Ionel 

I. Mangalagiu

I 3 Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted
I.3. despre aciditate si bazicitate Teoria Bronsted si Lewis
si Lewis
Cunoasterea notiunilor de aciditate si bazicititate este importanta deoarece ajuta la
intelegerea notiunilor si corelatiilor care exista intre structura si proprietatile fizico
fizico‐chimice
chimice (aici
incluzind evident reactivitatea) ale compusilor organici. Aciditatea si bazicitatea joaca un rol foarte
important in intelegerea reactivitatii chimice, cu precadere a recatiilor electrofile si nucleofile.
Un alt lucru demn de retinut este ca notiunile de aciditate si bazicititate se descriu in
t
termeni i de
d reactii
tii de
d echilibru.
hilib
Aciditatea si bazicitatea au fost explicate prin doua teorii, complementare de altfel:
‐ teoria Bronsted – Lowry;
‐ teoria Lewis.

1
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.1. Teoria Bronsted – Lowry

‐ a fost prima teorie care  a explicat notiunile de aciditate si bazicititate;
‐ prezinta neajunsul ca se limiteaza doar la acizii protici si bazele corespunzatoare.
Conform teoriei Bronsted – Lowry acizii si baze se definesc astfel:
A i ii se definesc ca substante
Acizii d fi b capabile sa cedeze protoni;
bil d i
Bazele se definesc ca substante capabile sa accepte protoni.
Factori de care depinde aciditatea si bazicitatea: 
‐ electronegativitatea;
g ;
‐ volum atomic si ioni;
‐ considerente sterice;
‐ polaritatea si polarizabilitatea (cu precadere la compusii organici).
P t
Pentru explicitarea notiunilor
li it ti il de aciditate si bazicititate
d idit t i b i itit t in lumina teoriei Bronsted
i l i t i iB t d – Lowry, vom considera 
L id
spre studiu mai multe cazuri de reactii de echilibru, in functie de taria acizilor si bazelor. 

a. Cazul acizilor tari si a bazelor tari

Acesti acizi si baze sunt caracteristici chimiei anorganice.
Caracteristici principale:
‐ au constante de aciditate (K
t t d idit t (Ka) sau bazicitate
) b i it t (Kb) mari;
) i
‐ in cazul acizilor tari si a bazelor tari reactiile sunt aproape univoce, decurgind cu ionizare 
aproape totala. H
H
H Cl + O Cl + O H
H baza H
acid baza conjugata
(tare) (slaba) (slaba) acid conjugat
2
(tare)
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.1. Teoria Bronsted – Lowry

In solutii apoase ionii hidroniu (H3O+) respectiv hidroxil (HO‐) sunt cel mai puternici acid
respectiv baza.
Exemple:
A i i tari:
Acizi 2 101),
i HNO3 (Ka= 2x10 ) H3O+ (Ka = 5x10
5 101),
) HCl (Ka = 107),
) H2SO4 (Ka = 109),
) HI sii HClO4 (Ka = 1010),
)
12
SbF5xFSO3H (Ka = 10 )‐ superacid;
Baze tari: NaOH, KOH, Ca(OH)2 (hidroxizii metalelor)

Variatia aciditatii si bazicitatii:

‐ in grupa aciditatea creste de jos in sus (invers bazicitatea). Ex, grupa VII principala: HI > HBr > HCl > HF
‐ in perioada aciditatea creste de la dreapta la stinga (invers bazicitatea).

3
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.1. Teoria Bronsted – Lowry

B. Cazul acizilor slabi si a bazelor slabe

Acesti acizi si baze sunt caracteristici chimiei organice.
C
Caracteristici principale:
i i i i i l
‐ au constante de aciditate (Ka) sau bazicitate (Kb) mici;
‐ in cazul acizilor slabi si a bazelor slabe reactii de echilibru tipice, deplasate intr‐o parte sau cealalta
((functie de anumiti factori). Exemplu, cazul acidului acetic: 
) p ,

25 oC si 0,1 M solutie
La 25
La si 0 1 M solutie de acid acetic in apa, doar 1% din acid este ionizat. Reactia
de acid acetic in apa doar 1% din acid este ionizat Reactia de echilibru 
de echilibru
de mai sus este caracterizata de urmatoarea constanta de echilibru, Keq:

CH3COO H3O
K eq =
CH3COOH H2O

4
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.1. Teoria Bronsted – Lowry

B. Cazul acizilor slabi si a bazelor slabe
B. Cazul acizilor slabi si a bazelor slabe

In solutii apoase diluate concentratia apei poate fi considerata constanta si ecuatia de mai sus devine:

in care Ka este denumita constanta de aciditate. La 25 oC constanta de aciditate a acidului acetic este 

1,8x10‐5.
Pentru masurarea aciditatii in practica se mai utilizeaza o marime denumita exponet de 
aciditate pKa care este in directa corelatie
care este in directa corelatie cu K
cu Ka: :
pKa = ‐ log Ka

Pentru un acid cu Ka = 10‐5, exponentul de aciditate este pKa = 5, deci pentru acidul acetic pKa este de 

aproximativ 5. 
Cu cât acidul este mai tare, cu atit pKa este mai mica.
Exista o ecuatie de legatura directa intre pKa si pKb (deci intre aciditate si bazicitate):

pKa + pKb = 14

5
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.1. Teoria Bronsted – Lowry

B. Cazul acizilor slabi si a bazelor slabe
B. Cazul acizilor slabi si a bazelor slabe

Exemple:
Acizi slabi: acizii organici
Acizi foarte slabi: alcooli, fenoli, tioli
Baze slabe: aminele 
Variatia aciditatii si bazicitatii:
‐ in grupa aciditatea creste de jos in sus (invers bazicitatea). Ex, grupa VI principala:
Aciditate: R‐SH > R‐OH 
Bazicitate: R‐O‐ > R‐S
Bazicitate: R‐O > R‐S‐
‐ in perioada aciditatea creste de la dreapta la stinga (invers bazicitatea). Ex, perioada a 2‐a:
FH > CH3‐OH > CH3‐NH2 > CH3‐H

6
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

Teoria Lewis prezinta marele avantaj ca este o teorie completa cu privire la notiunile de
aciditate si bazicititate, fiind valabila pentru toate substantele (nu mai este limitata doar la acizii protici si
bazele corespunzatoare).
Teoria Lewis este extrem de importanta din punct de vedere al chimiei organice deoarece joaca
un rol important in explicarea mecanismelor de recatie si a intermediarilor de reactie.
Conform teoriei Lewis acizii si baze se definesc astfel:
Acizii se definesc ca substante capabile sa accepte electroni;
Bazele se definesc ca substante capabile sa cedeze electroni.

Baze Lewis sunt substante care au surplus de electroni, functionind ca si donori de electroni.
Baze Lewis pot fi:
‐ atomi, cu ar fi: azot, oxigen, sulf, etc;
‐ ioni negativi, cum ar fi: HO¯, H:¯, R3C:¯ (carbanioni), Y:¯ (Y intelegind orice tip de element), R‐
COO¯,, etc;
COO
‐ molecule care au surplus de electroni, cum ar fi: NH3, H2O, C6H6, R‐X (derivati halohenati), R‐
OH (alcooli si fenoli), R‐O‐R (eteri), R‐NH2 (amine: primare, secundare tertiare), R‐CO‐R (compusi
carbonilici), R‐COOH (compusi carboxilici), etc.
Acizii Lewis sunt substante
b care au deficit
d f de d electroni,
l f
functionindd ca si acceptori de
d electroni.
l
Acizi Lewis pot fi:
‐ atomi;
‐ ioni pozitivi, cum ar fi: H+, H3O+, X+ (halogeni), Men+ (Me metal) , R3C+(carbocationi), etc;
(Me=metal)
‐ molecule care au deficit de electroni, cum ar fi: BF3, AlCl3, Fe Br3, etc.

7
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

Prezentam in continuare citeva exemple ilustrative pentru chimia organica in care sunt 
implicate notiunile de aciditate si bazicitate in lumina teoriei lui Lewis, cu rolul jucat in explicarea 
mecanismelor de recatie.

1. Cazul derivatilor halogenati
a. Alchilarea catalitica a benzenului; influenta catalizatorului
‐ # :
# : stare de trazitie, instabila;
stare de trazitie instabila;
‐ metilarea SEar a benzenului

8
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

1. Cazul derivatilor halogenati
b. Alchilarea aminelor tertiare (cuaternizare); influenta stabilitatii intermediarilor cationici

9
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

2. Cazul compusilor hidroxilici (si a tiolilor)

Consideratiile de aciditate si bazicitate prezentate mai jos in cazul compusilor hidroxilici
(alcoolii si fenolii) sunt valabile in cea mai mare parte si pentru tioli.

10
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

3. Cazul eterilor (si a tioeterilor)
Consideratiile de aciditate si bazicitate prezentate mai jos in cazul eterilor sunt valabile in cea mai mare 
parte si pentru tioeteri.

11
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

4. Cazul aminelor

12
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

5. Cazul compusilor carbonilici
Alchilarea catalitica a benzenului; influenta catalizatorului

13
 I.3. Notiuni despre aciditate si bazicitate. Teoria Bronsted si Lewis Ionel I. Mangalagiu

I.3.2. Teoria Lewis

6. Cazul compusilor carboxilici
Cazul compusilor cu 2 situsuri donoare: esterificarea catalitica in mediu acid

Din cele 2 situsuri este preferat situsul gruparii carbonilice, deoarece intermediarul format in urma 

atacului nucleofil este mai stabilizat prin conjugare

14