Clasa a X

ISTORIE

România in perioada interbelică

- Schița lecției -

La 15 octombrie 1922 are loc la Alba-Iulia încoronarea regelui Ferdinand și a

reginei Maria ca suverani ai României Mari. 
In 1923 este adoptata Constituția unificării, cum mai e numită, care consfințește
realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866. Portivit ei România era o
monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Regele
Ferdinand I (1914-1927) reprezenta elementul cheie al vieții politice. Parlamentul constituia
puterea legislativă în cadrul regimului democratic.
Principalele cauze ale elaborarii constitutiei au fost: formarea Romaniei Mari, dorinta
oamenilor politici romani de a organiza un stat cu adevarat modern si dorinta lor si a regelui
de a crea o imagine favorabila Romaniei pe plan international.
Partidul Național Liberal, în frunte cu Ion I. C. Brătianu, sfătuitorul regelui
Ferdinand, a fost forța politică dominantă după Primul Război Mondial și până la moartea
aproape concomitentă a regelui Ferdinand și a lui Ion I.C. Brătianu. Această constituție
legifera principiul separării puterilor statului:executivă,legislativă,judecătorească.
In1925 Romania se confrunta cu criza dinastică provocată de prințul Carol,
moștenitorul tronului, care, trimis să reprezinte familia regală română la funeraliile Reginei
Alexandra a Marii Britanii, nu s-a mai întors în țară, întâlnindu-se cu iubita sa, Elena
Lupescu.
La 12 decembrie, printr-o scrisoare, renunță la drepturile sale la tron, în favoarea fiului
său Mihai. La 4 ianuarie 1926, Parlamentul îl proclamă moștenitor pe prințul Mihai.
După moartea regelui Ferdinand la 20 iulie 1927, Mihai I este proclamat rege,
domnind sub o regență formată din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și primul
președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan.
Neînțelegerile dintre cei trei subminează monarhia constituțională, încurajând agitațiile
care susțineau revenirea lui Carol II la tron, ca „salvator" al țării. Datorită morții, la 24
noiembrie 1927, a lui I.I.C. Brătianu, P.N.Ț. obține la alegerile din 1927 o majoritate
zdrobitoare.
La 6 iunie 1930, Carol al II-lea vine în țară, fiind proclamat rege la 8 iunie 1930.
Domnia lui Carol al II-lea a reprezentat o trecere de la monarhia constituțională, la
instaurarea unui regim de autoritate monarhică (dictatura regală instaurată în 1938).
Carol al II-lea a sprijinit cultura și modernizarea societății românești, însă nu a avut nici
un respect pentru sistemul democratic al țării.
În anii 1930 s-a înregistrat o creștere a numărului partidelor ultra-naționaliste, mai ales a
mișcării fasciste Garda de Fier, ce exploata naționalismul, frica de comunism și
resentimentul față de dominația străină și în special față de dominația evreiască asupra
economiei.
Alegerile din 1937 au reprezentat un moment dificil pentru democrație.
 Datorită confuziei alegătorilor, niciunul dintre partide nu a obținut 40% din voturi,
necesare pentru a forma guvernul.
La 10 februarie 1938, pentru a preveni formarea unui guvern ce avea să includă
miniștrii din Garda de Fier, și în directă opoziție cu sprijinul lui Adolf Hitler pentru Garda
de Fier, regele Carol al-II-lea a a instituit o dictatură regală.
Instituind starea de asediu și cenzura, el numește un guvern consultativ, în frunte cu
Patriarhul Miron Cristea, având în componența sa pe generalul Ion Antonescu, ministru al
apărării. În februarie 1938, Carol al-II-lea publică noua Constituție, care asigura baza
juridică a regimului autoritar.
Pentru a-și consolida puterea, el desemnează Consiliul de Coroană ca organ permanent și
dizolvă partidele politice. Apreciindu-l pe conducătorul Italiei fasciste, Benito Mussolini,
Carol al II-lea creează breslele de lucrători, în scopul organizării corporatiste a statului
român. De asemenea, el creează ținuturile, conduse de rezidenți regali, pentru a avea un
control mai puternic asupra administrației locale. În decembrie 1938, el creează „Straja
Țării", după modelul tineretului hitlerist.
Pentru a înlocui partidele politice, în decembrie 1938 se constituie Frontul
Renașterii Naționale, primul organism politic de masă din istoria României.
Carol al II-lea a luat măsuri dure împotriva Gărzii de Fier, organizație de extremă
dreaptă, ordonând asasinarea sefului ei, Corneliu Zelea Codreanu în noiembrie 1938.
La 21 septembrie 1939, ca o reacție la asasinat, un grup de legionari condus de Miți
Dumitrescu îl asasinează pe primul-ministru, Armand Călinescu.
În contextul situației politice internaționale grave din Europa ulterioare datei de 1
septembrie 1939 și mai ales a pierderilor teritoriale din vara anului 1940, Carol al II-lea
este silit să abdice la 6 septembrie 1940, lăsând puterea efectivă generalului Ion
Antonescu, care va forma, la 15 septembrie, un guvern alături de legionari, proclamând
Statul Național-Legionar.

https://www.youtube.com/watch?v=R56GplOF80c

https://www.youtube.com/watch?v=FeKVPRJuyik

https://www.youtube.com/watch?v=B5T5EE1v-Ls
 România in perioada interbelică

Fișă de lucru

I. Încercuiţi varianta corectă:

1. Constituţia din 1923 a fost adoptată în perioada în care România era condusă de un: a)
domnitor b) prinţ c) rege d) voievod
2. Constituţia din 1923 menţinea în România un regim: a) absolutist b) democratic c)
dictatorial d) separatist
3. Constituţia din 1923 a fost adoptată ca urmare a: a) abdicării lui Cuza b) formării statului
naţional unitar c) prăbuşirii regimului comunist d) războiului de independenţă
4. În perioada interbelică scade popularitatea monarhiei din cauza: a) Constituţiei din 1923 b)
crizei dinastice c) reformei electorale d) Marii Uniri
5. Regele care s-a încoronat la Alba Iulia în 1922 ca monarh al tuturor românilor se numeşte:
a) Carol I b) Carol al II-lea c) Ferdinand d) Mihai
II. Citiţi textul şi răspundeţi la întrebări:
„Reformele din anii 1917-1923 au schimbat în chip radical vechile structuri sociale
şi politice, dând naştere din punct de vedere constituţional unei forţe deosebite de cea veche.
Ferdinand a semnat decretul care prevedea introducerea votului universal. Noua situaţie a
fost consfinţită prin Constituţia din 1923.”

1. Transcrieţi prevederea decretului semnat de Ferdinand.

.............................................................................................................................................................
2. Menţionaţi un eveniment militar la care a participat regele Ferdinand.
.............................................................................................................................................................
3. Precizaţi o altă prevedere a Constituţiei din 1923 în afara celei menţionate în text.
.............................................................................................................................................................
4. Numiţi un partid politic care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1918-1938.
.............................................................................................................................................................
5. Prezentaţi două cauze care au determinat adoptarea Constituţiei din 1923, în afara celei
precizate în text.
............................................................................................................................................................