Sunteți pe pagina 1din 3

Ștefania Gălușcă XI-a E

Materie pentru test


I. Mediul înconjurător - aspecte generale

Mediul înconjurător reprezintă un spațiu geografic în care, în sistemul celor 6 geosfere


(relief, apă, aer, sol, viețuitoare, om), omul este principala componentă; mediul înconjurător
este o parte a mediului geografic care se raportează la prezența omului.
Mediul natural reprezintă mediul neafectat de intervenția umană, care implică primele 5
elemente (relief, apă, aer, sol, viețuitoare).
Mediul antropizat reprezintă un spațiu geografic natural care suferă unele modificări în urma
activităților antropice, raportul menținându-se în favoarea mediului natural (ex. sate
montane).
Mediul antropic reprezintă mediul natural puternic schimbat de om, în raport cu necesitățile
societății, rezultând sisteme noi (ex. oraș).
Peisajul geografic reprezintă partea vizibilă a mediului geografic.

II. Hazarduri naturale și antropice

Hazard: un fenomen extrem, natural sau antropic, care afectează viața oamenilor, societatea
sau mediul înconjurător.
Vulnerabilitate: gradul de expunere a omului și a bunurilor sale la diferite hazarduri (pericole
potențiale), indicând nivelul pagubelor pe care le poate produce un anumit fenomen.
Risc: nivelul probabil al pierderilor de vieți omenești, al numărului de răniți, al pagubelor
aduse proprietăților și activităților economice de către un anumit fenomen natural sau
antropic.
Catastrofă: suprapunerea unui eveniment extrem peste un spațiu antropizat, determinând
distrugeri de amploare, efectele lor depășind capacitatea societății de a reacționa numai prin
folosirea resurselor locale (pagube materiale de peste un milion de dolari, peste 50 de răniți
și cel puțin 10 decese).

Hazarduri naturale:
_tectonice: seisme, erupții vulcanice;
_climatice: cicloni tropicali, tornade, furtuni extratropicale, viscol, valuri de frig, valuri de
căldură, secete;
_oceanografice: valuri, tsunami (valuri seismice), trombe de apă, El Niño/La Niña, iceberguri
și banchize;
_hidrologice: inundații, procese de apă (eroziune, acumulare);
_geomorfologice: deplasări în masă (alunecări de teren, curgeri noroioase), prăbușiri,
avalanșe, eroziune;
_ecologice: deșertificare, reducerea biodiversității;
_biologice: epidemii, invazii de microbi și virusuri, incendii naturale, invazii de insecte;
_cosmice: ploi neobișnuite de meteoriți, coliziuni cu corpuri cosmice,
reducerea/intensificarea activitîții solare.

Hazarduri antropice:
_tehnologice: industriale, legate de transporturi, nucleare, agricole (degradarea solurilor,
reducerea biodiversității, suprapășunatul, chimizarea excesivă);
_sociale: creșterea populației, urbanizare, conflicte militare, terorism, manifestări antropice
violente, șomaj;
_comerciale: comerțul cu produse/deșeuri toxice sau radioactive, traficul de droguri;
_incidența unor maladii: cancer, SIDA.

III. Despădurirea

Despădurirea este acțiunea prin care arborii sau arbuștii sunt tăiați sau arși în mod
nerațional de către om.

Motivele despăduririlor sunt:


_utilizarea lemnului pentru foc;
_folosirea lemnului ca materie primă în industrie și construcții;
_extinderea terenurilor agricole și a așezărilor umane.

Principalele consecințe sunt:


_reducerea cantității de oxigen din aer;
_reducerea biodiversității;
_accelerarea eroziunii terenurilor;
_pierderea unor arbori cu lemn prețios (mahon, abanos, palisandru);
_alunecările de teren și inundațiile.

IV. Factorii biotici și abiotici

Conceptul de „biotic” este referitor la tot ce ține de viață și de viețuitoare. În cadrul factorilor
geoecologici, factorii biotici sunt legați de relațiile dintre plante (litogene), relațiile dintre
animale (zoogene), și relațiile dintre plante și animale (biogene). Între organisme pot exista
relații de parazitism, simbioză, concurență, cooperare, comensalism și indiferență.
Conceptul de „abiotic” este referitor la tot ce este lipsit de viață. În cadrul factorilor
geoecologici, factorii abiotici includ toți factorii neînsuflețiți, care pot fi cosmici, climatici,
hidrologici, edafici, podogenetici sau geomorfologici.

V. Zona Sahel

Sahelul este o regiune semiaridă din vestul și nord-centrul Africii, care se extinde din
Senegal spre est până în Sudan. Acesta formează o zonă de tranziție între deșertul Sahara
la nord și centura de savane umede din sud.
Terenul este în principal de tip savană, cu acoperire continuă redusă și o tendință
periculoasă de a se îmbina în deșert din cauza suprapopulării, suprapășunării și
supraexploatării.
Studii științifice recente bazate pe imagini din satelit au descoperit că Sahara se retrage pe
alocuri, făcând din nou viabilă agricultura în zonele pierdute în deșert în anii 1980.

VI. Factorii poluării

Poluarea este un proces de alterare a mediilor de viață biotice și abiotice și a bunurilor


create de activitățile umane sau a unor fenomene naturale.
Tipuri de poluare:
a. după elementele componente:
_poluare fizică (sonoră, radioactivă, termică);
_poluare chimică;
_poluare microbiologică;
_poluare estetică;
_poluare electromagnetică.

b. după domeniul în care se exercită:


_poluare aerului;
_poluarea apei;
_poluarea terenurilor și a solului;
_poluarea peisajului.

S-ar putea să vă placă și