Sunteți pe pagina 1din 3

Ștefania Gălușcă XI-a E

Materie pentru teză


I. Românii și Europa în secolul XX

La începutul secolului XX România era o monarhie constituțională de tipul celor europene.


Regele României, Carol I, făcea parte dintr-o dinastie celebră a Europei, dinastia de
Hohenzollern.

În Primul Război Mondial România se implică de partea Antantei, alături de alte state
europene, precum Franța, Anglia, Rusia și Italia.
România va fi ajutată în Primul Război Mondial conform Tratatului de alianță semnat cu
Antanta (Tratatul de la București, august 1916): Rusia ne va sprijini cu trupe iar celelalte
state aliate cu armament și tehnică militară.
În anul 1918 se realizează Marea Unire (Basarabia, Bucovina și Transilvania se unesc cu
România), aceasta find recunoscută de către marile puteri la Conferința de pace de la Paris
(1919-1920).

În perioada interbelică România va fi membră a Societății Națiunilor (organizație


internațională creată în 1919 cu scopul menținerii păcii în lume).
Personalități marcante ale perioadei interbelice:
_Regele Ferdinand I (1914-1927);
_Regele Carol al II-lea (1930-1940);
_Ionel Brătianu, liderul Partidului Național Liberal;
_Nicolae Titulescu, reprezentant al României la Societatea Națiunilor, ambasador.

România intră în al Doilea Război Mondial în 1941, de partea Germaniei lui Adolf Hitler,
pentru ca în 1944 România să treacă de partea Coaliției Națiunilor Unite (SUA., URSS,
Anglia).
În 1945, la sfârșitul războiului, Romănia intră în sfera de influență sovietică, devenind stat
comunist.

În anii ‘50 România era un stat comunist de tip stalinist, liderul politic fiind Gheorghe
Gheorghiu-Dej. În 1949 România adera la CAER (Consiliul de ajutor economic reciproc),
alianța economică a statelor comuniste, dominată de URSS.
În anul 1955 România devenea membru fondator al Tratatului de la Varșovia, alianță
politico-militară a statelor comuniste din Europa de est, dominată de URSS.
Tot în 1955 Romănia aderă la Organizația Națiunilor Unite (ONU).

În 1965 vine la putere Nicolae Ceaușescu, care inițiază o politică de îndepărtare față de
URSS și de apropiere față de Occident.
În 1968 are loc „Primăvara de la Praga”, o încercare a liderilor comuniști din Cehoslovacia
de a reforma comunismul; URSS nu este de acord și ordonă statelor comuniste din Tratatul
de la Varșovia invadarea Cehoslovaciei. România nu va participa, Nicolae Ceaușescu
condamnând public această invazie. Ceaușescu devine foarte popular, atât în țară, cât și în
străinătate.

Din 1971 în România se instaurează un regim de dictatură personală al lui Nicolae


Ceaușescu, rezultând îndepărtarea României de valorile democratice europene și
apropierea sa de modelul politic nord-corean.

În 1989 comunismul se prăbușește în Europa de est, inclusiv în România. Ulterior, România


aderă la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007), fiind recunoscută astfel ca un stat
democratic.

II. Cultura românească în timpul regimului comunist (perioada postbelică)

În perioada comunistă cultura se îndepărtează de valorile occidentale, promovându-se


proletcultismul (cultură proletară/muncitorească, care susținea non valoarea).
Comuniștii au impus realismul socialist în literatură, arte plastice și muzică, ceea ce însemna
redarea realității într-un limbaj simplu și în conformitate cu ideologia partidului.
Aceste schimbări produse la nivel cultural, dar și cenzura riguroasă, aveau drept scop
principal crearea „Omului Nou”: devotat muncii și loial partidului.
Unele personalități au fost marginalizate (ex. Vasile Voiculescu), altele au simpatizat cu
regimul comunist (ex. Mihail Sadoveanu).
În această perioadă au existat și valori autentice: Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Marin
Preda (literatură), Liviu Ciulei, Lucian Pintilie (cinematografie).

III. Economia de piață - economia controlată de stat

Economia de piață - caracteristici:


_este limitată intervenția statului în economie;
_se bazează pe inițiativa privată;
_prețurile sunt fixate în funcție de cerere și ofertă;
_s-a manifestat în vestul Europei, care a beneficiat de Planul Marshall (1948);

Planul Marshall: un ajutor economic/financiar consistent (de circa 13 miliarde de dolari,


nerambursabili) oferit de SUA statelor europei lovite de război, pentru ași asigura aliați
economici în viitor; Stalin, liderul URSS, a interzis țărilor din estul europei să adere la acesta.
_organizații economice occidentale post-belice:
● Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului (CECO)
● Comunitatea Economică Europeană (CEE)
Economia controlată de stat (dirijată sau „de comandă”) - caracteristici:
_naționalizarea: reprezintă trecerea fabricilor, a băncilor, a magazinelor, a bogățiilor
subsolului, a mijloacelor de transport în comun și chiar a locuințelor din proprietate privată în
proprietatea statului, fără despăgubire;
_colectivizarea: reprezintă trecerea terenurilor agricole din proprietate privată în proprietatea
statului, fără despăgubire;
_planurile cincinale: planuri economice pe 5 ani care fizau obiective greu de realizat;
_Economia de stat s-a manifestat în Europa de Est.
În 1949, ca răspuns la Planul Marshall, se constituie Consiliul de Ajutor Economic Reciproc
(CAER), organizație economică a statelor comuniste, dominată de URSS.

S-ar putea să vă placă și