UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Curs nr. 3-Demografie

Mortalitatea generală şi specifică.
Compararea mortalităţilor
Disciplina Sănătate Publică și Management
Facultatea de Medicină,
UMF ”Carol Davila”

An universitar 2020 - 2021

Disciplina Sănătate Publică și Management, 1

Facultatea de Medicină,UMF "Carol Davila"
 Obiective educaționale
La sfârșitul cursului studenții vor fi avea noțiuni
despre:
 Componenta negativă a dinamicii naturale a
populației – definire și tendințe ale fenomenului
de mortalitate în România și UE
 Consecințe ale evoluției demografice

 Fenomenul de îmbătrânire demografică –

concept și implicaţii pentru sănătatea publică

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 2

UMF "Carol Davla" Bucureşti
 Mortalitatea
Eveniment - fenomen
 Mortalitatea, componenta negativă a mişcării
naturale a populaţiei, reprezintă fenomenul
demografic al deceselor înregistrate într-o populaţie
definită, într-o perioadă dată de timp.

 Decesul este evenimentul demografic al

dispariției definitive a oricărui semn de viaţă în orice
moment după înregistrarea stării de născut viu.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 3

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Importanța fenomenului de mortalitate
pentru sănătatea comunității
 Implicații în creșterea numerică a populației și în
structura pe grupe de vârstă a populației,
 Utilizare pentru măsurarea stării de sănătate a
unei populații,
 Identificarea, ierarhizarea problemelor de
sănătate și stabilirea priorităților în acțiunile de
sănătate,
 Stabilirea de obiective în cadrul programelor de
sănătate,
 Planificare sanitară,
 Evaluarea eficacității activității sistemului de
servicii de sănătate.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 4
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Metode de măsurare, descriere
și analiză a fenomenului de
mortalitate
ABORDARE
 Transversală (de moment) – constă în
măsurarea, descrierea şi analiza mortalităţii
într-o perioadă determinată de timp, de obicei
un an calendaristic.

 Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) -

analiza mortalităţii pe o cohortă sau pe o
generaţie.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 5
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Analiza transversală
 indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecvența
deceselor în populație (rate)
 Rate brute

 Rate specifice

 Rate standardizate

 indicatori extensivi/de structură

 Ponderi =letalităţi = mortalităţi proporționale

Nr. decese prin boala X

= ---------------------------------- x 100
Nr. total decese
Disciplina Sănătate Publică și Management, 6
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Alţi indicatori de măsurare a
mortalităţii

 Rata standardizată a mortalităţii,

 Raportul standardizat al mortalităţii,

 Funcţiile biometrice din tabela de mortalitate

Disciplina Sănătate Publică și Management, 7

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Speranţa de viaţă la naştere

 Durata medie a vieţii - e0

 Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de
sănătate
 Nr. mediu de ani pe care o persoană speră să-l
trăiască în condiţiile caracteristicilor modelului
de mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei
din care provine persoana, pentru un anumit an
(pentru care s-a făcut tabela de mortalitate).

Disciplina Sănătate Publică și Management, 8

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Factori care influenţează
mortalitatea

 Factori economici,
 Venitul naţional brut,
 Structura pe grupe de vârstă a populaţiei,
 Calitatea mediului,
 Stocul de cunoştinţe şi tehnologii.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 9

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
RMo 2019=11.7

RNa 2019=8.5
 Rata sporului natural – România,
1990-2019

Disciplina Sănătate Publică și Management, 11

Sursa: INS, Oct. 2020 Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
M 2019=12.9

F 2019=10.9
Rural 2019=14.0

Urban 2019=10.0
 Disciplina Sănătate Publică și Management, 14
Sursa: INS, oct. 2020 Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Principalele cauze de deces în funcție
de gen, UE, 2013
Masculin Feminin
Circulatory diseases Cancer Circulatory diseases Cancer
Respiratory diseases External causes Respiratory diseases External causes
Other causes
Other causes

21%
25%
34%
40%
6%
3%
9% 8%

30% 24%

Health at a Glance: Europe 2016 - © OECD 2016

Chapter 3 3.5. Mortality rates from all causes of death, 2013

Version PAC - Last updated: 28-Oct-2016 Disciplina Sănătate Publică și Management, 15

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Principalele cauze de deces în Israel
în 2016

Sursa datelor: Central Bureau of Statistics

–CBS- Israel– iun 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 16
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Evoluția Ratelor Standardizate de
Mortalitate pentru principalele cauze de
deces, Israel, 1980 – 2015

Sursa datelor: Central Bureau of Statistics – Disciplina Sănătate Publică și Management, 17

CBS- Israel– iun 2019 Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Rata standardizată de mortalitate toate
cauzele, Israel, Romania, UE și
Regiunea Europeană OMS, 1975 – 2015

Sursa datelor: baza de date

OMS-HFA DB– iun 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 18
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Rata standardizată de mortalitate pentru
boli cardiovasculare, 1975-2015

Sursa datelor: baza de date Disciplina Sănătate Publică și Management, 19

OMS-HFA DB– iun 2019 Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Rata standardizată de mortalitate pentru
neoplasme, 1975-2015

Sursa datelor: baza de date

OMS-HFA DB– iun 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 20
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Rate standardizate de mortalitate, state
din Europa, 2015

Sursa datelor: baza de date Disciplina Sănătate Publică și Management, 21

OMS-HFA DB– oct 2020 Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Rate standardizate de mortalitate pe
genuri, țări din Europa, 2016

Sursa datelor: baza de date

OMS-HFA DB– oct 2020
Disciplina Sănătate Publică și Management, 22
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Disciplina Sănătate Publică și Management, 23
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Sursa datelor: Eurostat – oct 2020
 Evoluția speranței de viață, România
și UE (2006-2018)

Sursa datelor: Eurostat – oct 2020 Disciplina Sănătate Publică și Management, 24

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Evoluția speranței de viață – în funcție
de gen, România și UE (2006-2018)

Disciplina Sănătate Publică și Management, 25

Sursa datelor: Eurostat – oct 2020
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Asociere dintre Speranța de viață și
cheltuielile publice cu sănătatea
Y Y = 292.44X--20315.7
7000

6000

5000

4000 Luxembourg
Norway
Romania
Tajikistan
EU
3000

2000

1000

0 X
65 70 75 80 85
X - Life expectancy at birth, in years, Last available
Y - Total health expenditure, PPP$ per capita, WHO estimates, Last available

Disciplina Sănătate Publică și Management, 26

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Consecințe ale evoluției
fenomenelor demografice

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 27

UMF "Carol Davla" Bucureşti
 Implicații ale evoluției
fenomenelor demografice
 Sporul natural – implicații în
creșterea/descreșterea numerică a populației
(alături de emigrație/imigrație)

 Scăderea natalității + creșterea speranței de

viață = fenomenul de îmbătrânire a populației

 Evoluția numerică a populațiilor de-a lungul

istoriei – concretizată în modelul ”tranziției
demografice”.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 28
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Teoria tranziției demografice:

 Inițial – concept privind

dezechilibrul dintre
populație și resurse.
 Ilustrează evoluția
populației, ținând cont
de schimbările
intervenite în evoluția
fenomenelor de
mortalitate și fertilitate.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 29
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Etapele tranziției demografice
 Stadiul 1: RN mare,
scădere rapidă a populației
în trecerea de la o grupă de
vârstă la alta, SV redusă.
 Stadiul 2: RN mare, scăderi
ale RM ( generală +
specifice pt. vârsta adultă),
ușoară creștere a SV.
 Stadiul 3: scădere RN,
scăderea RM, creșterea SV.
 Stadiul 4: RN, RM mică,
indice de dependență mare,
SV mare.
Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction.  Stadiul 5: ?
Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39
Disciplina Sănătate Publică și Management, 30
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Tipuri de piramidă a vârstelor
I. Triunghi - cu baza largă şi un vârf
ascuţit, caracteristică pentru
populaţiile tinere;
II. Clopot/“stog” - populaţii cu o fertilitate
ridicată şi un proces de îmbătrânire
mediu;
III. “Urnă” - populaţiile cu fertilitate
scăzută şi cu un proces de îmbătrânire
accentuat;
IV. “Treflă” - populaţie îmbătrânită care
cunoaşte în ultima perioadă o 12

puternică întinerire ca urmare a

creşterii fertilităţii.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 31
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 32
UMF "Carol Davla" Bucureşti
 Teorii despre tranziția demografică

 1940 Frank Notenstein = teoria “Tranziţiei demografice”

– “există o relaţie între modificările demografice și
schimbările social-economice”

 1971 Rudolf Omran + specialiștii de sănătate publică +

epidemiologi = teoria “Tranziţiei epidemiologice”
“Paralel cu tranziţia demografică apar modificări în starea de
sănătate a populaţiei, în raportul dintre diferitele boli
cauzatoare de moarte, între evoluţia epidemiologică şi între
factorii favorizanţi economici şi sociologici.

 Raportul dintre mortalitate şi fertilitate influenţează structura

populaţiei cu toate implicaţiile ce decurg din această
evoluţie.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 33
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Fenomenul de Îmbătrânire
demografică – concept și implicaţii
pentru sănătatea publică

 scăderea populaţiei active (Indice dependență),

 creşterea sarcinilor care îi revin - întreţinerea unui
număr mai mare de locuitori inactivi,
 impact asupra sistemelor de Asigurări sociale de
sănătate / de pensii (bazate pe principii de
solidaritate și contributivitate),
 Impact asupra calității vieții vârstinicilor.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 34

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Îmbătrânirea sănătoasă
= Procesul de dezvoltare şi menţinere a
abilităţilor funcţionale care fac posibilă
bunăstarea la vârstă înaintată.
 Abilităţile funcţionale se referă la:
 satisfacerea nevoilor de bază
 invăţare, dezvoltare şi luarea deciziilor
 a fi mobil
 stabilirea şi menţinerea relaţiilor
 contribuţie socială

Disciplina Sănătate Publică și Management, 35

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
 Decada “Îmbătrânirea sănătoasă” 2020-
2030 (program OMS): 10 prioritaţi
1. Stabilirea unei platforme pentru 1. Stabilirea fundaţiei pentru sisteme de
inovaţie şi schimbare (bază de sănătate sustenabile (intervenţii
practici inovative, aducerea la adaptate nevoilor, servicii integrate
zi cu rezultatele cercetarilor, intre diferite niveluri de îngrijire, dar si
evaluarea acţiunilor) la nivel politic).
2. Sprijinirea ţărilor să 2. Asigurarea resurselor umane
pregăteasca planuri şi să necesare pentru oferirea de servicii
acţioneze (pregătire, revizuire integrate (geriatrii, medici de familie,
de politici, iniţiere de acţiuni la asistente, lucratori sociali, farmacisti,
nivel naţional) dieteticieni, fizioterapeuti, psihologi,
3. Colectarea mai bună de date lucratori comunitari, coordonatori,
la nivel global despre voluntari).
îmbătrânirea sănătoasă 3. Campanii de combatere a
4. Promovarea cercetării care stigmatizării asociate îmbătrânirii
vizează nevoile curente şi (ageism)
viitoare ale persoanelor în 4. Definirea cadrului economic necesar
vârstă investitiilor
5. Alinierea sistemelor de 5. Stabilirea retelelor de comunităti si
sănătate la nevoile persoanelor orase prietenoase cu vârstnicii
în vârstă Disciplina Sănătate Publică și Management, 36
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
Disciplina Sănătate Publică și Management, 37
Facultatea de Medicină,UMF "Carol Davila"
 Politica din România
 Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi
protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020,
estimează că ponderea vârstnicilor va atinge 30% în 2060.

 România consideră că principalele elemente ale conceptului de

îmbătrânire activă sunt:
1) viață mai lungă și mai sănătoasă;
2) creșterea nivelului de ocupare a forţei de muncă la vârste mai
înaintate;
3) creşterea participării sociale şi politice a grupurilor de persoane
vârstnice;
4) scăderea dependenţei persoanelor vârstnice;
5) îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire de lungă durată.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 38
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davla"
https://www.who.int/ageing/events/world-
report-2015-launch/people-live-20-years-
longer-full.gif?ua=1

Disciplina Sănătate Publică și Management, 39

Facultatea de Medicină,UMF "Carol Davila"