiă alesă înă ultimiiă aniă aiă deceniului.ă Succeseleă
guvern riiă Thatcheră auă fostă îns ă umbriteă dup ă 1987ă deă dificult iă
proveniteă atâtă dină sl bireaă m rciiă germane,ă ceeaă ceă aă condusă c treă
eşeculămonetarismului,ăcâtăşiădeădezechilibrareaăbalan eiăcomerciale,ă
caă urmareă aă creşteriiă prosperit iiă şiă puteriiă deă cump rareă aă
britanicilor.ăConservatoriiăauăreuşitătotuşiăs ăp strezeăputereaăchiarăşiă
dup ă1989,ăpoliticaălorăr mânândăextremădeăpopular .ă
Deăcealalt ăparteăaăAtlanticului,ăRonaldăReaganăs-aăal turatăofensiveiă
politiceă aă neoliberalismului.ă Îndep rtându-seă deă tendin eleă
predecesorilorăs i,ăelăaămutatăaccentulădeăpeăegalitateaăeconomic ăaă
welfare-state-uluiă peă libertateaă economic .ă Ună mareă num ră deă
programeă deă protec ieă şiă asisten ă social ă aleă administra iiloră
anterioareă (deă exempluă ajutoareleă pentruă familiiă sauă bonurileă deă
mas )ă auă fostădesfiin ateăînăcadrulăuneiăampleăpoliticiădeăreducereăaă
birocra ieiăşiăaăcheltuielilorăbugetare.ăÎnăschimbăimpozitulăpeăvenităaă
fostă redusă cuă ună sfertă iară cheltuielileă militareă auă crescută sim itor.ă
Sc dereaă semnificativ ă aă infla ieiă aă determinată m rireaă rateiă
dobânzilor,ăreducândăseriosăinvesti iile;ăceeaăceăaădusăpentruăunătimpă
laă şomajă şiă recesiune.ă Administra iaă Reagană aă reuşită îns ă s ă
gestionezeă cuă succesă aceast ă criz ;ă înă schimbă masivaă reducereă aă
impoziteloră aă provocată şiă oă sc dereă îngrijor toareă aă venituriloră
bugetare,ă aleă c reiă efecteă nuă auă putuă fiă preveniteă niciă deă preşedin ieă
niciă deă Congres.ă Cuă toateă succeselă neoliberalismuluiă reaganian,ă
opozi iaăîntâmpinat ăînălegislativăaădusălaămen inereaănucleuluiăMariiă
Societ iă preconizateă deă Johnson;ă dară tendin aă general ă aă r masă
potrivnic ă reveniriiă welfare-state-ului,ă înă primulă rândă dină cauzaă
imensuluiădeficităbugetarăalăadministra ieiăReagan.ă
Politici social-democrate
Atâtă social-democra iaă continental ,ă câtă şiă laburismulă engleză auă fostă
incapabileă deă reac ieă înă fa aă crizeiă economiceă şiă aă ofensiveiă
neoliberalismului.ă Cuă toateă acesteaă partideleă social-democrateă auă
reuşită s -şiă revin ,ă modeleleă economieiă mixteă şiă welfare-state-uluiă
men inându-şiă valabilitateaă şiă dup ă aniiă ’70ă înă formeă înnoite.ă Înşişiă
lideriiă socialiştiă auă în elesă primiiă necesitateaă schimb rilor;ă dejaă înă
1973ăWillyăBrandtăscriaă
Economiaă deă pia ă nuă maiă exist ă deă acumă decâtă pentruă
întreprinderileă miciă şiă mijlociiă şiă doară par ial.ă Înă plusă
acesteaă seă g sescă înă sectoareă economiceă marginale.ă
Celebraă libertateă deă alegereă aă cump r toruluiă esteă
restrâns ă peă pia ă deă manipulareaă comportamentuluiă
consumatorului.ăÎnăcadrulăwelfare-state-uluiăauăap rutănoiă
tensiuni.ă Fieă c ă esteă muncitoră angajată sauă muncitoră
independent,ă cet eanulă seă g seşteă aproapeă zilnică înă
prezen aă institu iiloră welfare-state-uluiă şiă aă
administratorilorăs i.ă
ÎnăR.F.G.,ădup ăsucceseleăpoliticiiăexterneăaăluiăBrandtăurmaşulăs uăînă
func iaă deă cancelară federal,ă Helmută Schmidt,ă aă dusă maiă departeă
Ostpolitikăurm rindăatâtăreunificareaătreptat ăaăcelorădou ăGermaniiă
câtăşiăaăEuropeiăcuăajutorulăStatelorăUnite.ăPeăplanăinternăSchmidtăaă
adoptată oă abordareă maiă degrab ă liberal ă aă problemeloră economice,ă
preferândăs ăabandonezeăpoliticileădeăprotec ieăsocial ăşiăreducereăaă
şomajuluiă înă favoareaă combateriiă infla ieiă generateă deă c dereaă
sistemuluiădeălaăBrettonăWoods;ăm surileăsaleăs-auăîndreptatămaiăalesă
spreăînt rireaăm rciiăgermane.ăÎnăAustriaăcancelarulăBrunoăKreiskyăaă
pusă înă aplicareă parteneriatulă social,ă cogestiuneaă întreprinderiloră deă
c treămanageriatăşiămuncitori,ăimplicareaăstatuluiăînădomeniulăbancară
dară şiă renun areaă laă socializareaă industriei.ă Prestigiulă socialismuluiă
austriacăs-aăbazatăşiăpeăoăpolitic ăextern ăabil ;ăîns ăînăprimulărândă
capacitateaăluiăKreiskyădeăaăgestionaăatâtăcrizeleăeconomiceăcâtăşiăpeă
celeăsocialeă(deăexempluăraporturileăcuăBiserica)ăi-aăpermisăacestuiaă
s ă seă men in ă laă putereă întreă 1970ă şiă 1983.ă Înă Suediaă Olofă Palme,ă
vicepreşedinteă ală Interna ionaleiă Socialiste,ă aă fostă nevoită s ă duc ,ă
pân ă laă asasinareaă saă înă 1986,ă oă politic ă deă austeritate,ă f r ă aă
abandonaă îns ă modelulă economieiă mixteă şiă ală particip riiă
muncitorilorălaăluareaădeciziilorăînăîntreprinderi,ăcaăşiăpoliticileălegateă
deăîmbun t ireaăcondi iilorădeăvia ăşiădeălucruăaleămuncitorilor.ăÎnă
sfârşit,ă înă Fran aă înă 1981ă candidatulă socialistă Françoisă Mitterandă aă
reuşităs ăcâştigeăalegerileăpreziden iale.ăDeşiăpoliticileăsaleăeconomiceă
vizândă na ionalizareaă mariloră întreprinderiă nerentabileă auă constituită
unărealăsucces,ăsocialiştiiăauăpierdutăînă1986ăalegerileălegislative,ăceeaă
ceăaăimpusăcoabitareaăluiăMitterandăcuăunăguvernădeăcentru-dreaptaă
condusădeăJacquesăChirac.ă
Politica internă a statelor comuniste
Mişc rileădinăCehoslovaciaăs-auătransformatăîntr-oăadev rat ărevolt ă
anti-comunist ă ("Prim varaă deă laă Praga").ă Dac ă Moscovaă ară fiă
acceptatăprogramulămultipartidistăşiădemocratizatorăalăacesteiămişc riă
-ă ceeaă ceă nuă p reaă imposibilă -ă existaă risculă sf râm riiă lag ruluiă
comunist,ămaiăalesăc ăelementeleăreformatoareădinăUngaria,ăcaăşiăceleă
na ionalisteă deă laă Bucureştiă şiă Belgrad,ă auă salutată revoltaă
cehoslovac caăpeăoădistan areădeăMoscova.ăÎnăacesteăcondi ii,ăBrejnevă
aă decisă aplicareaă "doctrineiă suveranit iiă limitate"ă aă stateloră
comuniste,ă în buşindă cuă for aă armeloră mişcarea;ă dar,ă deşiă trupeleă
TratatuluiădeălaăVarşovia,ăcuăexcep iaăcelorăromâne,ăauăparticipatălaă
aceast ă ac iune,ă eaă aă însemnată sfârşitulă mişc riiă comunisteă
interna ionale.ăOănou ăcriz ănuăaăîntârziatădeăaltfelăs ăizbucneasc ăînă
Polonia,ă undeă partidulă s-aă dovedită incapabilă atâtă s ă gestionezeă
problemeleă economiceă câtă şiă s ă înl tureă influen aă dominant ă aă
Bisericiiă Catolice.ă Muncitoriiă dină porturileă balticeă seă revoltauă
continuuădinăcauzaăcondi ieiălorăeconomiceăşiăsocialeămizere;ăînă1970ă
eiă auă determinată chiară demisiaă lideriloră comuniştiă aiă rii.ă Mişcareaă
loră aă devenită şiă maiă periculoas ă cândă eaă aă fostă organizat ă înă
sindicatulă "Solidaritatea"ă condusă deă Lechă Wałęsa.ă Greveleă dină
şantierulă navală deă laă Gdanskă auă devenită astfelă stindardulă mişc riiă
na ionaleădeăopozi ieăanti-comunist ăşiăanti-sovietic .ăAutorit ileăauă
fostăchiarănevoiteălaăînceputăs ănegociezeăcuă“Solidaritatea”;ăînăfinală
eleă auă decisă îns ă s ă restabileasc ă ordinea.ă Aă fostă nevoieă pentruă
aceastaă deă oă lovitur ă militar ă deă stată aă generaluluiă Wojciechă
Jaruzelski,ă proclamată Preşedinteă ală Consiliuluiă Militară ală Salv riiă
Na ionale,ă careă aă uzată deă legitimitateaă armateiă polonezeă pentruă aă
reprimaărevoltaăşiăaăinstituiăstareaădeăr zboiălaăsfârşitulăanuluiă1981.ă
Noulă guvernă aă r masă îns ă laă felă deă neputinciosă înă fa aă problemeloră
economiceă aleă rii;ă înă prim varaă luiă 1989ă autorit ileă auă reîncepută
negocierileăcuă“Solidaritatea”ăacceptândăcaăunăimportantăprocentădină
membriiă Adun riloră legislativeă s ă fieă aleşiă liber.ă Consecin aă acesteiă
concesiiă aă fostă venireaă laă putereă aă unuiă intelectuală catolică şiă
necomunist,ăTadeuszăMazowieckiă(19ăaug.ă1989).ă
România,ă caă şiă Bulgariaă sauă Albania,ă aă evoluată înă modă diferit,ă
distan ându-seă deă Moscovaă dară nuă şiă deă comunism.ă Comunismulă
na ionalistăadoptatădeăNicolaeăCeauşescuăşiărefuzulăacestuiaădeăaăluaă
parteă laă reprimareaă “Prim veriiă deă laă Praga”ă auă dată ună avântă
diploma ieiă deă laă Bucureşti,ă confirmată deă viziteleă oficialeă aleă
preşedin iloră deă Gaulleă (1968)ă şiă Nixonă (1969).ă Deşiă politicileă
economiceă aleă luiă Ceauşescuă p reauă aă vizaă industrializareaă şiă
strângereaă leg turiloră cuă Occidentulă înă realitateă elă nuă aă fostă ună nouă
Tito,ălucruăconfirmatăşiădeătezeleădinăiulieă1971,ăinspirateădeăRevolu iaă
cultural ă dină Chinaă şiă careă auă dată semnalulă declanş riiă campanieiă
na ionalisteăşiăcultuluiăpersonalit ii.ăăăă
Uniuneaă Sovietic ă seă aflaă şiă eaă înă declin.ă Cadreleă partidului,ă
birocra iaă politic ă ceă constituiaă bazaă puteriiă acestuia,ă s-auă
transformată maiă alesă înă epocaă Brejnevă înă nomenclatur ă –ă termenă
peiorativă ceă aă începută s ă desemnezeă înă întregulă lag ră comunistă
aceast ă birocra ieă deă partidă incompetent ă dară extremă deă dornic ă deă
avantajeă economiceă şiă sociale.ă Oră dup ă “Prim varaă deă laă Praga”ă
nimeniă nuă aă maiă fostă dispusă s ă seă aventurezeă înă demersurileă
reformatoareănecesareăînlocuiriiăacesteiăstructuri;ăastfelăîncâtăpân ălaă
 moarteaă luiă Brejnevă înă 1982ă URSSă aă stagnat,ă profitândă deă peă urmaă
câştigurilorăpeăcareăIăle-aăadusăcrizaăpetrolului.ăCândăacestaăaădevenită
insuficientă chiară şiă pentruă rileă Tratatuluiă deă laă Varşovia,ă eleă auă
intratăîns ăîntr-oăgrav ăcriz ăenergetic ,ăceăamenin aăs ăleăparalizezeă
întreagaă economie;ă iară singuraă solu ieă aăacesteiaăaăfostărevenireaălaă
centralizareaă rigid ă aă stalinismuluiăşiălaăpoliticileăautoritareă–ăcazulă
guvernuluiă Jaruzelski.ă Oă transformareă radical ă aă comunismuluiă
sovieticănuăaăînceputădecâtăînă1985ăcuăvenireaălaăputereăaăluiăMihailă
Gorbaciov.ă Reformeleă sale,ă conduseă deă celeă dou ă celebreă lozinci-ă
glasnostăăşiăperestroikaă–ăauăîncercatăs ăduc ăRusiaăspreădemocra ieăşiă
economiaă deă pia ;ă dară eleă auă lovită înă acelaşiă timpă înă partidă şiă înă
nomenclatur ,ăsingureleăfor eăcapabileăs ămen in ăunitateaăcolosuluiă
sovietic.ă Spreă 1988,ă profitândă deă descentralizareaă URSSă republicileă
unionaleăauăînceputăs -şiămanifesteăveleit ileăna ionaliste;ăînăacelaşiă
timpă reformeleă economiceă aleă luiă Gorbaciovă nuă auă reuşită s ă aduc ă
rezultateleă scontateă iară r zboiulă dină Afganistană aă confirmată eşeculă
politiciiăexterne.ăă
ă
Întrebări de verificare:
1. Careăauăfostămarileăetapeăaleăr zboiuluiăreceădup ă1968?ă
2. Prină ceă seă caracterizeaz ă politicileă neoliberaleă şiă cumă seă
diferen iaz ădeăceleăsocial-democrate?ă
3. Careăaăfostăpoliticaăintern ăaăstatelorăcomunisteădup ă“Prim varaă
deălaăPraga”?ă
ă
Bibliografie
AndreăFontaine,ăIstoriaăr zboiuluiărece,ăEd.ăMilitar ,ăBucureşti,ă1992ă
Nicolaeă Frigioiu,ă Social-democra iaă european ă înă secolulă XX,ă Ed.ă
InstitutuluiădeăTeorieăSocial ,ăBucureşti,ă1998ă
EricăHobsbawm,ăSecolulăextremelor,ăEd.ăLider,ăBucureşti,ă1994ă
DavidăWillets,ăModernăconservatism,ăPenguinăBooks,ăLondra,ă1992ă
ă
ă