1.2. Nursing in afectiunile aparatului cardiovascular Sistemul circulator Sistemul circulator stituit din inim% s{ vase de eA functionale unele aa este constituit din inima si vase de sange, care pre Set Se, un organ musculo-cavitar, tetracameral, format din patru came , care mentin circulatia arterio-venoasa. Nofiuni de anatomie. Inima este situata la nivelul cavitafii toracice, superior de muschiul diafra de con turtit antero-posterior, cu baza orientata in sus $i varful in jos, spre diafra aproximativ 300 g. Inima este alcatuita, de la exterior spre interior, din trei straturi concentric: 1. Epicardul - lama interna (viscerala) a pericardului - este foita memt inveleste inima. 2. Miocardul - masa musculara cardiac, neuniform repartizata de-a lun: cardiac; peretii atriilor sunt mai subfiri decat cei ai ventriculilor ventriculului drept este de 3 ori mai subfire decat cel al ventric miocardul are rol in generarea, conducerea impulsului nervos si in contractiei. 3. Endocardul este o banda de tesut conjunctivo-epitelial, care se rasfran: orificiilor arteriale si venoase cu tunica intima a vaselor de sange care din inima. La interiorul inimii, se observa: : - valvele atrio-ventriculare permit sAngelui si circule doar din atrit ! acestea fiind ancorate de peretele ventricular prin intermediul © tendinoase; — valvele semilunare sunt situate la emergenja din ventriculi a ar" si pulmonara), ele nepermisand sangelui sa se fntoarca din artere inape! Vascularizafia inimii: este asigurata de arterele coronare (dreapta si ale arterei aort’; sangele venos este colectat de venele coronare. Inervafia inimii: este asigurata de nervii cardiaci side nervul vag. Sistemul circulator poate fi comparat cu o refea imensa de vase comunicat! sdngele este pus In miscare datorita urmatorilor factori: — elasticitatea peretilor arteriali; — volemia (volumul total de sange); — vascozitatea sangelui; — debitul cardiac; calibrul vaselor de sange; — gravitasia. BM Cin terelor te pm 8 Scanned with CamScanner‘Tratat de ingrijri medicale pentru asistenti medicali generalist! (arteriole, ase de mici dimensi Refeaua vascular este formatd din artere, vene si v ni (arter interstijial se realizeaza la nivelul capilare, venule). Schimburile dintre sange si lichidul microcirculatiei capilare. . ‘Arterele transport sange oxigenat ~ excepsie face artera pulmonara, care transport singe neoxigenat. Venele transporta sdnge neoxigenat - exceptie fac venele pulmonare, care transporta ‘singe oxigenat. Peretele venos este mai subfire decat cel arterial, iar diametrul arterial este mai ‘mic comparativ cu cel venos. Nofiunt de fiziotogie. : Inima este mediatorul sistemului arterio-venos, deoarece prin relaxare (diastola) primeste singele din vene, iar prin contractie (sistola) il impinge in artere, funcfionand astfel cao pompa musculara, Aparatul cardiovascular asigura in acest fel permanenta oxigenare a fesuturilor prin cele dou’ circuite distincte de deplasare a sangelui in arborele vascular ~ mica si marea circulafie. MICA CIRCULATIE: Ventriculul drept - Trunchiul arterei pulmonare -Refeaua alveolo- capilara Venele pulmonare Atriul sténg = CIRCULATIA PULMONARA MAREA CIRCULATIE: Ventriculul stang -Aorta - Refeaua capilara a intregului organism- Venele cave - Atriul drept = CIRCULATIA SISTEMICA ‘angele din mica circulafie, in deplasarea sa prin capilarele pulmonare, cedeaza COz adus de la nivelul fesuturilor si se incarca cu O2. ‘Sangele din marea circulatie transport substantele nutritive si 02 a fesuturi, de unde se incarca cu produsi ce ulterior vor fi excretaji renal, sudoral sau fecal. Circulatia arteriala: se realizeaz3 centrifug de la cord spre celelalte organe; este asiguratd de activitatea ritmicd a inimit si determinata de sistolele ventriculare, care stimuleaza pomparea sangelui spre aorta si artera pulmonara, Circulafia venoasa: se realizeaz centripet, de la periferie spre cord; este asigurata de contractiile VS si ale musculaturii scheletice, de dilatarea toracica din timpul inspirului si de fora gravitationala. Este mai lent decat circulafia arterial (deoarece venele au un diametru de 3 ori mai mare decat arterele). Circulagia cay faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul interstitial, conginand aproximativ 5% din sangele circulant; sngele circuli cu o vitezi mica (0,5 - 0,7 mm/s) si transporta catre fesuturi substanfele nutritive si apa. Circulafia limfatica: este 0 cale colaterala a marii circulatii, prin intermediul careia in sistemul venos reintra o parte din lichidele interstitiale. Limfa este absorbita din spatiile interstifiale de capilarele limfatice, transportata si reintegrata fluxului sangvin, aceasta rculind de la periferie spre centru. Astfel, sunt readuse in circulatia sangvina proteine si imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici, precum i lipide, enzime sau limfocite. Parametrii functionali 1. Frecvenfa cardiaca si pulsul arterial. Frecvenja cardiaca reprezinti numarul de cicluri cardiace pe minut si se determina prin masurarea pulsului arterial. Pulsul arterial reprezint o expansiune ritmica a peretilor arteriali, produsa de cresterea resiunii sangvine in timpul sistolei ventriculare. Se examineaza pentru determinarea ritmului si frecvenfei cardiace, prin comprimare arterial pe un plan osos. Palparea se realizeaz’ cu falangele distale ale degetelor II si IL “Arterele cel mai adesea utilizate in determinarea pulsului sunt artera radial’, artera carotid& comuna, artera temporala superficiala si artera poplitee. " Valorile frecventei pulsului: = normal: 60 - 100 bat3i/minut; —_ bradicardic: sub 60 batai/minut; = tahicardic: peste 100 batai/minut. 9 Scanned with Camscannerina rut a intern si special fn medicind intr Cap. 1 Nursing rial. ; ‘cdi Jui din arte 2, Presiunea arte td presiunea hidrostaticd a sangelui din artere,y. Presiunea arterial . side reistenta periferics aarterelor mici. Se masoar in forjade cjectiea sangelut arterei brahiale, cu ajutor aseazi pearterd, superior ; Soar, F vavometrului(tensiometrului) $1 a stetoscopuly, sa, de plica cotului, dupa ce manseta pneu matica a tensiomerr,) f geridicdacul ceasuli manometric prin compresi¢ De Para de Presiun : 2 se desumfli usor; se ci poxtionati corer imativ 200 ming, dupa care se desu user: sects ring Ino valoare de apr gomote pulsatile Atel, maxina va i dat de trav sg valoare la care s-at al a de cel diast : : Factorii de care depinde tensiunea arterial forfa de contractie a miocarduluis — rezistenga vascular’; = volumul de singe; — vascozitatea singelui; — elasticitatea peretilor vaselor. = Valorile tensiunii: = normale sistolice: 110 - 140 mmHg; = normale diastolice: 65 - 90 mmHg: = medie normal: 120/70 mmHg; — hipertensiune arterial (HTA): peste 160/95 mmHg; = hipotensiune arterialé (hTA): sub 110/65 mmHg. ENDOCARDITELE Definitie: Endocarditele sunt boli inflamatorii evolutive ale endocardului, interes principal endocardul valvular. Ele se clasific’ in endocardite bacteriene si endoce: nebacteriene, Endocardite bacteriene: i acuta (malign’ Endocardite nebacteriene: ~ Endocardite reumatismale. ~_ Endocardita trombozanta simpli. ENDOCARDITA BACTERIANA Definitie. Endocardita bacteriana este un proces inflamator endocardic care apst® infect generale cu diferii germeni Endocardita bacteriand subacuta sau lenta are o evoluie indelungat de pa! Secundara deoarece grefa septica se constituie pe un endocart anterior cum se int pe un endocard lezat anteri ‘in valvulopatia dobandit sau congenital Endocardita bacteriand acuta sau Patogenic este primitiva deoarece Patogenie. ndocardita este o afectiune frecventd intnits tntre 20 ~ 40 de ani. Agentul ei? incriminat cel mal frecvent, in proportie de aproximativ 75% din cazuri este Strepto Viridans. Alji agensi etiologici incriminagi su 0 au ate pascal aoe i sunt enterococul, stafilococul alb si/sa! in producerea bolii un rol imy capacitatea de aparare a organismul scdzuta iar virulenta germenilor este ‘maligna are o evolusie rapida care din punct deve ‘refa septica se constitute pe un endocard normal inate portant il joac8 raportul dintre virulenga germ! lui, Atunci c&nd puterea de aparare a organismulil Crescutd, se instaleaza endacardita bactevian’ 2°!) organismulul sunt mari si virulenga germetil" e, lar nd capacitatea de apiirare a org" se afin echilibrucu viulenfa bacteriand apare endocardita subacutd (lent) Scanned with CamScanner‘Tratat de ingrijii medicale pentru asistenfi medicali generalist Leziunile caracteristice sunt vegetatii localizate la valvulele mitrale sau aortice si sunt alcatuite din hematii, leucocite si fibrina. Vegetatiile contin microbi si se desprind usor, find fiabile, provocind emboli septice in marea circulasie (splina, rinichi, creier). Desprinderea vegetafillor duce la ulcerafii si perforatii, accentuindu-se deformarile valvulare. Tabloul clinic. Debutul este frecvent insidios caracterizat prin febra neregulaté, astenie, paloare, anorexie si transpirafii. Semnul relevant este febra care persist timp indelungat, de la cateva saptimani sau chiar luni pana la precizarea diagnosticuli Perioada de stare este caracterizata de: = semne generale infectioase precum febra neregulat insotiti de frison sau transpirafii, astenie marcat’, anorexie, dureri musculare si articulare, splina moderat marita — simptomele cardiace sunt semnele generate de leziunile valvulare, semne de atingere miocardica: tulburari de ritm, semne coronariene precum crize de angor ‘sau infarct de miocard, hipotensiune arterial, instalarea insuficientei cardiace. — manifestiri cutanate: petesii, eruptii hemoragice la nivelul membrelor, nodozitafi dureroase rosii - violacee care apar in pulpa degetelor (noduli Osler), hipocratism digital si paloare galben - murdar a tegumentelor. — semne de embolie in arterele membrelor cu durere, paloare, hipotermie, disparitia pulsului, semn de embolie in arterele cerebrale: hemiplegie, semn de embolie in artera pulmonar: infarctul pulmonar. — semne renale manifestate prin embolii renale cu colici violente si hematuria sau cu leziuni de glomerulonefrita cu hematurie si albuminurie. Examene de laborator. Hemocultura este examenul cel mai relevant. Se recolteaza 3 — Shemoculturi in primele 24 - 48 de ore, inainte de inceperea unui tratament antibiotic. Sangele se recolteazi pe mai multe tipuri de medii de cultura in apogeul febrei si dup’ frison, in general seara. In cazul unor hemoculturi negative se recomandaé arterioculturile. Forme clinice: — Endocardita bacteriand subacuta (lenta) are ca agentul etiologic streptococul viridans incriminat in 2/3 din cazuri si mai rar enterococul, stafilococul alb, etc. Grefa septicd are frecvent punctul de plecare rino-faringian sise constituie pe un cord lezat in anterior. Fi Debutul este insidios cu evolufie lent in saptimani sau chiar luni. In 90% din cazuri rAspunde la antibioterapie, dar pot s& apard recdderi sau accidente embolice tardive cerebrale sau in membre. Masurile de profilaxie vizeazi asanarea focarelor de infectie: extractii dentare, amigdalectomie, intervensii uro-genitale si intracavitare, Ficute sub protectie de antibiotic. — Endocardita maligna acuta este provocata de stafilococul auriu in 2/3 din cazuri, iar in proportii mai reduse baclii gram negativi: collbacil, proteus, piocianic, salmonella), Metastaza septicl apare in cursul unei septicemi pe un cord anterior helezat, avand ca poarta de intrare un focar septic cutanat, rino-faringian, pulmonar, biliar, urinar, uterin. Produce ulcerafii mutilante, ireversibile ale valvelor. Tabloul cintecete dominat de starea septicd dramatic cu emboli periferice si atingerea cordului exteriorizandu-se discret in mai multe focare. In 1-3 siptmani, sfirsitul este etal. in Situafii rare in care infecfia este eliminata persista 0 insuficienta cardiacd grava si predomina riscul emboliilor. ‘Tratamentul trebuie si fie pre Tratamentul igieno-dietetic const: im hiper sivitamine (C si A), diet’ saracd in sare in caz de insuficienta cardiaca, Tratamontal se bazeaza pe antibfoterapie prin asocierea de antibiotice bactericide (deriva de renting) ou administrare pareneralé sau Tn perfuzle venoasi continu, Se .coce, masiv $i asociat in repaus la pat, regim hipercaloric, bogatin proteine a1 ‘Scanned with CamsScannerCCap.1 Nursing in medicind interna si specialitay nrudite recomanda un tratament de atac' tin de 2-3 siptimani, De obicei se folosese 2 AMUotieg " ae EOCARDITA NEBACTERIANA ENDOCARDITA REUMATISMAL, Definigie. Este 0 endocardit’ nebacteriani, manifestarea pr articular acut (RA), c&ruia fi confer nota de gravitate, ; RAA ce defines ca find o ,boald urmare ainfectiet cu streptococi din grupa 4, se observ un sau mai multe dintre urmitoarele manifestiri majore:poliartetaacut; my" cardit, core, nodul subeutanai,eritem marginat. Bolnavul este expus la recider Fecieri pot agrava leziumea cardiaca” (Comitetul de expersi O.MS, 1966). Leziunile endocardice coexista frecvent cu cele miocardice $i pericardice, consi, ancardita,Peste 40% din totalul boilor cronice de inima sunt de origine reumatica, jar de varsta de 30 de ani procentul este de 90%. RAA (febri reumatic’, reumatism infor, Feumatism Bouillaud) apare la orice varst& cu inciden}a maxima intre 5 $i 15 ani. Este», Post: streptococied, cu patogenie alergicé. Rolul streptococului hemolitic din grupul 4. dovedit de angina streptococica ce preceda boala (evident clinic in 40% dintre cava, bacteriologic, in 100%) si de eficacitatea profilaxiei de lung durata cu penicilin’, care rey ‘mult frecventa recidivelor. Patogenia alergic& se explica prin sensibilizarea organismulu.- atacul exercitat de streptococii b-hemol faringit’ initiala si puseul acut reumatism: ald a reumatisn, Inisial apar leziuni conjunctive subendoc: ardice, urmate de depuneri succesive de fbi pe marginea valvelor; leziunil le usoare se pot vindeca, insa cele severe si repetate du: fuziunea comisurilor, fibrozarea valvelor si aparitia de stenoze sau insuficienge valvulare. nivelul miocardului apare leziunea specific - granulomul reumatic. Mioeardad este sfecer™ ‘mai frecvent, urmat find de endocard si mai rar de pericard Tablou clinic. RAA este precedat de o ar streptococului hemolitic in exsi reumatismal, Diagnosticul bol ise face pe baza criteriilor Stabilite de Jones: Prezenta a doua sem Talore (cardita, poliartrita, coree, eritem marginat, noduli subcutanafi) sau a unuia majo" doud minore (antecedente de i, febra, prelungirea intervalului P - ¢ ‘até, leucocitoza, proteina C reactiv’ pout! nnte - angina si cresterea titrului ASLO S* reptococ prezent), Febra si poliartrita domin’ simptomatolo i a gia. Poliartrita este mobili si are ca" inflamator, leziunea cardiacd apare insidios la 8° 1G aile de la debutul puseulut, ale endocardul, miocardul si pericardul, izolat sau impreuna, Aectarea cordulul este mal frecventa la eopil 51 adolescent. Cand RAA se manifes*"\ ingina sau faringitS, insosita de febra, Jeucocitoza si prezet? sudatul faringian, urmata, dup’ 1 - 3 saptamani, de ate! poliartrita, diagnosticul este fi facil. Cnd apa er ust pollartsit,boala poate sf nu fe doatinan tal semne de cardia sau forme I valvulopatie cronica. l diagnosticati ulterior, tn stat! Sufluri semnificative, tabics 82 Scanned with CamScanner‘Tratat dein tat de ingrjiri medicate pentru asistenti medicall generalist tn cazurile severe, realizeaz& sindromul mioc tulburari de ritm (tahicardie, e relungirea intervalului P - R). Suflurile ca ‘ardic: marirea inimii, ritm de galop, insuficienta ee ft latie atriala) si de conducere ‘cristice leziunilor valvulare constituite apar dupa un anum de insuficienta mitral’, dupa 2-3 saptimani; seinsufcienS& aortic’, dup 1 - 3 luni; iar cel de Eaices ni aed ioniglahiersn de le, sufi sistolice functionale regreseaz’ dupa cedarea febrei, dar cele organice st men ‘abloul clinic este completat de cresterea intensi a VSH-ului, de hiperleucocitoza, de cresterea fibrinogenului, de prezenta streptococului hemolitic ide cresterea titrului ASLO in timpul puseului acut. : Formele clinice sunt reumatismul cardiac malign (cu stare generala grava) si reumatismul cardiac evolutiv (cu evolutie continua si prognostic sever). Evolutie si prognostic. La copil predomina localizarea cardiac, Ja adult fenomenele articulare. in general, cea ce caracterizeazi reumatismul articular acut este evolutia cronicd, intretdiata de numeroase puseuri acute. Recidivele sunt mai frecvente la copii mic siindeosebi in primii Sani dela debut. Cu fiecare recidiva creste riscul de prindere a cordului sau de agravare a leziunilor preexistente. Endocardita reumatismala poate evolua spre vindecare completa, dar deseori evolueaza spre constituirea unei valvulopati Prognosticul depinde de starea cardului, de importanfa leziunilor valvulare, de atingerea polivalvulara sau de instalarea unei endocardite lente. In general, la copil, este mai grav decat la adult. Diagnosticul este relativ usor in prezenta semnelor caracteristice de reumatism articular acut: poliartrita acuta febrila, mobil, cu semnele biologice prezente, in contextul cdrora apare atingere cardiacd. Diagnosticul este mai facil la copii si adolescent ‘Se observa in prezent, in special la adult, cresterea formelor clinice atipice, inselatoare. La adult caracteristicile RAA constau in absenfa coreei si a manifestirilor cutanate, frecventa formelor monoarticulare, numirul redus al recaderilor, atingerea redusi a inimi Profilaxia RAA consti in tratamentul continuu cu penicilina (moldamin) 14 zile si, in continuare, 5 ani de la episodul acut sau pand la 20 de ani, Se practicd amigdalectomia si se asaneazi infectiile de focar, dentare, sub protectie de antibiotic. Toate infectiile acute streptococice se trateaza cu doze bactericide de penicilina. Tratamentul. : ne Repausul absolut la pat este obligatoriu, Activitatea se rea dupa 6 saptimani, cind na a apirut . fe cardita minima si dupa 3-6 luni (urmate de alte 6-12 luni iu ociviane eae) i bh poate Severe, urmate de alte 6-12 luni de activitate redusi. Antibioterapia este obligatoric. jn absenja carditei, se instituie tratamentul antinamator sub protect de antiacide, tmp de 23 hn, Crticoterapia mane ratamentul de clectie timp de 8 - 12 saptamani, in special in cazurile in cae ees < es cardia, la primul Duseu sin cazurile severe, Regimu! hiposodat, antiacidele sunt mijloace de protectic BOLILE MIOCARDULUI \ aa — i {i si neinflamatorii ale muschiului cardiac, Afectiunile tan pee Sune fect a einamator port numee de mioeadopai Pot me “volua cétre cardiomiopatie cu dilatatie. n faringe in timpul anginei MoeARDITELE aaa, aitert,febra tioids,scarlatin angine, tfosulexantemati, iocarditele apar in RAA, 7 primar sau scardita acuti primar sau idio sh sfrsitletal fn citeva sApeimani: Viroz iopatic’, descrisi de ‘miocardopatiile 0 forma clinica special’ este Fredler, cu febra, insuficienta cardiacd 3 Scanned with Camscannerin internt specie radi stracjie de miocardopatia ischemic tii secundare cai in : 4 1), se descriu miocardopatii se re alg ischemic, cae va fe Y sparandelectroltice —(hipopotasemie) ss ‘itaminice (berber), | eles sendy carene tame a) ancl i dsprotelneml upustl eremaos, hemecropay cirverrdopati primitive cu etiologic i patogente necanoseute (vicar tla obstruct fica, miocardopatia post- . : "subaortica,fibroza subendocardic | stenona subaort ee varabil unee simptome find legate de sueringa miocarig de afecfiunea cauzala. oe fines a ste frecvent sindromul miocardic:tahicardie, sulu sistoic fy apeal drnuareaagomotuulculburr de rtm ide conducre,galop,pulsalternant seer Insuficienta cardiac& poate fi stnga, dreapta sau globala, acuta sau cronics In iniocardopatii aspectul clinic este divers, uneori asimptomatic,alteori sunt prea, niperrote ventrculara tuburari de itm sau conducere, insuficienfa cardiaci. Hemoinan aE ree vena hpertrofics obstructiva (hipertrofia septurilor interventriculare), rest, (cu aspect de pericardita) sau congestiva (cu mare dilatare ventriculara). Evolufia si prognosticul depind de etiologie. Miocarditele ce vindeci de obicel, Prognosticul este rezervat in miocardopati, in sp, in cele primitive. : - Tratamentul variazi in raport cu etiologia. In formele inflamatorii se utilizes digitalizarea asociatS cu corticoterapia, In stenoza subaorticd, hipertrofia idiopatis, sux indicati betablocantii adrenergic si in toate formele, prevenirea sau tratamentul insuficiere cardiace si ale tulburarilor de ritm. Cap. 1 Nursing tn medic reunese numeroase cauze. Facind ab: cio ‘Mating BOLILE PERICARDULUI Bolile pericardului cuprind: pericarditele acute, pericarditele cornice, revarsatle pericardice neinflamatorii PERICARDITA ACUTA Definifie: este inflamatia acuta a pericardului, cu aparigia la inceput a unui exsudé fibrinos (pericardita uscata) si apoi serofibrinos (pericardita cu lichid). Apare rar, izolata, fit! de obicel asociata unef leziuni endocardice sau miocardice. Clasificare: = pericardita uscat3; ~ pericardita exsudativa (cu lichid) - dupa natura lichidului poate fi: = serofibrinoas = hemoragica; - purutenta; = chiloasa, Etiopatogenie Reumatismul articular acut, tuberculoz: viroticd sau alergicd) sunt cele mai frecvente Mai rar se intilnese forma uremie, din infarctul miocardic, din a si pericardit acuta benigna (probabil de" cauze. Purulent (cu pneumococ sau stafilococ), perica™é mixedem, neoplasme si diateze hemoragice. gina Tablou clinic a Scanned with CamsScanner