VALOAREA ETICĂ ŞI MORALĂ A UNOR TEXTE

LITERARE

Basmul „Prâslea cel voinic şi merele de aur”

Binele este întruchipat de Prâslea care este îndrăzneţ dar şi respectuos,modest,cu mult simţ
practic,tenace cu spirit de dreptate.
Răul este oglindit de zmei care deşi sunt puternici sunt răpuşi prin curaj şi isteţime,dar şi de
invidia fraţilor mai mari.Copiii au în faţă un erou pozitiv care reuşeşte în viaţă prin cinste,
vitejie,înţelepciune şi generozitate aşteptând chiar dreptatea divină. Îşi dovedeste calitatile în
încercarile la care este supus:sa pazeasca merele din gradina tatalui sau ,sa elibereze fetele
rapite de zmei luptându-se cu acestia.Prâsleaeste imaginea completa a binelui care triumfa in
final
În basmul „Sarea în bucate” Ion Creanga conflictul dintre bine şi rău prinde viaţă în
planul valorilor morale, răul stă ascuns în sufletul omului,dar tot aici poate fi găsită şi
comoara de valori ale altui suflet.Cele două personaje principale,fata împăratului şi împăratul
sunt construite paralel.
Deşi îşi iubeşte ficele,împăratul dă dovadă de orgoliu şi nesăbuinţă căci e nepermis ca un
părinte să pună în balanţă sentimentele copiilor săi.Îi place linguşeala şi este in capabil să
înţeleagă un răspuns înţelept.
„Sarea”-este raportată la nivelurile morale,dar împăratul nu-i poate înţelege sensul-
Sinceritatea,dragostea,respectul faţă de tată nu pălesc în faţa încercărilor şi astfel tatăl îşi
recunoaşte greşala şi-i cere iertare
Mesajul moral este că pentru a cunoaşte adevăratele sentimente ale semenilor noştri este
nevoie de gândire în profunzime care nu poate fi înşelată de comportamentul fals şi
linguşitor.
„Prostia omenescă”- Ion Creangă
Omul din poveste este un prezentator al cazurilor de prostie fără margini care-l vor face să
se lecuiască de viciul prostiei.Lumea în care prostia devine conştientă este o lume vrednică
de schimbare.
Copii sesizează că poţi învăţa lucruri utile chiar de la cei mai puţin instruiţi fără simţ
practic sau al caror comportament este absurd pentru o stare de normalitateSolutiile propuse
pentru rezolvarea situatiilor hilare in care se afla eroii povestiriisunt practice ,simple si
rationale
„Povestea unui om leneş”- Ion Creangă
Personajul este o individualitate a cărei trăsătură dominantă este lenea ca un viciu fără leac.
Povestitorul subliniază că un astfel de stil de viaţă stă mereu sub semnul unei amninţări,el
lansează un avertisment pentru cei „care le dă măna” să fie ca eroul prezentat.
„Neghiniţă”- Barbu Ştefănescu Delavrancea
Întruchiparea binelui a înţelepciunii şi isteţimii este oglindită în comportamentul şi
întâmplările lui Neghiniţă- un personaj minuscul care este înzestrat cu calităţi morale
deosebite: isteţ,glumeţ şi îndrăzneţ el poate citi gândurile oamenilor motiv pentru împărat de
a afla cu ajutorul lui lipsa de respect,invidia,făţărnicia supusilor.Neghiniţă îi atrage atenţia
asupra greşelilor pe care le face şi-l călăuzeşte spre o domnie dreaptă
Gestul său este greşit interpretat şi Neghiniţă plăteşte cu viaţa.
Morala acestui basm ar putea fi sintetizat astfel: uneori adevărul este raplătit cu pedese sau
chiar cu moatea.
„Puiul”-I. Al.Brătiescu Voineşti
Concepută ca o alegorie povestirea are ca învătatură morală mottoul: „Sandi s-o asculti pe
mămica!”.
Autorul îi avertizează în mod indirect pe copii despre ceea ce ar putea păţi dacă nu-şi
ascultă părinţii.
Cele două personaje pricipale : mama şi puiul neascultător sunt prezentate prin secvente de
comportament din care aflăm că prepeliţa este harnică,sensibilă,duioasă,preocupată de
siguranţa puilor ei.Îi învaţăsă se hrănească să răspundă, să zboare şi să se ferească de
pericolele iminente
Puiul cel mare nu învaţă nimic din întâmplarea când este prins de un flăcău şi continuă să
nu-şi asculte părinţii,acest fapt îl va duce la rănire şi mai apoi la moarte.Greşala este fatală
aşa încât nici iubirea mamei care trăieste o dramă cumplită nu-l mai poate ajuta.
„Căprioara”-Emil Gârleanu
În acestă scurtă povestire autorul deşi aduce în faţă auditorilor copii personaje „din lumea
celor care nu cuvântă” urmăreşte implicarea afectivă prin crearea unei imagini de o rară
delicateţe şi sensibilitate care-l provoacă pe copil la meditaţie,găsind similitudini cu lumea
oamenilor.
Căprioara o mamă sensibilă,iubitoare şi dedicată fiului ei este capabilă de sarcrificii pentru
salvarea lui.
O astfel de iubire maternă concretizată mai întâi în gesturi duioase,apoi în gesturi de
încercare a puterilor iedului şi având sfârşitul în jerfă îl emoţionează profund pe copil doar
mesajul este mai optimist: Iubirea înseamnă viaţă iar sacrificiul se naşte din iubire.
„Balada unui greier mic”-George Topârceanu
Această scurtă baladă cuprinde o lume în miniatură care are corespondent în universul
uman.
Greierele personificat este surprins de schimbările bruşte ale toamnei care îl gasesc
nepregătit
Acestă fiinţă plăpândă trăieşte o adevărată dramă deoarece nu este înarmat să reziste:
frigului,ploilor şi lipsei de hrană.
Prezentarea sa provoacă sentimente de compatimire,milă,înţelegere ,deşi nu este prezentă
în cadrul desfăşurării furnica amintită în lamentările greierului ne apare ca reprezentand:
egoismul,zgărcenia şi indiferenta la durerile celor din jur.
„Dumbrava minunată”-Mihail Sadoveanu
Valorile morale ale povestirii sunt evidentiate prin creionarea portretului sufletesc al
Lizucăi pe parcursul derulării acţiunii.
Fetiţa parăseşte mediul ostil din familie în care viaţa ei este un şir de suferinţe şi se
hotărăşte să plece la bunici.Prea matură pentru vârsta sa în întâmplările din pădure pe care le
transfigurează în întâmplări din basmele pe care le cunoştea,ea ştie să discearnă binele de rău.
 Deşi îi este frică îşi foloseşte imaginaţia pentru a se încuraja.Il iubeşte şi-l preţuieşte pe
căţelul Patrocle singurul ei confident şi prieten credincios
Povestea este alcătuită după tipul de valori morale ale basmului în care binele învinge:
Lizuca ajunge cu bine la casa bunicilor iar răul este pedepsit,Mama vitregă şi servitoarea sunt
alungate de albine.
„Răţuşca cea urâtă”-H.Ch.Andersen
În acestă povestire este preţuită frumuseţea sufletului şi valorile morale deosebite modestia,
insteţimea,sensibilitatea
Autorul aduce acuze prostiei îngânfării şilipsei de respect pentru cei din jur
Copiii află că aparenţele sunt uneori înşelătoare,sub un chip urât poate exista un mare suflet
şi că aspectele fizice şi morale nu sunt imuabile ele se pot schimba.